Page 11 - 1965-06

Nr. 3243' Drumul socialismului Pag. 3
ts

PE TEME GOSPODĂREŞTI

NU SE CER

LUCRURI PREA

Sint drumuri şi drumuri: aeriene, sa ducă la înfrumuseţarea şi gospo­
maritime, terestre... La Peltila. omul dărirea oraşului.
nu-şi bate capul pe care să apuce. O impresie şi mai neplăcută ţi-o
Vrind, nevrind, tot pe ultim ul il a- Insă trista poveste a celor 3UU do
logc. Noi tot la fel am procedat. Stră­ mclri de drum cc leagă mina şi pre-
batem pedestru cîlewi din drumuri. pnralia de cărbuni, cu strada princi­
La propunerea tovarăşilor U. Lrnesl pală. Pietruit d n d v n cu piatră cub i­
şi D. Constantin, începem cu artera cii, drum ul a fost folosit o vreme. A -
principală, strada „Republicii". poi, neîntreţiiuil, a devenit tot mai
Pe ambele pârli, grămezi dc gunoi greu accesibil. fntr-o zi din anul
scoase la vedere aşteaptă cu „resem­ lfitil!, sfatul popular orăşenesc a luat
nare" să fie încărcate şi transportate. hol ¡ir imn decisivă: vom nsfallo cei
A venit ora 10, s-a făcut 12 dar n-au 300 de metri. In sfiisit 1... Oamenii au
fost clintite dm loc. Deşi pomii au răsuflat uşuraţi. Numai că a (ost ne­
înflorit de mult, cu excepţia cîtorva voie Sii treacă doi am piuă cind s-a
porţiuni, oraşul nu dă nici un semn „deschis şantierul". Asta s-a întim plnt
de primăvară. Cele două şanţuri care prin luna octombrie a anului trecu!.
străjuiesc şoseaua sint îmbicsilc dc Au fost săpate citcvn gropi pentru
noroi, murdărie, faţadele multor clă­ extinderea reţelei dc lumină fluores­
diri dşleaplă să fie primenite. Gropile centă, montate citcvn borduri, apoi
„săpate" in caldarimul străzii fac pe au venit excavatoarele. Ce-au făcut
şoferi să cxeculc adevărate exchihi- primii au stricat ceilalţi Cele cilcva
lii ale volanului. La fiecare 50-100 de gropi au lost astupate, bordurile de­
metri, călătorii din autovehicule îşi teriorate. S-a mai muncit puţin şi lu-
c:rlil s-a întrerupt brusc. Drumul a
pierd punctul de echilibru, schimbă
PRODUCEREA PE SCARA LARGA A METODELOR cuvinte dc reproş la adresa celor rămas din greu accesibil, inaccesibil.
A venit iarna. încă un anotimp de as-
care întreţin drumurile.
leplarc. Cind s-au ivit qhioceii, ce­
In cele două cârtire noi ale oraşu­
tăţenii sperau să vadă dm nou exca­
lui, constructorul s-a străduit să asi­
gure o linie modernă şi confort în vatorul 1* lucru, dar nu s-a mai în ­
noile blocuri. $i rczultalclc sînt v i­ tors. SA ca un făcui nici tovarăşii de
Una din preocupările de seamă ale Consiliului agricol Ca deosebit de valoroasă în zibile. Cu şi po artera principală, in ­ Li secţia drum uri şi poduri «i Sfatu­
\ regional o constituie introducerea şî aplicarea pe scară această privinţă a fost apreciată O metodă eficientă dc obţi­ sa, spaţiul rezervat zonelor verzi şi lui popular al oraşului regional Pe-
nere a unor cantităţi sporito
| largă a metodelor zootehnice înaintate, generalizarea ex- - experienţa acumulata de coo­ dc furoje o consliluie conser­ (lorilor, e năpădit de gropi, murdă­ Iroşani, edilii oraşului Pclrila, nu 3-au
rea producţiei de lapte, carne, lînâ etc. Urmărind înfăp­ Raionarea ţie din Clinic şi Apoldul dc varea in mod corespunzător a discordantă cu noua frumuşele cita­ treabă nedumeriţi: cind vor ii relua-
1 perienţei pozitive a unită ţilo r agricole fruntaşe în spori* perativele agricolo de produc­ rie şi noroi. Toate acestea iac nota mai arătat In lată. Oamenii se în ­
Sus, unde s-a trecui la forma­ ; acoslora. După cum sc ştie, dină a oraşului. Am trecut şi pe alte lu lucrările?
tuirea măsurilor necesare realizării acestui obiectiv, timp rea de linii şi familii. Faptul ; prin metodele de uscare obiş­ străzi. Peste tot sc simte lipsa unei In oraşul Pclrila, trăiesc şi mun­
un instructaj la care au participat medicii circum scripţii­ raselor că însuşirile calitalive ale a- nuită se înregistrează pierderi mîini dc bun gospodar. Deşi sc dis- cesc mii de mineri şi preparatori, des­
de 3 zile la Casa agronom ului de la M intia a avut loc
j nimalclor se transmit niai pu­ dc nutreţuri echîvalcnle cu culă dc ani dc zile despre „urgenta" pre a căror rezultate în producţie se
lor veterinare, inginerii zooiehnişti de la centrele şî sub- ternic ereditar, iar in practică 25— 50 la sula din producţia necesitate a unor şanţuri şi canale vorbeşte cu mindrie. Dc ce nu s ar
recollalâ. înlăturarea pierderi­
ţ centrele de însăminţâri artificiale, şefii secţiilor de creşte- * interesează mai mult însuşirile lor este posibilă prin balolarca colectoare pentru dirijarea apelor puica spune la fol şi despre aspectul
l rea animalelor din cadrul consiliilor agricole raionale şi | cantitative, care se pol măsu- pluviale, practic nu se face nimic. general al oraşului. Nu se cer fă-
* ra, cum sint producţia de Up- furajelor, uscarea lor cu cu­ Cind plouă, şanţurile devin neîn- cule lucruri mari. Lipseşte insă răs­
orăşeneşti, specialişti de la l.S.A.R. şi laboratorul regio-
le. carne, lină ele. care sînt căpătoare, iar noroiul invadează o punderea celor vizaţi. Cu mai multă
) nai veterinar. renţi dc aer dirija t sau insilo-
! Influenţate în mod direct de | zare. Fînul uscat cu ajutorul bună parlc din străzile oraşului. Lu­ bunăvoinţă, iniţial ivii şi preocupării
Au participat tov. GHEORGHE CĂLIN, prim-secrelar In legătură cu orientarea creşterii condiţiile dc mediu, adică dc crul acesta îl cunosc bine şi tova­ dm partea sfatului popular, fala ora­
animalelor, iov. prof. Emil Ncgruţiu, eleclro-venlilatoarelor conţine
i al Comitetului regional de partid şi tov. AUREL NISTOR, rectorul Institutului agronomic clin ; hrană şi îngrijire, scoate în c- răşii de la Sfatul popular al oraşLi- şului se poate schimba.
i preşedintele Consiliului agricol regional. f videnţă neccsilalea acordării cu 50 la sulă mai multă pro­ lui Pclrila. dar Inlîrzic ncjuslificat
Cluj, a arătat că este deosebit dc [ unei atenţii deosebite în g rijirii T. O V ID IU
Principalele probleme dezbătute s-au referit la orienta- important faptul să sc tină seamă de teină .şi de 10 ori mai mult ca­ luarea unor măsuri concrete menile
■ rea creşterii animalelor în condiţiile regiunii noastre, selec- folosirea cil mai deplină a condiţiilor * şi hrănirii animalelor. roten. Insîlozarea furajelor dă
, ţia, reproducţia, prevenirea şi combaterea bolilor, aii- naturale existente in fiecare raion şi I cele mai bune rezultate atunci
î mentaţia, combaterea sterilităţii şi altele. Expunerile au unitate agricolă dc producţie. Exis­ cind se utilizează pentru a-
fost făcute la un înalt nivel ştiinţific de către profesori tenta pajiştilor naturale pe suprafe­ meslec melasă sau acid fnrmic,
! şi conferenţiari universitari din Bucureşti, Cluj şi Timi- ţe inlinse, care in regiunea noastră metabisullit de sodiu, bacterii
ocupă 280.000 ha., oferă condiţii deo­
} şoara. lată pe scurt unele din principalele probleme care C o m b a t e r e a tactice etc. O metodă deosebit
sebit dc favorabile pcnlru dezvoltarea
j vor trebui să stea in permanenţa în atenţia medicilor ve- creşterii animalelor, fiind recoman­ dc eiicicnlă pentru ingrăşarca
de bovine şi ovine. La condiţiile na­ bolilor şi
j terinari, a inginerilor zootehniştî, tehnicienilor veterinari, dabil ca ponderea să revină speciilor : animalelor o consliluie folosi-
• operatorilor de însăminţâri, a conducătorilor unităţilor a- | rea înlocuitorilor sintetici in
1 gricole şi a tuturor lucrătorilor din sectorul zootehnic. turale trebuie adăugată şi tradiţia bo­ hrana acestora. Trebuie avut
acestea să sc materializeze în creş­ reproducţia a în vedere însă ca dozele de
gata a crescătorilor de animale; toate
terea continuă a electivelor si a pro­ . administrare a ureei să fie de
ducţiei lor. In coca ce priveşte spo­ 20— 30 grame la 100 Ug greutate
rirea efectivelor csle necesar să se
aibă în vedere situaţia actuală a şep- vie.
In cadrul unei alte teme, profeso­
ra 0 telului, precum şi posibilităţile de a- rii Ion Adanieşleanu $i Ion Băicşu
areini ae m ar© sigurarc a bazei furajere. au expus in fata participanţilor la
instructaj probleme noi privind bo­
lile dc nutriţie, bolile Imeretului, in-
PI ridicarea eficienţei economice sistind totodal ă asupra măsurilor dc
De mare însemnătate pcnlru
rasi e re a sectorului zoolehnic este al­ prevenire şi combatere o tuberculozei ¡area
şi brut-elo/.ei. Legat de aceasta s-a
cătuirea în fiecare unitate a u-
nor planuri de perspectivă in subliniat că un tineret viguros se va
putea creşte numai alunei ci nil in raţii
care să sc prevadă modul cum procentului
se vor asigura in întregime canti-
sc va dezvolta creşterea ani­ lătile necesare de microelemente, v i­
malelor, urmănndu-sc realiza­ tamine şi săruri Referindu-sc la re­
j rea unei încărcături corespun­ producţia animalelor, profesorul Ni- d©
zătoare la suta de hectare. Fo­ eolae Gluhovschi a subliniat preocu­
Liiîntî cu viului, tov. Gheorqhe Călin, prim-sccrclar al Comite­ losirea deplină a condiţiilor
tului regional de p jrlid , a subliniat cileva din realizările înregistrate cadrului natural presupune o parea ce irebuic să exislc pentru fecunditate
in dezvoltarea scclorului zootehnic precum şi sarcinile cnrc stau îmbunătăţirea a d iv ită lii centrelor şi
orientare iu creşterea speciilor subcentrelnr de însăminţâri artificiale,
in faţa organizaţiilor de partid, a consiliilor agricole, conducerilor de animale pe microzonc. In a dat indicaţii preţioase pentru con­
uni taţilor agricole, medicilor veterinari, zoofchnişlilor şi a cres­ ceea ce priveşte specia bovine
cătorilor de animale. Printre altele, a subliniat ca pozitiv faptul ca ! se poale urmări realizarea li­ servarea şl folosirea raţională a ma­
s-au ob(inut unele rezullalc bune in ceea ce priveşte sporirea e- nei raionări a raselor, avindu- terialului pentru reproducţie. Combaterea sterilităţii a farul n-
ieclivclor şi a productivităţii jnim alclor. Ca urmare, pe primele se in vedere că în zona mon­ hioeiivul expunerii Iov. profesor
4 luni ale acestui an cooperativele agricole de pro du cte au avui po­ tană şi prcrnonlană cele mai ■ Intre altele a arălal că ar Petre Popcscu. Cauzele slerililăţll
sibilitatea să livreze cu 15.800 litri lapte mai mult ţaţă de aceeaşi i fl ulilă existenţa unor labora- sint numeroase şi vîi rin le. Inlocumli-
bune rezultate sc obţin prin
perioadă a anului Irccul. Se conslalá insă că exislu o seric de j luare in care să se cerceteze tnlen animatelor eslc determinată de
creşterea bovinelor din rasa
(»róbleme de rezolvarea cărora depinde ridicarea rentabilităţii sec­ 5 şi să sc verifice calităţile bio­ existenta a o serie de factori, inlro
torului zootehnic, realizarea sarcinilor Irasalc de partid in acest sec­ Pinlzgau, iar in zona de şes logice ale materialului dc re­ caro un loc important îl ocupă aii-
Bălţata românească.
tor de activitate. In primul rând, atenţia irebuic îndreptată spre mă­ producţie, fiind lotodală nece­ mcnldlia necorcspunzăloare. Penlru
rirea ponderii vacilor cu lapte şi a ju nincilor in cadrul efectivului sară ridicarea calificării profe­ prevenirea şi combaterea s le n lllă lii
sionale a lucrătorilor din ro-
de bovine. Realizarea obiectivului amintit csle condiţională de ac­ lu m i dm factorii esonliali de care J teaua de insăminţări artllicialc. esic necesar să se stabilească precis
ţiunile pe care le întreprind unil¿|i)e agricole, cu sprijinul medicilor depinde crcşieroa efectivelor şi nive­ diagnosticul prin examene repetate,
veterinari şi ale zootehniştilor pentru creşterea procentului de lul productivităţii animalelor csle a- în funcţie de caro *o va alege apli­
natalitate şi reducerea m orlalilălilor. Căile principale care concură sigurarea bazei furajere. In legătură carea tratamentului hormonal cel mai
la înfăptuirea acestor sarcini sini : asigurarea unei baze furajere co­ cu aceasta sc constată insă unele de- potrivit. Un alt neajuns care sc face
respunzătoare, rrcarea unor condiţii bune de îngrijire şi adâpostirc licionlc in dircclin îmbunătăţirii pa­ simţit in activitatea de combatere a
jiştilor naturale, aplicarea com plexu­ Alimentaţia sterilităţii constă in faptul ca in unele I. /•'. Haţeg. Adu** cu fuuicitlarul pînă la rampă, buştenii sînt pre-
a animalelor, Îmbunătăţirea activităţii de reproducţie, selecţie şi com­ cooperative agricole de producţie nu
baterea sterilităţii. Concomilenl cu măsurile lualc pcnlru mărirea lui de lucrări de ameliorare menile sa se înlocmcsc şi nu se completează yriUfi pentru a ji încărcaţi tn auto remorci.
efectivelor esic necesar să existe o preocupare susţinută pentru contribuie la sporirea producţiei de corect fişele ginecologice. înşiruirea
creşterea productivităţii animalelor, Sini suficiente exemple, prin­ masă verde şi fin! Acţiunea respec­ raţională lucrătorilor din reţeaua de însămîn-
tivă irebuic să se desfăşoare pe baza
tre care cele oferite de cooperativele agricole din Ci Inie. Apold, lări consliluie o problemă de core
unor planuri judicios înlocmile, in
Miercurea, Tciuş ele care dovedesc că alunei cind există preocupare depinde în bună măsură reuşita acţiu­
perseverentă pcnlru introducerea şi aplicarea pe scară largă a me­ car o să sc prevadă folosirea deplină nilor întreprinse penlru combaterea Pregătirea materialului săditor
a posiuililaţilor existente pentru mă­
todelor zootehnice avansalc se pol obţine producţii sporite de la rirea produclivitălii pajiştilor prin sterilităţii şi asigurarea unui procent
iicrarc anima). Există condiţii depline pcnlru r j loalc cooperativele lucrări de fertilizare, suprninsămmln- Problemele legate de alimentaţia ridicat de fecunditate şi natalitate O dală cu împăduririle, în cele 22 este repicatul. In acest an, s-au r<?-
agricole să realizeze producţii la nivelul unităţilor fruntaşe, dar a- re, combaterea eroziunii, curăţare de animalelor au (ost pe larg dezbătute Ui animale. In legătură cu momen­ de pepiniere silvice centrale silv ic u l­ picat puicii dc plop pe mai mult do
ceasta cere o muncă mai susţinută din porlca spccialislilor şi a în­ vegetaţie lemnoasă nefolositoare şi de prof. Gheorqhe Băia. In coiuliliilo tul optim de însăm înhrc s-a consta*, torii pregătesc materialul săditor pen­ *12 ha. Pulclii astfel pregătiţi s-au
g rijito rilo r de animale. De asemenea, nu poale fl considérala ca m ul­ regiunii noastre, cu toate că există tal că s-au obţinui rezutlale pozitive tru viito rii «ini. înfiinţate de numai plantat anul acesta pe marginea a
ţumitoare siluoţia existentă in ceea cc priveşte ingrăşarca animale­ muşuroaie înlelcnite ele. O măsură posibilităţi pentru a se asigura cm- atunci cind însăminţarou s-a făcui la ciţiva am. aceste pepiniere au pre­ 5000 km. de drumuri, iar procentul
lor. Numeroaso unităţi livrează încă animale la categorii de greu­ importantă pcnlru echilibrarea balan­ ti tăi i indoslulăloore dc furaje, sc con­ 4j —00 zile dc la data fălarii, dove- gătii anual mai mult de (J5 milioane de prindere, potrivit aprecierii spe­
tăţi inferioare, fapt cc influenţează negativ asupra veniturilor pe ţei furajere, îndeosebi pcnlru reali­ stată că exis IA un deficit -ilil In cc puiet! cu care s-a împădurit circa cialiştilor, este foarte bun. Această
zarea unui raport corespunzător in ­ dindu-se ca (tind complot greşită prac­
«are unilăţiJo agricole Ic realizează din sectorul zootehnic. Toate n- priveşte uniiăplc nulrilive. dar mai 30 la sută din supralală. Pcnlru obţi­ metodă sc aplică şi la alle specii i
tre U.N, şi proteină, o constituie im-
ceslc neajunsuri sini- determínale de slaba valorificare a posibilită­ al os in canibale de proteine. Pen­ tico dc pînă acum dc * se (ace insa- nerea de puicii viguroşi se aplică în­ pin, molid etc.
bunălălirca structurii cuburilor fura­ tru remediere* ticcshu neajuns, ¡n
ţilor exislenle penlru mărirea producţiei dc lurajc pe unilalea de su­ jere, acordîndu-se o alcnlie mai mare fata unităţilor agricole $i a specialiş­ mîniarca la 21 zile. luat mecanic grăşăminte chimice (circa o mie tone Condiţiile superioare dc pregătire a
prafaţă. Aplicarea complexului dc măsuri agrotehnice specifice fie­ amplasării cultu rilo r de plante fura- tilor stau o serie de sarcini. după dote calendaristice. anual), precum si îngrăşăminte nalu* materialului sâdilor în pepiniere mari
cărei culturi de nutreţuri, precum si iniţierea unor acţiuni perma­ iji re. extinderii suprafeţelor ocupate rale pregătite din frunze verzi, sau care permit mecanizarea lucrărilor
nente dc îmbunătăţire a pajiştilor naturale trebuie să constituie unul îngrăşăminte verzi dc lupin şi mază­ şi aplicarea celor mai avansate me­
cu leguminoase. In acelaşi timp pre­ tode dc cultură au determinat orga­
din obiectivele de seamă ca stau in atenlia lucrătorilor din agri­ zintă mare importantă aplicarea Ja re, care sc încorporează în so), prin
cultură. Pe lingă aceste măsuri, csle necesar să se acorde o grijă timp şi la un nivel corespunzător a 1 Instructajul organizai pentru Îmbogăţirea cunoştinţelor medicilor arătură. îndată ce au ajuns la mnlu- nizarea îneopînd din acest an şt de
pepiniere pentru ruşinoase.
rdnle. O altă lucrare care sporeşte cu
-elerinarl Şi a zoolehniştilor este deosebii de preţios, aceştia avind
deosebită repartizării ca îngrişilori dc animale a celor moi harnici măsurilor agrotehnice specifice tie- posibililalea să cunoască noilo melode zootehnice caro şi-au do- 20-3U la sulă vigurozitalea puiclilor (Agerpres)
şi pricepuţi cooperatori, care să fie permanentizaţi şi cointeresaţi cărei culturi. Realizările înregistrate • vodtt in practică o eficienţă economică ridicată. Ţ inind scama dc
in seclorul zoolehnic sint influen­
in sporirea producţiei. In acelaşi timp, ridicarea calificării lor pro­ condiţiile specifice ale fiecărei unităţi, aceştia au datoria de a se
ţate in maro măsură de modul cum
fesionale penlru a cunoaşte şi introduce în praclică cele mai noi y strădui ta învăţămintele desprinse in urma instructajului să tic
este în g rijit tinerelul. Faptul că nu EXPOZIŢIE DE
melode dc creştere a animalelor prezintă o mare importantă penlru sc realizează hrănirca şi îngrijirea a- 5 Introduse şi aplicate pe scară largă în aclivilalca dc producţie.
înfăptuirea sarcinilor stabili le in sectorul zootehnic. N. TÎRCOfj
cestuia în mod corespunzător in flu ­
M edicilor veterinari şi zoolchnislilor Ic revine o marc răspun­
enţează negativ asupin gradului de PREPARATE CULINARE
dere pcnlru imbiinălălirca realizărilor in seclorul zoolehnic. Ei au
creştere a rentabilităţii producţiei a-
datoria de a acorda un sprijin concret şi eficient conducerilor unită-
nimaliere, ceea ce lic e ca si activii*-
lilor agricole in ceea cc priveşte stabilirea şi înfăptuirea măsurilor ti-a economică n unităţilor agricole
de care depinde creşterea efectivelor şi a productivităţii anima­ să nu (ie la nivelul posibilităţilor.
lelor. Medicii veterinari nu trebuie să se limiteze doar la aplicarea Pentru a realiza o cît mai bună mcnlionat faptul că pînă în prezent
deservire a oamenilor muncii' de majoritatea subproduselor realizate
măsurilor samlur-veloriunre, lor rcvcnindu-lc şi sarcina dc o urmări
călre' unilălile olimeiUalici publice, din lăierea animalelor nu erau fo­
modul cum sini îngrijite şi hrăni Ic animalele, cc producţii se reali-
s-a luat botanica producerii unor losii u dc alimenta im publică deşi
I zea/ă dc la ele, cu ce cheltuieli şi dacă unilalea respectivă obţine preparate noi. In acest scop la De­ bmc preparate ele sînt gustoase şi
producţiile planificate. Contribuind inlr-o măsuţă lot mai marc la va s-a organizat o expoziţie ia care au un bogat conţinut dc calorii. In
realizarea acestor sarcini, medicii veterinari şi zootehnişlii Selecţia au fost prezentate preparate c u li­ plus, accslc preparate sînt loarle
| vor dovedi că merita încrederea ce li s-a acordai dc parlid. nare din subproduse realizate din ieftine.
tăierea animalelor. Organizarea expoziţiei de prepa­
M lfltin d in permanentă pcnlru introducerea si aplicarea pe scară La această expozilic au luat parle róle culinare», prin grija Direcţiei
largă a metodelor înaintate de creştere a animalelor, penlru genera pe baze bucătarii şefi din întreprinderile dc comerciale regionale, a fost mult a*
lizarea experienţei pozitive a unităţilor fruntaşe, ei vor avea sa­ alimentaţie publică şi consumurile precíala. Dar, organizaţiile comer­
tisfacţia unei datorii îndeplinite, puse în slujba consolidării econo- ştiinţifice colective ale regiunii, conducătorii ciale nu Irebuic să sc oprească aici. f
organizaţiilor comerciale, responsa­
m iro-organizaloiice a cooperativelor agricole dc producţie. bili de restaurante si cantine, gos­ 1:1c au datoria să sludiezr. într-un
9 H limp cil mai scurt, posibilităţile des­
Partidul şi guvernul acordă o doosebilă alcnlie măsurilor menite podine, consumatori etc. După cc chiderii unor restaúrame populare
să contribuie la sporirea cnr/.inuă a producţiei animaliere. Un sti­ au vizitat expoziţia existentă în sala (ospătăm) undo oamenii muncii să
restaurantului „M ureşul", cei pre­
mulent puternic ip această direcţie îl constituie şi recenta H olăiire lie servili cu loalo preparatele pre­
zenţi au fost invitaţi să dcgusleze văzute în nomenclator. Intupulul
I privind îmbunătăţirea regimului de valorificare a produselor agrí­ cele JO preparate realizóle de bu­ trebuie să-l facă conducerea T.A.P.L.
ente. rare dă povibililalea cooperativelor agricole să realizeze însem­ O altă măsură complexă şi de mare cătarul şef Bela Bani. Degustarea Deva. N-ar ii rău ca un asemenea
nate venituri băneşti suplimentare de pe urina livră rii unor can­ inscmnâiate penlru ridicarea proiluc- preparatelor s-a făcut in lr o anumi­ restaurant popular să fie dcrclns in
tităţi lot mal mari de lapte, carne ele. Urmărind îndeaproape spo­ liv ită lii animalelor o consliluie se­ tă ordine. In tim pul degustării iov. actualul bufet „Păltiniş". Conside­
lecţia pe baze ştiintilice. In acţiunea Ştefan Cornea, din partea T.A.P.L. răm de asemenea că deschiderea u-
rirea efectivelor de animale şi a producţiei acestora, pe de o parle
de selecţie oslo necesar să se lină Deva, a dat citire reţelei şi preţu­ nor asemenea restaurante in tonte
unităţile agricole vor contribui la o bună aprovizionare a popu­ seama de originea, colaleralii şi des­ lui preparatului respectiv. centrele im m cilorcşli din regiune,
laţiei, iar pe dc alia îşi vor mori puterea economică, rcalizîinl tot­ cendenţii animalelor, fapt ce impune Coi prezenţi ia expoziţie au apre­ ar atrago aprecierile unanime ale
odată o retribuire lot mai bună a muncii ţăranilor cooperatori. tinerea unei evidente stricte a miş­ Păşunea cooperativei agricole de producţie din Dalomir, raionul ciat calitatea preparatelor precum şi
cării efectivelor şi a producţiei fie­ Orăştie, pe care s-au executai lucrări dc îmbunătăţire ojeră animale­ conţinutul lor dc calorii. Trebuie publicului consumator.
cărui exemplar. lor o bună hrănite pe timpul verii.