Page 85 - 1965-05

B ib lio te ca C entrală
Regiona'ă 'PROLETARI DIN TOATE TARILE■ UNlŢi-VAl
încheierea lucrărilor
Hunedoaru-Deva INTIM PININD
Conferinţei pe ţară

a Uniunii arhitecţilor

Miercuri s-au încheiat lucrările C O N G R E S U L
Conferinţei pe ţară a Uniunii arhi­ ■ ■ ■ ■ ■ B n n H n B B B B B B B a B B n f l a m r a a B H H n B i
tecţilor.
Delegaţii la conferinţă au aprobat
In unanimitate Statutul modificat al
Uniunii arhitecţilor din R. P. Roma­ P A R T ID U L U I
nă si Rezoluţia Conferinţei po ţară
III ¡II H¡|¡. 1 J iu a Uniunii arhitecţilor
Academicianul Duiliu Marcu a fost
ales preşedinte do onoare al Uniunii
arhitecţilor.
Trecîadu se la ultimul punct de pc
ordinea de zi, Conferinţa a ales prin Mai m u l t
JOI 27 MAI 1965 4 pagini, 25 bani vot secret Comitetul de conducere Peste pianul
al Uniunii arhitecţilor, formal din 59
de membri si Comisia de cenzori. m inereu
In prima sa şedinţă plenară. Comi­ de transport
tetul de conducere a ales Biroul U*
niunîi arhitecţilor din caro fac parte: f u r n a l e l o r
timp co la Sîntandrei, care dispune Pompiliu Macovei — preşedinte, As-
! C R E Ş T E R E A de aceleaşi posibilităţi, s-au realizat canio Damian, Octav Doiccscu. Mar­ Si conducătorii au>lo de la 0. M, cest an a înşeris in dreptul rea­
Minerii, excavalorişlii, frezorii
Unul din colectivele care în a-
cu circa 400 litri mai puţin. Aceste
cel Locar —• vicepreşedinţi, Romeo
exemple ilustrează cit se poale de­
clar faptul că în unităţile agricole Belea, Mircca Bcrcovici, Constantin Teliuc se întrec unii pe alţii în lizărilor clin graficele întrecerii
Frumuzache. Constantin Juqurică. Ce­
obţinerea unor realizări cit mai
cifrele cele moi mari este cel al
socialiste din regiunea noastră exis­ zar Ldzărescu, Vioria Maieu, Paul frumoase, cu oare să mtimpine cel Autobazei Alba lulia. „Conducă­
NUMĂRULUI DE ANIMALE tă mari rezerve pentru sporirea pro­ Mihalil:, Cristina Neagu şi Gheorghc de al lV-.lca Congres al partidului. torii auto - se spune in scrisoarea
ducţiei în sectorul zootehnic.
Pavlu.
Cu toate realizările obtmutc, este Conferinţa a adoptat prin aplauze Iu abatajele din subteran fie­ trimisă redacţiei de către tovară­
necesar să arătăm că în multe uni­ puternice o scrisoare adresată Comi­ care brigadă se străduieşte sâ spo­ şul loan Hantheş, secretarul orga­
nizaţiei de partid — s-au străduit
tetului Central al Partidului Munci­
tăţi aţjricolc productivitatea anima­
Ş! A PRODUCTIVITĂŢII LOR Rişculila, Calda, Denie si alte unităţi toresc Român, Consiliului de Stat şi •să reducă procentul de steril vi­ să folosească mai bine capacita­
rească productivitatea muncii şi
Vata.
lelor este scăzută. La Căsfou,
tea maşinilor, să lo întreţină iu
Consiliului de Miniştri al R. P. Ro­
s-au realizat producţii sub 1.000 litri mâne. zibil 6ub admis. Roadele întrecerii bune condiliuni tehnice Astfel
colectivul nostru dc muncă a re­
Cuvînlul de închidere a fost ros­
dc lapte pe ca)) de vacă furajată. La tit dc Octav Doiccscu, vicepreşedinte n-au înlîrzial să se arate : în ziua uşit să realizeze peste plan
Unirea, Livadia, Lăsau, Ciugud, Riş­
LA NIVELUL ceilor obţinuţi de la fiecare scroafă al Uniunii arhitecţilor. (Agcrpresj de 22 mai colectivul de muncă de 216.056 lone kilometrice conven­
ca, Foit şt aJte unităli numărul pur­
ţionale şi să reducă consumul de
la E.M. Teliuc şi-a realizai planul
a fost mai mic de 6. producţiei globale pe primele cinci benzină cu 55.401 litri, reuşind ca
în inli-mpinarca Congresului
să
In cadrul unităţilor agricole din luni, trimîlînd furnalelor peste realizeze cu 12 zile mai devreme
I POSIBILITĂŢILOR REGIUNII regiunea noastră exislă suficiente re­ Actualitatea sarcinile stabilite 12.000 tone fier toţi indicatorii dc plan pe prime­
surse turajere si condiţii de climă
le 5 luni ale anului“.
iu minereul marfă.
favorabile pentru dezvoltarea creşte­
rii ovinelor. Se constată însă că in­
tr-un număr înseninat de unităli s-au
fiecare din ele deţine cile 300—360 obţinui rezultate necorespunzătoare.
hectare cu păşuni naturale, circa 40 La Sîmpctru, Fui, Totia, Rapclt, Rădu- Excursie în ţară
Ing. AUREL NISTOR ha cu finele iar anual cultivă 95 dc irşli, Lunca, St rom t si in altele, pro- In aceste zile, un grup de
preşedintele Consiliului hectare cu plante furajere. Se poale ductia do lapte pe cap de oaie a fost 34 mineri evidenţiaţi în între­
vedea deci că la Bâcăinli nu sini fo­
agricol regional mai mică de 30 lilri. De asemenea, da­ cerea socialistă, de la E. M. A*
losite nici pe departe posibilităţile torită unei slabe îngrijiri a oilor la ninoasa sc atlă intr-o excursie
existente. Asemenea exemple se gă­ Ruşi, Căpud, Bnrjuc, Orâşlioara dc ptiu ţară. Minerii vor vizita mi­
sesc si în celelalte raioane.
Jos şi Orăşlloara de Sus au rezultat nunata Vale a Oltului, hidro­
In zona de munte, de deal, pc co­ de sporirea numărului de animale si O acţiune importantă îu ce priveşte de la liecare oaie mai puţin de 1,2 centrala „Ghcorqhe Ghcorqhiu-
line, cit si în cea de ses. există su- a producţiei acestora. sporirea efectivelor de bovine in uni­ kg lină. Dej" dc pe Argeş, oraşele Ar­
piafele întinse dc teren ocupate cu O atenţie deosebită s-a acordat tăţile agricole o constituie buna or­ Productivitatea scăzută a animalelor geş. Piteşti, Cimpuluug-Muscel,
păşuni si fineţe naturale. Din supra­ creşterii septetului si consolidării fer­ ganizare şi desfăşurare a reproducţiei. în unităţile amintite şi în altele, se Braşov şi numeroase puncte tu­
faţa agricola a regiunii, circa 280.000 melor zootehnice în gospodăriile a- Pc această linie s-au obţinut realizări daloreşle mai multor cauze. Printre ristice.
de hectare sini ocupate cu pajişti gricole de stat. Datorita preocupări­ mulţumitoare la unităţile agricole din cele mat importante trebuie să amin­
naturale, iar mai bine de 21.500 hec­ lor manifestate, s-a ajuns ca in pre­ Ronios, Pricaz, Calini, Ciugud, Ri- tim insuficienta preocupare a consi­
tare teren agricol se cultivă an de zent in cadrul acestor unităli să exis­ biţa, Pestişul Mare si altoie, unde pro- liilor do conducere şi a specialiştilor Etapă la fotbal
an rlc către unităţile agricole cu plan­ te peste 6.500 de bovine din care a- conlul de natalitate a losl de peste din unităti pentru asigurarea bazei Astăzi se dispută cea de-a
te de nutret. proapc 2.600 de vaci şi juninci, mai 80 la sulă. Mărirea şeplelului este furajere pe lot timpul anului. 24-a etapă a campionatului re­
Pc baza acestor însemnate rezerve bine de 27 000 porcine, 14.000 ovine indisolubil legala si de prolificilalca gional de foibal. Lupta pentru
La toate neajunsurile
manifestate
furajere, şeptelul a crescut în conti­ $i 65 000 păsuri. Din aceste efective animalelor. In acest sens. la porcine, care concură de fapt la realizarea primul loc In clasamentul ge­
nuu. Ca urinare, în prezent avem in o bună parte se cresc în cadrul unor cele mai bune rezultate s-au înregis­ unei productivităţi scăzute a anima­ neral, cit şi peniru evitarea re­
regiune un însemnat număr de ani­ mari complexe cum sini : înqrăşălo- tra*! la Apolilul dc Jos, Pricaz. Miercu­ lelor se mai adaugă şi fluctuaţia în­ trogradării face ca o serie de
male (lin rose valoroase si cu un po­ ria de porci de la G.A.S. Orăşlic. iar rea si oile unităţi unde s-au obţinut grijitorilor. In uncie cooperative agri­ înlîlniri să trezească un doo-
tenţial productiv ridicat. în cumul va intra în funcţiune noul de Ia liecarc scroafă cîle 15,2—17,5 cole de producţie, lucrătorii din acest schit interes. Amintim (Im rî:i-
combinai avicol do la Mintia şi al­ pureci. Succesele înregistrate se da-
In unităţile agricole au fost con­ sector nu au fost permanentizaţi şi nu du! acestora meciurile Prepa­
struite numeroase adăposturi, s-au tele. De asemenea, şî în cooperativele loresc în cea mai mare parte dirijă­ sînt cointeresaţi in sporirea produc­ ratorul Petrila — Aurul Brad,
agricole de producţie din regiunea rii coreclc a montei si fatalilor, bunei
început si se execută lucrări pentru noastră, sub îndrumarea organizaţii­ ţiei animaliere, lată de ce este nece­ Siîinta Petroşani — Construc­
mecanizarea procesului de producţie, îngrijiri a scroafelor. sar să fie luate cele mai potrivite mă­ torul Hunedoara, C.F.R. Sime-
so execută lucrări de selecţie într-un lor de partid, s-a reuşit să se spo­ Paralel cu creşterea numărului de suri pentru remedierea acestei situa­ ria — Minerul Aninoasa şi Re­ Aici. in atelierul de proiectări al I.R.E H. Deva, unde sc nasc noile
însemnat număr de cooperative agri­ rească simţitor numărul dc animale animale, in centrul atenţiei conduce­ ţii. Pentru rezolvarea operativă a pro­ fractara Alba lulia — Textila reţele electrice, liecare om se străduieşte să execute intr-un limp cit
proprietate obştească. In prezent e-
cole dc producţie ele. rilor G.A.S, şi a cooperativelor agri­ blemei respective se impune ca orga­ Sebeş mai scurt lucrări dc bună calitate.
xislâ în cooperativele agricole de cole de producţie a stat si problema
Congresul al III-lea al P.M-R. a tra­ producţie 55.000 de bovine din care nizaţiile dc partid din unităţile în
sat sarcini deosebit de importante 19.600 vaci si iunîncîf peste 17.500 sporirii productivităţii acestora. Bune cauză să sprijine consiliile dc condu­
rezultate s au înregistrat la gospodăria
pentru dezvoltarea sectorului zooteh­ porcine, mai bine de 162.000 ovine agricolă de stat din Alba, unde pro­ cere la antrenarea celor mai buni
nic. Printre acestea un rol principal si 70.000 păsări. ducţia modic de lapte obţinută in cooperatori in sectorul zootehnic care
¡1 ocupă creşterea numărului şi a Acolo undo a existat preocupare cursul anului precedent de la fiecare să fie permanentizaţi şi cointeresaţi. LUCRĂRILE ÎNGRIJIRE R CULTURILOR
productivităţii vacilor ele lapte, creş­ permanentă în ce priveşte sporirea Exemplele amintite, experienţa acu­
terea raţională a tineretului obţinui vacă furajată s-a ridicat la 3.215 litri. mulată în numeroase unităţi agricole
din prâsilă proprie şi îmbunătăţirea numărului de animale s-a realizat o Sînt cooperative agricole ca cele clin dovedesc că acolo unde a existat
încărcătură bună. La cooperativa a- Cîlnic, Apoldul de Sus, Teiuş, Orăş-
calitativă a efectivelor matcă. De la gricolă de producţie din Aurel Vlai- tic şi altele, unde s-au obţinut anual preocupare, s-au obfinut rezultate nîncl seama de recomandările Insti­ anii trecuţi, cunoscînd însemnătatea
porcine, ovine şl păsări s-a prevăzut cu, raionul Orăstie, existau la începu­ producţii de peste 2,000 litri laplc pe buhe in CC priveşte creşterea numă­ In fruntea întrecerii tutului central de cercetări agricole cu pc care-cr prezfnl.V efectuarea la timp
să se obţină cantităţi sporite de carne, tul acestui an peste 30 de bovine cap de vacă furajată. Este semnifi­ rului şi sporirea productivităţii ani­ privire la obţinerea ithor recolte spo­ şi dc calitate a lucrărilor de îngri­
lapte, lină si ouă prin creşterea efec­ din care 10 vaci si juninci. 28 por­ malelor: Din cele arătate mai sus sc In aceste zile la cooperativa agri­ rite’ dc poriimb, la indicada ingine­ jire a culturilor, pentru sporirea pro­
tivelor şi printr-o mai bună hrănire. cativ faptul că unităţi cu condiţii a- poate constata însă că într-o scrie dc colă de producţie din Dobra, raionul
cine etc.,. la fiecare 100 heclore ieren. semănătoare au realizat producţii di­ rului agronom, s-a trecui la aplica­ ducţiei la hectar, ţăranii cooperatori,
In vederea înfăptuirii acestor pre­ Spre deosebire, cooperativa agricolă ferite. In timp cc la cooperativa a- unităţi rezultatele obţinute in secto­ Jlia, so lucrează intens la îngrijirea rea prasilei 'mecanice şi manuale. In ni sprijinul si îndrumarea organiza­
vederi, Comitetul regional de partid din Băcăînli, care dispune de condi­ gricolă dc producţie din Boz, raionul rul zootehnic nu sînt pe niăsur;i po­ culturilor. Tovarăşa Lei i lin Mircca prima zi tractoristul Nicolao Morarii ţiei de partid, si-au mobilizat toate
s-a preocupai în permanentă de con­ ţii asemănătoare pentru creşterea ani­ Sebeş s-au realizat in anul precedent sibilităţilor. De aceea, pentru spori­ nc-a informat că piuă ieri s-a pră­ a prăsit cu cultivatorul 7 ha. Ieri s-a (órlele la realizarea în mod exemplar
tinua dezvoltare a creşterii anima­ malelor. avea — la aceeaşi unitate de 2.159 litri lapte pc cap de vacă fu­ rea productivităţii animalelor in faţa şit sfecla de zahăr de pe 7 ha, din început şi praşila manuală pe supra­ a acestui obiectiv.
lelor in unităţile agricole din regiu­ suprafaţă — doar 24 de bovine din rajată, la Doşlat s-au obţinut aproa­ organizaţiilor de partid, a sfaturilor cele 15 ha ocupate cu această cul­ faţa respectivă, cei peste 40 ţărani
nea noastră. In cadrul plenarelor şi a care 5,5 vaci şi juninci, 11 porcine pe cu 1.000 lilri mai puţin. La coope­ populare, a consiliilor agricole raio- tură. De asemenea, s-au efectuat lu­ cooperatori care participă la muncă Puţin faţă de
conferinţelor s-au dezbătut cele mai etc. Spuneam că aceste două unităţi rativa din Deva dc la fiecare vacă crări de plivire a buruienilor po în­ reuşind su realizeze lucrarea amin­
importante si actuale probleme legate au condilii asemănătoare deoarece furajată s-au muls cile 1.650 lilri, în (Continuóte In pag. treaga suprafaţă cultivată cu cerea­ tită pe aproape întreaga suprafaţă posibilităţi
le pâioaso. prăsită mecanic. Tot ieri. după cum
Peniru obţinerea unor producţii ne-a informat iov. Angliei Condroi,
sporite de porumb, se urmăreşte zi preşedintele cooperativei agricole dc In aceste zile in cele patru coo­
de zi starea culturii, astfel ineît în producţie, pc alie tarlale ocupate ai perative agricole de producţie de pe
funcţie de stadiul de dezvoltare a porumb s-a lucra! cu sapa rotativă, raza comunei Bocio se lucrează cu
plantelor să se treacă la aplicarea urmind ca la un interval de 4-5 zile forţe sporite în îngrijirea culturilor.
lucrării cu sapa rotativă, la prâşiiul să sc aplice si aici praşila mecanică Organizind in morí judicios munca,
mecanic şi manual Piuă acum în cu cultivatorul. ţăranii cooperatori din Băcin si Tim-
fruntea întrecerii ce se desfăşoară pn au reuşit să plivească buruienile
pentru obţinerea de producţii spori­ Tot ieri. tractoristul Nicolac Solea Si să prăşească o suprafaţă însem­
te se situează ţăranii cooperatori din a început praşila mecanică la car­ nată ocupată cu sfeclă furajeră, car­
brigada condusă dc Elena Sindoa. tofi. O atenţie sporită s-a acordat tofi. mentă si legume.
menţinerii în stare curată de buru­ La Pelreiu si Totia însă plivilul
ieni si distrugerii crustei pe cele 10
Prima praşilă lui. ocupate cu lloarea-soarclui. La păiunsolor si prăşitul se desfăşoară
mai anevoios. In nici una din uni­
această cuiturâ s-a terminat prima
la porumb prăsită. Do asemenea, ţăranii coope­ tăţile amintite aceste lucrări nu au
ratori din brigada condusă de Olim­ tost terminale. Dc aceea este nece­
Porumbul ocupă la cooperativa a- pia Crăciun au plivit buruienile dc sar ca organizaţiile de partid şi con­
să ia
siliile dc conducere
măsuri
gricolă do producţie din Spini, raio­ pc întreaga suprafaţă ocupată cu ce­ pentru folosirea mai judicioasă a
nul Orăştie, o suprafaţă de 115 ha reale păioaso. forţelor şi a mijloacelor dc care dis­
Cireadă de bovine pe păşunile coope raiivelor agricole de producţie. El a răsărit şi sc dezvoliă bine. Ti- Pe baza experienţei acumulate in pun, astfel Incit lucrările de îngriji­
re» a culturilor să fie realizate la timp
si de calitate.
In unele din materi­ reciamaţie pentru calita­ aţiile de temperatură lo- tătirea poroz.itătii cărămi­ fxaclnr. dind naştere la dă ne*am preocupat mai
mult de efectuarea
unor
incluziuni nemetalice. A-
zilor,
alele publicate ui ru­ tea produselor. De aici losim o granulalie de 3-*« înMii lor. :i*ri/«»a durabi- celaşi lucru se Intimplă şi analize de laborator pre­
>cop.
mm. Tot în acest
concluzia că in ultima pe­
brica „Dialog cespre rioada de limp Ia noi s-au am murii temperatura de Ce preconizăm lacein cind cărămizile au lisuri. cise $i operative. Cum am
calitatea oţelului", spe­ luat măsuri lehnico-orga- ardere a produselor prin in viitor? După cum esto Pentru elinii narea acestor reuşit ? Mai inlii. noi. Iu-
DIALOG cialiştii de la C.5. Hu­ nizatorice eficiente. a cocs. lemnului cu l.M. Suncuiuş ne creează deficiente noi am urmărit cră-t orii din laborator
cunoscut, din cau2Â
că
înlocuirea
ne-ain ridicat continuu ca­
îndeaproape ca toate că­
nedoara
au subliniat
Atenţia
principală
necesitatea îmbunătă­ Iost îndreptată înspre eli­ Avem însă posibilitate«« unele greutăţi in stabili­ rămizile să «1 ibă o struc­ lificarea. Apoi. am fost
ţirii continue a calităţii minarea tuturor cauzelor să fabricăm produse dc rea reţelelor de fabricaţie tură omogenă, să lie arse dot ti ti cu unele aparate
moderne cum ar fi cupto­
la temperatura
stabilită
am început deja un stu­
nega­
care influenţează
D ES P R E produselor refractare. tiv calitatea produselor. acest sens se iac deja u- diu peniru stabilirea fo­ peniru ca granulele să nu rul Cryplol pentru stabili­
In
calitate si mai bună.
Pentru a vedea preocu­
rea refractaiilătii. Dotarea
se Uri mi teze. Paralel am
losirii celei mai bune ar­
Am luat măsuri co in pro­
nolo experienţe. Peniru a-
parea colectivului
de
întării răspunderea per­
gile în procesul tehnolo­
permis să irecem la exe­
losiin numai materie pri­
muncă de la întreprin­ cesul de producţie să Io- Mgurarea unei mai bune gic. Dacă studiul şi expe­ sonală a fiecărui munci­ cu aparate moderne ne-a
cimentări a granulelor dc-
derea de produse re­ mă şi materiale de bună gresante, cit si pentru re­ rimentările vor da rezul­ tor. Legal de incluziuni nini cutarea unor analize ra­
CALITATEA fractare din Baru Mare calitate. lntrucit de la duselor. se experimentea­ furnizorului să ne livreze am unele probleme pe care primă.
pide, mai ales la materia
solicita
tate bune, vom
ducerea porozităţii
pro­
(regiunea
l.M. SuncuiuŞ
- una din furnizoare-
Pe lingă acestea aş su­
le de materiale refrac­ Crişana) primim de mai ză folosirea barbolinei (di­ argilă numai din stocul le-am sesizat. La olelârii. blinia colaborarea strinsă
pe
după citeva turnări,
cu care lucram. Preconi­
mult limp materie primă
tare — precum şi posi­ (argilă) de calitate neco- zolvarea unei pârli de ar­ zăm să întărim comparti­ fundul şi pe pereţii oale­ care a existat intre noi
O T E L U L U I tru imbunâtâţirea cali­ răspunzătoare, cu conţi­ îmbunătăţirea amestecului mentul controlului tehnic lor rămîne oţel. Oalele se şi beneliciari. Deseori ne
gilă în apa). Apoi, peniru
bilităţile existente pen­
curăţă de aceste rămăşiţe,
de calitate
cu muncitori
la combinatul
deplasăm
nut ridicat de bulgări fe-
dintre liant si degresant,
9 tăţii cărămizilor şi cilin­ ruginoşi si substanţe al­ cît şi a granulaţiei mate­ calificaţi, care au experi­ dar, uneori, o dată cu oţe­ hunedoreaiti pentru a ve­
lul se desprinde si
un
enţa in muncă. Vom ex­
drilor baradopului am caline. care au urmări ne­ riei prime, am trecut ex­ tinde controlul interiazic strat de cărămidă. Bucala dea cum se comportă pro­
cerut părerea unor ca­ gative în ceea ce priveş­ perimental la măcinarea şi vom acorda o mai mare de câTămidă rămasă şi lo- dusele. cerem părerea o-
te porozitalea şi durabi­
ţeta.rilor despre calitatea
mai fina a argilei, lucru
dre de conducere de litatea produselor, am tre­ ce va duce si la dispensa­ atentie controlului final al losită la alte cîteva tur­ cărămizilor şi a cilindri­
aici : cut la sortarea argilei prin rea pârtilor leruginoase. produselor. Dc asemenea, nări, nu inai are compac- lor baradopului. Si de
lopâlare $i claubaj, la sto­ In afară de aceslea preco­ ne vom preocupa mai mult titalea corespunzătoare, se multe ori oţolarii au ve­
IOSIF PAŞUT1I carea pe sorturj. Materia nizăm să luăm şi alte mă­ de calificarea şi ridicarea desface in bucăţi sau gra­ nit cu propuneri eficace.
directorul întreprinderii primă o depozităm în lo­ suri pentru îmbunătăţirea calificării muncitorilor, de nule care, de asemenea, De pildă, în urma unei
poale duce la incluziuni.
întreţinerea şi îmbunătă­
curi acoperite, special a-
O VERIGA pind in mare măsură de nicnajale, peniru că alt­ calităţii produselor, astfel ţirea exploalării şi repa­ Cred că acest fenomen propuneri făcute dc o(e-
Succesele oţelarilor de­
O.S.M,
larii de la secţia
ca să-i sprijinim mai mult
trebuie studiat la oleluni
rării maşinilor.
gării ferugino.şi se inve-
calitatea produselor noas­ fel, în urma ploilor, bul­ pe olelari. şi luate măsuri corespun­ nr. 2, am îngroşat diame­
trul la cilindri cu 20 mm.
tre. Dacă o singură cără­ iesc cu un strat do argilă, ŞTEFAN TOROK VALENTIN TÓROK zătoare. Apoi, după păre­ Ca urmare, durabilitatea
midă sau un cilindru de ceea ce face su nu mai inginer şef şeful secţiei producţie rea mea, la incluziuni şi siguranţa în exploatare
IMPORTANTA: baradop folosit de olelari introducă in procesul teh­ Mă voi referi la proble­ poale duce si câpluşirea au crescut, scâ/iiul in a-
fie vizibili, şi deci să se
uneori necorespunzăloare
necores-
este de calitate
Deşi nu ni se adresează
pmizătoare. se pierd zeci nologic. direct, ciclul de materiale ma incluziunilor nemelali- a oalelor cu material re­ cest fel numărul neînchi-
ce in oţel căreia olelerii
de lone de otel. Conşti­ S-au stabilit in ultima apărute la rubrica „Dialog îi acordă multă atenţie. fractar. Uneori, la capiu- derilor de oală. De ase­
enţi de aceasta, lucrătorii perioadă de timp, in func­ despre calitatea oţelului“ Deşi nu s-au stabilit pre­ sire, cărămizile nu sini menea, în vederea elîmi-
aşezate la acelaşi nivel,
PRODUSELE întreprinderii noastre s-an ţie de calitatea materiei a fost citit si discutat cu cis toate cauzele care de ceea ce face ca la rosturi îmbinarea cilindrilor, om
la
nării infiltraţiilor pe
preocupai de îmbunătăţi­
prime, cele mai bune re­
atenţie si de către mun­
cele mai multe ori fac să
să fie „inincale“. 51 iu a-
rea calităţii tuturor sor­
lele dc fabricaţie. In sto­
timentelor. Ca urmare, s-au pul măririi rezistentei me­ citorii întreprinderii noas­ apară incluziuni neníela- ceasla direcţie oleltini tre­ niâri.l lamba şi ulucul ci­
tre. Unele probleme ridi­
lire in oţet (în prezent se
obliilnt rezultate bune. canice împotriva atacului cate de hunedorem ne-nu (ac ample cercetări), acest buie să-si îndrepte aten­ lindrilor. Deoarece s-o
ţia.
REFRACTARE Durabilitatea cărămizilor fabricarea cărămizilor pen­ condus la aplicarea de defect provine uneori Dacă EMILIAN BARBU constatat că uneori pe la
la
chimic am introdus
şi
a ajuns, in medie, în luna
măsuri caro să ducă Ia îm­
se
din vma noastră.
primul cilindru care
cu
aprilie la 9,7 turnări,
6,4 turnări mai mult rlc- tru oală materia primă bunătăţirea calităţii. A- granulele cărămizii nu sini şeful laboratorului montează pe dop se pro­
măcinată, care să
aibă
mintesc extinderea fabri­
corespunzător,
cimentate
cît în luna februarie. Pină qranulalia pînă la 2 mm., cării cărămizilor prin me­ iar porozitatea este mare, duc infiltraţii, preconizăm
în prezent nu am primit iar peniru mărLrea rezis­ toda semiuscată. Această oţelul lichid spală si ero­ Rezultatele pe care le-am să dublăm lamba acestuia.
de la beneficiari nici o tenţei cilindrilor la vari­ măsură a dus Ia îmbună- dează uşor materialul re- obţinut se daforesc şi fap­ L. DEMETER
tului că în ultiima perioa­
Inlrare în mina Paroşeni
Foto: N. MOLDOVEANU