Page 91 - 1965-05

! B<

PROLETARI DIÑ T O À T E TARILE, UNIŢI-VAl

Noul mers al trenurilor
ACTUALITATEA şi autobuzelor

In scopul .îmbunătăţirii transpor­
tului de călători, începînd cu data
In încheierea consfătuirii.
acti­
Consfătuire viştii culturali au participat la spec­ de 30 mai ac. intră in vigoare noul
mers al trenurilor şi al autobuzelor.
Comitelui regional pentru culturi tacolul „Steaua fără nume", pre­ La alcătuirea noului orar s-au avut
şi arti a organizat la Orăşlie o zentat de formaţia de teatru a Ca­ în vedere numeroasele propuneri
consfătuire cu activiştii caselor de sei raionale de cultură Orăşlie. făcute de oamenii muncii, precum
culturi din regiune. La ordinea dc şi asigurarea transportului munci­
zi a stat analiza Festivalului bienal Sferturi de finală la şah torilor spre inlrcprindcril« in care
de teatru. Pe baza raportului Casei lucrează.
regionale a creaţiei populare, a u- La Deva se desfăşoară înlre 26-30 In pagina a 3-n sînt publicate so­
nor inlormări prezentate de casele mai campionatul RPR. de şah-iinli- sirile şi plecările trenurilor din sta-
raionale dc cultură din Brad. Alba vidual masculin, faza sferturi de fi­ l¡a C.F.U. Deva, urmind ca in nu­
Iulia şi Hunedoara — participanţii nală. Participă cei mai buni şahişti, merele viitoare să apară noul mers
la consfătuire au venit cu nume­ reprezentanţi ai asociaţiilor sporti­ al trenurilor şi autobuzelor şi pen­
roase propuneri pentru îmbunătă­ ve din raioanele şi oraşele regio­ tru alte localităţi de pe cuprinsul
ANUL XVII nr. 3238 VINERI 2d MAI ,1965 4 pagini, 25 bani ţirea aclivatăţii dc viitor. nale din regiunea Hunedoara. regiunii noaslre.

L A Î N T R E Ţ I N E R E A C U L T U R I L O R

îuiiriiiii M U N C Á S U S Ţ I N U T À

■ ■ a H n o n m o B M a n B D B B B B B B B B n n a i
— Am executat aceste lucrări, ne tar. Acest lucru va permite o hună
spunea tovarăşul inginer, cu sco­ creştere a plantelor, ceea ce va duce P r ă ş e s c
pul de a crea condiţii mai bune pen­ implicit la sporirea producţiei de
* tru creşterea plantelor. Din experi­ rădăcini ta hectar. La (lorea-soarelui
enţa acumulată pină acum ne-am pc cele 15 hectare prima praşilă s-a p o r u m b u l
convins cu prin grăparea suprafeţelor
terminat. O atenţie deosebită acor­
CBR6 RES0 L -r* N LUCRĂRI ocupate cu porumb se distruge crus­ dăm apoi şi îngrijirii legumoJor. In ducţie din Roşia de Secaş, Tău şi
La cooperativele agricole de pro­
ta, conlribuindu-se astfel la alinarea
că
acest sens trebuie să amintesc
pînă acum pe mai bine de 50 la sulă
solului, făcîndu-l mai permeabil pen­
Ohaba, raionul Sebeş. însominţa-
LA TIMP, tru apă şi aer, totodată fiind distruse din suprafaţa ocupată cu roşii, ardei, tul porumbului s-a făcut la timp
buruienile în curs de răsărire.
varză şi alte culturi s a aplicat deja
De
prima praşilă. Dc asemenea. 14 ha.
asemenea, lucrarea cu sapa rolali-
şi în bune condiţiuni ogiotehnice.
vă ce o aplicăm pe tarlalele unde cu cartofi timpurii au fost deja în­ Ca urmare, plantele au răsărit pe
plantele au 3-4 frunze are efecte fa­ treţinute, iar în vie, pe cele 34 de toate suprafeţele cultivate şl cresc
RECOLTE lui. lată penlru ce ne străduim să de îngrijire. De fapt în toate ramu­ nuare dezvoltarea lor, în vederea
nr i 'Y vorabile asupra creşterii porumbu­ hectare, s-a efectuat prima lucrare normal. Pentru a stimula in conti­
îngrijim cu sapa rotativă aproape în­
rile sectorului vegelal se munceşte
> treaga suprafaţă dc 320 hectare ocu­ intens pentru a îngriji cil mai bine obţinerii unei recolte bogate la
pată cu porumb. Pentru a realiza lu­ plantele si a realiza pe accaslă cale hectar, cooperatorii din unităţile
crări de bună calitale evităm să în­
recolte sporite.
amintite au trecut cu toate forţele
im? SPORITE grijim porumbul atunci cirul solul are desfăşoară in aceste zile în u- la îngrijirea culturii.
— In cadrul muncii ce sc
umiditate prea mare sau dimineaţa
cind a căzut rouă, deoarece în aceas­ nitalea dumneavoastră ne-ar Paralel cu executarea praşilei
tă siluatie planlelc sînt rupte cu u- interesa care brigadă s-a evi­ mecanice se foce şi prăşitul ma­
Brigado lui Troian Berinţan (în fotografie) lucrează Surinlă de colţii sapelor rotalive. In denţiat la îngrijirea culturilor? nual şi răritul plantelor pe rînd.
la deschiderea de noi drumuri iu adincurUe minei urma observaţiilor făcute am cons­ In toate brigăzile din cooperativa
Lonca. Foto t V. ONOIU Zilele acestea, Ja Geoagiu, raionul tatat că este necesar să sc lucreze noastră sc lucrează intens. Cele mai Organizindu-şi bine munca şi mo-
Orăşlie, se munceşte intens penlru cu viteze mai mari de înaintare a membrii cooperatori din brigada I bilizînd la lucru toate forţele exis-
bune rezultate însă le-au
obţinut
îngrijirea în bune conditiuni a cul­
tractorului, întrucit eficienta îngriji­
CUM NE ÎNFĂPTUIM ANGAJAMENTELE turilor. Consiliul de conducere şi rii cu sapa rotativă este sporiţii. condusă de Elisabela Bozeşan, care tente, cooperatorii din Roşia de
Secaş ou reuşit să execute prima
au prăşit în întregime culturile
specialistul de aici stabilesc cu o zi
de
Prin antrenarea tuturor forţelor şi
înainte unde vor fi dirijate grapele, mijloacelor la Jucru. urmărim să e- sfeolă, iloarea-soarelui şi cartofi tim­ praşilă pe 130 hectare cu po­
sapele rotative, pe ce tarlale vor lu­ xecutăm la timp Îngrijirea culluri- purii. La lucrări,le efccluale o conlri-
In unităţile industria le din regiunea noastră exîslă o con- după degresare, deoarece s-a consta­ cra cooperatorii etc. Cu alte cuvin­ lor. Nu neglijăm nici calitatea lucră­ bulie preţioasă şi-au adus o şi me- rumb. din cele 330 ocupate în to­
tinuă preocupare pentru iniăpluirea angajamentelor luate în tat că în urma acestei operaţii pe te. munca este temeinic organizată. rilor. Zi de zi. împreună cu brigadie­ canizalorli Evi Pclru şi Iosif Curul tal. Bine s-a muncit şi la coopera­
Inlrecerea socialistă. Mu ncitorii, tehnicienii şi inginerii folo- tablă răminca sodă caustică sub for­ Datorită acestui fapt oamenii pornesc rii, sînlem în cimp, în mijlocul co- de !a S.M.T. Orăşlie. tivele din Ohaba şi Tău unde a-
sesc mai raţional mnşi nile şi utilajele, îşi organizează ju- mă dc praf care îngreuna munca. dc dimineaţă la lucru şi obţin io- operalorilor şi mecanizatorilor şi La cooperativa agricolă de pro-
dieios munca, respectă şi aplică procedee tehnologice avan- Drept rczullat, In prezent, pe lingă zullate bune la întreţinerea culturi­ dăm indicaţiile necesare penlru buna diiclic din Geoagiu s-au obţinut re­ ceastă lucrare a fost executată pe
sate. El descoperă şi va lorilică pe zi ce trece noi rezerve faptul că la nartida îmbrăcămintea lor. Dinlr o disculie caro am purtat-o întreţinere a editurilor. zultate bune la îngrijirea culturilor cîte 60 hectare. Trebuie am intit şi
interne menite să ducă Ia obţinerea unor succese de seamă caz-anului productivitatea muncii a pe această temă cu tovarăşul Ingi­ In cadrul discuţiei purtate l-am dc cereale păioasc si a prăsitoarelor. faptul că se acordă o mare aten­
in cinsleb celui de-al IV -lea Congres al PMR. In legătură crescut cu circa 5 la sulă, s-a îmbu­ ner Ioan Gheorghiu am reţinut că rugat pe tovarăşul Gheorghiu să ne Acum, toate forţele sini antrenate In
cu aceasta, zilnic primim zeci de scrisori, prin care colabo- nătăţit calitatea lucrărilor. De menţio­ membrii cooperativei agricole de pro­ precizeze care osie stadiul de execu­ îngrijirea porumbului, urmărind c- ţie calităţii lucrărilor, respectîndu-
ratorii şi corespondenţii noştri voluntari ne informează des- nat este faptul că în ultima perioadă ducţie din Geoagiu acordă atenţie tare a lucrărilor de îngrijire şi la lectuarea acestei lucrări la timp. în se indicoţiile date de specialişti.
pre modul de îndeplini re a angajamentelor, măsurile apli- ne-am preocupat mai mult de asigu­ sporită îngrijirii tuturor culturilor. alle culturi. scopul de a obţine recolte sporite
cale şi cele preconizate a se aplica. rarea in bune conditiuni a transpor­ Pe cele 454 ha. ocupate cu griu şi — La sfecla de zahăr prăşitul se la hectar. PETRU TOMA
tului de materiale. In acest scop, în­ orz, pliviiul buruienilor din lanuri apropie de sfirşil. Din cele 20 A. POTOPEA corespondent
treprinderea noaslră a fost dotată cu s-a terminal cu multe zile în urmă. hectare ocupate cu această cultură
un electrocar, reducindu-sc efortul Acest lucru a permis mobilizarea tu­ pesle 75 la sută au fost îngrijite. Ca
turor iorlelor la întreţinerea prăsi­
R e p a r a fii la tim p fizic la transport. toarelor. Pînă ieri. la această unitate, urmare, plantele se dezvoltă bine.
Paralel cu prima pravilă am execu­
In afară de cele arătate, la sporirea
producţiei, îmbunătăţirea calităţii re­ porumbul a fost îngrijit cu sapa ro­ tat .şi răritul plantelor pe rinei. Jn
pe
tativă pc J35 hectare,
alte 97
paraţiilor, a contribuit şi aplicarea funcţie dc fertilitatea tarlalelor pc
şi d e b u n ă ca lita te unor inovaţii ca : „Dispozitiv pentru s a lucrat cu agregate de grape cu care este cultivală sfecla am lăsat
potrivirea cuzineţilor la roţile radialc colţi reglabili. cite 00.000-100.000 de plante la hcc-
de la locomotive" realizată dc mai­
Cu prilejul dezbaterii, cifrelor de Aceste angajamente se realizează strul Anton Crijanovselu şi altele.
plan pe anul 1965, colectivul între­ cu succes. Pînă în prezent ne-am de­ Pină nu de mult, penlru executarea
prinderii noastre şi-a luat angajamen­ păşit sarcinile producţiei globale şi acestei operaţii se folosea o macara UN1TATI A V A N SA T E...
te mobilizatoare, care au prins viată marfă cu 0,5 la sulă şi, respectiv, c.u caro era solicitată mult şi la alic lu­
zi de zi. Pe parcurs insă, au fost des­ 1,4 la sută. Productivitatea muncii o crări. Aceasla făcea ca uneori, po­ Organizaţiile dc pariul din coope­ ha unde această lucrare s-a termi­
coperite noi rezerve interne menite sporit cu 0,5 la sută. numai in pri­ trivirea cuzineţilor la roţile radialc fic rativele agricole de pc raza oraşului nat sau se apropie de slîrşii.
să asigure succese mai frumoase dc- mele palru luni ale anului am ob­ că nu era corespunzătoare, lie că în- regional Deva au antrenat în această Cu forţe sporite se lucrează acum
cît cele pe care le-am preconizat. ţinut 679.000 lei beneficii peste plan. tirzia. Asemenea deficienţe au (ost perioadă pc toţi cooperalorii !a lu­ Ia îngrijirea culturii porumbului. Pe
Analizind cu chibzuinţă valorificarea Asemenea realizări am dobindit şi in climinale, deoarece prin aplicarea ino­ cru. Dalorită acestui fapt s-au obţi­ mai bine de 600 hectare, din cele
noilor rezerve, cit şi posibilităţile pe ceea ce priveşte calitatea reparaţii­ vaţiei macaraua a losl descongestio­ nut rczultaln hune Ia îngrijirea cul­ 1.450 ocupate cu această planlă s-au
care le avem în vederea sporirii pro­ lor. De la începutul anului şi pînă in nată de această lucrare, calitatea c- turilor. Pină ieri, aşa după cum ne executat lucrări cu grapele cu colţi
ducţiei, Îmbunătăţirii calităţii repa­ ziua de 24 mai. numărul locomotive­ xccutării reparaţiei s-a îmbunătăţit. informa tovarăşul inginer Eugen Chi- reglabili şi cu sapa rotativă.
raţiilor şi reducerii preţului de cost lor reparate căzute în termenul de Pentru obţinerea unor rezultate rilă de la consiliul agricol orăşenesc, La Simeria au fost îngrijite 173 hec­
ne-am reînnoit angajamentele luate garanţie a fost redus la mai mull de mai de seamă, in viilor preconizăm a fost prăşită 9U la sulă din suprafa­ tare. la Deva 230 hectare, la Rapclt
pe acest an. Astfel, pînă la finele jumătate faţă de cifra admisă. să punem în funcţiune maşina de ţa cultivală cu sfeclă şi peste U0 Ja 175 hectare ele.
anului ne-am angajai să realizăm: Cum am reuşit sâ obţinem aceslc rectificat bucşele dc la distribuţia ex­ Pentru a spori viteza de lucru, in
succese ? Ce măsuri tehnico organi­ terioară a locomotivelor, să îmbună­ sută din floarca-soarelui. cursul zilei de ieri s-uu folosit la
zatorice au fost aplicate ? Iată doar tăţim cimentarea bucşelor şi buloa- Rezultate bune au obţinui coopera­ îngrijirea porumbului 20 de sape ro­
dcuă întrebări la care voi căuta să nelor dc la distribuţie, să aprovizio­ torii din Uapoll, Smlandiei şi Simc- tative. ,
O 200.000 lei depăşire la răspund în cele ce urmează. năm secţia mecanică cu diferite ma­
producţia globală ; Muncitorii întreprinderii noastre, teriale, Vom procura alczoare şi o
au fost sprijiniţi îndeaproape de co­ maşină de alezat cilindri. Ne-am pla-
Cl 1.000.000 lei depăşire la munişti. de organele şi organizaţiile mlicot să terminăm înlr-un termen R A M A S E IN U R M A
producţia marfă ; de partid. Membrii de partid cu ex­ scurt confecţionarea cuptorului pen­
perienţă in muncă au discutat cu tru deblocat cuzineţii dc osii. In cooperativele agricole de pro­ două. Şi aşemenca exemple se mai
O 200.000 lei economii la
muncitorii necesitatea obţinerii unor La realizările obtmute pină acum ducţie din raionul llia au fost insă- pot aminti. Rămîncri in urmă se sem­
preţul de cost ; au contribuit muncitorii Săbău Nico- înmţale cu sfeclă dc zahăr 142 nalează şi la prăşitul florii-soarclui.
rezultate toi mai bune, căile şi me­
O 1.700.000 lei beneficii pes­ todele care asigură sporirea produc­ lae, Madnm Zoia, Roşu Ghcorghc, hectare. Firesc era ca acum prima In totul, pe raion, din 113 hectare abia
ţiei, îmbunătăţirea caiilăţii reparaţii­ Pasconi Siminic, Periau Petru, Moca praşilă să fie terminală. Realizările 26 au iosl îngrijite. La Boz şi Lă-
te plan ;
lor etc. Organizaţiile de partid au în­ Pave). Albu Avram, Popa Emil, Cis- ob|i nu le. abia 61 ba prăşile, ne iac pugiu încă nici nu a începui prima
9 creşterea productivităţii drumat conducerile secţiilor, colec­ maş Nicolac, Lazăr Andrei, Murg să afirmăm insă că ritmul de execu­ praşilă. O situaţie necorespunzătoare
muncii cu 0,2 la sută ; tivele de muncă, să-şi îndrepte aten­ Traian. Gclmănar Eronim şi mulţi allii tare a acestei lucrări este necores­ este semnalată şi la întreţinerea po­
ţia spre problemele principale ale care şi-au îndeplinii in mod exem­ punzător. Astfel, la Sălciva, pe cele rumbului. Penlru grăbirea ritmului de
£ reducerea la jumătate, producţiei cum ar li mecanizarea, res­ plar sarcinile de plan. 25 hectare, abia ieri a început executare a lucrărilor amwili.te. se Mecanizatorul Simion Bobolea de la S.M.T. Orăşlie: lucrează pe
faţă de admis, a număru­ pectarea proceselor tehnologice, or­ DUMITRU IRINCA prima lucrare de îngrijire o sfeclei, cere o mai mare preocupare din par­ ogoarele cooperativei agricole de producţio din Vinoiea. In perma­
preşedintele comitetului
lui căderilor de locomoti­ ganizarea muncii, ritmicilalea înde­ sindicalului de la Atelierele la Gurasada rim 10 hectare abia unul tea consiliilor do conducere ale co­ nenţă el se străduieşte să realizeze toate lucrările la timpul potrivit
operativelor agricole de producţie şi
ve reparate aliate in ter­ plinirii planului. Aşa se şi explică R.M.R, Simeria a fost prăşit, iar la Şoimuş numai din partea consiliului agricol raional. şi la un nivel agrotehnic corespun zător. ^
menul de garanţie. faptul că in adunările dc partid şi în
adunările grupelor sindicale comu­ ■ M — M B M P - • --------
Din aceste angajamente, sin- niştii, un număr mare de lucrători,
tem hotărî ti să realizăm pînă au venit cu propuneri care aplicate
şi-au dovedit eficacitatea. La una din
la Congresul partidului urmă­
toarele : adunări s-a propus punerea la punct NICI UN VAGONET DE CĂRBUNE REBUTAT
a standului de reparat şi verificat
O 140.000 lei depăşire la pompele de aer de la locomotive, 99
producţia globală ; deoarece funcţiona defectuos. Propu­
nerea a fost tradusă în viaţă, fapt ce
0 600.000 lei depăşire Io a dus la îmbunătăţirea calităţii repa­
producţia marfă ; raţiilor. Tot în urma unei propuneri Răspunderea
s-a trecut la organizarea mai judi­
0 110.000 (ei economii la cioasă a muncii la atelierul de frînâ VIABILITATEA Nu în dauna Grupa sindicală Fluctuaţia cadrelor
preţul de cost ; esie colectivă productivităţii să intervină operativ influenţează calitatea
şi suspensii prin constituirea unei
0 1.400.000 lei beneficii pes­ brigăzi complexe. Unii mineri susţin că au rebu­ Dc la început vreau să scot în Iniţiativa a intrat deja in obiş­ Eu aş vrea să mă refer la un alt
te plan. In secţia I locomotive s-a trecut turi datorită condiţiilor de zăcă- evidenţă faptul că lupla pentru nuinţa majorităţii minerilor din aspect al problemei calităţii, la
mînt în care lucrează. Marea ma­ calitate stă mereu in atenţia co­
la spălarea îmbrăcămintei cazanului exploatarea noastră. Nu se poale faptul că între fluctuaţia cadre­
joritate a celor tare afirmă acest lectivului de inuncă de la E. M. concepe luptă penlru realizarea lor şi calitate este o strinsă le­
lucru caută să-şi ascundă propriile Vulcan. Există insă în această sarcinilor de plan fără luptă pcui- gătură. Deseori se intîmplă ca unii
IN DISCUTIA greşeli, slaba preocupare pentru luptă un aspect asupra căruia aş Iru calitate. Dacă se mai rebutează „plimbăreţi" să stea la o brigadă
calitate. (Spun „marea majoritate“
încă vagonetc cu cărbune pentru
vrea sa mă opresc.
doar cîteva zile, sau cet mult o
pentru că in unele abataje inler-
S-a observat că unele brigăzi de
calalia de steril este inabilă şi nu minori nu realizează productivita­ depăşirea procentului admis de lună. Apoi. cer să fie mutaţi. Este
steril vizibil, aceasta se datoreşte
lesne de înţeles cît de bine cunosc
orgumenlul
se poale alege). Dar
MINERILOR în diferile condiţii de zăcămint, tea planificată. Susţin că vizibil. neglijenţei. împotriva acestui as­ lucru pentru a putea execula nu­
ei 2dc«uninlul din noul front de
pierd
nu este convingător. Am lucrat
pect trebuie să ducă o muncă sus­
timp la alegerea şistului
mai lucrări de calitate, cît de legaţi
cu intercalaţii de grosimi diferite Practica a demonstrat însă că dacă ţinută grupa sindicală. Au fost se simt dc brigadă, cită răspun­
unele cazuri cînd in goana după
in cadrul schimbului munca este
şi toluşi ain reuşii să nu avem re­
tone de cărbune extras, a fost ne­
DIN VULCAN buturi. Am aplicat puşcarea selec­ bine organizată, dacă minerii sînt glijată calilaieu. Să citcv. doar un dere au penlru munca ortacilor
aprovizionau la limp cu materiale
lor. Aceasla se răsfrînge in pri­
exemplu : unul din vagonetarii din
tivă şi am ales cu grijă sterilul
vizii in abalaj. Am căuWit să men­ şi vagoncte yoale, se poale ex­ mul rînd asupra calităţii cărbune­
trage cărbune de calitate. brigada lui Zaharia Constantin a lui, penlru că de obicei noii veniţi
ţin mereu IreazA atenţia penlru fost găsit punlnd piatră în vagonet sînt puşi să execute operaţia de
Este totuşi adevărat că o parte
Şi minerii din Vulcan au calitate, încercînd să fiu omul nr. din timpul afcclnt penlru selecţia „ca să se umple mai repede". Al­ evacuare şi, desigur, selecţia. Aş
ţinut sâ sublinieze actualita­ 1 în această luptă. Exemplul per­ în frontul de lucru ar putea fi fo­ teori se înliinplă ca minerii sa nu cita şi un exemplu : pe rpincrul
tea iniţiativei „Nici un vago- sonal al şefului de brigadă este în­ losit în mod productiv, cu con­ poală puşca la timp deoarece in- Holbau Gheorghe, care a trecut
net de cărbune rebutat”. Ei demn penlru loti membrii brigăzii. diţia olaubăni cărbunelui la su­ tirzie artificierii, penlru că „nu li dintr-o brigadă in alta pînă cînd a
Astfel se formează o puternică se dă om" care să transporte lada
au arătat că numeroase pro­ prafaţă. Apare insă un impediment: ajuns In întreţinere. Alteori, con­
opinie de masă, se întăreşte răs­ cu exploziv. (?!) Este evidentă ducerile sectoarelor schimbă oa­
bleme privind normarea, con­ punderea colectivă fată de calitate, transportul cărbunelui cu steril comoditatea unor artificieri. îm­ menii din brigăzi, dcscompletînd
trolul calităţii, stimularea lată unde cred că greşesc cei care implică cheltuieli suplimentare de potriva acestor abateri grupele formaţiile de Jucru. Cred că dacă
materială a minerilor care aruncă vina pe condiţiile de ză- transport, uzura prematură a uti­ sindicale trebuie să intervină cu s-ar da mai multă atenţie perma­
lajelor. investiţii pentru punerea
luptâ pentru reducerea pro­ câmînt : caută greşelile în altă la punct a instalaţiilor de sortare. operativitate, să-t pună în discuţia nentizării cadrelor, s-ar forma co­
centului de steril şi-au gă­ parte dccît acolo unde de lapţ $i-alunci, cum e mai bine? Pro­ colectivLilui pe cei ce le comit. lective omogene, pătrunse de spi­
există, in organizarea muncii bri­
sit deja răspunsul în discu­ găzii, în preocuparea penlru ca­ blema se află în studiul forurilor Dacă despre calitale se vorbeşte rit de răspundere pentru calitatea
ţiile purtate în celelalte ex­ competente, rămînînd să se stabi­ în fiecare adunare a grupelor sin­ cărbunelui. In această direcţie de­
litate. Prin aplicarea unor măsuri dicale. operativilatea în acţiune sigur este necesară o susţinută
ploatări miniere din regiune. lească cea mal bună cale de urmat. se face mai pulm simţită. In a- muncă de educare, care să facă
Au ridicat însă unele aspec­ telmice şi organizatorice pot fi în- Pină atunci insă, principalul loc ceastă direcţie va mai trebui să pc fiecare să înţeleagă importan­
te noi, legate de lupta pen­ lăturale deficienţele care influen­ de acţiune pentru îmbunătăţirea muncim. ţa contribuţiei saJe la realizarea
tru îmbunătăţirea calităţii, au ţează calitatea. calilălu rămtne abatajul. planului.
ţinut sâ sublinieze unele pă­ VASIf.E FODOR
TIBERIU MARCHITAN nq. IOAN SABAU prcşcdinlete comitetului IOAN AUNESCU
Pentru elevii anului I mecajiici a Scolii profesionale din Deva orele reri exprimate in cuvintul par­ miner, şef de brigadă şeful exploatării sindicatului miner
de practică sini prilej de îmbogăţire a cunoştinţeJoi, Fotoreporterul nos­ ticipanţilor la discuţii.
tru, I. Terek, i-a surprins In t/impul lucrului.