Page 9 - 1965-05
P. 9

\ B ib lio te c a    7,T' r '    ţ“


                                                     I  H u n c d o o r 6 - 0 c ''a __.
                                                                                                    PROLETAR1  DIN  TOATE  ŢÂRILB,  U N IŢl-V Ă I
                                                                                                                                                  Obiectivul principal:




                                                                                                                                                  SEMĂNATUL  PORUMBULUI





                                                                                                                                                                                      Situaţia  însămînţării  porumbului  la  data  de  4  mai  a.c.
                                                                                                                                                  La  ordinea  zilei

                                                                                                                                                  Timpul  bun,



                                                                                                                                                  folosit din plin!



                                                                                                                                                    In  ultimele  zile  timpul  a  devenit
                                                                                                                                                  favorabil  Intensificării  insăinînţărilor,
                                                                                                                                                  Faptul  că  specialiştii  de  la  Consiliul
                                                                                                                                                  agricol  raional  Sebeş  şi  cei  din  coope­
                                                                                                                                                  rativele  agricole  dc  producţie   sînt
                                                                                                                                                  prezenţi  zi  de  zi  pe  teren,  urmărind
                                                                                                                                                  starea  fiecărei  parcele,  a  permis  ca
                                                                                                                                                  semănatul  porumbului  să  se  realizeze
                                                                                                                                                  pe  mai  mult  de  60  la  sulă  din  supra­
                                                                                                               Depăşiri  la  toţi                 faţa  planificată.  La  cooperativele  a-
          la galeria  de legătură                                                                                                                 gricole  de  producţie  din  Roşia  de  Se-
                                                                                                                                                  caş  şi  Lancrăm.  unde  prin  măsurile
                                                                                                               indicatorii                        luate  dc  către  organizaţiile  de  partid
                                                                                                                                                  şi  consiliile  de  conducere  s-a  asigu­
          Teliuc-Ghelar                                                                                                                           rat  folosirea  din  plin  a  timpului  priel­
                                                                                                                 Muncitorii,  inginerii  şl  tehnicienii   nic  pentru  lucru  şl  a  utilajelor,  aceas­
                                                                                                                de  la  Întreprinderea   „Vidra*   din   tă  lucrare  s-a  terminat.  Şi  la  coope­
                                                                                                                                                  rativele  agricole  de  producţie
                                                                                                                                                                               din
          S-a  terminat                                                                                         Orăstie,  şi-au  depăşit  pînă  în  prezent   Ohaba,  Tău  şi  Sebeş  s-au  folosii  cu
                                                                                                                sarcinile  la  toţi  indicatorii.  La  pro­
                                                                                                                ducţia  globală  şi  marfă  planul  a  fost   randament  sporit  tractoarele  şi  ate­
                                                                                                                realizat  în  proporţie  de  104,7  la  sută   lajele,  fapt  ce  va  permite  ca  in  2-3
          primul  tronson                                                                                       şi  102,6  la  sută.  la  articole  de  blănă­  zile  bune  de  lucru  in  cimp,  să  se
                                                                                                                rie  confecţii,  107  la  sută,  iar  la  piei   termine  semănatul  porumbului.  Lu-
                                                                                                                de  ovine  110,5  la  sulă.  Calitatea  tulu-   crîiv^ din  plin  in  intervalele  dintre
            In  ziua  de  30  aprilie  a.c.,  m i­                                                              ror  produselor  a  fost  îmbunătăţită.  ploi,  au  reuşit  să  termine  insăminţa-
          nerii  de  la  Întreprinderea  de  ex­                                                                 Succesele  de  pînă  acum  constituie   lut  porumbului  şi  tiranii  cooperatori
          plorări  miniere   Hunedoara  —                                                                       an  imbold  pentru  obţinerea  unor  rea­  din   raionul  Orăşlie şi cei  din  Mi-
          Deva  au  obţinut  un  nou  rezultat:                                                                 lizări  mal  frumoase.   Colectivul   de   ceşli,  raionul  Alba.  De  asemenea,  la
          străpungerea  galeriei  in  sectarul                                                                  muncă  de  aici  s-a  angajat  ca  pînă   Vinerea,  la  indicaţia  inginerului  agro­
          Teliuc  —  Valea  Govăjdiei.                                                                          in  ziua  cînd  va  avea  loc  cel  de-al   nom,  mecanizatorii  şi  ţăranii  coope­
            ...La  orele  15,40  s-au  puşcat                                                                   IV-lea  Congres  al  P.M.R.  să  depă­  ratori  lucrează  la  pregătirea  terenu­
          ultimii  metri  de  rocă.  Momente                                                                    şească  planul  producţiei  globale  cu  lui  şi  la  semănat  pe  porţiunile  din
          de  mare  tensiune.   „De  această                                                                    350.000  lei,  al  producţiei   marfă  cu  tarlalele  zvintale.  Bine  se  munceşte
          puşcâlură  depind  multe  —  îmi                                                                      250.000  lei.  să  obţină  55.000  lei  econo­  şi  Ia  gospodăria  de  stat  din  Petreşti,
          spunea  inginerul  Ion  Humă.  Ru­                                                                    mii  la  preţul  de  cost.  să   sporească   unde  s-a  (nsăminţat  porumb  pe  mai
          perea  tronsonului  de  circa  3  m.                                                                  productivitatea  muncii  cu  t.3  la  sută.  mult  de  400  beclore.
          înseamnă  reuşita  acţiunii,  înseam ­                                                                                                    Sini  insă  şi  unităţi  unde  din  cauza
          nă  înfăptuirea  unui  punct,   din                                                                                                     unei  slabe  organizări  a  muncii  trac­  Tractoarele  şl  maşinile  agricole  au  lost  lolosite  in  cursul  zilei  de  ieri
          angajamentul  luat  In  cinstea  ce­                                                                  Valorificfnd  noi                 toarele  şi  lirapul  prielnic  nu  sint  fo­  cu  randament  sporit.  Aceasla  a  permis  ca  in  cooperativele  agricole  de
          lui  de-al  IV-lea  Congres  al  parti­                                                                                                 losite  din  plin.  Asemenea  exemple   producţie  din  regiune  să  (ie  insăminţale  cu  porumb  intr-o  singură  zi  2.752
          dului                                                                                                                                    ne-au  oferit  cooperativele  agricoic   de  hectare.  Bine  s-a  muncit  in  unităţile  agricole  din  raioanele  Sebeş  şi
            Deşi  brigada  lucrează  In   trei                                                                  rezerve                            dc  producţie  din  Geoagiu,  Spini,  Ra-   Alba  unde  s-au  ¡nsăminţat  936  şi  respectiv  454  hectare.
          schimburi,  toţi  cei  18  membri  ai                                                                                                   polt,  Simeria,  Şoimuş,  Ostrov  şi  alíele.   Mai  anevoios  se  desfăşoară  această  lucrare  in  raioanele  Iha.  Brad
          săi  au  ţinut  să  ia,  astăzi,  parte                                                                                                  Faptul  că  nu  se  urmăreşte  zi  de  zi   şl  Haţeg.
          activă  la  eveniment.  In  ajutorul                                                                    Fiecare  lună  dirt  acest  ar.  a  rosl  În­  starea  terenului,  că  specialiştii  nu-şi   Penlru  a  recupera  rămfnerea  in  urmă  se  impune  luarea  unor  ma­
          lor  au  venit  şi  cei  de  la  sectorul                                                             cheiată  de  muncitorii  de  ta  întreprin­  aduc  o  contribuţie  suficientă  la  buna   suri  politice  şl  organizatorice  care  să  asigure  grăbirea  însămînţării  po­
          II  al  galeriei  de  legătură  Teliuc                                                                derea  de  materiale  pentru  construc­  organizare  a  muncii,  că  maşinile  nu   rumbului,  aslfel  ca  această  lucrare  să  se  termine  in  citeva  zile.
          —  Ghelar.  Marin  Croltoru,  Nico-                                                                   ţii  Bîrcea  cu  un  bilanl  r»,dmc.  Ca  ur­  au  fosl  verificate  şl  reglate  din  timp,
          lae  Nicola,  Grigore  lacob.  Ştefan                                                                 mare,  pe  primul  trimestru  al  anului   precum  şi  slaba  aprovizionare  cu  car­
          David  lucrează  de  zor  la  coptu-                                                                  planul  producţiei  globale  şi  marfă  a   buranţi  sau  cu  anexele  necesare  ma­  Pe  u ltim e le   s u p r a f e ţ e
          rirea  puşcăturii,  apoi  nu   peste                                                                  fost  depăşit  cu  7,7  şi  1.2  la  sulă,  iar   şinilor,  deplasările  inutile  ale  tractoa­
          mult  timp  lacob  şi  loan  Hara-                                                                    In  luna  aprilie  cu  15  şi  7,2  la  sulă.  relor,  constituie  citeva  din   cauzele   Consiliul  de  conducere  al  coopera­  loacelor  de  lucru,  in  funcţie  de  sta­
          lambie,  Emil  Popa.  Vasile  Pe-                                                                       La  obţinerea  acestor  succese  o  con-   care  fac  ca  în  numeroase  unilă|i  să   tivei  agricoic  de  produclie  din  Galda,   rea  terenului.  Aceasta  a  permis   ca
          ciuc,  Gheorghe  Bejenaru,   pre­                                                                     iribuţic  însemnată  şi-au  adus-o  mai­  se  inlirzic  semănatul.  Situaţii  de  a-   raionul  Alba,  avind  sprijinul  şi  îndru­
          cum  şi  ceilalţi  mineri  din  briga­                                                                ştrii  Angliei  Silviu  si  Brasoveanu  Er-   ccsl  iei  se  inliincsc  mai  frecvent  in   marea  comilelului  de  partid,  a  acor­  fiecare  oră  bună  de  lucru  în  cimp,
          dă,  in  frunte  cu  şeful  lor  de  şan­                                                             nest,  muncitorii  din  brigăzile  condu­  raioanele  Orăşlie,  flia,  oraşul  regio­  dai  o  alenlie  deosebită  organizării   cele  11  tractoare  aflate  la  această
          tier,  loan  M.ihalache,  ies  din  ga­                                                               se  de  Furcă  Adalbcrt,  Tordoi  Arpad,   nal  Hunedoara  ctc.  De  asemenea,  tre­                    unitate  şi  atelajele,  să  Jic  folosite  din
                                                                                                                                                                                                                        plin.  Ca  urmare,  lo  brigăzile  din  Me-
          lerie.  Stringeri  de  m ină,  felicitări.                                                            cuptorarii  Boaqiu  Constanlin,   Lvica   buie  menţionat  că  în  gospodăriile  de   exemplare  a  muncii  in  această  cam­
                                                                                                                Mihai,  Vlădut  loan,  Rusu  Floarea,  cit                           panie.  In  fiecare  seară  se  analizează   scutea  si  Oicjdea  s-a  terminat  se­
            Ptnă  In   prezent   s-a   săpat                                                                    şi  muncitorii  Pelrescu  Loghin,  Suba   stat  rezultatele  înregistrate  nu  sini                     mănatul  porumbului.  Pînă  acum,  in
          peste  70  la  sută  din   lungimea                                                                   Mihai,  Ung  Teodor,  Neamţu  Lr/.ăr,   la  nivelul  posibilităţilor.  stadiu!  lucrărilor  si  se  face  o  repar­  total  s-au  însămînlat  aproape  310  ha
          totală  „Vom   face  totul,  spunea                                                                   Costea  Maria  şi  allii.           îmbunătăţirea  timpului  in  ultimele   tizare  judicioasă  a  forţelor  $i  a  mij­  cu  ooruinb,  din  cele  335  planificate.
          tov.  I.  Mihulache,  ca  întreaga  lu­                                                                                                  /.tic  permite  să  sc  lucreze  cu  ţoale
          crare  să  fie  realizată  la  timp  şi                              In  cinstea  celui  de-al  IV-lea  Con­  Colectivul  înlreprinderii  a  descope­  forţele  la  insăminţări.  In  acest  scop
          În  bune  condiţiuni“.  Aceasta  în­  Prin  sporirea                gres  al  P.M.R.  colectivei  ta  muncă   rit  noi  rezerve  interne  care  valorifi­  este  necesar  ca  in  fiecare  unitate  a-   C î n d   lip s e ş t e   b u n a
          seamnă  că  minereul  din  Ghelar                                   de  la  Uzina  mecanic-  din  Cugir,  s-a   cate  vor  duce  la  oblinerea  unor  rea­  gricolă  să  se  asigure  o  organizare  e-
          va  ajunge  mult  mai  repede  la                                   angajat  să  îmbunătăţească  simţitor   lizări  mai  frumoase.  Ca  urinare,  lu­  xemplară  a  muncii.  Specialiştii  de  la   o r g a n iz a r e   a   m u n c ii
                                                                                                                crătorii  de  aici  s-au  angajat  ca  în
          iar  de  aici,  îmbogăţit  in  fier  cu  ;  indicilor               calitatea  produselor.  Un  rol  impor­  cinstea  Congresului  partidului  să  de­  consiliile  agricoic  şl  din  unităţile  dc
          Uzina  de  preparare  din  Teliuc,
                                                                              tant  in  această  acţiune  îl  are  con­
                                                                                                                                                                                       Cooperativele  agricole  de  produc-
                                                                                                                                                                                                                        Ieri,  tractoarele  din  Batiz  nu  au  avut
          vreo  20-25  procente,  va  lua  dru-  |                            trolul  calităţii.                păşească  sarcinile • producţiei  globale   producţie,   mecanizatorii  şi  ţăranii   lie.-do  pe  raza  oraşului  Călan  şi-au   ulei,  fiind  nevoie, ca  un  tractor  de  la
          mul  Începătoarelor  furnale   din   de  utilizare                   In  fotografic:  controlorii  de  ca­  şl  mană1 cu  400.060  lei  şi  150.000  Ici;   cooperatori  sint  chemaţi  să  urmăreas­  planificat  să  insăminleze  porumb  pe   Sincrai  să  iasă  din  lucru  şi  să  aducă
                                                                                                                să  sporească  productivitatea  muncii
          Hunedoara.  De  aceea,  pentru  în­                                 litate  Vlorel   Bradea  şi  Mlrcea  Neo-   cu  3  la  sută,  să  realizeze  12.000  lei   că  zi  dc  zi  starea  terenului,  asliel   aproape  600  hectare.  Pinii  acum  a-   de  la  Călan  la  Batiz  lubrifiantii  ne­
          făptuirea  acestui  scop  important                                 fet,  vcrificind  piese  pentru  maşina  de   economii  prin  reducerea  preţului  de                  ceaslă  lucrare  s-o  realizat  pe  mai  pu­  cesari.  La  cooperativa  agricolă  din
                                             In  perioada  care ¡a  trecut  de  ta  în­                                                            incit  în  liecare  oră  bună  de  lucru  să
          noi  nu  ne  vom  precupeţi  eforturi­  ceputul  anului  şi  pină  in  prezent,  co­  frezat  universală.  cost  şi  12.000  lei  beneficii.  se  lucreze  din  plin  la  semănat.  ţin  de  20  la  sulă  din  suprafaţa  pla­  Batiz,  4  din  cele  6  tractoare  au  înce­
          le  nici  In  viitor*.            lectivul  de  muncă  de  la  întreprinde­                                                                                                nificată;  Doar  lei  cooperativa  agricolă   put  lucrul  abia  după  ora  10.
                                                                                                                                                                                     de  produclie  din  Strei  s-a  reuşit  să
                                            rea  forestieră  din  Dobra  a  oblinut                                                                                                  se  obţină  rezultate  m<u  bune,  în  ce­  Intr-o  alta  zi,  la  Călanul  Mir,  după
                                            succese  de  seamă.  Planul  producţiei                                                                                                  lelalte  5  unităţi  semănatul  porumbului   2  ore  de  funcţionare,  o  semănătoare
                                            globale  şi  marfă  a  fost  depăşit  cu  8,8                                                          Q  Un  grup  de  34  salariaţi  ai  Sfa­                            s-a  delectat,  iar  la  Streisîngeorgi  un
                                            la  sută  şi  respectiv  cu  5,53  la  sutei.                                                         tului  popular  din  Alba  Tulia   s-au   fiind  rămas  mult  în  urmă.  In  mare   tractor  stă  nefolosit,  deoarece  nu  i  s-a
                                                                                                                                                  înlu/s  ieri  dinlr-o  excursie  de  5
                                                                                                                                                                                     parte  vina  pentru  această  stare  de
                                            In  această  perioadă  s-au  dat   peste   A dualitatea                                               zile  făcută  iii  nordul   Moldovei.   lucruri  o  poartă  conducerea  S.M.T.   reparat  ridicătorul  hidraulic.  Aseme­
                                            plan  890  m.c.  buşteni  de  răşinoase                                                                                                  Haţeg,  care  nu  a  luat  din  timp  mă­  nea  cazuri,  „cînd  timpul  esle  prielnic
                                            pentru  gater,  91  m.c.  lemn  de  răşi-                                                             Printre  numeroasele   localităţi  şi   suri  corespunzătoare  pentru  a  asigu­  pentru  lucru,  iar  tractoarele  şi  maşi­
                                            noase  pentru  mină,  2.016  bucăli  tra­                                                             puncl'e  turistice  străbătute,  excur­  ra  folosirea  Ia  întreaga  capacitate  a   nile  stau  nefolosite  sau  sînt  utilizate
                                            verse  înguste,  162  m.c.  doage  de  fag                                                            sioniştii  au  vizitat  oraşele  laşi,  Su­  celor  20  de  tractoare  repartizate  coo­  cu  randament  scăzut,  se   întîlnc.sc
                                            şi  alte  produse.                    4$  Bilanţul  lucrărilor   efectuate   rii  vor  fi  intimpinaţi  In  acest  sezon   ceava,  Piatra  Neamţ,  Tg.  Mureş,   perativelor  agricole  de  producţie  de   frecvent.  Această  situaţie  se  datores-
                                             Aceste  realizări  au  fost  obţinute  ca   prin  muncă  patriotică  in  primele  pa­  dc  parcuri  plăcute,  unde  işi  vor  pu­       pe  raza  oraşului  Călan.  lată  citeva  e-   te  slabei  organizări  a  muncit  în  ca­
                                            urmare  a  aplicării  în  producţie  a  unor   tru  luni  din  acest  an  esle  bogat.   tea  petrece  orele  de  odihnă.  monumente  dc  istorie  şi  noile  obiec­  xomple  care  dovedesc  acest   lucru.  drul  brigăzilor,  lipsei  de  coordonare
                                                                                                                                                                                                                       a  activităţii  tractoriştilor.
                                            măsuri  eficace.  Astfel,  munca  a  fost   Printre  altele,  in  regiunea  noastră                   tive  industriale.
                                            organizată  mai  bine.  Forma  superi­  s-au  executat  reparaţii  de  străzi  şl   ©  Colectivul  studioului  experi­
                                            oară  de  organizare  a  muncii  în  bri­  trotuare  pe  145.320  ra.p..   reparaţii   mental  al  Teatrului  „C.  I,  Notlara“   ©   O  veste  penlru  lucrătoarele
                                            găzi  complexe  a  crescut.  Cu  ajutorul   şi  întreţineri  de  drumuri  pe  221  km.   din  Bucureşti  a  prezentat  aseară  la   din  industria  confecţiilor:  construc­
                                            brigăzilor  complexe,  s-a   exploatat   amenajări  şi  extinderi  de  zone  verzi   Hunedoara,  piesa  lui  Robert  Tho-   torii  de  maşini  dc  la  Uzinele  meta­
                                            peste  77  la  sută  din  totalul  masei  lem­  pe  134.590  m.p.  ele.  Valoarea  lucră­  mas  „Opt  femei-.  Regia  speelaco-   lurgice  Cugir  au  realizat  o  nouă  ma­
                                            noase.                              rilor  efectuate  prin  muncă  patrio­  lului  aparţine  lui  Val  Sândulescu.
                                             Analizînd  posibilităţile  de  care  dis­  tică  se  ridică  la  peslc  500.000  Ici.  Din  distribuţie  fac   parte   Migry   şină  industrială  de  cusut  —  „MCIO*.
                                           pun,  muncitorii,  inginerii  şi  tehnicie­                           Avram  Nicolau,  Sanda  Băncilă,  Doi­  Ea  se  utilizează  la  confecţionarea
                                           nii  de  la  I.F.  Dobra  au  hotărîl  să  în-   Q  In  sta|iunile  de  odihnă  şi  tra­  na  lonescu,  Alhena  Marcopol,  Pusa   lenjeriei,  costumelor  şi  paltoanelor
                                           tîmpine  cel  de-al  IV-lea  Congres  al   tament  Geoagiu,  Vaţa,  Miercurea   Scărlălesaj,  Angcla   Chiuaru,  Ta-   din  materiale  dc  diferite  grosimi.
                                           P.M.R.  cu  realizări   mai  frumoase.   şi  Călan,  lucrările  de  pregătire  in   mara  Vasilache  şi  Victoriţa  Dobre.
                                           Ei  s-au  angajat  ca  pînă  în  ziua  aces­  vederea  deschiderii  sezonului  cald                    Antrenarea  maşinii  se  face  cu  aju­
                                           tui  mare  eveniment  să  depăşească   sc  apropie  de  siîrşil.  Au  iosl  rea-   Q  Astăzi,  la  Clubul  muncitoresc   torul  unui  motor  electric,  puţind  e-
                                           planul  producţiei  globale  şi  marfă  cu   menajate  vilele,  s-au  mărit  spatiile   din  Cugir  se  organizează  medalio­  icclua  intre  2—10  împunsături  pe
                                                                                                                 nul  „Nicolae  Grigorescu",  urmat  de
                                            10.000  lei  şi  respectiv  cu  35.000  lei.   sălilor  de  mese,  camerele  au  fosl                 centimetru,  iar  pornirea  şi  oprirea
                                           să  obţină  3.000  lei  economii  la  pre­  dolatc  cu  mobilier  şi  cazarmament   proiecţii  cu  cpidiascopul.  (IONELA
            La  străpungere  se  indínese  NI-   ţul  de  cost  şi  10.000  lei  beneficii,  să   nou,  iar  ştrandurile  şi  bazinele  au   ALEXANDRESCU  —  coresponden­  sini  comandate  de  la  o  pedală.
          cotae  Nicola  cu  Ion  Mihalache.  sporească  indicii  de  utilizare  cu  0,5   fost  curăţale  şi  refăcute.  Vizitata-  ţi).                             (Agcrpresj
                                           ta  sută.
                                                                                                                                                                                                                         Ţăranii  cooperatori   din  Simeria,
                                                                                                                                                                                                                       cu  sprijinul  mecanizatorilor  de   la
                                                                                                                                                                                                                       S.M.T.  Orăştie  pină  acum  au  Insă-
           DIALOG  DESPRE  CALITATEA  OŢELULUI                                                                                                                                        Beneficiari                      suprafaţa  planificată.
                                                                                                                                                                                                                       mînţat  cu  porumb  a  mare  parte  din
                                                                                                                                                                                                                        In  fotografie:  Pc  ogoarele  coope­
                                                                                                                                                                                                                       rativei  agricole  de  producţie  din  Si-
                                                                                                                                                                                                                       inerta,  sc  lucrează  la  semănatul  po­
                                                                                                                                                                                      si  furnizori                    rumbului.
                                              lnlr-o  scrisoare,  primită  zilele  tre­  cru  se  datoie^le  faptului  câ,  tn  ul­  rezidenţei  La  temperaturi  scăzute  şi   lui  si  ¿-iclnlui  din  oţeluri  prin  meto­
                                            cute  de  la  Atelierele  R.M.R.  Iaşi,  se   tima  perioadă,  au  fost  luate  o  : eamă   a  caracteristicilor  mecanice  la  tem­  da  topirii  în  vid  şi  altele.  Procedin*
                                            arală  printre  altele:  „La  o  cantitate   de  măsuri  tehnice  şl  organizatorice   peraturi  înalte.   Realizarea   accslor   du-se  astfel  se  va  ajunge  la  rezultate
                                            de  3  tone oţel  din  şarja  nr. 74399/1964,   deosebit  de  eficiente.  Spre  exemplu,   probe  însă,  se  va  înfăptui  o  dată  cu   mult  mai  buhe.   •»  faţâ-n  faţa  LA  CONCRET
           In                               fn  urma  analizelor  chimice  şi  a  în­  <•  tukiror  analizelor  finade  de  la  la­  S-a  depus  multă  slrâduinlâ  pen­  La  nivelul  tehnicii
                                                                              s-a  introdus  verificarea  în  întregime  sporirea  utilajelor  respective.
                                            cercărilor  mecanice  efectuate  in  la­
                                                                              boratoarele  lapido  ale  secţiilor.  Strun-  tru  creşterea  operativităţii  analizelor.
                                            boratoarele  noastre,  s-au  găsit  defi­
                                                                                                                                                                                                                              Gestionarul  Raf  Aurel  de  la
                                            cienţe  faţă  de  cifrele  înscrise  în  cer­  jilu-rile  pentru  analize  se  dau  in  cutii   De  pildă,/o  dozare  de  crom,  care  in   mondiale  darea  in  exploatare  a  microscopului   cooperativa  de  consum  din  Bo-
                                            tificatul  de  calitate  emis  dc   furni­  numerotate,  aşa  încîl  cel  ce  execută   treout  se  oieelua  în  circa  40  dc  mi­   electronic,  capabil  să  mărească pînă la   zeş  nu  arc  o  comportare  cu­
                                            zor...“  In  continuare  se  dau  rezulta­  verificarea  nu  este  influenţat  de  re­  nute,  azi  se  execută  în  circa  15-17   Prin  punerea  în  funcţiune  a  nou­  de  35.000  de  ori,  se  vor  putea  pune   viincioasă  în  timpul   serviciu­
                                            tele  analizelor,  comparativ  cu  cele   zultatele  oblinute  anterior.  (La  labo­  mi nule,  cu  o  precizie  superioară.  La   lui  laborator  central,  care  dispune  de  în  evidentă  unii  componenţi  ce   nu   lui.  Vorbeşte  obraznic  cu  cltan-
                                            trimise  de  C.S.,  Hunedoara.    ratoarele  rapide,  la  începutul  fiecă­  cererea  sectorului  producţie,  s-a  pus   săli  spaţioase,  dotate  cu  aparatură  la   pot  fi  observaţi  la  microscoapele  me-   ţil,  lâsîndu-1  chiar  să  plece  din
                                                                              rui  schimb,  se  execută  analiza  unui
                                                                                                               la  puncl  o  nouă  metodă,  care  permiie
                                              Despre  uncie  abateri  de  la  anali­
           discuţie :                       zele  de  laborator,  seninătate  in  anu-l   şpan  etalon.  Asliel,  dacă  este  nece­  dozarea  conţinutului  de  oxid  de  fier’   din  combinatul  nostru  beneficiază  din   talografice  obişnuite.  Tot  aici   ur­  magazin  fără  să  fie  serviţi.
                                                                                                                                                 nivelul  tehnicii  mondiale,  siderurgicii
                                                                                                                                                                                  mează  să  sosească  aparatura  nece-
                                                                              sar,  se  pot  face  operativ  corectările  din  zgură,  în  maximum  5  minute  de
                                            1964  îndeosebi,  si  necesitatea  unei
                                                                                                                                                 plin  de  toate  avantajele  pe  care  teh­
                                                                                                                                                                                  sară  determinării  rezilieriţei  Ia  tem­
                                                                                                               la  obţinerea  zgurii.  Se  lucrează  acum
                                                                              mecanice,  ce  se  impun  la  soluţiile
                                            exigenţe  crcscînde  penlru
                                                                     încadra­
                                                                                                                                                 nica  modernă  le  oferă,  prin  automati­
                                            rea  in  limitele  prescrise,  ne-au  mai   dale).                 la  elaborarea  unei  metode  noi  pen­  zarea- proceselor  dc  analiză,  scurtarea   peraturi  scăzute,  a  rezistenţei  de  ru­
                                                                                                                                                                                  pere  la  tracţiune,  a  limitei  de  cur­
                                            scris  şi  alţi  beneficiari.  In  legătură   Pe  laboratoarele  rapide  ce  deser­  tru  determinarea  bioxidului  de  sili­  lor  la  timpi  minimi  şi  efectuarea  unor   gere  la  temperaturi  înalte  şi  a  carac­
                                            cu  cauzele  care  le-au  generat  şi  căile   vesc  oţolăriHe  s-a  stabilit  să  existe   ciu  din  zguri  s.a.in.d.  determinări  ce  nu  se  executau  in   teristicilor  principale  ale  materialelor
                                            de  înlăturare  a  lor  am  solicitat  să  ne   in  permanenţă  un   tehnician   de   S-a  Imbunăiălil  simţitor  şi  colabo­  trecui.  De  pildă,  prin  punerea  în  func­  refractare.  Este  apoi  în  fază  finală,
                                            răspundă  chimistul  Nicolae  Chindlcr,   schimb,  bine  pregătii  prolesional,  care   rarea  cu  secţiile  productive.  Aceasla,   ţiune  a  quantovacolui,  aparat  ultra­  proiectarea  unei  anexe  in  apropierea
                                            selul  serviciului  laboratoare  al  C.S.M.,   le  coordonează  activitatea  şi  se  află   prin  luarea  de  contacte  mai   dese.   modern.  cu  procesul   de   analizare   noului  laborator  central,  pentru  crea­
                                                                              întotdeauna  la  locul  de  muncă  cel  Despre  eficienţa  acestei  practici  s ar
           ANALIZELE                        şi  ing.  Iştoc  Valentina,  şef  adjunct.  mai  solióla!,  acordînd  asistenta  teh­  putea  spune  mai  multe.  Un  exemplu   complet  automatizat,  se  vor  putea  de­  rea  unor  condiţii  bune  de  lucru  ate­
                                                                                                                                                                                  lierului  de  preparat  epruvele.  secto­
                                                                                                                                                 termina,  în  circa  15  minute,  pînă  la
                                                                              nică-şi  executînd  personal  analizele  însă  este  grăitor.  In  schimbul  labo­
                                            Măsuri,  eficienţă
                                                                                                                                                 10  componenţi  ai  otelurilor  carbon
                                                                                                                                                                                  rului  de  tratamente  termice  şi  încer­
                                                                              mai  pretenţioase.
                                                                                In  cadrul  laboratorului  central  a   ranţilor  principali  Constantin  Palaghie.   şi  aliate.  Spectograful  permite   o   cări  metalice.
                                                                                                               Si  Petru  Munteanu  de  la  laboratorul
                                              In*  ultimul  timp  n-au  mai  &p&ru<t   (ost  organizată  o  grupă  de  etalonare,   rapid  ce  deserveşte  oţelâriile  Mar­  dozare  cantitativă  a  unor  componenţi   Se  vor  crea  condiţii  oplime  de  lu­
                                            reclamaţii  privind  analiza  chimică  şi   verificare  si  metode  noi,   alcătuită   tin  I  şi  electrică  se  oblin  rezultate   ai  olelurilor  aliate  cu«m  ar  ii  :  vana-   cru  laboratoarelor  rapide  ce  deser­
                                            proprietăţile  iizico-meoanice  ale  ote­  dinlr-un  chimist,  un  tehnician  şi  doi   foarte  bune.  Aceasta,  pentru  că  ei   diul,  titanul,  molibdenul  ş.a.m.d.  in   vesc  olelâria  Martin  nr.  1  şi  electri­
                                            lului  datorită  laboratorului.   Marea   laboranţi.  Ei  execută  etalonări-le  ne­  colaborează  -cu  maistrul  de  schimb  şi   timpi  foarte  reduşi,  cu  precizie  mare  că  prin  mutarea  lor  în  incinta   ve­
                                            lor  majoritate  —  cînd  au  existat  —   cesare  quantovacului,   speclografu-   prim  topitorii  :  le  comunică  marca,   şi  la  un  prel  mai  mic  decît  analiza   chiului  laborator  central  si  transmi­
           DE                               s-au  dovedit  a  fi  datorită  amestecu­  lui.  poVarograíului  etc.  şi  pun  la  punct   sau  mărcile  de  oteluri  ce  urmează  a   tric  va  permite  o  accelerare  conside­  terea  concomitent,  mecanizată,  a  pro­
                                                                                                                                                 chimică.  Punerea  in  funcţiune  a  sec­
                                                                                                                                                                                  belor.
                                                                                                                                                 torului  polarografic  şi  spectofotome-
                                            lui  de  materiale.  Uneori,  a  aparul  şi
                                                                                                               se  elabora,  fac  observaţii  asupra  în­
                                                                              metodele  noi,  moderne,  ce  se  trans­
                                            neomogenilatea  chimică  a  unor  şarje,
                                                                                                                                                                                    In  prezent  personalul  laboratorului
                                            în  special  la  carbon  si  sulf.  mit  laboratoarelor  însărcinate  cu  a-   cărcăturii  metalice  şi  discută  rezul­  rabilă  a  procesului  de  analizare  a   deslăşooră  o  muncă  susţinută  penlru
                                                                                                                tatele  analizelor  oblinute  sub  loale
                                                                              nalizele  curente.  Tot  aici  se  execută
                                              Atunci  cînd  s-au  semnalat  abateri,   $i  o  serie  de  verificări  privind  ca­  aspectele.    unora  din  componenţii  uzuali  ai  oţe­  punerea  in  funcţiune,  la  întreaga  ca­
                                            ele  au  fost  fie  datorită  superficialităţii   litatea  analizeJor  efectuate  anterior.   La  acest  ca.pilol.  al  colaborării  cu   lurilor  (cupru,  nichel  ele.)  şi  a  mi­  pacitate,  a  aparaturii  moderne  cu  carc
                                            sau  li.psei  de  răspundere  cvi  care  s-a   La  ora  actuală  se  determină  toate  ca­  laboratorul  central,  considerăm   că   nereului.  a  fost  dotat  serviciul  nostru  şi  asi­
                                            lucrat  in  laboratoarele  rapide,  lie  in­  racteristicile  cerule  metalului   prin   este  bine  să  amintim  şefilor  de  sec­  torului  de  analize  a  gazelor  din  ote­  milarea  metodelor  de  analiză  adec­
                                                                                                                                                   Prin  punerea  în  funcţiune  a  sec­
                                            suficientei  dotări  tehnice  (ne  refe­
                                                                                                                                                                                  vata  Ia  nivelul  tehnicii  mondiale.  Nu
           LABORATOR                        rim  la  analizele  mai  pretenţioase)  şi   standarde  $i  chiar  mai  mult.  ţie  productive  că,  cunoscînd  posibi­  luri  a  devenit  posibilă  şi  urmărirea  încape  îndoială  că,  în  curînd.  vom   GESTIONARUL  :
                                                                                Ne-am  propus  apoi  să  Introducem
                                                                                                                lităţile  ce  le  avem,  să  solicite  efec­
                                            lipsei  de  colaborare  cu  schimburile
                                                                                                                                                                                                                        —  Spune  repede,  ce  vrei?
                                                                                                                                                                               si
                                                                                                                                                                                  avea  rezultatele  cele  mai  bune,
                                                                                                                tuarea  unor  determinări
                                                                                                                                                 influenţei  hidrogenului,  azotului
                                                                                                                                        speciale,
                                                                              proba  de  determinare  a  durabilităţii
                                                                                                                                                                                                                iar
                                            productive.  Din  luna  noiembrie  1964   oteduluî  si  a  rezistentei  la  oboseală;   menite  să  ducă  la  îmbunătăţirea  con­  oxigenului  din otel  asupra proprietăţi­  efectul  lor  va  fi  resimţit  şi  de  către   C L IE N Ţ II:
                                            insă  nu  s-a  mai  înregistrat  nici  un   totodată  —  ca  o  caracteristică  deo­  tinuă  a  calităţii  otelului,  cum  sînt  i  lor  fizrco-mecanice  ale  acestuia.  beneficiari.  —  7n  primul  rind  să  ai  o  compor­
                                            caz  de  greşeli  de  analiză.  Acest  lu-  sebii  de  importantă  —  determinarea  determinarea  hidrogenului,  oxigenu­  In  sectorul  de  metalurgie  chimică,  Ing.  GH.  COMŞUŢA  tare  civilizată  faţă  de  cumpărători
                                                                                                                                                                                                                      şi  apoL.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14