Page 89 - 1965-05
P. 89
NR: 3237 Dtamal aodaifamuhsi
În c h id e r e a in v à t à m in t u l u i
DE PARTID LA ORAŞE
lezbateri vil, interesante litică de masă, explicînd oamenilor consccjnlelc ce de
curg din nercajizarca planului. Fiecare lucrător, la locul
său de muncă, s-a străduit să-şi îndeplinească în mod
conştiincios sarcinile profesionale. Rezultatul ¡1 cu-
O. parte din lucru lor ii Oficiului raionul P.T.T.R. Alba
au fost încadraţi anul occsla la coreul do studiere a noaşlom cu toţii : indicatorii stabiliţ au fost realizat),
problemelor de bază ale politicii P.M.R. Organizaţia de lată deci cum, mi prin măsuri administrative, ci printr-o
muncă polihco-cducalivă susţinută, a»n putut ieşi din
partid <i selecţionai ca propagandist pe comunista Mng- impas După părerea mea, aceasta înseamnă că măsu
dalena liac. lele fonistă, cu o bună pregătire politică rile iniţiale au influenţai conştiinţa oamenilor, i-au mo
şi profesională, care se bucură de stimă şi respect din bilizai, făeîndu-j să lupte pentru prestigiul unităţii, nu
partea salariaţilor oficiului. din obligaţie, ci din proprie convingere".
La lecţiile predate, propagandista a folosii alit cunoş In general, discuţiile la temele cuprinse in programa
tinţele acumulate la pregătirile organizate de către de învâtămint au fost vii, interesante. Totuşi, unele ca
cabinetul raional de partid, cit şi cele dobindite prm- pitole cuprinse în Declaraţia cu privire la pozilia P.M.R.
tr-u:Ir^emcinic studiu individual. Acest lucru a ajutal-o în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti inler-
să Iacă interesantă fiecare leclie, sa tină trează atenţia iiationalc, adoptată dc Plenara tărqilă a CC. al P.M.R.
cursanţilor, obîşnuindii-i să-şi ia nolile bune La mulul din aprilie 196-J, puleau fi mai bine aprofundate.
lor, cursanţii (telefoniste, factori poştali, cârtitori, me
canici de tcleqrnf şi de centrală), au participat cu regu
laritate la expuneri şi la seminarii. Cînd îşi face loc formalismul
Zilele trecute, în cercul amintit au avut loc convor
birile recapitulative. Din felul cum acestea s-au desfă
şurat. se poate trage concluzia că oamenii au înţeles In aceeaşi zi au avut Ioc convorbiri recapitulative şi
problemele puse în discuţie. Ei s au antrenat la dez In cercul dc studiere a Statutului P.M.R. de la între
bateri (ce-i drept mai greoi la începui), au căutat să prinderea Ardeleana. Unii cursanţi, prinlro care Maria
lămurească bine temele stabilite pentru convorbiri. Matiaş, Silviu Păulete, Carolina Suşman şi Eugenia Con-
La tema „Creşterea rolului conducător al partidului stantinescu au dezbătut la un nivel satisfăcător temele
In perioada desăvirşirii construcţiei socialismului" au puse in discuţie.
luat cuvintul palru tovarăşi, printre care mecanicul de Oraşul Lupeui este pe 2l ce
centrală Mihai Oara. factorii poştali Nicolae Oarqa şl Majoritatea celor C3re ou luat cuvintul însă au dis trece tot mai frumos. Aici s-au
Dumitru Frălilă. Lămurind bine problemele teoretice, cutat greoi, au făcut aprecieri greşite. moderne cu apartamente lumi CREŞTEREA NUMĂRULUI DE ANIMALE
construit în ultimii ani blocuri
oi au făcut referiri concrete la felul cum se manifestă Din felul cum s-au desfăşurat dezbaterile rezultă că
rolul de conducător al partidului iu industrie, agricul învătămîntul dc partid din cercul respectiv a fost privit noase şi conjortabile, obiective
tură sl chiar în unitatea unde accştio îşi desfăşoară acti cu superficialitate. Predarea lecţiilor s-a făcut după bro social-culturale.
vitatea. şura apărută in Editura Politică in acest scop. ncurmă- IN FO TO G RA FIE: Vedere din
Discuţii Interesante «u purtai şl telefonista Mana rindu-se actualizarea, aprofundarea acestora. In prese- oraşul Lupeui. $1 A PRODUCTIVITĂŢII LOR
Breazu, mecanicul de telegraf Cornel Milrofan, cartato- minarii, propagandistul a acordat cursanţilor două con Foto: V. ONOIU
rul Teodor lorqa etc. Dezbătînd tema „Făurirea şi dez sultaţii. Ele nu s-au ridicat insa la un nivel calitativ co
voltarea conştiinţei socialiste in tara noastră", cursanţii respunzător, rezuinimlu-sc la simple înşiruiri dc fapte
Tinerii din cadrul cooperativei meş LA NIVELUL POSIBILITĂŢILOR
au arătat că datorită muncii polilico-educativc desfă şi de evenimente. Cu alte cuvinte, consultaţiile orga CONTRIBUŢIA TINERILOR
şurată de organizaţia de partid, în ultimii ani a scăzut nizate au lost o simpli formalitate, ele neatmgindu-şi
numărul reclamaţilor la adresa centralistelor care în scopul. teşugăreşti „Violă nouă" Orăştie par
prezent lucrează cu mai multă alenlie şi conştiinciozi ticipă cu multă însufleţire ta acţiu
tate. Concluziile trase In urma desfăşurării tnvătămintului
de partid la cercul dc studiere a Statutului P.M.R. de la nile organizate de comitetul U.T.M. este selecţia. Realizarea unor lucrări Iul de pregătire profesională. In fie
Carlalorut Tudor Iorga spunea printre altele: „Iml Fabrica Ardeleana trebuie să constituie un prilej dc Ulcmiştii Viorica Tudor, Ion Tcacoi, (Urmare din pag. I)
amintesc de faptul că realizarea planului oficiului nos invălăminlc pentru organizaţia de partid din întreprin Cornelia Oană şi albi işi aduc o corespunzătoare de selocţc este po care undate trebuie să se asigure cele
tru pe primul trimestru era amcnintală. Organizata de dere. care arc datoria să acorde importanta cuvenită largă contribuţie la brigada arlisli- nale, a considivlor de conducere din sibilă numai acolo unde evidenţele mai bune condiţii de adăpostiră, sa
PaMid o făcut un apel la lo(i lucrătorii oficiului pentru acestei laturi educative o propagandei de partid. că de agitaţie, la infefinănle politi cooperativele agricole şi a specialiş zootehnice sini bine puse la punct. lic rezolvată problema apei in ler-
a-sî spori eforturile în vederea recuperării rămîneni in ce ce se organizează cu regularitate tilor, stă ca o sarcină majoră luarea In această privinţă se impune ca in mole de animale eto.
urma. Comuniştii au desfăşurat o susţinută muncă po A. DAVID etc. tuturor măsurilor cuvenite pentru fiecare unitate agricolă să se treacă Recenta Holărîrc <1 partidului si gu
dezvoltarea sectorului zoolelmic si la deschiderea registrelor genealogi vernului cu privire ia imbunătăţrea
sporirea productivităţi animalelor la ce în care să fie înscrise originea regimului dc valorificare a produse
nivelul posibilităţilor do care dispune animalelor, rasa. vîrsta, capacitatea lor animale constituie un stimulent
n regiunea noaslră. de producţie ctc. Trebuie o|>oi să so puternic penlru mărirea producţiei |>e
Printre cele mai importante măsuri, facă un control permanent al canli- cap de animal, pentru livrarea unor
ACO LO UNDE MERG ZILNIC asigurarea bazei furajere în fiecare lăţii şi calităţii producţiei realizate. lină şi ouă stdlului si pe piaţă. Fie
carne,
câiilitaţ ridicate de lapte,
Do asemenea, este important ca în
unitate, are un rol dc scamă in spori
rea efectivelor şi a producţiilor ani vederea unei clasări coresjjunzălon- care unitate agricola este cointere
male. De aceea, trebuie să existe o re a animalelor, pc baze ştiinţifice să sată in mai mare măsură penlru creş
terea producţiei in sectorul zootehnic
so facă lucrări de bonilare in codrul
SUTE DE CETĂŢENI preocupare crescindă pentru produce tuturor fermelor dc animale. — calc importantă dc sporire a ve
rea unor cantităţi sporite dc furaje din
niturilor băneşti.
Penlru realizarea unei bune se
recoltarea,
sortimente diferite, iar
transportul şi depozitarea lor să se lecţi sc cere ca alegerea şi potrivi In fala organizaţilor dc partid di 1%
facă In cele mai bune condiliuni. O rea perechilor să sc Iacă in mod co agricultură stau sarcini importante in
atenţie marc trebuie acordată în a- respunzător. ce priveşte dezvoltarea sectorului
— R A I D — C H E T A - ceaslă perioadă păşunalului raţional, In cooperativele unde exislă ani zootehnic. Ele au datoria să urmă
care să se facă pe specii şi categorii male a căror origine iui cşlc cunos rească sistematic modul in care se in-
Zilele trecute redacţia ziaru tru a mi se repara o pereche do pan de aiiiinalc. Cele mai bune păşuni să cută sc poale aplica cu bune rezul f*1 pl 11 iese hotăririlc jiarlidului şi gu
lui nostru a organizat lin raid tofi, arăta cetăţeanul B. Ghcorghe. Un lucru care trebuie iic repartizate pentru vacile dc lapte tate selecţia de masă. Trebuie să re vernului, holărîrile organelor regiu
anchetă prin unităţile coopera Am plătit suma pretinsă, dar cînd Si tinerelul fonici dc prăsilă. In cen ţinem însă că lotuşi selecţia indivi nile şi raionale de partid, precum şi
tivei meşteşugăreşti „Drum m-am prezentat să iau pantofii am să dea mai mult trul preocupărilor zilnice va trebui să duală a animalelor are avantaje mult propriile lor măsuri stabilite în a*
nouu Hunedoara, cu scopul de rămas surprins cu cită superficiali stea problema sporirii producţiei de mai mari. coastă privi nţ^i, să urmărească iu-
a reda unele aspecte despre fe tate au fost reparaţi. Iar atunci cînd de gîndit iarbă pe pajişti. In acest sens este ne Pentru a avea animale mai multe (lcaproaj)e organizarea şi buna des
lul cum sini deserviţi cetăţenii, am reclamat mi s-a vorbit pc un ton cesar să fie executate în permanentă Si mai productive este necesar să se făşurare a întrecerii socialiste si
lată cîteva constatări ; nepotrivit. In anii regimului democrat popular. lucrările dc curăţire a pajiştilor, dc acorde o mai marc alenlie creşterii popularizarea experienţei înaintate, a
Un alt cetălean,' lancu Avram, a Hunedoara s-a dezvoltat vertiginos. supraînsăminlare, îngrăşare ele. Este raţionale a tineretului, hrănirii chib fruntaşilor. Organizaţiile de partid au
zuite a acestuia. In aceasta privuiţl,
sarcina de a mobiliza pc loţ coope
adus pentru a fi reparaţi o pereche Pc lingă construcţiile industriale aici necesar ca in lineare cooperativă sa o mai mare preocupare trebuie să ratorii si specialiştii din agricultură
s-au înălţat zeci de blocuri de locu-
fie organizate echipe care să se ocu
I Sînteţi mulţumiţi? de pantofi. El a /ost amiiiat de mai inlc precum şi casc particulare. Nu pe dc întreţinerea permanentă a pă existe penlru administrarea unor la o muncă mai rodnică, pentru spo
multe ori pentru un lucru de nimic.
Dc fapt in condica de sugestii şi mărul cetăţenilor a crescut conside şunilor. să Iacă nivelarea muşuroaie cantităţi îndestulătoare de nulrcluri rirea numărului si a productivităţii
Această întrebare am adresat-o mai reclamaţii existentă in unitatea nr. rabil. Toţi aceşti oameni solicită a- lor pc măsura apariţiei lor. să dislru- in hrana tuturor speciilor şi cate animalelor la nivelul posibilităţilor
multor cotăleni din oraşul Hunedoa 14 sînt multe observaţii dar măsuri numite lucrări cooperaţiei meşteşu qă buruienile şi mai cu seamă pe cele goriilor do animale. care exislă in regiunea noastră.
Cind spunem că există posibilităţi
. ^ ra. pentru a alta părerea lor in le concrete încă nu se iau. găreşti. Dar ei inlînipwiă o serie de toxice, ele. să avem animale mai mutic avem in
greutăţi datuntă felului cum sînt
gătură cu felul cum sînt deserviţi in
Importanta lucrărilor amintite este
unităţile cooperativei meşteşugăreşti Aceleaşi deficiente există si la sec amplasate sediile cooperaţiei. Poa demonstraţi de un simplu calcul : dacă vedere şi o mai bună organizare a N O T A R L D A C Ţ IE Î
,,Drum .nou" din localitate. Si nici»- ţia cismărie din complexul dc deser le surprinde, dor trebuie arătat că producţia (Ic masă verde de pe pă montelor si respectiv a însăminlă-
zînd părerile oamenilor s a ajuns la vire. Sc pare că cismarii din Hune marea majoritate a secţiilor sini am şuni ar creşte mimai cu o tonă la rilor artificiale. Reproducţii anima linind seama de însemnătatea pe
concluzia c«î lucrătorii cooperativei doara nu-şi aduc contribuţia necesară plasate în centrul oraşului Sini linii hectar, aceasta ar însenina ca pe în lelor trebuie să se facă dirijat, după care o prezintă sporirea cfeclivclor
amintite, în majoritatea lor. au de la creşterea prestigiului cooperativei le cartiere în care nu funcţionează treaga suprafaţă de 165000 hectare un plan bine stabilit. Dc aceea, so dc animdle şi a producţiei acestora
pus mai multe strădanii pentru exe din care fac parte. nici măcar o unitate. Dacă vrei sa-ţ să sc poată creşte tu cursul unei veri cere o mai marc jjrcocnpare din par pcutru consolidarea cconomico-orqa-
cutarea unor lucrări de calitate şi la comanzi un costum de haine, să li încă 16.500 de vaci. considerinrl )>cn- tea medicilor veterinari. De lapl ei nîz.alorică a unităţilor agricole socia
timp. Să dăm cileva exemple. repari pantofii, ceasul sau aparatul Iru liecare circa 50 kg de iarbă pe au (tatona de a sc ocupa permanent liste. redacţia îşi propune să Irdtc/.o
Spălătoria cooperativei este mult I Prin frizerii do radio, dacă vrei să le tunzi tre zi. în decursul unei perioade de 200 de dezvoltarea sectorului zootehnic, în mod organizai in coloanele ziaru
solicitată. Aici vin numeroşi cetăţeni buie să vii in centru, calc de cîţiva dc zile. De la acest efectiv s-ar putea de sporirea producţiei animaliere. lui problemele privind dezvoltarea
precum şi o parte din întreprinderi kilometri. Este posibil oare acest obţine în plus circa 200000 hl lapte Penlru aceasta nu e suficient ca ci sectorului zootehnic şi ajilîcarea me
şi iiislilulii care aduc la spălat dife La Hunedoara funcţionează mai lucru ? in valoare dc peste 35 milioane lei. sii aplice doar tratamentele necesare todelor înaintate menite să contri
rite obiecte. Lucrătoarele au reuşit multe frizerii. Fără îndoială că cel La amplasarea mai judicioasă a u- Eslc evidentă deci importanta lu la timp. Sarcina lor este şi aceea de buie la valoriiicarea mai deplină a
să satisfacă exigenţele cu promptitu mai bine le simţi cînd mergi la uni nităţilor cooperativei meşteşugăreşti crărilor dc inlrelinerc si îmbunătăţire a preveni bolile. Acest lucru sc rea rezervelor existente pentru creşterea
dine. Iar dacă cineva care este in tatea existentă în clădirea comple din Hunedoara trebuie să-şi aducă a păşunilor. Pentru aceasta trebuie lizează prinlr-o mai bună îngrijire continuă a producţiei dc carne, lapte,
trecere prin Hunedoara vrea să-şi xului de deservire. Lucrătorii dc aici contribuţia necesară şi Comitetul c- şi hrănirc a animalelor. Iată de te
Nu este tm secret pentru nimeni spele cămaşa, in numai cilcva orc lucrează cu alenlie, au o bună cali xeculiv al Sfatului popular orăşe ca în permanenţi consiliile agricole alături dc consiliile de conducere si lină ctc. )n acest scop solicităm co
că in bunul mers ăl autovehicule este servil. Laude asupra felului cum ficare si. lucru destul de important, nesc Să lie crcale loale condiţiile sa urmărească (ciul in care se înfăp dc inginerii agronomi, medicii vete laboratorilor noştri, specialiştilor dc
la consiliile agricole şi din unităţile
tuiesc măsurile stabilite pentru intre-
lor îşi spun cuvintul nu numai cei se achită de sarcini aduc cetăţenii lu în unitate există întotdeauna cură astfel ca oamenii muncii din acest luierca şi îmbunătăţirea păşunilor. rinari au datoria dc a participa la re de producţie, preşedinţilor coopera
de la volan. Există o altă catego crătorilor de la ceasornicăria din com ţenie, Din păcate insă, este singura mare centru siderurgic al tării să sc O alenlie deosebită va trebui să zolvarea tuturor problemelor din ca tivelor agricole şi brigadierilor să-şi
rie de oameni despre care se vor plex. sediilor de croitorie pentru băr frizerie despre care sc poale vorbi bucure de o deservire cit mai bună. acorde consiliile dc conducere din drul sectorului zootehnic. aducă o largă contribuţie Ia dezba
beşte mai pulin. Aceştia sînt meca baţi s» croitorie pentru femei din în termeni elogioşî. Dc ce? In cele cooperaţi vele agricole, producerii u- Sporirea productivităţi bovinelor terea problemelor respective, scriin-
complex, precum $i altora care se lalte localuri de acest gen nu se păs Din constatările tăcute cu
nicii auto. Mihai Cristoiu de la au- achită cu seriozitate dc îndatoririle trează curăţenia, iar o parte din fri ocazia vizitei făcute prin mai nor cantităţi sporite dc inilrelun verzi este legată şi dc combaterea sterili du-ne despre experienţa lor in creş
tocoloana I R.T.A. Haţeg este unul pe care le au. zerii lucrează „dc niinluială". Cel mai multe unită(i, ca şi din discu cultivate cum sint secara, lucerna, tăţi vacilor şi mai ales a junincitor. terea animalelor, mclodclc pc care
trifoiul, porumbul,
borceagul
ctr.
dintre cei mulţi, care veghează la In aclivilatea cooperatorilor liune- concludent exemplu dc acest gen ţiile purlalc cu cetăţenii, a re Aceste nulrcluri să lie rccollale la In această )>rivmlă trebuie aplicate Ie aplică şi măsurile pc care le iau
penlru obţinerea unor rczullalc cit
buna întreţinere şi funcţionare a rloreni îşi fac loc insă şi o scrie dc este frizeria din gara Hunedoara. ieşit că o parte din lucrătorii timp si folosite in scopul pentru care tratamentele necesare la tonte fer mai bune in acest important sector
autovehiculelor. deficienţe despre care cetăţenii nu Cine s-n gîndit să deschidă o fri aparţinînd cooperativei „Drum s-au cullival. mele şi urmărită periodic eficacita al producţiei agricole.
tea acestora.
nou" Hunedoara nu-şi fac da
Deşi lînăr în meserie, el este un se feresc să vorbească in cuvinte mai zerie în incinta gării a făcut un lucim toria in mod conştiincios, pro- In cooperative si mai ales în G A S. Penlru Îmbunătăţirea activităţii in
bun cunoscător al... motoarelor. Din pulin elogioase. cit se poate dc bun. O seric de călă vocirnl nemulţumiri. De aseme osie important să fie asigurate cît cadrul fermelor de animale este ne
m îinilc lui iese numai lucru de ca tori merg !n frizerie între două tre nea, aşa după cum arătam şi mai multe furaje bogate în substanţe cesară o mai bună organizare a mun
nuri, cu dorinţa do a fi cit mai bine
litate. Pasionat de meserie, tînărul servili. Aici viu şi o serie de loca mai sus, amplasarea unităţilor proteice cum sint mazărea, lucerna, cii. Trebuie întocmite programe co
Mihai Cristoiu îşi ridică neconte I Calitate, termene tari ai Hunedoarei aflaţi in apropierea lasă mul! de dorii. Este bine ca trifoiul, borceagul, ceea ce v.i per respunzătoare de îngrijire a anima
nit pregătirea profesională. Citeşte gării. Dar intrinrl în frizerie ramii organele in drept să acorde mite echilibrarea raţiilor $i respectiv lelor care să fio a|>licale inlocmni. In
întocmirea lor pe baze ştiinţifice.
şi studiază, fiind mereu la curent cu Sînt două cuvinte caro nu sc po pur şi simplu uimit de ceea ce vezi. cea mai mare atenţie îmbună Un alt factor care contribuie la sectorul zoolelmic trebuie rcparh/.aţ
să lucreze coi mai harnici coopera
tăţirii deservirii populaţiei, ast
tot ce apare nou în domeniul pro trivesc de loc cînd este vorba de sporirea productivităţi animalelor
cizmăria nr. M, reparaţii încălţămin Scaunele vechi, murdăria de pe jos fel ca cetăţenii să fie pc deplin tori care să si ridice necontenit nive-
fesiei lui. te. Nu se potrivesc deoarece lucră şi dc pe porcii, prosoapele care au mulţumiţi. Deficienţe ca cele
In fotografie : Mecanicul auto M i semnalate mai sus pot fi uşor
torii dc la unitatea nr. 14 execută pierdut de mult culoarea albă ca şi
hai Crisloîu verificînd funcţionarea multe lucrări dc mintuială, Iar cetă remediate, bineînţeles cu mai
unui carburator. ţenii sînt animali de pe o zi pc alin. deservirea slabă le determină ca să multa preocupare. Scrisoare către redacţie
Foto: V. ONOIU — Am venit la această secţie pen nu mai calci prin aceaslă unitate. V. ALBU
C a m p io n a tu l r e g io n a l Haţeg, Preparatorul Pelrila, au avut pînă frffcp r
acum o comportare mediocră datorită sla
bei preocupări a secţiilor dc fotbal respec Grijă faţă de pacienţi
tive, a antrenorilor şi instructorilor volun
d e fo tb a l J u n io ri tari. Reamintim acestora că trebuie să se m ■ hß*
ocupe cvi mai multă seriozitate (Ic pregăti
rea tinerilor fotbalişti cu scopul de a creşte Coi internau în Spitalul imiiieat ale acestora, (tind sfaturi medicale,
Amatorii dc fotbal din regiunea noastră — tnlîlnirilc susţinute de juniorii noştri, cadre necesare prunelor garnituri. M.T.Tc, din Suncha inlîlnesc aici un mdicmd reguli dc igienă, de proiec
au posibilitatea să urmărească în fiecare relata intr-o scrisoare Iov. IOAN TEŞCAN DUPA ETAPA DIN 23 MAI, personal cu 0 bună )>regăiirc profe ţia muncii. Aici au lost organizate
duminică evoluţia echipelor de juniori. din Lonea. sint mult apreciate de specta CLASAMENTUL ARATA ASTFEL: sională care manifestă 0 grija )>ărin- înlilniri pc Iurc dc servicii, pc schim
După cum se ştie, tu campionatul regional tori. In plus, componenţii echipei constituie 1. Aurul Brad 21 IG 3 2 59: 9 35 lească in tratamentul fiecărui bolnav. burile dc zi si noapte cuphnzînd ast
de juniori activează 13 echipe Tinerii fot exemple demne de urmat şi in producţie. 2. Parîngul Lonea 21 IG 3 2 81:1 1 35 $i iui uită pe medicii Vnsilc Oprea- fel pe toţi salariaţi la conferinţe des i i r
balişti se pregătesc cu multă alenlie la an In urma desfăşurării clapelor de piuă 3. Conslruct Hunecl. 22 IG 1 5 50: IG 33 nu, directorul spitalului, Viorica pre importanta vaccinării, prevenirea
trenamente, iar pe terenurile (le sport acum, o bună impresie a lăsat formaţia 4. Dacia Orăştie 22 12 2 8 39:33 26 Gliiroglu s» I. Nicula, pc asistentele bolilor profesionale, igiena individua
luptă cu însufleţire pentru un lolbnl (le Aurul Brad, caro dc altfel ocupă şi primul 5. Aurul Zlalna 21 10 0 ti 3-1:46 20 Elena Boarii, Elena Lăscău, pe aceşti lă si colectivă, utilitatea apelor mine
calitate Ei sint dornici să se nlirmc pentru loc în clasamentul general. La egalitate (Ic 6. Minerul Vulcan 21 6 6 9 44:32 18 prieteni in halate albe cărora le rale şi altele. Controlul permanent a-
a putea fi piomovati in primele garnituri. puncte cu liderul, dar cu un golaveraj in 7. Minerul Ghelar 21 8 2 11 33:35 18 poarta 0 aclîncă recunoştinţă penlru supra condiţiilor dc muncă a condus
O C.F.R. Simeria 21 9 0 12 32:40 18 modul atent cum i n îngrijit. deseori la luarea unor măsuri efi
Despre comportarea dc pinâ acum ,i ju ferior, se află echipa Parîngul Lonea. Bine 21 7 2 12 30:47 IG Pe drept cuvin! se poale spune că ciente. Spitalul unificai maSSt
morilor ani primii la redacţie mai multe s-an comportat de asemenea echipele dc ju 9. Refractara Alba 22 7 0 15 19:36 14 in qenerdl grija fată dc om este pre Cine vizitează
niori Constructorul Hunedoara şi Dacia 10. Textila Sebeş
scrisori In care spectatorii elogiază unele II. Preparai. Pelrila 21 G 2 13 19:47 14 zentă pretutindeni in activitatea Spi M.T.Tc. din Simeria răniine plăcut
Orăştie, care au realizai unele meciuri apre
meciuri realizate de speranţele fotbalului ciate de publicul spectator. In schimb, alte 12 Unirea Haţeg 21 6 0 15 23:54 12 talului unificat M.T.Tc. din Simeria •impresionat de albul imaculat al pa k \\ »Jw ä
din regiunea noastră. echipe, cum sint Minerul Aninoasn, Unirea 13. Minerul Aninoasa 21 4 3 l-t 19:73 11 şi a celor şapte circumscripţii merii- turilor, dc liniştea si curăţenia ce
cale aparţinătoare, din Alba lulia, domneşte peste lot. dc solicitudinea K W
Petroşani, Subcelalo. Ilia, atelier cu care sint trataţi bolnavii. Aceşti
R.M.R., staţile Simeria 51 Simeria prieteni în liniate albe dovedesc tact
Brad) 12,41 ni, (nou record raional greu
Triaj unde calitatea asistentei medi
T L E T I S M tate 4 kg); 1000 m. Faur Vladimir (Stiinla cale se îmbunătăţeşte continuu. Si răbdare in relaţiile cu bolnavii, dc-
punînd eforturi penlru însănătoşirea
Brad).
Personalul mcdico-sanilar lucrează
Junioare 17—18 ani: 100 m, Maxim Eli cu atenţie, cu tragere de inimă, a- oamenilor muncii. m m
La dispoziţia muncitorilor ceferişti
sabeta (Stiinta Brad); 200 ni, Dan Doina v'ind la îiideinina o serie dc aparate stau 21 saloane, 115 paturi, policli
Zilele acestea, terenul Scolii medii precum şl comportări frumoase cum ar fi (Stiinla Brad); 400 m, Pavel Cornelia (Ştiin noi. Un fapt poziliv ¡1 constituie pre nica ce cuprinde )0 secţii de specia
„Avram lancu" din Brad a găzduit etapa rezultatele allelilor Elisabeta Maxim si Pe ţa Brad); 800 ni, Pavel Cornelia ; lungime, ocuparea pentru prevenirea îmbolnă litate ca: interne, chirurgie, O.U.L., V üÆ 9 H
raională a campionatului repubiican de tru Borlea. Maxim Elisabeta 5,33 m (un nou record ra virilor. Fală de anul trecut numărul obslrel ică-ginetologie. stomatologic,
atletism rezervată juniorilor. Întrecerea a REZULTATE TEHNICE ional). dc îmbolnăviri la suia dc asistaţi a dermatologie, radiologie, laborator şi
reunit la startul probelor peste 100 partici Junioare, 15—IG ani : 60 m. Cîrnat Vio Juniori 17—18 ani : 100 m, Ţigan Victor scăzut iar morbiditatea generală s-a farmacie, loale înzestrate cu apara- 1
r i n panţi din asociaţiile sportive: Sliin|a Brad, ria (Stiinla Brad); lungime: Cirnat Maria; (Ştiinţa Brad); 200 ni, Ţigan Victor; 400 redus cu 15 la sulă. lajc moderne.
Ponorul Vata. Minerul Gurabarza. Silinţa greutate: Dchcleanu Elisabeta (Elevul m, Opri.şa loan (Ştiinţa Brad), înălţime, Iga La aceasta au contribuit mult exa Prin eforturi comune acest colec
Gurabarza, Elevul Brad Brad) 7,21 m. Livm (Stiinta Gurabarza); lungime, Tiqan minările medicale la locurile de mun tiv a dat dovadă de sirguinlă şi dra
La capătul întrecerilor, pc locul I s-a si Juniori 15 —1G ani : 80 ni Borlea Petru Victor, 5,71 ni ; greutate, Doda Mihai (Stiin că, conferinţele ţnule in unilăţ, con goste faţă de muncă, fapt penlru care
tuai asociaţa sportivă Stiinta Brad, urmata (Stiinla Brad); lungime: Borlea Petru 6,10 ta Brad) 10,50 m; disc, Puia Gavril (Mi trolul exercitat asupra iqienii muncii cetăţenii ii aduc numai cuvinte de
de Slimta Gurabarza şi Minerul Gurabarza. m (nou record raional); înălţime: Florea nerul Gurabarza) 35,81 m etc. Dr. Constantin Pescărescu de Ia mulţumire. — Oprire neregulamentară ?)
Cu ocazia acestei reuşite întreceri sportive, Argliir (Stiinla Brad) 1,68 ro — nou record MIHAI SUSAN circumscripţia medicală din staţia Si- CREŢU EMIL Am 50 de metri pina-n intersecţie.
s-au realizat o seamă de recorduri raionale, raional); greutate i Doda Mihai (Stiinla corespondent nieria-călălori a fost mereu in mijlo Impiegat de mişcare, staţia C PR. Mâsuraţi-i!
cul oamenilor, la locurile de muncă Simeria Foto : V. ONOIU