Page 93 - 1965-05

/ o « . 8
NR. 3238 Brumal seeiaSiemmhl

RAID - 25 DE UNITĂŢI T.ft.P.L.

Închiderea învăţământului ANCHETÄ

de partid la oraşe ŞTî 3ITÓRUL LOR COMUN

_________________ ______ __ — immrni ■! ■ —■ ■■ ■ l U BUn
3BBSDBK9
Ţi s-a făcut pofta de o prăjitură ? Vrei să serveşti o gîndeşli că spiritul gospodăresc, buno-
cuviinţă şi respectul sint atribute pen­
cafea neagră ? Ţi-e foame ? In toate aceste cazuri ape­
DEZB4TÎM) prompt la apelul făcut. Prezenta lui lez; de cele mai multe ori, la serviciile unităţilor de ali- greu să crezi că se mai întllnesc ati­
tru lucrătorii din comerţ, Ui vino
In preajma bolnavului ii dă aces­
tuia forţe noi, făcindu-l să-şi recape­ mentoţie publică. Şi astfel procedează tot mai mulţi oa­ tudini alit dc supărătoare.
te încrederea în viată. Cu ajutorul meni ai muncii. In restaurante, braserii, bufete, cofetării, ...Luăm toc la una din mesele co­
T E M A ! modicului, viata învinge... cafenele, omul caută o ambianţă plăcută, o min­ fetăriei „Libertăţii", din Petroşani,
Am desprins doar două aspecte din eare gustoasă, o deservire promptă şi civilizată şi— de ce lin dule-vino necontenit. Unitatea c
vizitată de un număr niare de oameni.
„MATERIA greaua şi nobila profesiune a omu­ n-am spune-o, o sticlă cu bere rece sau un pahar cu In 16 orc se consumă circa 600 ca­
lui aflat în slujba sănătăţii oamenilor.
Ele au fost spicuite cu prilejul con­ vin bun. fele. plus celelalte produse de cofe­
Venind în întîmpinarea cerinţelor mereu
sporite ale
vorbirilor recapitulative ce au avut populaţiei, Trustul de alimentaţie publică din Petroşani a tărie. In general, deservirea e bună.
Cheva carenţe estompează buna im­
Ş I loc la invătăminiul de partid din gru­ luat mai multe măsuri de lărgire, modernizare şi înfiin­ presie.
pa de studiu individual, la dezbate­
...De tejghea se apropie un bărbat
rea temei „Materia şi conştiinţa“, or- ţare de unităţi noi in localităţile Văii Jiului şi cu deose­ şi o femeie mal in virstâ. In loc să
CONŞTIINŢA“ gonizat la Spitalul unificat din Deva. bire la Petroşani şi Lupe ni. Mobilierul multor bufete şi fie serviţi cum se cuvine, două lu­
cofetării a fost schimbat. Eforturi serioase s-au făcut pe
Exemplele enunlatc, ca şi aprecie­
crătoare se amuză, schimbind Intre
rile ce s-au făcut cu privire la noile linia înzestrării unităţilor cu agregate frigorifice. S-a îm­ ele cuvinte neplăcute )a adresa lor.
relaţii Intre medic-paclent, intre me- bunătăţit mult aprovizionarea unităţilor existente în cele Lipsa de respect sl politeţe, în­
dic-medic, ca şi măsurile luate de deamnă şi la alte reflecţii. O impre­
II cunoaştem cu toţii. Ne-am obiş­ partidul si guvernul nostru — dez­ două oraşe. Cum s-ar spune, baza materială există I A- sie neplăcută lasă consumatorului şi
nuit «ă-l vedem In preajma noastră bătute pe larq de cursanţi — cu pri­ tund ? felul cum discută înlre ele lucrătoa­
Îmbrăcaţi In halatele lor de un alb vire la orientarea mcdicinei spre pro­ In raidul efectuat, am vizitat 25 de unităţi T. A. P. L. rele unităţii. De altfel, consumatorii
Imaculat, veqhind asupra sănătăţii cu filaxie, eradicarea unor boli, crea­ din Petroşani şi Lupeni. Cele văzute la faţa locului, con­ işi spun in scris dezaprobarea fală de
grijă şi dăruire, din primele clipe ale rea Institutului de perfecţionare şi semnările găsite în condi cele de sugestii şi reclamaţii comportarea Margaretei Simion şi a
vieţii pinâ în momentele ei cele mai specializare a medicilor si farmaciş­ altor lucrătoare dc aici.
grele, strâduindu-se să facă tot ce-î tilor. crearea societăţii de sliinte me­ şi părerea a numeroşi cetăţeni, le vom însera şi noi.
omenesc posibil pentru a ne reda să­ dicale şi activitatea desfăşurată în
nătatea, pentru a ne uşura suferinţe­ cadrul acesteia etc., dovedesc că în- zicanţii pierd măsura, cîntă la în-
le. văţămtntul de partid a fost ancorat Atitudini şi... tîmplare. Cit despre cînlăreaţă. are Nu avem clienţi!
Să pătrundem intr-una din secţiile In realitate, i-a ajutat pe cursanţi să un repertoriu sărac. Cu puţin eiorl,
Spitalului unificat din Deva. Lingă se orienteze mai bine, mal realist în Mai este un ceas pină ta masa de credem că se pot rezolva şt aceste Bufetul nr. 16 din Lupeni al cărui
patul unui bolnav se află adunaţi me­ profesiunea lor. prinz. La restauranlul „Minerul“ din mici deficienţe“. responsabil este llie Geică, se află
dici de specialitate: internistul, neu­ Oamenii, la ale căror cunoştinţe Petroşani sc fac ultimeJc pregătiri. Aceeaşi solicitudine, atenţie şi res­ aşezat la inlerseclia mai multor
rologul, chirurgul, radiologul, medi­ viaţa face zilnic apel, au dovedit Bucătarii dreg mincărurile. Mirosul pect faţă de consumatori am întil- străzi. îndeplinind toate condiţiile dc
ce
bun vad comercial. Atunci de
71 „Paringul“
nit si la bufetul nr.
cul de laborator... Se discută un caz că sînt interesaţi să cunoască şi să plăcut de bucate gătite deschide ori­ din cartierul „Aeroport", aJ cărui res­ consumatorii evită să intre ?
deosebit. La precizarea diganosticului aplice în practică învăţătura mar- cui apetitul. ponsabil este Dumitru Ghilan. In Răspunsul. trebuie căutat in aspec­
Îşi spun părerea cu toţii. Studiile, xist-leninistă, că ei şi-au însuşit şi — Ce-ali gătit pentru astăzi ? condica de sugestii nici o rooloma- tul neîngrijit, murdar al unităţii. CI-
căutările comune, se concretizează in­ susţin, prin faptele lor măsurile şi ho- — Avem patru meniuri diferite, tic. Dimpotrivă. Aprecieri pozitive, leva probe. Pe jos, resturi de mln-
tr-o concluzie ce conduce in iinal la tăririle luate de parUd. Medici ca Si- după gustul si preferinţele fiecăruia mulţumiri Aşa sc şi explică faptul carc, hirlie. Semn că nu s-a măturat.
redarea sănătăţii celui suferind. mion Cotoi, Gheorghc Rădulescu, Vi­ — răspunde bucătarul. Responsabilul Pitită după sobă, o grămadă de gunoi
orica Ţfnţăreanu, Petru Tirnăveanu, restaurantului, Constantin Teslici, că în primele patru luni unitatea
In activitatea unui medic se ¡vesc Doina Moţiu, Raveca Botezau, Mir- confirmă. Gustaţi. Ne conformăm. şi-a depăşit planul cu 138.000 lei. aşteaptă cine ştie de cînd să fie ri­
Insă deseori şi alte cazuri. Dinlr-un coa Moţiu, Radu Nicolau, luliu Mo- Impresia? Picantă, gustoasă şi con­ Aproape 3.000 dc consumatori trec dicată. Pc cele 8 mese sc găsesc 5
colt al regiunii se primeşte un „apel FABIilCA DE CONSERVE DIN HAŢEG : Muncitoarele Silvia Cojo- sistentă... zilnic pragul restaurantului „Cnrpati" feţe in culori diferite, ceea ce dă im­
tea, Nicolae Ghencioiu au discutai
la viata“. Medicul de gardă adresea­ cu mult discernămînt cele cuprinse oara şi luliana Walter verifică gradul de gelijicare a marmelodei. In loca!, totul sclipeşte de curăţe­ şt al bufetului „Jiul“ din Petroşani. presia de improvizaţie. „Decorul” este
ză la rindul lui un alt apel colegului nie. Dispuse intr-o aliniere perfectă, Cu puţine excepţii ei sînt mulţumiţi completat apoi dc un duiap. (ce o li
său, specialist Sn intervenţia ce tre­ In tematica cercului, făcind o strînsă mesele „încărcate" cu lacimuri, ve­ dc gustul mincării, de sortimentul căutind chiar intre mese?) pe care
buie lăcutâ. E seară, iar la teatru se legătură intre acestea şi problemele selă, şervetele, scobitori, sare, (nu de băuturi $i de comportarea ospă­ se inşiruie alandala geamuri sparte,
joacă „Măsură pentru măsură'’. Me­ pe care le pune în fata noastră De­ lipseşte nici lista de meniu) sini in tarilor. pachete cu ţigări etc. In condică, 6
reclamaţii. Unii consumatori se pling
O bună impresie Ui lasă şi restau­
aşteptare. Ospătarii Dumitru Polea
dicul solicitat renunţă la compania c- claraţia P.M.R. din aprilie 196*1. Un nou tip şi Gheorghc Cojocaru işi mai privesc rantul „Minerul“ din Lupeni. Distins că ospătarul nu le-a înapoiat restui,
roilor shakespearieni şi răspunde A. DAVID o dată în oglindă ţinuta vestimentară. cu „Diploma dc unitate evidenţiată alţii că au fost serviţi cu lipsă la gra­
Un amănunt, dar contează. ne anul 1964“, işi continuă tradiţia. maj.
de vag on de m arfă In grup, „musafirii" au luat loc la Tovarăşul Petre Semenescu ne spu­ n-arc clientela. Cu o asemenea carie
Tovarăşul Ilic Geică se plînge că
sau
S-a făcut ora 13. Cile unul
ne că nu peste mult timp localul va
de vizilă, nici nu-i de mirare, tovarăşe
mese. Primitoare, gazdele s-au stră­ fi inclus pentru renovare. Este şi ca­ Geică I
zul, şi aceasta cil mai curind.
INFORMAŢII PARTID Uzina de vagoane din Arad a în­ vagoane cu instalaţii dc încărcare sl duit să le facă tuturor pe plac. După la bufetul „Progresul“ din Lupeni.
Asemănător se prezintă situaţia şl
un astfel de meniu, un pahar de bă­
utură e binevenit.
ceput in acest au producţia de serie
a unui nou tip dc vagon de marfă, descărcare mecanizate, cu acoperiş Nu sînt lipsite de interes părerile ...atitudini Deşi localul a fost renovai In primă­
rulant pentru transportat ciment, sau
descoperit, pe patru osii, cu o ca­ cele închise ermetic pentru transpor­ consumatorilor. vara acestui an, lipsa spiritului gos­
VLADUŢ ION — miner din Lonea :
pacitate de transport de 60 dc tone. tul unor produse chimice. Au fost, „Sint în Irecere pe aici. O mincare Pe tejgheaua bufeln-lui „Laclobar" podăresc le tntîmpinâ chiar dc la In­
trare. Felele de masă sint murdare.
Şedinţă că îndeaproape felul cum fiecare ule- Cu acesta, constructori» de vagoane de asemenea, realizate mal multo ti­ bună şi o deservire bună“. din Petroşani, un maldăr dc chifle Lipseşie cu desăvîrşire lista de me­
din Arad şi-au
mist se achită de sarcinile încredin­
îndeplinit sarcinile
descoperite. Ne adresăm vinzătoarei:
ţate. puri de vagoane do călători cu S0 şi POPESCU ANDREI — student: niu. Din condica de reclamalii aflăm
planului şesenal privind asimilarea „Apreciez atenţia şi bunacuvilnţă — De ce lineli chiflele pe tejghea? că după ce se întocmeşte, destul de
de analiză de vagoane noi. Toate tipurile con­ respectiv 56 de locuri, care, pe lingă a personalului. Sint mulţumit de fe­ — Unde vrei să le pun, la mine rar, lista de meniu nu este completă
o vileza dc circulaţie mărită, oferă lul cum am iost servit. Felicitări gaz­ In cap ? şi conţine greşeli dc preturi. Perva­
G a z e te le de perete sim te in anii şescnalului sînt rea­ călătorilor cele mai moderne condi­ delor". Ne uimeşte impertinenta cu care zul geamurilor tine locul de bufet.
Intr-o adunare generală recentă, lizate după concepţii originale, întru­ ţii dc transport — compartimente spa­ POPA IONEL — funcţionar şl CHIŞ sintem tralati. Aici se depozitează paharele, „să fio
organizaţia dc baza P.M.R. de la coo­ în întrecere nind caiităli superioare — viteză spo­ IOSIF — lăcătuş. Petroşani : „Ne — încercaţi totuşi poate se mai la îndemînă” si resturi de mincare.
perativa meşteşugărească „Retezatul“ rită, greutate redusă, capacitate de ţioase, Instalaţii dc aer conditional, place localul. Curat, mobilier modern, găseşte un loc I I Se pot pune chiar In sală. pinza dc păianjen se întinde
din Haţeg a analizat felul In care Membrii colectivului gazdei de pe­ transport mărită. S-au construit va­ o bună izolare ionică, instalaţii igie- mincare gustoasă. Sc ştie că seara in coşul gol dc lingă dv. nestingherilâ de pe un perele pe al­
comuniştii luptă pentru continua în­ rete dc la cooperativa meşteşugăreas­ nico-samlare complexe. oamenii vin aici să sc recreeze. Buna — Dai Şi eu să niă aplec toată tul Dezordine există şi în bucătărie.
tărire a disciplinei de partid. Din dis­ că „Retezatul’ au chemat zilele tre­ goane dc marfă dc 110 tone pentru lor dispoziţie se transformă însă de ziua să le Iau din coş!? Dacă la cele spuse mai ajăturăm
cuţiile purtate â reieşit că disciplina cute la întrecere toate colectivele transportul transformatorilor electrici. (Agerpres) multe ori în plictiseală. Distraţi, mu­ Cerem părerea responsabilei bule- si cele 17 reclamaţii (lipsă la gramaj,
de partid si In muncă s-a întărit, gazetelor de perete dc pc cuprinsul tutui, Rateg Irina. A fost nevoie dc discuţii neprincipiale înlre ospătari
exemple .lemne de urmat fiind comu­ raionului Haţeg. mult timp, răbdare şi calm pină să şi clientelă ele, ele) voin fnlelsge
niştii Aurel Seroni, Ionel Alimpcscu, Întrecerea, care sc desfăşoară in ■înţeleagă că chiflele depozitate pc mai bine de ce Iov. Vasile Abrah-im,
tejghea strică aspectul comercial al
Constantin Micloşoni, Maria Slancu, cinstea celui de-al IV-lea Congres al unităţii şi nici nu e igienic. Cînd ic responsabilul bufetului, se pllnge că
partidului, are ca obiective îmbună­ n-are clientela.
Domilian Prejban şi alţii, care au o
tăţirea conţinutului articolelor, atra­
comportare corespunzătoare aii*. la
gerea unui număr sporit de cores­
locul de muncă, cit şi In viata parti­ pondenţi şi colaboratori, apariţia cu In raidul efectuat am vizitat şi alte unităţi T.A.P.L. din
culară. Tovarăşii amintiţi se achită cu regularitate a ediţiilor, înfiinţarea u- cele două oraşe. Din mulţimea faptelor adunate, din d ii-
nor suplimente pe lingă fiecare gaze­
multă conştiinciozitate de sarcinile în­ cuţiile avute cu tov. Carol Fodor, directorul T.A.P.L. Pe­
tă de perele.
credinţate dc către organizaţia de troşani şi tov. Moise Grădinarii, şeful serviciului comer­
cial, se desprind citeva concluzii. In primele patru luni, la
partid şi conducerea cooperativei. Convorbiri desfacere, T.A.P.L. Petroşani şi-a depăşit planuf cu
331.000 lei, iar la circuloţie şi transport s-au realizat aproa­
recapitulative pe 300.000 lei economii. Privite sub raport cantitativ, re­
In discuţie — zultatele sînt bune. Cînd vine vorba despre calitate însă,
Disculiile purtate cu prilejul con­
vorbirilor recapitulative de către lucrurile se schimbă. Atitudinea şi comportarea multor
activitatea cursanţii încadraţi la cercul de stu­ lucrători lasă de dorit. In majoritatea unităţilor vizitate
diere a problemelor dc bază ale po­ lipseşte spiritul gospodăresc. Creează nemulţumiri şi tonul
liticii P.M.R., de la cooperativa „Re­ ofensator cu care unii ospătari răspund consumatorilor.
organizaţiei U .T.M . tezatul“, au scos în evidentă faptul N-a dispărut încă vechiul obicei de a „uita" să înapoieze
că materialul predat în cursul anului restul clienţilor. Comportă discuţie, apoi, şi felul în care
de invătămînt dc partid a fost însuşit
Organizaţia dc bază de la coope­ unii responsabili de unităţi înţeleg să fie gazde.
rativa meşteşugărească „Retezatul“ temeinic. Intrucît o bună parte din lucrători sînt tineri absol­
Din felul cum au dezbătut temele
din Haleq se preocupă îndeaproape puse iu discuţie, tovarăşii Domilian venţi ai şcolilor profesionale, conducerea T.A.P.L., comite­
dc felul cum sc desfăşoară munca in Prejban, Alexandru Crainic, Glicor- tul sindicatului şi comitetul U.T.M. au datoria să se pre­
rindul tinerilor cooperatori. Datorită ghe Mârgineanu. Maria Slancu, Ale­
faptului că în ultimul timp comitetul xandru Tâbirgic, Alexandru Mirsch ocupe cu mai multă grijă de educaţia lor politică şi pro<
Lf.T.M. a muncit sporadic, comuniştii şl alţii, au demonstrat că ştiu să facă fesionalâ.
din cooperativă au discutat despre legătura intre problemele teoretice
stilul dc muncă al organizaţiei de Însuşite la cerc si situaţia concretă
tineret. Ca acest prilej, s-a recoman­ din cadrul cooperativei.
dat membrilor comitetului U.T.M. să
NICU SBUCHEA
desfăşoare o activitate colectivă, mai din colectivul subredacţici Uzina mecanică din Cugir. In secţia maşini-unelte se fac ultimele completări la frezele destina­ SOSIREA Şl PLECAREA
rodnică, de perspectivă, să urmăreas­ voluntare din Haţeg te exportului. Foto: V. ONOIU
TRENURILOR DIN STATIA DEVA
mai redarea lor in circuitul ştiinţi­ do ordonare sl inventariere. De la VALABIL DE LA 30 MAI 1965
fic în vederea folosirii lor multila­ l.C.S.M. numai in cursul anului 1964,
terale. lucrările de expertiză au fost res­ Nr. FELUL CIRCULA pc Ora Ora
Unele instituţii si întreprinderi din pinse dc trei ori, din cauză că in­ tren TRENULUI
regiune au rămas însă mult in urmă ventarele nu fost de foarte slabă ca­ DISTANŢA Sos. Plec.
cu lucrările de arhivă şi n-au respec­ litate $i niTs-a făcut nici ordonarea
tat termenele de executare a acestor arhivei potrivit instrucţiunilor ¡n vi­ 2015 Personal SIMERIA — SAVÎRŞIN 0,38 0,40
lucrări, stabilite dc comun acord cu goare. Alte întreprinderi mari cum
ÎN CIRCUITUL ŞTIINŢIFIC organele Arhivelor Stalului, in acea? sint Combinatul siderurgic Hunedoa­ 2010 Personal ARAD — SIBIU 1,54 1,59
stă situaţie sc găsesc unităţile dc
ra, U. M. Cugir etc., de ani de zile
construcţii, T.R.C.H. şi şantierele in
n-au mai executat lucrări de exper­
Circulă prin Făgăraş (cu locuri)
subordine, unităţile de transporturi tiză, insă reclamă mereu că nu mal 211 Accelerat BUCUREŞTI N. — CURTIO 2,38 2,39
(autobazele din regiune), G. A. S„ au spaţiu unde să depoziteze arhi­
S.M.T. si consiliile agricole, unele vele serviciilor. 212 Accelerat CURTIO — BUCUREŞTI N. 4,26 4,27
Condiţia principală ce se cere pen­ Dat fiind că la instituţiile şi între­ au trecut chiar şi la cercetarea şi va­ unităli apnrtinind de Ministerul Mi­ Un alt fenomen dăunător este cel Circulă prin Făgăraş (cu locuri)
tru valorificarea materialelor docu­ prinderile din regiune se mai găsesc lorificarea materialelor documentare nelor şi ■ Energiei Eledricc. Slabă al fluctuaţiei arhivarilor, care după
mentare dintr-o arhivă este ca a- cautităli mari de materiale documen­ din arhivele proprii. In această pri­ preocupare există la unităţile fores­ ce stau un timp la arhive, tocmai cînd 20) H Personal SAVfRSIN — SIMERIA 4,44 4,45
ceasta să fie prelucrata, indiferent dc tare neprelucratc, Serviciul regional vinţă putem da ca exemplu: Trustul tiere. ocoalele silvice şi ceea ce este au reuşit să-şi cunoască sarcinile şi SIMERIA — TIMIŞOARA
locul unde s-ar afla în păstrare, la o al Arhivelor Stalului Hunedoara, a aurului Brad, Combinatul siderurgic mai grav, se constată o stagnare- in cînd s-au introdus în lucru, sini tre­ 215 Auto atcel 5,53 5,54
organizaţie socialistă sau lu Arhivele depus eforturi sporite pentru pune­ Hunedoara şi Combinatul carbonifer munca de arhivă la T.C.S.H. şi U.M. cuţi în alte munci sau pleacă de la Circniă prin Lugoj — Buziaş
Statului. Ar (i cu totul greşită păre­ rea in ordine a acestor arhive. Nu­ „Valea Jiului“, la care cabinetele teh­ Cugir, care deţin mari cautităli de unitate. 2012 Personal ARAD — SIMERIA 6,36 6,38
rea ca cineva să limiteze această pre­ mai in ultimii 2-3 ani s-au organizat nice au pus in valoare documentaţia arhive noprelucrale Este necesar ca arhivarii să fie fo­
lucrare la ştergerea prafului dc pc peste 15 cursuri, urmate de sute dc tehnică mai veche privind rezervele Lucrările au rămas în urmă si la losiţi numai la munci de arhivă şi 20)9 Personal SIMBRIA. — 1I..IA 7,17 7,19
dosare si aranjarea arhivei pe raft. arhivari de la organizaţiile socialisto de minereuri şi cărbune, deschide­ arhivele sfaturilor populare, precum să se urmărească inai îndeaproape
O arhivă trebuie să fie in primul rind. din regiune, fărindu-se pregătirea lor ri!*? de mine, instalaţiile de exploa­ si la muzeele şi bibliotecile din re­ activitatea lor, iar comisia de exper­ 20 J Accelerai BUCUREŞTI N. - CURTIO 8,33 8,40
ordonată pc am, pe servicii şi pe profesională pe ramuri dc activitate. tare. precum şi ceh' privind vechea giune undo sc păstrează documente tiză să.sprijine în mod efectiv lucră­ Circulă prin Făgăraş (cu locuri)
probleme (dosare) respectîndu-se pe Tot pe această perioadă, s-a desluşu- amplasare a furnalelor de la Hune­ de mare valoare istorică, care n-nu torii de arhivă in indepliniica sarci­ 2011 Personal
cit posibil structura organizatorică şi ral o muncă de îndrumare şi control doara şi a altor instalaţii tehnice. Dc ajuns să fie inventariate piuă in pre­ nilor. SIMERIA — ARAD 8,58 8,59
sistemul de Înregistrare a instituţiei la peste 350 de instituţii şi întreprin­ asemenea, s-au mai folosit materiale zent. Trebuie avu! în vedere că in urma ARAD — BUCUREŞTI N. 11,2! 11,23
creatoare de arhivă. Astfel ordona­ deri cu care ocazie s-au făcut instru­ documentare din arhivele comitete­ Analizînd cauzele neajunsurilor de prelucrării arhivelor se vor descon­ 20-1 Accelerat Circulă prin Teiuş ţcu locuri)
tă, trebuie inventariată, pe urmă cx- iri la fata locului si s-au trasat sar­ lor geologice din Brad, Petroşani şl mai sus, s-a constatat că io aceste gestiona depozitele dc zeci de tone
pcrlizată, operaţie ce se execută de cini concrete asupra felului cum tre­ Deva, PS.A.PC. Deva si Uzinelor unităli problema drhiveîor n-a fost de hîrtie care vor intra direct în cir­ 2002 Personal ARAI) — BUCUREŞTI N. 12,32 12,36
către o comisie de expertiză din ca­ buie prelucrată arhiva. chimicc-melalurgice din Zlalna. privită de la început cu seriozitatea cuitul economic prin colectarea §i re­ Circulă prin Teiuş
drul înlreprinderii, instituită anume Ca urmare a eforturilor depuse s-a Aceste citeva exemple sînt sufi­ cuvenită. Şefii serviciilor administra­ topirea lor, realizîndu-se prin aceasta
pentru acest scop, si care. cu oca­ ajuns c«i pretutindeni să se ia măsuri cient de elocvente pentru a ilustra că tive rareori s-au deplasat la fata lo­ economii importante. Tot cu aceasta 2009 Personal SIBIU — ARAD 12,38 12,40
zia cxperli/.ării, va retine pentru păs­ de păstrare a arhivelor, pe cil posi­ în arhive se pol face documentări cului la arhive pentru a cunoaşte si­ ocazie se vor crea spatii suliciente
trare permanentă toate materialele bil în spatii corespunzătoare si pu­ înlr-un număr nelimitat de proble­ tuaţia lucrărilor şi n-au urmărit în­ pentru depozitarea arhivelor create 203 Accelerat BUCUREŞTI N. — ARAD 15,45 15,47
.documentare de importantă politică, tem afirma că sînt cu lotul izolate ca­ me, dacă ele sînt puse în ordine. In deaproape activitatea arhivarilor. mai recent care, în multe cazuri, sînt Circulă prin Tenis
Ştiinţifică sau practică. zurile unde arhivele se mai păstrea­ arhivele comitetelor geologice se gă­ La Sfatul popular raional Orăştie, silite să rămină îngrămădite in du­ 2020 Personal FLIA — SIMERIA 15.57 15,50
Materialele documentare de va­ ză în locuri lipsite de condiţii sesc documente care vor înlesni cer­ tov. Crislea Elena, timp de două luni lapurile serviciilor şi sediilor de In
loare, relinule pentru păstrare per­ Lucrări de bună calitate s-au făcut cetările ştiinţifice, prospecţiunile, cer­ n-a lucrat la altceva dreît la re­ insfVtulii şi întreprinderi, din lipsă de 20 UI Personal BUCUREŞTI N. — ARAD 16,29 16,34
manentă, trebuie pregătite: cusute, pînă in prezent Ia unităţile de procu­ cetările geologice cum ar fi zăcămin­ zolvarea a 29 cereri La Sfatul popu­ spalii. Si, înainte de ţoale, cum s-a Circulă prin Teiuş
numerotate, certificate ele. şi apoi in­ ratură, la tribunale, la institnliilc ban­ tele de metale feroase si neleroase, lar al raionului Haţeg, arhivarii dc mai arălat, sc va ajunge ca arhivele 20 M Personal
ventariate definitiv, inventare care care, de statistică, asigurări $i mai pu­ cărbune ele. Toate aceste informa­ mai multă''vreme işi irosesc timpul de valoare, care constituie azi un le- ARAD — SIMERIA 17,49 17,50
constituie principalele instrumente ţin la sfaturile populare. Se duce o ţii vor face posibil ca prospectarea sa cu probleme de secretariat, Iară să zaur al întregului popor muncilor să
de informare ce se vor pune la dis­ munca susţinută, cu rezultate fru­ S<: faeă cu mai imilla siguranţă Şi lucreze in mod efectiv la arhive. Ia fie redate iu circuitul ştiinţific si 2.6 Auto accel. TIMIŞOARA — SIMERIA 20,13 20/19
poziţia cercetătorilor. moase, la Combinatul carbonifer Va­ să se realizeze economii însemnate I.C.S. Hunedoara, unde există şi se puse iu slujba conciruirii socialismu­ Circulă prin Lugoj — Buziaş
Numai o arhivă astfel prelucrată lea Jiului, Fabrica „Vidra" din Orăş- de timp şi de bani. (ală citeva din creează un marc volum de arhivă, au lui in ţara noastră. 2013 Personal SIMERIA — ARAD 21,04
si pregătită poate ii dată în folosire lie, la U.C M. Zlatnn şi alte întreprin­ foloasele practice ce se pot obţine fost repartizate 6 persoane, acestea 21,06
si va putea fi preluată de către Ar­ deri şi instituţii. prin punerea în lucru a unei arhive Insă lucrează mai mult la compacta­ N. WARDEGGFR CURTIO — BUCUREŞTI N. 22,43 22,44
hivele Statului pentru păstrare per­ Unele întreprinderi mal mart — şi prin folosirea el. De altfel, scopul rea statelor de plată, la legarea do­ arhivar principal la Serviciul 202 Accelerat Circulă prin Făgăraş (cu locuri)
manentă. deşi încă într-o formă rcstrînsă — final al prelucrării arhivelor este toc- sarelor etc„ şi mal puţin la lucrările regional al Arhivelor Statului