Page 86 - 1965-05

Dramul socialismului NR-

JOI 27 MA 1965

1' I N E N 4 ret i 19,00 Ciulă, dansează, tine­
rele 20.00 Uadiogazeld de seară;
20,30 Varietăţi muzicale; 21,15 Pă­
DEVA i Gaudeamus Igitur — ci­
rinţi si copii. Din cuprins : Pregă­
nematograful „Patria" ■, Fala în do­
liu — cinematograful „Arta"; PE­ tiri pentru examenul de maturitate,
TROŞANI ; C.ilobnch — cinemato­ de eoni. univ. O. Safran ,- 22,20 Dan­
graful „Republica" ; Un nou GhM- sul notelor.
qameş — cinematograful „7 Noiem­ PROGRAMUL II i 7,35 Valsul
brie" ; LUPENI : A treia racheta — „Aur şi arginl" de Lebar ; 7,50 Me­
lodii populare,- 8.35 Muzică uşoa­
cinematograful „Cultural" ,■ SIME-
RIA: Titanic vals — cinematogra­ ră; 9,03 Solişti şl formalii artistice
ful „Mureşul" , ALBA IULIA: Con- de amatori ; 9,30 Vreau sfi £liu ,-
can — cinematograful „Victoria" ; 11,03 „Ni-i tinereţea cinice“ -a/ emi­
SEBEŞ : Nea mul ŞoimăreşlMor — siune muzicală; 11,15 Ciulă orches­
tra Cernegura a Sfatului popular
cinematograful „Progresul" ,- Cu din Piatra Neamţ,- 11.30 Universi­
mîinile pe oraş — cinematograful tatea tehnică radip,- 11.45 Din al­
„Sebeşul" ? ORĂŞTIE : O sten cade bumul muzicii uşoare; 13,30 Meri­
din cer — cinematograful „Patria",- diane ; 13,40 Concert de prînz;
Totul despre Eva — cinematograful 14,35 Ansambluri vocale din opere?
„Flacăra"; HAŢEG: înlilnire cu
15,10 Ciută orchestra dirijată de i
Se apropie cu paşi repezi încheierea anului şco­ absolvire. Pentru ceilalţi elevi încep recapitulările părinţilor. spionul — cinematograful „Popu- Eduard Cerni; 15.30 Antologic po­
Inr" i BRAD: Pădurea spinzuralilor
finale. Vă relatăm, în rîndurile de mai jos, cîteva aspecte etica: Leauu ; 16,00 Interpreţi (le
lar. După o perioadă de pregătire, absolvenţii şco­ seriile I II — cinematograful „St. muzică populară : Ileana Constan­
încheierea anului şcolar este pregătită in toate ale muncii şcolilor din oraşele Hunedoara, Petro­ roşie" ; LONEA : Sălbaticii de pe
lilor medii şi ai şcolilor generale de 8 ani se vor şani şi Alba Iul ia pe care le-am vizitat în aceste ţi n eseu şi Ghcorqhe Stănilă ; 16,20
şcolile prin măsuri corespunzătoare, rezultate ale Rîul morţii — cinematograful „Mi­
prezenta in faţa examenelor de maturitate sau da efortului comun al cadrelor didactice, elevilor şl zile. nerul") I LI A * Fain din casa roşio Dialog cu ascultătorii ; 17,15 „Ano­
timpul florilor" — muzică uşoară ;
— cinematograful „Lumina". 18,15 Carnet plastic; IB.30 „Din
Mlj de absolvenţi al şcolilor medii judicioasă a timpului destinat studiu­ „Fiecare diriginte ar dori ca elevii orele de pregătire, dacă acestea tl a- menuluî fl alegerea celeJ mal po­ R 4 D I O istoria operei" — emisiunea a Xl-a;
se vc*‘ prezenta curînd în inia comi­ lui individual, de respectarea regimu­ Indrumalî de el să se prezinte la exa­ julâ şi dacă ei aprofundează acasă trivite profesiuni. 19,05 Romanţe interpretate dc Ni-
siilor pentru examenul de maturitate. lui zilei de lucru al elevilor. Le-om menul de maturitate cu fruntea sus, materialul predat. In urma sondajelor Ca dirigintă, îmi dau acum acama PROGRAMUL I. 5.06 Concert da colac Florei şi Ionel Bonn ; 19,3«
La microfon, povestitori populari ,-
Înainte de a paşi în viatei, elevii vor arătat părinţilor că si ei pot şi au adică nvînd lin bogat volum de cu­ am constatat că mulţi elevi nu mai că trebuia să muncesc mai mult Sn dimineaţă ,■ 5,30 Lecţia de gimnasti­ 19.50 De la un ritm In altul — mu-
trece prin examenul maturităţii pro­ datoria să urmărească şi să contro­ noştinţe, siguri pe ci, optimişti — revăd acasă nutilele. Le-am explicat direcţia formării unei mai bune ati­ că ,- 5,40 Melodii populare,* 6,10
priei lor pregătiri. Acest eveniment leze munca elevilor în timpul liber. intervine în discuţie tovarăşa pro­ ca revenirea asupra notiţelor e strict tudini fată de muncă la elevii din „Acordeonul vesel" — muzică u- zică de dans? 20,30 Actualitatea
muzicală» 21,15 Tangouri;
preocupă în egală măsură al îl pe In acelaşi timp, conducerea şcolii fesoara Tempeanu Vera, dirigintă a necesară, că îi ajulă mult la lixa- clasa mea. Sini şi acum unii care nu şoară; 6,20 Jurnalul satelor,- 6,35
elevi cit şi pe profesori, conducerile s-a preocupat de asigurarea timpului clasei a Xl-a C. reu cunoştinţelor. preţuiesc valoarea fiecărei zile de Muzică uşoară i 0,45 Salut voios de
şcolilor şi părinţii. Jn ce măsură ele­ necesar penlru studiul individual al c- Atn observat — continuă tovarăşa Orele educative au lost axate pe muncă, nu învaţă cu suficientă se­ pionieri 7,15 Potpuriuri dc muzică TELEVIZIUNE
vii vor face dovada bunei lor pre­ Iovilor. Pentru ca aceştia să nu mai Tempeanu — că, pe majoritatea ele­ două probleme mori : pregătirea pen­ riozitate, se bazează pe cele cîteva uşoară; 7,30 Sfatul medicului, 8,00
gătiri, in ce măsură munca şcolii se fie aduşi la şcoală dupa-masa, nu­ vilor din clasa mea. examenul de tru maturitate şi orientarea profe­ zile dinaintea examenului. Pe aceş­ Sumarul presei; 8,06 „Cunoaşteţi 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,20
va oglindi in răspunsurile dale de mărul orelor de pregătire In biologie maturitate i-a preocupat încă din a- sională. tia caut să-i ajut tn continuare, pen­ această melodie ?“ — muzică uşoa­ Oaspeţii noştri ? 20.00 Emisiune de
elevi, cum va ii apreciată strădania tru a i ridica la nivelul cerinţelor. ră ,- 10,30 Melodii populare Inter­ şl liniă 20,20 Film: „Titanic vals";
comună a prolesorilor, elevilor şi Poantă Petru, elev tn clasa a pretate de Dumitru Bâlăşoiu, Ion 22.00 Vitrina discului de Radu Ghe-
părinţilor — iată probleme care pre­ Xl-a Ci Sasu şi Nicolae Florian ; 11,45 „Trei ciu ; In încheiere: buletin dc ştiri
ocupă În mod deosebit şcolile in a- Maturitatea ne pune In fată o pri­ valsuri uitate" de Lis/.t — Interpre­ şi buletin meteorologic.
teslc zile. La masa rotundă mă încercare — examenul. La acest tează pianistul Sviotoslav Richter ;
Despre Importantul eveniment, e- prim examen al capacităţii noastre va 12,15 Muzică uşoară din Republica It iile lin m c *tc o ro lo ” st*
xamcnul de maturitate, am organi­ trebui să ne prezentăm cit mal bine. Arabă Unită ,- 12,30 Aspecte din
zat o discuţie la -Şcoala medie nr. I M ATU RIT A TEA Personal, caut să nu-mi dezamăgesc viata literară u oraşului Brăila ,■ Vreme nestabiJă. cu cerul noros
din Hunedoara. Pentru început, ne profesorii, învăţătorul, mama, toii cei 13.07 Din mu7,ica popoarelor,* 14,10 ziua. Vor cădea averse dc ploaie
răspunde tov. profesor Analolie Cio­ care s au îngrijit pînă acum de buna „Cintu d-alca d-ale noastre" — mu­ insolite de descărcări electrice. Vîn-
lan. directorul şcolii: mea pregătire. Toate acţiunile şi preo­ zică uşoară românească ; 15,30 Din tuâ va sufla potrivi* din nord-vest
„Maturitatea elevilor noşlrl ne pre­ cupările mele de acum converg în­ folclorul bănăţean : 10,30 Prietena şi nord. Temperatura aerului în
ocupă in mod permanent. spre un singur scop: trecerea cu re- noastră cartea ,- 17,35 „Vino min- uşoară scădere ; 2iua va fi cuprin­
Pregătirea aclualci promoţii a fost z.ultalc bune a examenului. De aceea, dro-n joc" — emisiune de muzică să între 21 şi 2G grade, iar noaptea
în centrul atenţiei conducerii şcolii şi islorie nu fost reduse, tar orele de nul trocul, din clasa a X-a. De aceea, Ora educalivă cu teino : .Cum mă am învătat foarte bine fiecare lecţie I populară; 18,00 Seară pentru tine­ între 6 şi II grade.
şi a colectivului de cadre didactice consultaţii au fost iixule Ja sfirşilul la începutul acestui an. după discu­ pregătesc penlru examenul de matu­ în parte şi. paralel, am repetat ma­
încă de la începutul acestui an şco­ orelor de curs. ţiile cu elevii, la materiile cu un vo­ ritate" n lost foarte utilă. Elevii au teria predată în anii anteriori. Acum.
lar. In discuţiile purtate la începutul In vederea lecţiilor de sinteză ce lum mai mare de cunoştinţe, am or­ discutat, şi-ou împărtăşit metodele gului material. Mă vor ajuta foarte ___ ____»_
voi repeta materia clasei a Xl-a, şi
trimestrelor, cit şi pe parcurs, s-a se vor tine în perioada 27 mai — 6 ganizat recapitularea imediat. Astfel, de lucru, nu (ost cnlicali elevii care cred că îmi va mai rămîne timp pen­
analizat 6todlul de pregătire nl ele­ iunie, comisiile metodice pe specia­ pregătirea pentru maturitate la lim­ nu privesc cu destulă .malurilaie' lru o recapitulare generală a între­ UZINA DE UTILAJ CHIMIC PLOIEŞTI
vilor, volumul de cunoştinţe acumu­ lităţi nu studiat posibilitatea organi- ba română şi matematică a început examenul.
late şt măsurile ce trebuiau luate 7.ării unor lecţii mai bune, cu eficien­ încă din septembrie — uclombrie, Forme adecvate am folosii si pen­ mult şi lecţiile sinteză din perioada
pentru îmbunătăţirea lor. Concluzia ta mai mare. iar din trimestrul II s-a făcut şi la tru orientarea profesională. Astfel ani 27 mai — C iunie, lecţii pe care le p r o d u c e :
care s-a desprins era că elevii nu fo­ Penlru a veni în ajutorul cadrelor celelalte materii organizat o înlilnire cu un muncitor voj privi cu toată seriozitatea*'.
losesc cu destulă grijă timpul adec­ mai tinere, cadrele didactico cu o Preocuparea lor m-a bucurat dar din combinat, care le-a vorbii elevi­ UTILAJE PENTRU INDUSTRIA CHIMICA Şl RAFINĂRII:
vat studiului individual. Or. este ştiut bogata experienţă tiu lecţii recapi­ orele de pregătire au scos la iveală lor despre iiIilajele moderne cu care Dorim absolvenţilor Şcolii
faptul că de felul în care elevul folo­ tulative deschise. o sene de lacune în pregătirea u- lucrează, despre necesitatea pregăti­ - medii nr. 1 din Hunedoara,
seşte flecare '/.j de muncă depinde Elevilor le-au fost asigurate toate nor elevi datorită faptului că nu au rii lor pentru viată. cit şi cadrelor didactice din @ condensatoare ;
buna lui pregătire pentru examenul condiţiile, nu le răminc decît să În­ considerat însuşirea fiecărei lecţii o Consider că orele educative au întreaga regiune, ca examenul ©schimbătoare de căldură;
de maturitate. Pentru aceasta am or­ veţe cil mai bine penlru a se putea necesitate în pregătirea lor pentru contribuit mult la mobilizarea elevi­ de maturitate să prilejuiască
ganizai şedinţe cu părinţii în rare prezenta la examenul de maturitate examenul de maturitate. un frumos bilanţ de încheiere ® reactoare ;
am abordat teme legale de folosirea cu fruntea sus". Am urmărit participarea elevilor la lor pentru o bună pregătire a exa- a celor 11 oui de şcoală. ® avapoaratoare ;
® coloane de rectificare.

R E C A P I T U L Ă R I RULMENŢI DE DIFERITE TIPURI:
© rulmenţi axîali-radiaii oscilanţi cu role-butoi
i Deosebit de importante sint túale în laboratoarele Institutului de Sî recapitularea finală la clasa a osîmelrice pentru capetele hidraulice 29456 şi 29456 ;
in această perioadă lecţiile de nune din localitate. La unele materii X-a, unde predau, o lin tot pe bază
recapitulare Cu nostim ele ele­ există posibilitatea folosirii unor dia- de probleme complexe. La slirşitul © rulmenţi radiali cu role cilindrice pe un singur
lilmc care dau o privire de ansam­ orei anterioare schiţez părţile teo­
vilor se încheagă în sisteme rînd. de 70—600 mm. diametru;
blu asupra unuia sau mai multor ca­ retice referitoare ia capitolul pe care
1 precis determinate, se creează
ndóle". intenţionăm să-l recapitulăm. După © rulmenţi radiali oscilanţi cu role-butoi pe două
1 o viziune de ansamblu asupra „Aş vrea să spun — subliniază cc acasă, elevii nu repetat aceste
I unor probleme sau capitole, iov. proi. I.ASCU TIT-LIVIU, direc­ părţi teoretice, în ora care urmează rînduri, de 100—400 mm. diametru ;
se fixează şi consolidează cu- tor al Şcolii medii din Alba Iulia — rezolvăm în clasă probleme, la eluci­ © rulmenţi axiali cu role cilindrice, de 60—400
P noşiinţele asimilate anterior. că la noi s-n pus un mare accent pe darea cărora sînt solicitate cunoş­ mm. diametru ;
F Despre ţelul cum s-au organi- fixarea Ionici. Alîl în discuţiile pur- tinţele teoretice esenţiale (lin capi­
lale in cadrul comisiilor melodice cît tolul respecliv şi din alte capitole. ® rulmenţi axiali speciali (pentru mesele rotari),
0 zat şi se ţin aceste lecţii ne. Materia învăţa­
si în schimburile de experienţă (hu­ Alegerea problemelor e şi ca im­
p vorbesc citiră tovarăşi pro- tă pe parcursul u- de 600—1100 mm. diametru.
iro cadrele didactice cu specialităţi portantă in asigurarea reuşitei re­
I. fesori înrudite s-u urmărit ca tixarea teme­ capitulării. De cxomphi, penlru o- nui an de studiu
„Clasele a Xl-a — ne spune tova­ lor lecliilor do recapitulare finală şi bieclele geometric şi trigonometrie, se verifică şi se
răşul proteşor VICTOR BADÁU, di- de sinteză să se facă după toate ce- aleg probleme care scol in evidentă aprofundează in
redor al Şcolii medii din Petroşani — rinlolc melodice: tema să fie sinte­ corelaţia dintre aceste două obiecte cadrul lecţiilor de 1. R. „COMBUSTIBILUL- DEVA
au recapilulat deja materia parcursă tică, accesibilă şi atrăgătoare". şi praclică. recapitulare fina­
în anii anteriori paralel cu predarea „O oră de ret a pi tu la re ia geogra­ Lecţiile de sinteză cil şi recapitu­ lă. Se pune un ac­
materiei anului în curs şi se pregă­ fie am desfăşurat-o sub forma unei lările finale cer din parlon profeso­ cent deosebit pe A N O N T A :
cunoştin­
legarea
tesc pentru lecţiile de sinteză ce se călătorii pe hartă — spune tov. prof. rului de limbă şi Iilor alură română ţelor teoretice de
vor line în perioada 27 mai — 6 iu­ IOAN MOLDO VAN', do la aceeaşi o exigentă deosebită in fixarea te­ Pentru evitarea aglomeraţiei şi deservirea în con­
nie. şcoală. împreună cu elevii am par­ melor şi un rol activ al profesoru­ practică prin fo­ diţii corespunzătoare, posesorii de lichele de combus­
losirea e.vcrciţtilor
Comisiile melodice au purtat dis­ curs un il mei ar bogat. Nu am cerut lui iu cadrul lecliilor. Temele fixate aplicative comple­
cuţii pe marginea organizării recapi­ însă elevilor să se rezume numai la de tov. profesoară ELENA STOICAN tibil sînt invitaţi să-şi ridice cotele de lemne de foc
tulative finale, asupra tipurilor de cunoştinţele strict geografice, ei am de In Şcoala medie din Petroşani sînt xe, a experienţelor şi cărbuni cuvenite pe anul 1965.
de laborator, a n-
lecţii ce se vor fotosi, asupra siste­ făcui apel şi la cele do istorie, de deosebit de instructive şi atractive. tiui material di-
matizări» materialului, a fixării cu­ limba română, chimie cir.". Exemplificăm : „Salul românesc in docLlc bogat etc. Membrii cooperativelor agricole de producţie şi
noştinţelor şi corelaţiei dintre dife­ Despre felul in care îşi organizea­ proza dintre cele două războaie mon­ salariaţii din G.A.S. şi S.M.T. se pot aproviziona la
ritele discipline. Pentru a orienta ca­ ză leclulc de recapitulare ne-a vor­ diale", „Evoluţia concepţiei literare In fotografiei
drele tinere, am tnlocmit un plan de bit .şi tov. proi. CSIJTAK ŞTEFAN, a lui Tudor Arqhezi”, „Romanul ro­ Lecţie de recapi­ cota liberă cu toate sortimentele de combustibili ce se
Interasislente pe discipline înrudite, de la Şcoala medie din Pclroşani. „La mânesc de la Ciocoii vechi si noi piuă tulare in labora­ găsesc în cantităţi suficiente la toate depozitele din
a cărei respectare o urmărim zilnic. clasa a Xl-a — ne spune dînsul — tor.
Sub îndrumarea comisiilor metodi­ am repetat destul de amănunţit ma­ la romanul de azi" şi oiţele. regiune.
ce, cadrele didactice sint preocupate teria din clasele anterioare. Materialul fiind masiv, se cere o
de introducerea în lecţiile de recapi­ îmbinate cu consultaţiile, iecliile de activizare mai pronunţată a clasei la
tulare finată şi de sinteză a unor ele­ recapitulare liniile incă de la începu­ problemele dezbătute. Tov. proi. OA.-
mente noi pentru ca lecţiile sa nu fie tul anului şcolar au fost axa Ic pe re­ VÂNESCU ANA, de In Şcoala medie
o reluare mecanica ci una creatoare zolvarea unor probleme care conţi­ nr. 1 Hunedoara, organiz.ează recapi­ ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII
a materialului predat, incit elevii să neau diverse cunoştinţe matematice, tularea materiei, pe bază de referate
poală extrage din fiecare materie c- învăluie pe parcursul ultimilor ani de îutocmile de elevi cu sprijinul pro­ FORESTIERE DEVA
scntialul, pentru n-l putea dezvolta. şcoală Rezolvarea problemelor ora fesoarei, Lecţia nu se rezumă însă la
La matematică se aplică pe scară precédala de recapitularea pârtilor lectura refcralului, ci antrenează si STRADA DOROBANŢILOR Nl< 24
largă exerciţiile aplicative complexe, teoretico, prin aceasta, creînd o vi­ pe ceilalţi elevi prin activizarea lor ANGAJEAZĂ DE URGENŢA:
la naturale, chimic şi fizică se pune ziune de ansamblu asupra materiei, la discuţii, sondaje făcute de către
un accent deosebit pe lucrările de la­ coca cc a permis ca elevii să se profesor, intervenţii ele., pentru ca — maiştri constructori ;
borator. Lucrările complexe, care cer descurce bine în problemele com­ in final, elevii sâ retina ceea ce este — tehnicieni constructori ;
o aparatură ma| deosebită sint efec­ plexe. esenţial din materialul recapitulat.
— ingineri constructori.
Aceste posturi sînt la şantierul drum auto Tel ir, c
Mat mult ca oricîncl, In aceste zile legătura dintre care sînt Indiferenţi fală de co­ organizează adevărate schim­ levi a timpului rezervat — Topliţa—Hunedoara.
şcoală şi familie trebuie sâ se concretizeze in unltateo piii lor, Iată de felul în care buri de experienţă între părinţi, studiului individual este
lor de acţiune, scopul fiind comun : încheierea cu re­ se pregătesc, cum învaţă^ — sc dau îndrumări, în funcţie de una din cerinţele prin­ Se asigură cazarea.
zultate bune a anului şcolar. In această problemă am spunea mama elevei Vasilica fiecare situaţie în parte". cipala în această peri­ Lucrarea începe pe data de 10 iunie 1965.
Cornea, din clasa a IX-a a Şco­ „In fiecare situatic. o soluţie
cerut părerea mai multor tovarăşi. oadă şi acest lucru tre­
lii medii nr. I Hunedoara. adecvată. Acesta este princi­ Relaţii suplimentare se pot cere zilnic la serviciul
Avem datoria de a controla piul pe care trebuie să-l res- buie urmărit îndeaproa­ personal ad-tiv din cadrul întreprinderii, telefon nr.
Prof. VICTOR RADÂU. di­ Alba lulia au vizitat familiile cum se prcqălesc copiii noştri, poclăm şi în munca cu părinţii pe. Aceasta nu în­
rector al Şcolii medii din Pe­ elevilor din localităţile rurale de a-i îndruma, chiar dacă unii — nc spune tov. BIRO MAR­ seamnă insă că elevii 1589. 1397.
troşani, ne relatează : „Pentru a!o raionului. S-a discutat ast­ dintre noi nu avem o pregătire TIN, director al Grupului şco­ vor fî închişi in casă
a face cunoscute părinţilor mă­ fel cu toţi părinţii, şi cu acei şcolară deosebită. De felul tn lar minier al Combinatului car­ intre maldăre de ca­
surile luate de şcoală in vede­ care vin mai rar pc la şcoală care ne ocupăm de copiii noş­ bonifer „Valea Jiului". Si la iete şi cărţi, ci impune
rea încheierii anului (le invă- sau chiar deloc. Puşi la curent tri depinde atitudinea lor fală noi au lost greutăţi în mobili­ respectarea regimului UZINA TEHNOFRIG CLUJ
tâmînl, am convocat comitetul cu problemele şcolii, majori- de muncă şi acum şi mai îîr- zarea părinţilor şi în punerea
de părinţi cu care am discutat lalea părinlilor au urmărit mai zm, în viată". la curent a acestora cu proble­ raţional zilnic de lucru.
planul de măsuri. Apoi, iu ca­ atent (olul cum se pregătesc Prof TITESCU CONSTAN­ mele şcolii. Analizind mai bine Sarcina cea mai im­ STRADA FABRICA DC CHIBRITURI NR 5 — 11, TELEFON b l— ¿50
drul şedinţelor cu părinţii, elevii, ceea cc a dus la spo­ TIN, directorul Şcolii generale situalia, nc-am dat seama că portantă le revine ele­
le-am nrălat că în accaslA pe­ rirea eforturilor din partea n- de 8 ani din Petroşani, a ară­ era destul de greu penlru pă­ vilor. Nîci unui elev nu VINDE DIN STOC:
rioadă esle necesar să urmă­ rcsloro, la rezultate mai bune tat că, dacă în general familiile rinţii elevilor (majoritatea lo­ trebuie să i fie indife­
rească folosirea integrală a la învăţătură. elevilor (in legătura cu şcoala, cuind la Aninoasa sau Pclrila), rent felul în care se — rulmenţi ;
timpului liber de către elevi, • „î.-am dat la scoală, şcoala totuşi, la şedinţele cu părinţii să vină la Pclroşani, penlru a — curele trapczoidale ;
să le creeze condiţii cit mai să-l înveţe" — cu această fra­ vin mai rar sau deloc, acei pă­ sc interesa de copiii lor. Am încheie onul şcolar, fie­
bune de studiu, să urmărească ză ne jnlîmpină unii părinţi — rinţi penlru care legătura cu organizat atunci şedinţele cu care trebuie sâ mun­ — oţeluri inoxidabile şi aliate ;
respectarea regimului de zi nl spuneau o parte dintre tovară­ şcoala esle mai necesară. După părinţii îu locotilălile respecti­ — tablă de oţel arc şi inoxidabilă ;
şcolarului, nolcle pc care le şii profesori de la Şcoala medie ce un nn întreg nu s-ou intere­ ve, invitind la ele şi reprezen­ cească în aşa fel incit,
primeşte, starea sa psihică, in- nr. I din Hunedoara. Şi aceas­ sat de soarta Iiilor lor, nu au tanţi ai întreprinderilor unde prin rezultatele obţinu­ — plăcuţe videa ;
Ir-uu ciivint. ţoale aspectele tă frază o auzim tocmai (le la răspuns la chemările şcolii, lucrează ei şi unde elevii fac te sâ răspundă condiţi­ — materiale electrice (contacloare. relee de timp,
legale de buna pregătire. părinţii unor elevi care nu pri­ puşi în situalia de a i vedea co­ practica. De dala accasla, frec­
La acestea s-au adăugat şi vesc cu seriozitate munca $i au rigenţi sau rcpelonli. acesli venta părinţilor a lost bună $i ilor bune de învăţătură logometre etc.) ;
masurile luate de către colec­ abateri de la conduita şcolară. părinţi au pretenţia ca fiii lor s-a resimţit în îmbunătăţirea pe care partidul şi sta­ — piese de schimb auto ;
tivul (Ic cadre didactice. De c- Dacă aceşti părinţi ar ti mai să promoveze. Atunci ne vizi­ siluatici la învăţătură a ele­ tul nostru le-a creat,
xcmplu, pentru a-i apila pe aproape de noi, dc problemele tează, dar de multe ori e prea vilor. — termometre — manometre ;
tirziu.
elevii mm slabi, profesorii di­ şcolii, fiii lor ar li mai bine sâ mulţumească pe de­ — instalaţii sanitare ;
riguiţi fac vizite mai dese pă­ pregătiţi şi mai disciplinaţi. „Pe „Vizitele pc care le facem la Timpul râmas pînâ plin cadrele didactice
rinţilor elevilor, ţin o legătură viilor, rămîne în sarcina şcolii domiciliul elevilor — arată tov. Ia încheierea anului şi părinţii care i au in­ — organe de asamblare ;
mai strînsă cu familiile lor pen­ ca penlru aceşti părinţi să lie învăţătoare MARIA DRAGHICI, şcolar se poate măsu­ — material construcţii ;
lru a ridica pe fiecare elev ta organizate din timp astfel de de la Şcoala generală de 8 ani ra în zile. Fiecare clipă struit şi ¡-au educat.
nivelul celor mai buni". acţiuni penlru a-i atrage şi lo- nr. 2 Alba Iulia — stnt Insoli­ trebuie folosită pentru — arcuri spirale diferite.
în vacanta de primăvară, di­ losi în procesul instructiv-edu- te de doi, trei membri ai comt- LUCIA LICIU Informaţii sunlimentare la cerere.
riguiţii de la Şcoala medie caliv. tetulul de părinţi pe şcoală. învăţătură. Folosirea
„Horia, Cloşca şi Crişan" din „Nu-i înţeleg pe unit părinţi Acolo, in familia vizitată, se integrală de către e- T1BERIU ISTRATE