Page 27 - 1965-06

Nr). SMC Diurnul socialismului fag. 3

PE SCURT OE l i

CORESPONDENŢI ŞCOALA PEDAGOGICĂ

POPORULU noastre desfăşoară o susţinută între­ „I. A. KOMENSKY"—DEVA
Feroviarii de pe cuprinsul regiunii
cere socialistă pentru a întîmpina cu
succese de seamă cel dc-al IV-lca
Congres al partidului. In centrul acti­
vităţii lor se află sporirea continuă A N U N Ţ A :
(U rm are d in pag. I) conlinuă a unităţii şi coeziunii întregului popor va evidenţi«! încă o dată a cantităţii de mărfuri transportate,
dragostea de patrie si devotamentul fată de cauza socialismului, care animă realizarea de cit mai multe economii, Concursul de admitere in anul I începe în ziua de j
voltarea activităţilor soclal-culturale. Un accent deosebit se pune în pro­ întregul nostru popor ; ea vo constitui o nouă confirmare a superiorităţii executarea unor reparaţii de calitate,
iectul de Directive asupra g rijii maxime ce Ircbuie m anifestau in ţoale sec­ o rînd uirii socialiste, o contribuţie a larii noastre la întărirea continuă a respectîndu-se întocmai regulile dc 17 iunie 1965.
toarele, de câlre Io(i factorii dc răspundere din economia noastră, pentru sistemului mondial socialist. Oamenii muncii văd în planurile im liate de siguranţă a circulaţiei. Iată ce ne
asigurarea celei mai înalte elicacilă|i economice a tuluror inveslitiilor. partid propriile lor planuri, cauza vitală a întregului popor căreia fiecare scriu despre succesele feroviarilor La concurs se pot prezenta absolvenţi ai şcolii ge­
O condiţie principală pentru îndeplinirea cu succes, a sarcinilor noului cetăţean cu dragoste de tară se cuvine să-i consacre toată iniţiativa şi pu­ corespondenţii noştri voluntari.
cincinal este promovarea şi extinderea în ritm accelerat a tehnicii înain­ terea de muncă. EMIL CREŢU — impiegat de miş­ nerale de 8 ani şi ai şcolii de 7 ani care împlinesc vîrs-
tate, în care scop 6Înt prevăzule măsuri concrete, privind introducerea în Poporul nostru este adine încredinţat că obiectivele înscrise in pro­ care. „La baza întrecerii mecanicilor la de cel mult 17 ani în 1965.
produolie a noi materiale, extinderea mecanizării şi dezvoltării automa­ iectele de Directive vor fi înfăptuite cu succes. Această convingere izvo­ şi fochiştilor de la Depoul C.F.R. Si-
tizării proceselor de producţie, folosirea largă a tehnologiei moderne. Se răşte din experienţa atîlor ani de conslruclic socialistă cnrc au verificat mena stă remorcarea de trenuri cu înscrierile sc fac pînă în ziua de 15 iunie a.c. Vi­
prevede totodată ridicarea nivelului cercetării ştiintiîice, dezvoltarea acestei practic justeţea politicii partidului, uriaşa ei forţă transformatoare, capa­ tonaj sporit si realizarea dc cît mai
aclivilâli în lumina nevoilor construcţiei socialiste. citatea partidului dc a duce poporul din victorie in victorie. multe economii dc combustibil con­ zita medicalei se va face în ziua de 15 iunie, iar proba
Ridicarea nivelului lehnjc al producţiei şi calilicării profesionale a La plenara CC . al P.M.R. din 31 mai — 2 iunie, lovarăşul Nicolae venţional. Lucrînd in strînsâ colabo­
muncitorilor, tehnicienilor si inginerilor, îşi va afla concretizare în ritmul Ceauşescu, prim-secretar al Comitetului Central al partidului, arătind câ rare cu staţiile de formare a trenu­ de aptitudini la muzică în ziua de 16 iunie a.c.
susţinui de creştere a productivităţii muncii, in îmbunătăţirea calităţii înfăptuirea obiectivelor v iito ru lu i plan cincinal constituie un adevărat pro­ rilor şi cu operatorii R. C„ mecanicii
produselor — care constituie şi mai departe un obiectiv esenţial al întregii gram de dezvoltare multilaterală a întregii noastre societăţi, a subliniat şi fochiştiî depoului au reuşit să-şl Concursul dc admitere constă din probe scrise şi
aclivilâ li economice — în reducerea preţului de cost. necesitatea organizării unei largi şi temeinice dezbateri a proiectelor de întreacă cu mult sarcinile de plan. orale la limba română şi matematică din materia cla­
Prînlre brigăzile de locomotive care
Dezvoltarea complexă şi multilaterală a economiei naţionale, diversi­ Direclive ale Congresului al IV-lca în înlrcgul partid, de conducerile m i­ s-au evidenţiat în acţiunea de remor­
ficarea ei conlinuă vor crea premisa favorabile pentru lărgirea schimbu­ nisterelor şi altor instituţii centrale, cu participare«! celor mai competenţi care a trenurilor cu tonaj sporit sc selor V—V ili ale şcolii generale dc 8 ani.
rilo r comerciale şi a colaborării economice externe. R P. Română va con­ specialişti şi a oamenilor de stiintâ, de organizaţiile sindicale, de tineret,
de femei, de uniunile dc creaţie şi alte organizaţii dc masă şi obşteşti, de numără cele care deservesc locomoti­
tinua să dezvolte şi sâ adîncească relaţiile sale de colaborare economică
lotl oamenii muncii. O asemenea dezbatere — nouă şi puternică mani­ vele 150.1 ÍÜ şi 50.124 formate din me­
cu ţările socialiste şi va extinde legăturile economice cu toate statele pe canicii Vlurtimir Pelau, Victor Slana,
baza principiilor politicii externe a statului nostru. festare a adîncului democratism al orînduirii noastre — va slimula parti­
ciparea activă şi plină de iniţiativă a întregului popor la rezolvarea pro­ Cornel Carască şi respectiv, Ştefan
Prevederile proiectelor de Direclive reflectă pulernic preocupareo blemelor fundamentale ale mersului nostru înainte, va întări şi mai mult Vosa, losii Vas şi loan Susan".
partidului şi statului de a asigura creşterea c o n tin u ă . a bunăstării mate­ legătura trainică, (le nezdruncinat dintre partid, guvern si popor. AUGUSTIN O A N Á — impiegat de
riale şi culturale a oamenilor muncii de la oraşe şi sale. Pe temelia trainică mişcare. „Printre mecanicii şi lochi- MINISTERUL INDUSTRIE!
Dezbătând temeinic obiectivele stabilite in proiectele de Directive,
a dezvoltării întregii economii va spori venitul naţional şi — o dată cu ştii care remorchează trenuri pe sec­
fâcînd propuneri pentru îmbunătăţirea lor, penlru fructificarea experienţei
aceasta — posibilităţile stalului de a asigura, prinlr-un complex dc mă- ţia do circulaţie G urahonl-Vîrfurile
dobindite, oamenii muncii din tar.i noastră vor aduce o preţioasă contri­
6uri, ridicare«! nivelului dc trni al întregului popor. In 1970 sn 1 oriu 1 reni şi Arad-Gurahont-Vîrfurile-Vata, sc
buţie la valorificarea a noi rezerve şi la stabilirea unor spreini cît mai mo­
urmează să crească cu 20— 25 la 6iită iotă de nivelul din 1965. iar ven i­ numără şi Azaric Ghilea şi Dronca
bilizatoare pentru dezvoltarea economiei naţionale şi a întregii ţări. PETROLULUI Şl CHIMIEI
turile reale ale ţărănimii cu 20 ia sulă; vor spori de asemenea veniturile pen­ Paşcu, Gheorghe Crişan şi Gheorghe
sionarilor. Corespunzător măririi veniturilor va creşte cu 50— 55 la sulă Organizaţiile de partid sînt chemate să popularizeze larg prevederile Herbei. Ei sint bine cunoscuţi pentru
volum ul desfacerilor de mărfuri. Măsuri importante se prevăd pentru dez­ proiectelor de Directive, lămurind temeinic conţinutul lor, să asigure dez­ priceperea cu care conduc trenuri su-
baterea lor vie şi creatoare. întreaga muncă dc propagandă va trebui să-
voltarea învălăm intului şi culturii, a ocrotirii sănătăţii, a cultu rii fizice şi pralonate, realizînd însemnate depă­ Va ţine la sediul Bazei nr. I Bucureşti, str. G-ral
fie orientală in această perioadă spre tratarea aprofundată a problemelor
sportului. şiri ale planului de transport".
fundamentale cuprinse în acesle documente.
îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor de locuit — preocupare per­ Oamenii muncii dm tar«! noastră se pregălcsc cu entuziasm să intim - EUGEN N E A M T U şi TEODOR RÁ- Budişteanu nr. 11 bis, O SESIUNE DE EXAMEN PEN­
manentă a parlidului si statului — îşi găseşte o puternică oglindire în pro­ pine cel dc-al IV-lea Congres al partidului. In aceste zile, întrecerea socia­ ZUŞ — tehnicieni. „Mecanizarea lu­ TRU INSTALATORI autorizaţi în gaze lichefiate (ara­
iectul de Directive, In urm ălorii cinci ani se vor construi din fondurile sla­ listă cunoaşte o amploare deosebită. Aproape toate întreprinderile tării şi-au crărilor de întreţinere a liniei ocupă
bului circa 300.000 dc apariamcnle, cu circa 25 la suiă mai mult decit în sporit, în cinstea acestui important eveniment, angajamentele luate în în ­ un loc important printre preocupările gaz), ÎNTRE 14 — 16 IUNIE 1965.
perioada 19G1— 1965. Se vor eleclrilica cel puţin 1.000 de sate anual, ast(el trecere ; adunate cifră cu cifră, economiile prevăzute în angajamentele lucrătorilor secţiei L II Alba Iulia.
ca electrificarea rurală să fie praclic încheiată in J072— 1973. sporite reprezintă acum un volum aproape dublu fată de cel stabilit iniţial. Avînd Ia dispoziţie trei grupuri, co­ La aceste examene sc vor prezenta şi instalatorii
înfăptuirea obiectivelor planului cincinal de dezvoltare a economiei Fiecare zi aduce noi m ărturii ale avîn lului cu care oamenii muncii în­ lectivul acestei scclii execulă lucrări
naţionale pe perioada 1966— 1970 şi ale planului de 10 ani dc valorificare făptuiesc acesle angajamente de onoare. Realizările concrete din între­ de rectificare a liniei prin buraj dc reuşiţi în 1960 în vederea definitivării. In caz dc Repre­
a surselor energetice şi electrificarea tării, va însemna un nou si însem­ prinderi constituie o vie confirmare prin fapte a convingerii adinei a cea mai bună calitate, reducind tot­
nat pas înainte în creşterea polenlialului economic. Oamenii muncii sînt poporului nostru că politica partidului este expresia propriilor sale inte- odată, prin mecanizare, cu 40 la sută zentare se anulează autorizaţiile.
adine convinşi că pe măsura dezvoltăm economiei creşte continuu, an de Tese, o dovadă a încrederii nestrămutate in partid, în conducerea sa în- operaţiunile de strîngere a lirfoane-
an, nivelul lor de trai, eforturile lor pentru sporirea producţiei dind roade ccrctilâ. însufleţite dc măreful proqr.mi trasale de partid — prim it cu un nelor, darea găurilor şi ciuruirea ba­ In mod excepţional se pot prezenta la definitivare
bol mai bogaie. uriaş interes în întreaga tară — clasa muncitoare, ţărănimea, intelectuali­ lastului la capetele traverselor. Pe
lîngă aceasta, districtul complet me­ şi instalatorii reuşiţi în anii 1955— 1959, care au omis
In ansamblul lor, prevederile oceslor Direclive vor conlinuă linia dez­ tatea îşi vor consacra toate forţele, întreaga lor capacitate, înfăptuirii a- canizat, care execută reparaţii perio­
vo ltă rii ascendente, în ritm susţinui a economiei naţionale ca un complex cestui luminos program al în flo ririi şi prosperităţii patriei socialiste, dice la linia curentă pe întreaga sec­ a se prezenta în 1964.
unitar, armonios şi echilibrat. Înfăptuire«! lor va determina consolidarea şi al creşterii bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. ţie, a reuşit să realizeze pe porţiunile
mai puternică şi perfecţionarea relaţiilor socialiste dc producţie, întărirea (Din „Scinteia" nr. 6642)
reparate mecanizat „zero“ puncte la Pentru orice informaţii suplimentare, cei interesaţi
măsurătorile efectuate cu vagonul de
«TV verificat calea. se vor adresa la Baza nr. VIII M.I.P.C. Timişoara, str.
F I L M E L E S A P T A M I N I I Din activitatea Ceahlău nr. 2/a telefon 1.80 16.
N O T E
organizaţiilor
Cavalerul Pardalllan
sindicale După doi iepuri...
„GRUPUL ŞCOLAR COMERCIAL" DIN CLUJ
Lucrurile s-au Intlm plat prin 2G
Noua produci ic a stud iou lui ci- Contribuţia ceferiştilor mai, la clubul nostru, din Pctrila.
Pentru ora 17 era programai specta­
nem alogralic „B ucureşti", „M e rii colul Filarmonicii de stat „Gh. Dima" Strada Decebal nr. 2, telefon 1559
sălbatici", este un Ulm de analiză din Braşov dar concertul a trebuii
Grupa sindicală de la slalia C.F.R. Primeşte în anul I absolvenţi ai şcolilor generale
psihologică, axat pe o problema e- sâ inccapă cu o oră întirziere, adică
Vata, raionul Brad, a analizat, nu de
lică , spccilică salului nou: in lă lu - mult felul cum contribuie membrii la ora 18, cinci sc termina film ul în­ de 8 ani, pentru meseriile de :
tarea concepţiilor vechi, retrograde ceput Ia or«! 16.
de sindical la realizare«! sarcinilor e-
din opnşliinla oam enilor şi stator­ Din această cauză spectatorii din
conomice. La unii indic«itori cum sînt - BUCĂTARI,
nicirea unor re la ţii noi, corespun­ Petrila şi artiştii din Braşov au aş­
tone nete expediate, planul a fost
zătoare noii o rîn d u iri socialiste. teptat afară o oră pină la terminarea
depăşit cu circa 19 la sută, iar media — COFETARI - PĂTISERL
îm pletind prezentul cu evocări de st«!lionare a fost redusă cu 0,3 la filmului.
din trecut, rea liza torii U lm ului ne Lucrul cel mai curios este felul In
sută. Procentul privind regularitatea
perindă in ja ţu întreaga dram ă a circulaţiei . a fost realizat iu între­ care a raţional conducerea clubului înscrierile pentru examen se fac prin întreprinderile
v ie ţii unei tinere temei căsătorite, gime. programînd simultan două spectaco­
dramă care Işi are rădăcinile in Contribuim mecanicilor dc locomo­ le. Vorba ceea; cine fuge după doi şi organizaţiile de stat din oraşul Deva.
m entalitatea înapoiată a ei. a pă­ iepuri... nemulţumeşte artiştii oaspeţi
tivă Ştefan Baba, Teodor Tonza, V ir- Concursul va avea loc între 3 şi 10 iulie a.c., la se­
rin ţilo r săi, a celor ce au in ilu c fi­ gil Farcaş şi alţii a fost deosebită, de­ şi publicul care au trebuit să aştep­
la t-o să se căsătorească îm potriva oarece ei în mai multe rin d u ii au re­ te o oră şi pe spectatorii care «!u diul Grupului şcolar comercial Cluj.
sentim entelor sale. m o rc ii trenuri cu supralonaj. In sco­ fost invitaţi „sâ renunţe" la film.
In ro lu rile principale: Dana Com- pul desfăşurării normale a activilălii G A IN A PETRU Relaţii suplimentare se primesc la întreprinderile
nca, $te ja n C iubotăraşu, S ilv iu Stăn-
în transporturi, membrii grupei sindi­ corespondent
culescu. Umanoil Petrul. Toma Dim i- şi organizaţiile de stat din oraşul Deva.
cale au participat cu rezultate bune
Iriu, Ileana Slana loncscu. Draga şi la uncie lucrări de înfrumuseţare a
O lteana, Gheorghe Radu, S cenariul: slaliei CT.R. Val«i. Printre cei care Vaccin contra
‘ v > V: vg Vasile llcbteanu; regia: A lccu C ro­ şi-au adus o contribuţie deosebită se
ito rii.
Scend din lilm u i C avalerul Par d a lla n . numără tovarăşii Aurel Bindcn, Pe­ comodităţii
tru Mol, Petru Bular şi allii.
în t r e p r in d e r e a d e c o n s t r u c ţ ii
Fernand Cow -boy Cronica unei crime T O M A AUGUSTIN Petru Găină nu sint singurele exem­
Paftale relatate de către tovarăşul
corespondent
ple despre slaba preocupare «i con­ FORESTIERE DEVA
ducerii clubului din Pelrilt! penlru
organizarea spectacolelor. Deficiente
A cţiunea acestui jilm , producţie STRADA DOROBANŢILOR NR. 24
u stud iou rilo r „Dela" B erlin. se des- serioase se manifestă şi in populari­
zarea filmelor.
¡uşoară in ir -un oraş pe M aln din Penlru a şti ce film rulează la c i­ ANGA.IEAZA DE URGENŢA:
R. F. Germană. Acţiunea e numai Iulr-o consfătuire de producţie de nematograful clubului trebuie să te
apaicnt de tipul poliţist, liindcă in la Prcparatin cărbunelui din Lupeni deplasezi pipă la sediul acestuia — — maiştri constructori ;
realitate „C ronica unei crim e" re­ s-a discutat despre curăţarea silozu­
rilor de şist şi întreţinere«! lor în distiintO foarte marc penlru locuitorii — tehnicieni constructori ;
prezintă cronica v jet ii unei femei lo ­
bune conditiuni. Esenţial este că s-a din unele c.irliore.
vită de lascism, dramu războiului, Posibilităţi mai bune de populari­ — ingineri constructori.
precum şi realitatea de azi din G er­ trecut imediat la fapte.
In schimbul condus de maistrul zare sînt şi ar pulea fi folosite dacă Aceste posturi sint la şantierul drum auto Teliuc
mania occidentală. conducerea clubului nu ar li atît de
C itul un Inşi lascisl e ales p ri­ loan Moldnvan. de la secţia spălare comodă. Panoul aşezat la inlersectia — Topliţa— Hunedoara.
mar, o femeie, Ruth Bodenheim, îl a cărbunelui, s-a format o echipă spe­ străzilor Republicii şi Dacilor nu a
ucide. A ctu l ei singular este un cială. Măsuri operative au luat şi fost folosit de vreo citiva ani si In Se asigură cazarea.
strigăt dc luptă îm potriva o c ro tirii maiştrii din celelalte schimburi. Ca ur­
mare. toate silozurile au fost curăţate cele din urmă s-a deteriorat.
¡oştilor crim in a li in R.F.G. Ce aşteaptă conducerea clubului ? Lucrarea începe pe data de 10 iunie 1965.
In această săplamină vor mai ru- în circa 3 saptâmîni, asigurîndu-sc Probabil, un vaccin împotriva como­
astfel funcţionarea lor normală.
1«! ila Deva film ele : Fernand Cow - dităţii ! Relaţii suplimentare se pot cere zilnic la serviciul
boy şi C avalerul P ard ailla n, produc­ F0LOP r. GHERA C O N S TA N TIN BADU ŢA personal ad-tiv din cadrul întreprinderii, telefon nr.
ţii ale studiourilor franceze. corespondent corespondent 1589, 1397.
mâneşli ; 11,30 Pe teme industriale;
A G E N 11,55 Ciută orchestra de muzică
populară „Doina Argeşului" dm Pi­
teşti; 13,03 Orchestre de muzică n-
Scenă d in U lm u l Fernand Cow-boy.
şoară; 13,30 Emisiune literară; 13,50
Concert de p rînz; 14,35 Muzică din
MARŢI 8 IUNIE 1965 opereta „Noapte dc nuntă în pa­
T i p p e p c T A T C M r C T f radis" dc SchrOdcr ; 15,10 „Do-ar fi
doru ca dorn" — program de cin-
m u c . u u i a ( t r u l y i i ( I \ 12 N \ folclorul muzic«il al regiunilor pa­ seliei ; 16,20 Sport; 16,30 Pagini din
tece şi jocuri ; 16,00 Portativul ve­
M O M U I DEVA : C ro ire ! unei crime — trie i; 9,20 Interpreţi dc muzică u- opera „Tosca" de Puccini ; 17,15
cinematograful „Patria"; M erii săl­ şoara 10,20 Călătorie muzicală ,- Prelucrări dc folclor de Boris M ă r­
batici — cinematograful „A ria "; 10,50 Tinere talente: elevi ai Sco­ cii 17,30 Sfatul medicului : Cura de
Cartouche — ,,Grădina de vară ; lii medii dc muzică nr. 2 din Bucu­ ape minerale in bolile de rinichi ;
reşti ; 11,10 Buchet dc melodii ,- 11,30
PETROŞANI : Moscova — Genova
La îndemâna Noi săli — cinematograful „Republica“ ,- Viel'v Radio prichindel : „Povestea pietra­ 18,00 Scurt program de eslradâ ;
„M etafore la harta şesena-
13,15
uscate — cinematograful „7 No- rului" — dramatizare după o po­ lu lu i” — pagini dc reportaj dc Gco
embrie"; LUPENI: Neamul $oiimp­ veste japoneză ; 12,03 Piese concer­ Bogza ; 19,05 De la o melodie la alta;
tuturor de clasă resiilor — seriile I şi II — cine­ tante dc estradă; 12,30 Muzică popu­ de muzică po pu lară; 20,40 Sclec-
19,30 Pe teme agrare; 19,55 Concert
lară interpretată de Ravcca Săntlu-
S1MERIA;
„C u ltural" ,-
matograful
Cronica unui bufon — cinemato­ lescu, Aurică Piculeatii şi Slanciu liuni din opereta ..Casa cu trei fete"
graful „M ure şul" ; A LB A IU LIA : Simion ; 13,20 Inlerpreli ai Tea­ de Schubert-Berte,- 21,20 Program
Cel mai «iproape magazin de des­ O dată cu generalizarea învăţă- Există un asemenea flăcău, Tova­ trului de stal de opernUi ; 14,10 interpretat de Yvcs Montând ; 21,35
facere pentru locuitorii salului L’ n- m im ului de 8 am, numărul de elevi răşii — cinematograful „V ictoria ,- Almanahul m elodiilor; 15 30 Itine­ Oameni de seamă din istoria cul­
ciuc se afla la ciliva kilometri în a sporit. Localul vechi din comuna SEBEŞ; O stea cade din cer — c i­ rar folcloric muzical ; 16,15 Muzică tu rii: V o lta irc ; 22,05 Penlru flecare
satele Cirneşii, Simpelru ori Vale«! Simpelru «! devenit ncîncăpâtor. Por­ nematograful ,,Progresul",■ Cine-i pentru fanfară de Savcl Horceag ; ritm ul preferat ; 22,45 Recital Tra-
Dîljii. nind de la aceste considerente şi de criminalul? — cinematograful „Sebe­ 17,00 Potpuriuri dc muzică uşoară; ian Grozăvescu — arii din opere ,-
Cu ocazia înlîln irilor dintre can­ la faplul că după electrificare«! sole­ şul", ORÂŞTIE: Gaudeamus igilur 17,15 Dialog cu a s c u ll.ilo rii; 17,25 23,05 Din viata de concert a Capi­
didaţi şi alegători, 1«! recentele ale­ lor a mai rămas un sold (le 40.01)0 — cinematograful „P alria“ ; Mă iu ­ Proqram do muzică populară cerut talei ,- 23,53 Melodii în noapte.
geri, un celălean <! propus să fie re­ Ici din contribuţie voluntară, locui­ beşte, mă iubeşle — cinematograful de membrii cooperativelor agricole
novai un local ce slutea nefolosn. torii din Simpelru şi Sâcel ou ho­ „Flacăra",- HAŢEG: Gaudeamus igi- de producţie din comuna Răsloci, re­ K o B f lc iiu m e t e o r o l o g i c
Organele locale au sprijinit propu­ tărî! s«i-şi construiască un nou local tur — cinematograful „Popular"; giunea Cluj şi din salul Colul Văii,
nere«! şi l«i scurt limp lucrările mi de şcoală. După ce ou volat pentru BRAD: Ffila in doliu — cinemato­ regiunea D o b ro g y i; 18,00 Univer­ PENTRU 24 ORE
începui. S-«i dat jos tencuiala de pc «!cest an o contribuţie voluntară de graful „Steaua roşie"; LONEA : sitatea tehnic.1) radio; 18,15 ..O me­ Vremea se menţine neslabilă, cu
pereţi, s-au aslupal unele uşi si fe­ inc«i 18.000 lei, s-a început procurarea Spărgătorul — cinematograful „ M i­ lodie pe adresa dumneavoastră" ,- cerul mai mult noros ziua. Vor mai
restre de prisos lâeimlu-se altele, s-a unor materiale. S-au proeur«!t 32.000 nerul“ ; 1LIA: Dragoste neînuilinilă 19,45 Muzică uşoară intcrprctal.’i dc cădea averse de ploaie însoţite de
pardosii cu ciment pe jos şi s-n ame­ cărămizi, 6 tone ciment, 300 m p. sti­ — cinematograful „Lumina", HU­ Gloria Lasso ; 20,00 Radiogazcwi dc descărcări electrice. V io lu l va sufla
najat n magazie de mină. Zilele tre­ clă. 7.000 bucali ţiglă, 8B0 kg (ier be­ NEDOARA: Dragoste la zero grade scară 20,30 Dans şi bun«i dispoziţie,- moderat, cu intensificări din secte-*
cute, la noul magazin din Unciuc au — cinematograful stadion „C orvi- 21,35 Ritm şi graţie — muzică dc rul nord-vest. Temperatura staţio­
ton, 7 m.c. cherestea ele.
venit cei d in lii cumpărători. nară ; ziua va fi cuprinsă între 19—
L<! rnunc«! pairiolică desfăşurată la dans ,- 22,20 Melodii pentru ore
Deputalii Victoria Lucaci şi Cornel lirzii. 25 grade, iar noaptea între 8 şi 15
Lucaci, ca şi Cornel Bojin, preşedin­ construcţia noii şcoli participă zilnic grade.
tele cooperativei săteşti din Rin de cile 30—40 dc oameni din cele două Proqramu! I : 5,06 Concert dc di­ Programul II : 7,35 Muzică uşoa­ PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
Mori, au un mare merit în mnteriali- mineaţă; G.10 M ici piese dc muzică ră ; 7,50 Melodii populare interpre­
zarea propunerii cetăţenilor din Un­ sale. uşoară , fi,35 Capricii de estradă ; tate 1«! diferite instrumenlc ; 8,05 După o îmbunătăţire temporară,
ciuc. Penlru munca depusă eviden­ 7,15 Uverturi de estradă; 7.30 Sfa­ Pagini vesele din operete ; 8,35 M e ­ vremea va deveni favorabilă ploi­
ţiem pe Siminic Mihăiescu, pe zidarii PETRE FARCAŞ1U tul medicului : Cura de ape mine­ lodiile dimineţii ,- 9.30 Vorbeşte M os­ lor şi cu temperatura în creştere
V io rel Bernat. Trandafir Pirvu, Poulin responsabilul subredacţiel rale în bolile de rinichi.; 8,06 Din cova ( 10,30 Dansuri din operete ro- uşoară.
Lucaci şi mulţi alţii. voluntare Haţeg