Page 1 - 1965-06
P. 1

Freamătul



                                                                                                                                                                                                                       şantierului




                                                                                                                                                                                                                       subteran




                                                                                                                                                                                                                          Cu  doi  ani  in  urmă,  construc-
                                                                                                                                                                                                                          lorii-m ineri  s-au  instalai  la
                                                                                                                                                                                                                          Paroşeni,  acolo  unde  o  par­
                                                                                                                                                                                                                          te  din  apele  Jiului  se  în­
                                                                                                                                                                                                                          gemănează  cu  focul,   dînd
                                                                                                                                                                                                                          tării  lumină.  Fixai  iu  spa­
                                                                                                                                                                                                                          ţiu,  şantierul  sc  desfăşoară
                                                                                                                                                                                                                          între  cele  două  cimpuri  mi­
                                                                                                                                                                                                                          niere  Vulcan  şi  Lupeni.  li­
                                                                                                                                                                                                                          mitat  in  est  de  Valea  Lu­
                                                                                                                                                                                                                          pului.
         Deschiderea  lucrărilor  plenarei                                                                                                                                                                                nu  vedem  nimic  din  frea­
                                                                                                                                                                                                                            Sintein  ta  (aţa  locului,  dar
                                                                                                                în numărul
                                                                                                                                                                                                                          mătul  şi  foriola  caracteristi­
                                                                                                                                                                                                                          ce  marilor  şantiere.  Un  mun­
                                                                                                               de  azi                                                                                                    te  de  steril  dislocat  din  pin-
                                                                                                                                                                                                                          leceîe  altul  munte,  ne  dă
                                                                                                                                                                                                                          totuşi  măsura  impresionan­
                             C.  C.  al  P.  M.  R.                                                              +   S P O R T  (pag.  a  2-a ):                                                                          tului  volum  dc  muncă  de­
                                                                                                                                                                                                                          pus.  Ne  aflăm  Ia  cola  630  m.
                                                                                                                 +   Cum  aţi  organizat  munca                                                                           in  m ijlocul  temerarilor  „cău­
                                                                                                               pentru  îngrijirea  c u ltu rilo r? ;                                                                      tători  de  comori",  aparţinind
                                                                                                                 +   Cintcc  $1   dans  hunedo-                                                                           Exploatării  de  deschidere  dc
         In  ziua  de  31  mai  1965  s-a  deschis  şe­      2.  —  Proiectul  de  Directive  cu  privire      rean  ;                                                                                                    mine  noi  —  sectorul  Paro­
                                                                                                                 +   Calitatea   apartamentelor                                                                           şeni.  Deci  e  vorba  dc  un
      dinţa  plenară  a  C.C.  al  P.M.R.                 la  dezvoltarea  energeticii  R.P.  Române  în       din  Deva.  prin  optica  locata­                                                                          nou  drum  spre  „depozitele"
        Plenara  are  următoarea  ordine  de  zi  :       perioada  1966—1975.                                 rilor          (pag.  a  3-a)  ;                                                                           subterane  de  huilă  cocslfi-
         1.  —  Proiectul  de  Directive  cu  privire                                                            ^   De  peste  hotare                                                                                    cabilă.
      la  dezvoltarea  economiei  naţionale  în  pe­         3.  —  Proiectul  de  Statut  al  Partidului,  j                 (pag.  a  4-a).
      rioada  1966—1970.                                     Lucrările  plenarei  continuă.                                                                                                                            Jiul  şi-a  schimbat  alb;a

                                                                                                                                                                                                                         Spre  deosebire  de  alte  lucrări
                                                                                                                                                                                                                       similare,  deschiderea  noii   mine
                                                                                                                              SA  CREŞTI
         ÎNTÎMPINÎND  CONGRESUL  PARTIDULUi                                                                                MARE  ŞI  V O IN IC I                                                                       ţii.  Peretele  abrupt  al  muntelui  ce
                                                                                                                                                                                                                       a  început  in  cu  lotul  alte  condi­
                                                                                                                                                                                                                       coboara  pînă  în  albia  Jiului  nu
                                                                                                                             Foio:  V.  ONOIU
                                                                                                                                                                                                                       permitea  constructorilor  sü-si  in-
                                                                                                                                                                                                                       cropoze  nici  micile  acareturi   do
                                                                                                                                                                                                                       care  avea  neapărată   trebuinţă.
                                                                                                                                                                                                                       Atunci  ce  trebuia  făcut  ?  Întreba­
                                                                                                                                                                                                                       rea  făcuse  m ulle  nopţi  albe  celor
                 0       I N I Ţ I A T I V A                                V I A B I L A                                   PENTRU  OCROTIREA CELOR MICI                                                               care  şi-au  dat  cuvîntul  câ  vor  puno
                                                                                                                                                                                                                       în  lumină  noi  rezerve  dc  cărbuni.
                                                                                                                                                                                                                       Timpul  nu  aştepta.  După  nume­
                                                                                                                              Rezultatele  obtinule  în  ocrotirea  copilului  au   create  la  Vilcele,  Gura  Ocnitei.  Victoria,  Te-   roase  calcule  si  variante  s-a  ajuns
        Născută  la  Teliuc  din  dorin­                                                      pentru  calitate  este  omul.  în­  fost  relevate  în  repetate  rînduri  de  oamenii  de   chirghiol,  Călimăneşti,  Govora.  Lipova  şi  in   la  cca  mai  rezonabilă  soluţie:  Jiul
                                                                                                                                                                                                                       trebuia  obligai  să-şi  muie  albia!
      ţa  m inerilor  dc  a  da  patriei  m i­     VICHENTE  BĂLAN                            drumate   de   organizaţiile   de   specialitate  care  au  venit  in  contact  cu  reali­  alte  localităţi,  întregind  reţeaua  sanitară  spe­  In  citeva  zile,  topografii  hotărî-
      nereu  mai  mult,  de  calitate  toi                                                    partid,  sindicalele  desfăşoară  o   tăţile  medicinii  româneşti:  „Tabloul  general  al   cializată  pentru  copii.  Iată  de  ce  aceia  care  au   seră  pe  hîrtie  noul  drum  al  ape­
      mai  bună,  iniţiativa   „N ici  un       preşedintele  Consiliului  regional           susţinută  muncă   politică   dc   combaterii  bolilor  contagioase  la  copii  nc-a  in­  vizitat  România  lin  sâ-$i  exprime  astfel  de  pă­  lor.  S-a  dat  semnalul  dc  atac.  Apa
      vagonet  de  minereu  rebutal"  a           al  sindicatelor  Hunedoara                 masă  pentru  formarea  unei  pu­  teresat  în  mod  cu  lotul  deosebit  si  avem  mult   reri  cum  este  cea  făcută  la  sfîrsitul  călătoriei   se  opunea  însă  cu  înverşunare,
      losl  Îmbrăţişată  de  toate  colec­                                                    ternice   opinii   colective   de   de  profilat  de  pc  urma  acestui  schimb  dc  ve­  de  anul  trecut  de  secretara  Federaţiei  organi­  pricinuind  mult  necaz  construc­
      tivele  de  muncă  din  exploată­                                                       luptă  pentru  calitate.  S-a  ajuns   deri"  —  sublinia  un  medic  algerian  care  a  par­  zaţiilor  femeilor  japoneze:  Am  văzut  cu  bucu­  torilor.  In  cîteva  dimineţi  lucrul  a
      rile  miniere  ale  regiunii,  fiind   ginile  ziarului,  au  fost  unanime   fă,  iar  la  ZMtna  si  Certei  prin   astfel  ca  în  abataje  —  princi­  ticipat  alaiuri  dc  colegi  ai  săi  din  numeroase   rie  cit  de  bine  în g riiili  sînt  copiii  în  România   trebuit  luat  de  la   capăt.   Peste
      adaptată  si  la  condiţiile   Văii   în  aprecierea   că  mai  mult  ca   alonlia  acordată  reducerii  pro­  palul  loc  de  acţiune  asupra  ste­  ţări  la  un  curs  internaţional  organizat  dc  tara   de  către  părinţii  lor  şi  de  către  stat.  noapte,  aidoma  cetăţii  meşterului
      Jiului.  Eficacitatea  ei  s-a  con­                                                    rilulu i  vizibil  din  minereu  —   noastră  sub  auspiciile  Organizaţiei  Mondiale   in  1960,  tara  noastră  a  găzduit  Seminarul  in ­
                                   oricînd  iniţiativa  „Nici  un  va-   centului  de  steril  vizibil,  m i­                                                                                                          Manóle,  Jiul  măturase  lotul.  Pînă
      cretizat  în  reducerea  procen­  gonet  de  minereu  (rărbunc)  ro-   nerii  extrag  minereuri  cu  con­  să  se  facă  o  triere  din  ce  în   a  Sănătăţii.  Această  constatare  reflectă  situaţia   ternaţional  „O crotirea  mamei  şi  a  copilului",   la  urmă,  din  această  încleştare
      tulu i  de  steril  vizibil,  in  îmbu­  bulat"  îşi  păstrează  actualita­  tinui  peste  cel  planilical.  Re­  ce  mai  atentă.  Dar,  noţiunea  de   îmbucurătoare  la  care  s-a  ajuns  în  tara  noastră   reprezentantele  femeilor  din  ţări  ale  A fricii  $i   bărbăteasca,  tot  constructorii  au
      nătăţirea  calităţii  minereului  şi                                                    calitate  fiind  complexă,  sindica-   in  acest  domeniu  prin  introducerea  pe  scară   Asiei,  care  au  participat  la  lucrările  semina­
                                   tea,  fiind  impusă  rle  sarcinile   zultatele  obţinute  sînt  o  concre­                                                                                                         ieşit  învingători...  In  numai  jum ă­
      cărbunelui  extras.   Dînd  viată   trasate   de   plenara   C.  C.   al   tizare  a  luptei  pentru  calitate,   tele  au  mobilizat  masele  de  m i­  larqă  a  imunizării  active  şi  iniţierea  altor  ac­  rului,  şi-au  exprimat  dorinţa  dc  a  vedea  în ­  tate  din  timpul  prevăzut,  oamenii
      sarcinilor  reieşite  din  Directive­  P.M.R.  din  decembrie  anul  tre­  obiectiv  principal  al  întrecerii   neri  ca  împotriva  sterilului  să   ţiuni  de  luptă  antiepidemică.  făptuite  in  ţările  lor  unele  din  măsurile  şi  rea­  au  silit  undele  legendarului  Jiu
      le  C.C.  al  P.M.R.  cu  privire  la                                                   se  lupte  pc  întregul  flux  teh­  Oaspeţii  care  vin  în  tara  noastră  iau  cunoş­  lizările constatate în  România  în  domeniul  ocro­
                                   cut.  Asa  cum  se  sublinia  inlr-u-   socialiste,  luptă  exprimată  prin                                                                                                         să-şi  schimb  făgaşul.  Deşi  n-a  fost
      principalele  criterii   ale  între­                                                    nologic,  din  prima  şi  pînă  In   tinţă  cu  interes  si  admiraţie  de  realizările  pe   tirii  mamei  şi  a  copilului.  Atunci,  în  1960,  m or­
                                   nul  din  răspunsuri,  în  perioada   aplicarea  iniţiativei  „N ici   un                                                                                                           consemnat  niciunde  acest  succes,
      cerii  socialiste,  organizaţiile  de   actuală,  cînd  întregul   nostru   vagonet  de  minereu  (cărbune)   ultima  zi  a  lunii,  să  se  execute   care  le  obtm  cele  1.400  dc  cadre  medicale  ce   talitatea  infantilă  în  continuă  scădere,  era  to­  el  a  însemnat  prima  mare  victo­
      partid  din  cadrul  exploatărilor   popor “  se  pregăteşte  să  inlîm-   rebutai".    toate  lucrările  miniere  conform   se  înqriicsc  numai  de  ocrotirea  sănătăţii  copi­  tuşi  de  7.5  la  sută.  In  prezent  s-a  ajuns  însă  la   rie  a  constructorilor  în  lupta  cu
      m iniere  au  îndrumat  comitetele                                                      indicaţiilor  tehnice.  Acolo  unde   lului.  Munca  lor  s-a  concretizat  în  anul  trecut,
                                   pine  al  IV-Iea  Congres  al  parti­  In  majoritatea   exploatărilor                                                                4,8  la  sută,  fapt  ce  situează  România  în  riuduI   timpul  si  forţa  stihiinicâ  a  apelor.
      sindicatelor  în  organizarea  în­                                                      calitatea  a  stat  în  permanenţă   printre  altele,  în  aproximativ  225.000  de  con­
                                   dului  cu   rezultate   deosebite,   miniere  din   regiunea  noastră                                                                 ţărilor  cu  bune  rezultate  în  acest  domeniu.  Acum.  pe  locul  fostei  albii   a
      trecerii  avînd  ca   principal  o-   atenţia   minerilor   trebuie   să   organele  şi  organizaţiile  sindi­  în  centrul  atenţiei   întregului   sultaţii  şi  tratamente.  Noi  sanatorii  au  fost  (Agerpres)  Jiului  se  înaltă  semeţ  turla  v iito ­
      biectiv  calitatea.  Aplicarea  ini­                                                    colectiv,  unde  iniţiativa  a  fost                                                                                     rului  put  dc  extracţie.  In  stingă
                                   fie   îndreptată   spre   spori­  cale  acordă  atenţia  cuvenită  a-
      ţiativei  a  devenit  astfel  o  for­  rea   continuă   a   producţiei   plieării  iniţiativei.  Ele  m obili­  aplicată  cu  consecvenţă,  s-au                                                                 se  conturează  grupul  social  şi  a.ite
      mă  concretă  a  luptei  pentru  îm­  de  minereuri  si  cărbune.  Dar,   zează  masele  de  mineri  Ia  folo­  obţinui  si  rezultate  frumoase.                                                                cîleva  acareturi,  nucleul  v iito ru ­
      bunătăţirea  calităţii.      creşterea  producţiei  $i  producti­  sirea  celor  mai  bune  metode  de   Dar  nu  in  toate  exploatările                                                                        lui  sediu  al  exploatării  miniere.
        In  ultim ul  timp  s-a  observat                                                     s-a  manifestai  acelaşi  interes   A C T U A L I T A T E / !
                                    vităţii  muncii  nu  trebuie  să  se  lucru  care  să  ducă  la  imbuna-
      Insă  câ  unele  brigăzi  au  ne­                                                       fală  de  calitate.  Unele  exploa­
      glijat  iniţiativa,  că  in   unele  sec­                                               tări  din  Valea  Jiu lui  sînt  pe-                                                                                     Reconstituire
      toare  şi  chiar  exploaiări  ap li­                                                    ha liza le  lună  de  lună   pentru   închiderea  lectoratelor              ferinlei  închinate  acestui  eveniment,  elevii  au   A  rămas  de  domeniu!  amintirilor,
      carea  ei  era  formală.  Aceasta     „N IC I  UN  VAG O N ET  DE                       depăşirea  procentului  admis  de                                           prezentai  bogate  programe  artistice  in  ca­  întimplarea.  începutul  lucrărilor  la
      a  făcut  să  scadă   preocuparea                                                       cenuşă;  de  la  Barza  se  extrage   cu  femeile                           drul  serbărilor  şcolare  de  slirşit  de  an  la   galeria  de  coasta,  s-a  făcut  cu  un
      pentru  calitate,  ceea  ce  a  dus,   MINEREU  (CĂRBUNE)  REBUTAT"                     minereu  cu  un  conlinut  sub  cel                                         clasele  1— IV.                              vagonet,  o  roabă,  citeva  i.Iruăroape
      implicit,  la  creşterea  procentu­                                                     planificat,  ceea  ce  aduce  preju­  Ieri,  la  Casa  de  cultură  din  Hunedoara,  a                                   3t  lopeţi.
      lui  de  steril  vizibil  din  m ine­                                                   dicii  exploatării,  încărcînd  pre­                                                                                       —  Cu  o  zestre  asa  de  săracă  nici
      reu  si  cărbune.                                                                       ţul  de  cost.  In  discuţia  organi­  avut  loc  închiderea  a  două  lecloraie  de  cul­  „Vulpoiul  croitor“          nu  te  puteai  aştepta  la  nu  ştiu
        Plenara  C.C.  al  P.M.R.  din  de­  facă  în  dauna  calităţii.   Con­  tătirea  calităţii.  Puşcarea  selec­  zată  pe  marginea  viabilităţii  i-   tură  generală  cu  lemeilc.  In  încheiere,  bri­      ce  rezultate.  In  prima  lună,  cu
      cembrie  1964  a  pus  din  nou  în   ştienţi  de  acest  lucru,  minerii   tivă  —  acolo  unde  condiţiile  de   niliativei,  participanţii  au  scos   gada  artistică  de  agitaţie  a  casei  de  cultură  a   Duminică  30  mai,  Teatrul  de  păpuşi  „P ri­  toti  cei  !1  ortaci  din  brigadă,  am
      lata  minerilor  sarcina  îmbună­  din  exploatările  regiunii  noas­  zăcămînt  implică  aplicarea  oi,   în  evidentă,  in  răspunsurile  lor,   prezentat  un  program  artistic,   (A.  UNGHE-               să,gat  şi  betonat  doar  8  m.l.  de  ga.
      tăţirii  calităţii.  Iniţiativa  ..Nici   tre,  antrenaţi  într-o  entuziastă   —   exploatarea   minereului   in   cauzele  care  au  condus  la  sla­  REA  —   corespondentă).  chindel",  de  pe  lină  Clubul  sindicalelor  din   lene  —  îşi  aminteşte  şeful  de  bri­
      un  vagonct  de  minereu  (cărbu­  întrecere  socialistă,  în  cinstea   coame,  podirea  vetrelor  în  a-   ba  calitate   a  m inereurilor   si                   Simeria,  a  prezentat  In  localitate   comedia   gadă  Teodor  Moloci.
      ne)  rebutat"  se  înscrie  printre   celui  de  al  IV-lea  Congres   al   bataje,  respectarea   volum ului   cărbunelui:  ncrespectarea  p ro­                   „V u lp o iu l  croitor".  Spectacolele  au  avut  Ioc   Obişnuit  insa  cu  viteza  marilor
      metodele  principale  de  îmbună­  P.M.R.,  luptă  pentru  reducerea   excavat  indicat  în  monografia   cesului  tehnologic  de  extraclie;   „Varietăţi  la  cămin“  la  orele  16  si  18.                   recorduri.  Teodor  Moloci  nu  putea
      tăţire  a  calităţii  m inereurilor  si   continuă  a  procentului  de  ste­  de  săpare,  de  care  depinde  in   lipsa  de  alenlie  la  alegerea  ste­                             ★                          să  se  împace  cu  mersul  de  mole  al
      cărbunelui.  Dar,  mai  este  in i­  ril  vizibil,   obţinînd   rezultate   mare  măsură  calitatea  minereu­  rilului  in  fronturile   de  lucru  ;   Brigada  artistică  de  agitaţie  şi  formaţia  de   In  aceeaşi  zi,  la  orele  20,30  Teatrul  de  slat   lucrărilor.  Venit  din  abatajele  mi­
      ţiativa  actuală?  Poate  ii  apli­  frumoase.  La  Toliur,  numai  pe   rilor  si  cărbunelui,  stau  în  per­  nerilmicitalen  îndeplinirii   pla­  dansuri  a  căminului  cultural  din  Crislur,  a   de  estradă  din  Deva  a  prezentat  la  Simeria   nei  Lupeni,  tînărul  şef  de  brigadă
      cată ?  Dacă  se  poale  aplica,  ce   seama   îm bunătăţirii   calităţii   manentă  în  atentîa  organelor  si   nului;  slaba  îndrumare  tehnică   prezentat  la  Băcia  programul   artistic  „ V a ­  spectacolul  „Concert  magazin".  (I.  COJOCA-   a  adus  cu  el  experienţa  celor  10
      trebuie  făcut  pentru  ca  ea  să   s-au  trimis  peste  plan  furnale­  organizaţiilor  sindicale.  In  a-   si  controlul  defectuos  al  cali­  rietăţi  la  cămin".  RU  —  corespondent).                  ani  de  luptă  aprigă.  Bun  cunos­
      devină  un  bun  al  fiecărei  bri­  lor  mai  mult  de  1.700  tone  fier   dunările  grupelor  sindicale  sînt   tăţii  efectuate  de  către  cadrele   In  repertoriu  au  fost  cuprinse  dansuri  popu­     cător  in  ale  mineritului.  M oloci  a
      găzi  de  m inori?  Cu  aceste  în­  în  minereul  marfă;  minerii  de   popularizate  rezultatele   bune   tehnice  si  inginereşti  şi  altele.                                                                strîns  in  ju rul  său  o  mină  de  oa­
      trebări  redacţia  ziarului  „D ru ­  la  Aninoasn  extrag  de  mai  m ul­  obţinute  de  brigăzile  de  mineri   Intr-unui  din  răspunsurile  la   lare  româneşti  şi  cele  mai  îndrăgite  melodii   în  turneu  meni,  Printre  cei  care  veniseră
      mul  socialismului"  s-a  adresat   te  luni  cărbune  cu  cenuşă  cub   în  aplicarea  metodelor  avansa­  întrebările  puse  de  redacţia  zia­  de  muzică  populară  şi  uşoară   românească,                să  înveţe  la  „şcoala"  lui  sc  afla
      m inerilor  din  regiunea  noastră   procentul  admis;  la  Gheţar,  îm ­  te  de  lucru  si  sînt  puşi  în  dis­  rului,  era  scos  în  evidentă  fap­  (SILVIA  FURCA  —   corespondentă).  Cu  spectacolul  „Concert-magay.in*  Teatrul   şi  fratele  său,  Vasile.
      intr-un  interviu  care  a  avut  ca   pletind  strîns  lupta  pentru  spo­  cuţia  colectivelor  de  muncă  a-   tul  că  iniţiativa  nu  numai  că               de  stat  de  estradă  din  Deva  a  prezentat  pină   Cu  răbdare  şi  tact,  pricepere  şi
      temă   viabilitatea   iniţiativei.   rirea  producţiei  de  minereu  prin   ceia  care,  nerespectînd  indica-   este  viabilă,  dar  este  o  nece­  Manifestări culturale  acum  8  spectacole  în  localităţile  Hunedoara,   calm.  s-a  ocupat  de  pregătirea  fie-
      Răspunsurile  date  de  secretari   aplicarea  metodelor  de  extrac­  liilp  tehnice,  dau   minereu   si   sitate  impusă   de  sarcinile  do                    Călan,  Brad,  Simeria  şi  Sebeş.            cărui  om.  Le-a  explicat  pc  înde­
      ai  comitetelor  de  partid,   pre­  ţie  de  mare  productivitate  cu   cărbune  de  slabă  calitate.  plan,  că  este  aplicabilă  de  că­  Duminică.  în  toate  satele  regiunii  au  avut                   lete  cum  trebuie  folosite  screpe-
      şedinţi   de   sindicate,   mineri,   lupta  pentru   calitate,   minerii   Asa  cum  spunea   unul   din   tre  toate  brigăzile   de  mineri.  loc  manifestări  culturale  consacrate  Zilei  in­  In  cursul  zilei  de  ieri,  coleclivul  Teatrului   rele,  maşinile  de  încărcat.  Şi  lu­
      maiştri,  tehnicieni  si  inqineri,   au  reuşit  să-şi  întreacă  planul   participanţii  la  discuţia  organi­                                                   de  stat  de  estradă  din  Deva  a  plecat  cu  ace­  crul  cel  mai  important.  Je-a  insu­
      parte  din  ele  publicate  in  pa­  la  fierul  livrat  în  minereul  mar­  zată.  elementul  nr.  1  în  lupta  (Continuare  In  pag.  3-a)  ternaţionale  a  copilului.  După  audierea  con-  laşi  spectacol  înlr-un  turneu  prin  tară.  flat  dragostea  şi  pasiunea  pentru
                                                                                                                                                                                                                       meseria  aleasă.  Toate  aceste  ca­
                                                                                                                                                                                                                       lităţi  moral-politice  si  profesionale,
                                                                                                                                                                                                                       t-a  determinat  pe  comunişti  să-t
          Şeful  de  echipa  Crişan  Noe                                                                                                                                                                               aleagă  secretar  al  organizaţiei  de
        din  secţia  a  11l-o  a  Ateliere­                                                                                                                                                                            partid.  Sarcinile  au  sporit,  Teodor
        lor  R.M.R.  Simeria  este  bun   în t r e ţ in e r e a   c u l t u r il o r   p r a ş it o a r e                                                                                                              Moloci  insă  n-a  dat  înapoi.  Cre­
         organizator  al   producţiei.                                                                                                                                                                                 dincios  convingerii  sale  că  loria
                                                                                                                                                                                                                       unită  a  colectivului  învinge  orice
        Formaţia  sa  de  lucru  îşi  de­                                                                                                                                                                              greutate,  si-a  pus  încrederea   în
        păşeşte  cu  regularitate  pla­                                                                                                                                                                                oameni,  s  a  bizuit  pe   comunişti.
        nul  şi  execută  numai  lucrări                                                                                                                                                                               Exemplul  său  în  muncă  a  fost  ur­
                                         Echipe  evidenţiate                                                   să-şi  facă  apariţia  pe  boltă.  Sc  a-
        de  bună  calitate.                                                                                      Mai  era  mult  pină  ca   soaiele   ca  fusese  din  timp  organizată.  Cu   nesimţite.  Se  lăsau  umbrele  inse­  mat,  determinîndu-i  pe  mulţi  sâ-i
                                                                                                                                                                                  rării  şi  se  încheia  încă  o  zi  de  m un­
          In  fotografie  :  Crişan  Noe                                                                       nunţa  o  zi  frumoasa.  La   sediul   zile  in  urină  s-au  repartizat  fie­  că.  De  la  cimp,  oamenii  se  întor­  aplice  metodele  de  muncă.
                                                                                                                                                cărei  echipe  sruprafete  de  teren,
                                                                                                                                                                                                                         Chemând  la  întrecere  brigada  lui
           locul  său  de  muncă.                                                                              cooperativei  agricole  de  producţie   proporţional  cu  forţele   existente.   ceau  către  case  mulţumiţi  că  au   Vasile  Cocuci,  în  abataje  a  înce­
                                          In  această  perioadă  membrii  coo­  astfel  mai  permeabil  pentru  apă  si  aer   din  Vaidei,  preşedintele  Aurel  Bă­  Acum  râminea  doar  ca  oamenii  să   lucrai  cu  spor.  Acest  sentiment  ii   put  o  adevărată  competiţie  a  v i­
                                        perativei  din  Vinerea,  raionul  Orâş-   şi  am  distrus  totodată  buruienile  in   lan,  inginerul  Aurel  Ghigu  şi  bri­  pornească  cu  elan  la  prăşit.  stăpinea  insă  mai  mult  pe  Gheor-   tezelor  de  înaintare  rapidă.  Deşi
                                        tie,  acordă  o  atenţie  deosebită  în g ri­  curs  de  răsărire.  Datorită  executării   gadierii  verificau  încă  o  dată,  pe   Mereu  prezent  printre  coopera­  ghe  Nichifor,  Saveta  Filimon,  O-   fiecare  era  interesat  să  ocupe  lo­
                                        jirii  culturilor.  De  îndată  ce  s-a  ter­  lucrărilor  amintite,  cultura  porumbu­  bara  planului  operativ  întocmit  de   tori,  Aurel  Ghigu  le  dă   indicaţii  prean  Crăciun.  Maria  Cinci,  Maria   cul  I  în  întrecere.  Teodor  M oloci
                                        minat  plivitul  buruienilor  pe   cele   lui  se  prezintă  bine  întreţinută.  seara,  unde  vor  lucra  oamenii.                       Filimon  şi  alţii  care  au  obtinut  cele   a  venit  de  nenumărate  ori  în  aju­
                                        300  de  hectare  cultivate  cu  cereale   La  executarea  în  epoca  optimă  a   —  Inlrucit  am  terminat  de  prăşit                   mai  bune  rezultate.  Alături  de  ei   torul  brigăzii  cu  care  îşi  măsura
                                        păioase,  s-a  trecut  cu  toate  forţele  la   în g rijirii  culturilor  prăsitoare  o  con­  cele  20  de  hectare  cu  floarea-sou-    avea  motive  să  fie  mindru  şi  bri­  forţele.  Zilele  s-au  scurs  cu  repe­
                                        întreţinerea  prăsitoarelor.  Munca  or­  tribuţie  preţioasă  $i-au  adus-o  me­  relui,  aşa  cum  am  stabilit,  ta   tre­             gadierul  Viovei  Săndău.            ziciune.  Cuprinşi  în  iureşul  gene­
                                        ganizată  si  mobilizarea  tuturor  coo­  canizatorii  care  deservesc   unitatea   bui  să  mobilizăm  toate  foitele  la                 Bilanţul  zilei  de  lucru  se  face   ral  al  muncii  oamenii  au  găsit
                                        peratorilor  la  lucru  ou  dat  rezultate   noastră.  A lă tu ri  de  ei.  cooperatorii   îngrijirea  cartofilor,  spuse  preşe­  ^ C ă r n i e i e  seara.  Sinteza  lui  o  prezintă  tova­  noi  rezerve  şi  posibilităţi  de  inten­
                                        bune.  Pe  întreaga  suprafaţă  de  30  de   au  muncit  cu  mult  entuziasm.  Cele   dintele.  De  aceea,  fiecare  brigadier,           răşul  Bălan.                        sificare  a  lucrărilor.  Săgeata  de
                                         hectare  ocupată  cu  sfeclă  de  zahăr,   mai  bune  rezultate  le-au  obtinut  mem­  alături  de  şefii  de  echipă  să  treacă         —  Din  cele  raportate  de  brigadieri   pe  grafic  n-a  coborît   niciodată
                                         prima  praşilă  a  fost  terminată  cu  cî-   brii  echipei  a  11-a  din  brigada  I  de   imediat  pe  la  oameni  şi  sâ-i  mai  a-   rezultă  că  am  prăşit  aproape  20   sub  limita  planificată.  Dimpotrivă.
                                         teva  zile  în  urmă.             cimp  condusă  de  Eugenia  Oltean  şi   nunţe  încă  o  dată  despre  acest  lu­  cum  să  muncească.  Bineînţeles,  îl   de  hectare  cu  cartofi,  am  'îngrijit   In  galerii  s-a  obtinut  o  viteză  me­
                                          Aceeaşi  lucrare  s-a  făcut  şi  pe  IU   cooperatorii  din  echipa  a  IlI-a   din   cru.  Au  mai  urmat  citeva  discuţii   aşteaptă  şi  alte  treburi.  De  aici  a   cu  sapa  rotativă  2$  hectare  cu  po­  die  de  înaintare  de  74  m.l„  cu  a-
                                         hectare  cultivate  cu  floarea-soarelui   brigada  a  11-a  condusă  de  Domnica   scurte  şi  apoi  fiecare  şi-a  văzut  de   plecat  să  controleze  cum  lucrează   rumb,  am  făcut...  şi succesele se în­  proape  10  m.t.  mai  mult  fală  de
                                         şi  pe  48  hectare  ocupate  cu  cartofi.  Herlea.  Dintre  cooperatorii  care  au   lucrul  ce-l  avea  de  îndeplinit.  Pes­  cu  sapa  rotativă  la  întreţinerea  po­  tregesc  unul  pc  altul.  La  rezultate­  prevederile  planului.
                                          Concomitent  s-a  trecut  la  în g riji­  depăşit  zilnic  normele  de  lucru  amin­  te  puţin  timp  uliţele  salului  cu­  rumbului  mecanizatorul  Troian  Mo-   le  obtinule  se  mai  adaugă  multe   Printre  numeroasele  procedee  şi
                                         rea  porumbului.  S-a  aplicat  mai  întii   tim  pe  Ion  Herlea,  Traian   Simedru.   noşteau  o  animaţie  specifică.  Oa­  ga.  De  aici,  se  îndreaptă  in  altă   altele  care  dovedesc  că  la  Vaidei,   metode  de  muncă,  folosite  cu  bu­
                                         o  lucrare  cu  agregate  de  grape   cu   Ana  Crăciun,  Maria  Tomosescu,  Şte­  menii,  in  număr  de  peste  200,  se   parte  unde  se  îngrijesc  alte  culturi.   cooperatorii  muncesc  cu   hărnicie   ne  rezultate  de  coleclivul  secto­
                                         colţi  reglabili  pe  întreaga  suprafaţă   fan  Tâbâu,  Maria  Lupu,  Victoria  Ma-   îndreptau  spre  cimp  la  prăşitul   Aceleaşi  preocupări  le  are  şi  pre­  pentru  a  îngriji  in  ceie  mai  bune   rului  Paroşeni.  cel  al  săpării  şi  he-
                                         de  180  ha   Snsămîntată   mecanizat.   iorescu,  loan  Rusu  şi  alţii.  cartofilor.  Ajunşi  la  capătul  tarlalei,   şedintele.      conditiuni  toate  culturile.        tonăni  simultane  a  galeriilor  si-a
                                         După  ce  porumbul  a  răsărit  şi  respec­                           fiecare  îşi  ştia  rostul  întrucit  m un­  Şi  timpul  se  scurgea  parcă   pe    A.  POTOPEA         dovedit  din  plin  eficacitatea.  Su-
                                                                                    M IRCEA  GLODEANU
                                         tiv  cind  plantele  au  ajuns  să   aibe                                                                                                                                     prapunerca  celor  două  operaţiuni
                                         3-4  frunze  s-a  executat  o  lucrare  cu   inginer  la  cooperativa  agricolă                                                                                               de  bază  permite  organizarea  su-
                                         sapa  rotativă  ceea  ce  a  contribuit  la   de  producţie  din  Vinerea,                                                                                                    perioară  a  lucrului  şi  creează  mari
                                         alinarea  solului  pe  care,  l-am  făcut     raionul  Orâştie
                                                                                                                                                                                                                       posibilităţi  de  folosire  a  tim pului
                                                                                                                                                                                                                       efectiv  de  lucru.  De  altfel  acesta
                                                                                                                                                                                                                       este  unul  din  „secretele"  vitezelor
                                         Au  terminat  prăşitul cartofilor                                                                                                                                             rapide  de  înaintare.  Desigur  câ  a-
                                                                                                                                                                                                                       ceastă  înaintare  spre  stratul
                                                                                                                                                                                                                                                  de
                                                                                                                                                                                                                       cărbune  necesita  o  riguroasă  pla­
                                                                                                                                                                                                                       nificare  si  o  aprovizionare  ritmică
                                            Print-re  primii,  de  pe  raza  oraşu­  ploilor  căzute,  la  suprafaţa  solului  se                                                                                      cu  materiale.  întreprinzători   $i
                                         lui  regional  Hunedoara,  care  au  în­  formase  o  crustă  puternică.  Organi-                                                                                             harnici,  m inerii  au  răspuns   cu
                                         ceput  prăşitul  cartofilor  se  numără   zindu-si  bine  munca,  în  numai  dte va                                                                                           promptitudine  acestor  cerinţe.
                                         si  cooperatorii  din  Nădăşlia  Inferioa­  zile  membrii  cooperatori  au  reuşit  să
                                         ră.  Preocupaţi  îndeaproape  de  acest   prăsească  întreaga  suprafaţă  cultivată
                                         lucru,  tovarăşii  Judele  Carol,  preşe­  cu  cartofi.                                                                                                                       Compt raţii
                                         dintele  cooperativei  agricole  de  pro-   Paralel  cu  aceasta  şi  sfecla  furajeră
                                         ductie,  Maria  Cărbunaru,  inginerul  a-   a  fost  îngrijită  în  bune  condiliuni.  Dc                                                                                       La  ora  cînd  scriem  aceste  rîn.
                                         gronom  al  acestei  unităţi  şt  briga­  ritv a   timp,  cu  o  sapă  rotativă  se  lu­                                                                                      duri.   lucrările  de  deschidere   a
                                         dierii.  sprijin iţi  de  către   organizaţia   crează  pe  suprafeţele  cultivate  cu                                                                                        noii  mine  din  Paroşeni  se  află  în-
                                         de  partid,  au  antrenat  pe  toţi  coope­  porumb,  în  scopul  de  a  favoriza  creş­                                                                                      t r u n   stadiu  destul  de  avansat  fată
                                         ratorii  la  muncă.  PTăşilul  cartofilor   terea  plantelor.                                                                                                                 de  graficul   la   zi.  Minerii-con-
                                         a  început  din  vreme,  cînd  plantele î ş iT   A lă tu ri  de  cooperatori,  mecaniza­                                                                                      structori  au  executat  peste  3.000
                                                                           torii  din  brigada  a  XVI-a  de  la  S.M.T.                                                                                               m l.  de  galerii,  suiIori  si   planuri
                                         făceau  apariţia.  Se  impunea  acest  lu­
                                                                           din  Haţeg,  condusă  de  Nicolae  Dru-                                                                                                                      S.  TRUTA
                                         cru  întrucât  parale)  cu  plantele  creş­  lâ,  muncesc  cu  multă  tragere  de  ini­
                                         teau  si  buruienile.  In  plus,  în  urma  mă  la  îngrijirea  culturilor.  Echipa  condusă  de  Peliu  btanciu,  de  la  cooperativa  agricolă  de  producţie  Spini,  executînd  prăşi la  I  la  porumb.  (Continuare  tn  Dog.  3-a)
   1   2   3   4   5   6