Page 29 - 1965-06
P. 29
@ Cerinţele culturale ale satului
IN de azi;
§3 îngrijirea culturilor;
NUMĂRUL Si Cu autobuzul prin raionul
Haţeg; (Pog. 2.0)
DE H Parametrii comerţului;
(Pag. 3-a)
AZI Bi De peste hotare.
(Pag. 4-a)
UN VAST PROORAM
P A R T I D U L AL CONSTRUCŢIEI
ORGANIZATORUL $1 CONDUCĂTORUL SOCIALISTE
LUPTEI PENTRU CONSTRUIREA SOCIALISMULUI II însufleţire, cu entuziasm ţi bucurie, cu interes legitim proiectul
Oamenii muncii din regiunea noastră au primit cu multă
de Directive cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în
I perioada 1966— 1970 ţi proiectul de Directive cu privire la valo-
Comuniştii, toii oamenii muncii au prim it cu profund că, exercitarea sistematică a dreptului de control asupra
interes proiectul de statut al partidului. Document de activităţii conducerii administrative, intensificarea m un i rificarea surselor energetice ţi electrificarea ţârii in perioada
importantă primordială în viata partidului, legea sa fun cii pentru educarea comunistă a membrilor de parlid şi j 1966— 1975.
damentală, statutul stabileşte structura organizatorică, dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, combativi
normele şi regulile vieţii interne, metodele conducerii tate in lichidarea neajunsurilor, extinderea largă a ex | Noile proiecte de Directive, constituind o continuare fi-
de partid, activitatea org an izaţilor şi membrilor săi perienţei înaintate. Principalul criteriu de apreciere al [ reascâ a liniei politice generale a partidului, se dovedesc a fi
pentru aplicarea liniei politice şi hotărîrilor partidului. muncii fiecărei organizaţii de partid il constituie rezul | un program vast ţi mobilizator, care imbrâţiţeazâ toate laturile
De la prim ul la ultim ul capitol toate articolele şi pre tatele obţinute in înfăptuirea politicii partidului, a ho- ( vieţii economice ţi sociale, program menit să marcheze o nouă
vederile proiectului de statut exprimă consecvenţa nea tăririlor sale, în realizarea sarcinilor de producţie, în
bătută cu care partidul nostru veghează in continuare dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. | ţi importantă etapă în făurirea societăţii socialiste în patria
la aplicarea normele* şi principiilor marxisl-leniniste cu Proiectul de slatut reflectă modul dc organizare a vie j noastră.
privire la activitatea partidului revoluţionar. Totodată ţii partidului noslru, profundul democratism ce caracte
ele reflectă schimbările calitative intervenite in víala rizează activitatea tuturor organelor şi organizaţiilor sale,
însăşi larga dezbatere a proiectului de stalul in organi
partidului, a intregii noasLre societăţi, stadiul actual al zaţiile de partid, in presa de parlid constituie o ilustrare M ereu în a te n ţie :
luptei poporului pentru construcţa socialismului. Pre
vederile proiectului Statutului P.C R. exprimă cu putere grăitoare a participării active a comuniştilor nu numai
creşterea forţei şi maturităţii partidului, dezvoltarea ro la aplicarea, dar şi la elaborarea politicii partidului.
lu lu i său conducător in toate domeniile vieţii sociat-eco- Centralismul democratic, principiul călăuzitor al struc
nomice, coeziunea şi unitatea de nezdruncinat a rindu- turii organizatorice şi activităţii partidului, uneşlc in CREŞTEREA EFICIENTEI LUCRURILOR
rilor sale, profundul democratism de care este pătrunsă tr-un singur şuvoi energia şi in iliativa creatoare a în
inlreaga activitate a partidului, legăturile sale indisolu tregului parlid pentru înfăptuirea liniei sale generale.
bile cu masele largi ale poporului. Acesia îşi gâscşle întruchipare in eligibilitatea tuturor GEOLOGICE
„Partidul Comunist Român — se arată in proiectul de organelor conducătoare dc parlid, în datoria acestora de
statut — îşi întemeiază întreaga activitate pe învăţătu a prezenta periodic dări de seamă in fata organizaţiilor
ra marxist-leninislă, aplicind-o in mod creator la con de partid, in valabilitatea hotărîrilor organelor de parlid Ca pe întreg cuprinsul ţării, si în crările miniere, depăşindu-se an de
diţiile şi particularităţile specifice ţării noastre“. între numai cu majoritatea voturilor membrilor lor, in supu întreprinderea noastră, a fost aştep an indicatorii planificaţi.
gul curs al dezvoltării sociale a tarii in decursul celor nerea necondiţionată a m inorităţii faţă de majoritate şi tată cu multă nerăbdare publicarea Pentru anii viitori, aşa cum re
două decenii de la eliberare, marile transformări revo obligalivitatea hotărîrilor organelor superioare penlru proieclulm de Directive ale Congre iese din proiectul dc Directive sar
luţionare care au înnoit faţa ţării au confirmat justeţea cele inferioare, in folosirea criticii principiale şi a auto sului al IV-lea al Partidului M u n cinile sint mai mobilizatoare. Co
liniei politice generale a partidului nostru. £1 s-a do criticii, armă puternică pentru dezvăluirea şi înlăturarea citoresc Român cu privire la dez- lectivul nostru, care arc o experien
vedit la înălţimea misiunii sale istorice, îndeplinindu-şi lipsurilor şi educarea comuniştilor in spiritul intransi vollarea economiei naţionale in pe ţă bogată, se angajează să le înde
cu cinste rolul de organizator şi conducător al vastei gentei partinice. In acelaşi timp, democraţia internă esle rioada 1966-1970. El a fost citit din plinească şi să Ic depăşească. La
opere de făurire a noii orind uiri sociale. Prin aceasta, asigurată in partidul nostru prin dreptul comuniştilor de primele minute după sosirea ziare noi În întreprindere există toate
partidul nostru şi-a dobîndit Încrederea şi dragostea ne a participa la dezbateri şi a-şi exprima liber părerea lor in coleelivc mai reslrînse, iar a- condiliile penlru obţinerea unor
ţărmurită a maselor populare, şi-a cucerit o uriaşă au asupra tuturor problemelor politicii partidului in adună poi cu întreg colectivul întreprinderii. succese tot mai frumoase. Condu Producţia de energie electrică şl termică va creşte înlr-un ritm mai
toritate şi prestigiu in sinul poporului. Unitatea de rile şi presa dc partid, de a contribui la elaborarea hotă- cerea întreprinderii a luat şi va lua
In proiect sînl stabilite sarcini ridicat decit ansamblul industriei. In 1970 se vor produce 32— 34 miliarde
nezdruncinat a întregului popor în ju ru l partidului, slu ririlo r şi la stabilirea măsurilor penlru aplicarea lor, dc deosebit dc importante pentru ra sî în viitor măsuri eficiente penlru UWh energie electrică, de 1,8— 1,9 ori mai mult decit în anul 1965.
jito r devotat al intereselor sale vitale, acţionează ca o a alege şi dc a fi aleşi in organele de partid, de a parti mura noastră. Una dintre aceste asigurarea dobîndirii unor realizări
puternică forţă motrice a progresului social in patria cipa la adunările sau şedinţele de parlid in care urmea sarcini esle „intensificarea efortu de seamă. Astfel, pentru darea in (Din proiectul de Directive ale celui dc-al IV-lea Congres
noastră. ză a se lua hotărîri cu privire la activitatea sau com exploatare a celor două cîmpuri al P.M.R, cu privire la dezvoltarea economiei naţionale In
rilor penlru descoperirea de noi perioada 196G—1970).
ReJIectînd lermitatca cu care partidul nostru continuă portarea lor, de a se adresa în orice problemă organelor rezerve de combustibil şi creşterea miniere la Teliuc şi Ghelar cil şi
tradiţiile sale internaţionaliste, proiectul de statut enun dc parlid, inclusiv Comitetului Central. eficienţei economice a lucrărilor de penlru creşterea ritm ului dc execu
ţă: „In spiritul internaţionalismului proletar, pe bgţa Forţa partidului, justeţea politicii sale îşi găsesc izvo cercetare geologice“* ţie a celorlalte lucrări, am luat mă-
princip iilor şi normelor de relaţii marxist-leniniste, rul în faptul că linia politică a. partidului, cele mai im In onu care- au trecut, colec’uvu» »»Ori de» -<forâte>^ j-a iK io re lttt''« o *‘oii* Imbold însufleţitor
Partidul Comunist Român întreţine legături de colabo portante hotărîri, sini elaborate in colectiv, puse în noslru de muncă a obţinut succese laje dc mare productivitate, creşte
rare cu partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti, adu- dezbaterea comuniştilor, a maselor, întruchipează în frumoase în descoperirea şi creşte rea calificării muncitorilor, în tă ri
cindu-şi contribuţia activă la întărirea unităţii şi coezi ţelepciunea colectivă a partidului, a poporului. Proiectul rea asistentei lehnicc, îmbunătăţi
rea rezervelor de materii şi mine în muncă
unii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale''. de statut reafirmă cu pulere principiul muncii colective rale utile, necesare dezvoltării eco rea aprovizionării lu luro r locurilor
Un adînc ecou a găsit In rindurile membrilor de partid, ca principiu suprem a', conducerii dc partid. nomiei naţionale. In prczenl, pe lin de muncă cu materialele necesare.
ale întregului popor, holărirea recentei Plenare a C.C. Proiectul dc slatut prevede, pornind de la schimbările gă lucrările geologice se execută lu Aceste măsuri, cit şi altele pe C osirea ziarelor a fost aşleplală Ceea ce s-a înfăptuit la noi, precum
al P.M.R. de a supune Congresului propunerea ca parti calitative petrecute in viaţa partidului, a societăţii, des crările de pregătire penlru deschi care le preconizăm a le lua după ^ cu multă nerăbdare şi la noi, şi in toată tara. demonstrează carac
dul să poarte denumirea de Partidul Comunist Român. fiinţarea stagiului de candidat. Simplificind măsurile de derea a două cîmpuri miniere noi dezbaterea proiectului de Directive, (a C.F R. Simeria. Citindu-1 am aflat terul realist al planurilor de dezvol-
vor duce la creşterea eficientei e-
Aceasta este o denumire scumpă celor ce muncesc: ea primire in partid, această prevedere tine seama de în din masivul Poiana Ruscă-Teliuc şi conomice a lucrărilor geologice, la cu multă bucurie despre succesele lare. .Citind proiectele de Directive,
evocă anii eroicelor bătălii revoluţionare conduse de tărirea organizaţiilor de partid, creşterea experienţei şi Ghelar, care vor asigura in anii v i îndeplinirea şi depăşirea măreţelor istorice obţinute în dezvoltarea eco constatăm cu legitimă mindric, orien
partid pentru eliberarea socială şi naţională a ţării, pen a maturităţii lor politice, vasta muncă pclitico-educativâ itori însemnate cantităţi dc minereu sarcini ce ne stau în fată. nomică şi social-culturalâ a tării, am tarea spre continuarea neabătută şi
tru interesele vitale ale poporului, corespunzind cel mai pe care o desfăşoară în rindurile maselor, precum şi de de fier penlru industria siderurgici. luat cunoştinţă despre impresionan in ritm susţinut a politicii de indus
bine în acelaşi timp etapei actuale de dezvoltare a so marea influentă a partidului în rindurile maselor, de dez Prin munca depusă de colectivul în Ing. VALERIU NEGRI tele obiective concretizate in planul trializare socialistă a ţării. Proiectul
cietăţii noastre, etapă a desăvîrşirii construcţiei socialiste voltarea conştiinţei socialiste a maselor, de creşterea treprinderii au fost intensificate lu directorul întreprinderii cincinal de dezvoltare a economici de Directive cu privire la dezvolta
şi ţelului final al partidului — construirea societăţii fără nivelului lor politico-ideologic, de dorinţa arzătoare a crările de cercetare prin creşterea de explorări miniere naţionale şi în planul de 10 ani dc rea economiei naţionale in perioada
clase, societatea comunistă. m ii şi mii dc oameni inaintati de a fi prim iţi in parlid. vitezelor alît la foraje cit şi la lu Hunedoara-Deva dezvoltare a energeticii, planuri care 1966— 1970 prevede sarcini im portan
Ca un fir roşu trece prin toate articolele proiectului Desfiinţarea stagiului de candidat sporeşte şi mai mult sînt un program de muncă insuflcti- te şi penlru lucrătorii din transporturi
de statut grija permanentă a partidului nostru pentru răspunderea ce revine in acest domeniu fiecărei orga tor. şi telecomunicaţii. Penlru materiali
înalta calitate de membru de partid. „In Partidul Co nizaţii de parlid. Este necesară o exigenţă sporită fală Pentru oricare om al muncii este zarea lor sînt prevăzule din fondurile
munist Român, se arată in proiect, sint prim iţi cei mai do calităţile politico-morale ale celor care solicită p ri d a r că la temelia marilor prefaceri centralizate ale stalului circa 32 m i
înaintaţi şi mai activi oameni ai muncii, car^ prin ca mirea in parlid, o muncă perseverentă de educare co petrecute în viata ţării stă politica liarde de lei. Aceasta înseamnă p rin
lităţile moral-politice şi prin inlreaga lor activitate se munistă a noilor membri de partid. profund ştiinţifică a partidului noslru. tre altele că mecanizarea şi automa
A lă tu ri de celelalte ramuri ale eco tizarea principalelor operaţiuni se vor
dovedesc demni de înaltul titlu de comunist“ . Prevede Legătura strînsă, indisolubilă cu masele este unul din
nomiei naţionale, in anii şcsenalului, extinde tot mai mult.
rile proiectului de statut ilustrează în mod concret ce tre izvoarele forţei de nebiruit a partidului, condiţia
rinţele care trebuie îndeplinite pentru a corespunde a- hotăritoarc a îndeplinirii cu succes a rolulu i său istoric o puternică dezvoltare a cunoscut şi Lucrările de centralizare electro-
transportul feroviar. Citind in proiec
cestei înalte caracterizări. Nu sînl simple, nici uşoare în opera de conslruclic socialistă. Închegate in anii ile dinamică a staţiilor mecanizarea ope
tele de Directive despre succesele
îndatoririle comuniştilor, dar numai prin îndeplinirea galităţii, in pofida prigoanei sălbatice a regimului bur- raţiunilor la cocoaşa dc triere din Si-
obţinute, am recunoscut şi aportul fe
lor exemplară au dobîndil ei preluirea maselor. Marea ghezo-moşieresc, legăturile cu poporul s-au dezvoltat şi roviarilor noşlri. Acest aport a fost meria-Triaj, extinderea montării tra
autoritate a partidului. încrederea şi dragostea de care cimentat în anii democraţiei socialiste, cînd clasa m un posibil datorită măsurilor luale in verselor din beton prelensionat, ca
se bucură în rindurile poporului cer ca fiecare dintre citoare, ţărănimea, inleleclualitatea, oamenii muncii de blarea liniei telefonice Deva— Sime-
membrii săi să participe activ la desăvirşirea construirii toate naţionalităţile, dobîndind pentru prima oară de primul rind pentru introducerea teh ria, introducerea slivuitoarelor şi a
nicii noi şi folosirii ei în mod cit mai
socialismului, să explice maselor convingător politica pline libertăţi cetăţeneşti, s-au unit în ju ru l partidului, judicios. Stafia noastră a fosl prima, macaralelor electrice, precum şi a
partidului, să le mobilizeze la lupta pentru înfăptuirea rccunoscînd în el pe conducătorul lor încercat, apără în cadrul Direcţiei regionale Tim i ailor mecanisme vor permite să ob
ci. Ridicîndu-şi continuu nivelul politic şi ideologic, in- torul inlercselor lor vitale. Aşa cum se arată in pro şoara, unde s-a introdus centralizarea ţinem indicatori calitativi superiori.
suşindu-şi învăţătura marxist-leninislă, linia politică şi iectul de slatut, una din obligaliile cele mai importante electrodinámica. Acum se lucrează la Sarcinile care ne revin in baza pro
directivele partidului, fiind exemplu de corectitudine şi ale organizaţiilor de parlid, ale lu lu ro r comuniştilor este terminarea blocului automat de linii, iectelor de Directive sint însufleli-
de conduită morală în familie şi în societate, indepliniu- de a întări necontenit legăturile cu masele cele mai largi Ia conducerea centralizată a circula toare. Bilanţul bogat in realizări, în
du-şi exemplar sarcinile profesionale şi obşteşti, mem de oameni ai muncii. cei aproape 6 ani, experienţa dobin-
ţiei in complexul C.F.R. Petroşani.
brii partidului şi-au cîsligal un mare prestigiu în rin Partidul desfăşoară o vastă activitate de organizare Progrese simţitoare am oblinut şi în dilă dc colectivul nostru sint teme
durile maselor, le insuflă entuziasm şi energie in înde şi mobilizare a tuturor forţelor poporului in opera de domeniul extinderii procedeelor mo lia şi garanţia înfăp tu irii noilor o-
biective care ne stau în fală.
plinirea sarcinilor trasate de parlid. transformare revoluţionară a societăţii, îndrumă perma derne in telecomunicaţii. De aseme
nent activitatea organelor de stal, a organizaţiilor de nea, sudarea liniilor, introduce
Partidul nostru — partid de peste 1.400.000 de mem Ing. D A V ID HOTÂRÎŞ
masă, sindicale, de linerel. de femei, asigurînd larga Proiectele dc Directive cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în rea iraveselor din belon prclen-
bri, înmănunchind pe cei mai buni fii ai poporului — perioada 1966— 1970 şi eu privire la valorificarea surseloi energeliee şi şef secţie C.T. 4
participare a acestora la întreaga viaţă politică şi so- sionat pe linia Pui — Simeria —
se prezintă la Congresul al IV-lea mai unit şi mai puter cial-economică a tării. electrificarea ţării in perioada 1966— 1075, sin! studiate cu un deosebit in iha şi multe alte lucrări înfăptuite in CORNEl. HUIEŢ
nic ca oricind. Continua consolidare a unităţii şi coezi In rindurile comuniştilor, ale tuturor oamenilor m un teres de către oamenii muncii. Fotoreporterul nostru VIRGIL O N O IU a sur anii şcsenalului au condus la creşte controlor tehnic C.T. 4
cii a fosl primită cu un sentiment de caldă aprobare ho- prins intr-o pauză un grup de oţelari de la secţia O.S.M. II a C.S. Hune rea capacităţii de transporturi pe li Ing. IACOB DIMULETE
unii rîndurilor sale este o preocupare permanentă a
tărîrea adoptată de plenara C.C. al P.M.R. de a se supune doara, citind atenţi aceste importante documente. niile duble, cu 100 la sulă. inginer principal R.C.M.
partidului, ele reprezentind cel mai de preţ bun al parti
aprobării Congresului propunerea ca membrilor Parti
dului, la care fiecare comunist ţine ca la lumina ochilor. dului Muncitoresc Român, care în anii regimului bur-
Proiectul de statul subliniază una din îndatoririle fun ghezo moşicresc, fără să fi fosl membri de parlid, au Bazindu-se pe experienţa dobîndită
desfăşurat o activitate permanentă in mişcarea revolu
damentale ale comunistului — respectarea cu stricteţe Intîmpinînd Congresul partidului de-a lungul anilor, descoperind sl va-
ţionară, sub conducerea directă a Partidului Comunist
a disciplinei de partid, obligatorie în egală măsură pen lorificind noi rezerve interne, ei şl-au
Român sau in organizaţiile de masă conduse dc partid luat in cinstea Congresului partidu
tru to|i membrii' de partid. Disciplina conştientă, liber
şi au avut o comportare demnă fată de duşmanul de cla — — — ^ — ■— — — — ae— ■! i m mb —~ sam - sa s lui următorul angajament : 451.000 lei
consimţită, izvorită din convingerea neclintita în jus depăşire la producţia globală, 752.000
să, să li se acorde vechimea in partid din momentul in
teţea politicii şi ţelurilor partidului, cimentează intr-un Ici depăşire la producţia marfă, 250.000
trării lor în mişcarea revoluţionară. De asemenea, ţinînd braţelor de muncă. Imediat după so
tot unitar organizaţiile partidului, stă la temelia forţei, sirea m uncitorilor din diferite regiuni, lei economii peste plan la preţul de
seama că Partidul Muncitoresc Român este rezultatul cosi. să sporească productivitatea
dinamismului şi combativităţii sale, chezăşuieşte ca parti ei au fosl repartizaţi pe şantiere po
u n irii Partidului Comunist cu Partidul Social-Democrat, trivit profesiei, calificării, volum ului muncii cu 0,8 la sulă. depăşirea pla
dul să fie ţnlr-adevăr cea mai înaltă formă de organi membrilor P.M.R. proveniţi din fostele partide social- Cu angajamentele îndeplinite nului eu 8.ICO tone minereu de fier
zare a clasei muncitoare, delaşamenlul ei de avangar de lucru etc. brut, să îmbunătăţească calilalea m i
democrat şi socialist, care au făcut parte din aceste Conducerea întreprinderii şi con nereului cu 0,3 la sulă.
dă, forţa conducătoare a întregului popor. ducerile şantierelor au luat măsuri
partide in anii regimului burghezo-moşieresc, să li se
Complexitatea sarcinilor actualei elape de dezvoltare penlru îmbunătăţirea organizării mun Pentru înfăptuirea acestor angaja
recunoască vechimea în partid de la dala înscrierii lor tn oricare întreprindere din regiune vei poposi, munca, preocu cii, întărirea asistentei tehnice. A s t mente a existat o continuă preocu
a societăţii noastre, rolul conducător si organizator pe
în Partidul Social-Democrat sau în Partidul Socialist. parea lucrătorilor pentru îndeplinirea ţ i depăşirea planului, în fel, in cursul acestui an numărul b ri pare. S-a urmărit îndeaproape ca a-
- '■arc-l îndeplineşte partidul nostru în întreaga operă de făptuirea angajamentelor luate in întrecerea socialistă te impresio găzilor complexe cu plata in acord provizionarea locurilor de muncă să
Această măsură este un semn de înaltă preţuire şi recu
c istruclie socialistă, în toate domeniile activităţii eco nează plăcut. Peste tot, acum, în preajma Congresului al IV-lea global a fost mărit la 10. Din totalul se facă in mod rilmic. Transportul in
noştinţă fală de m ilitanţii revoluţionari care şi-au adus al P.M.R., fie in siderurgie sau In minerit. fie pe şantierele dc subteran s-« îmbunătăţit. Maşinile şi
nomice si sociale impun creşterea continuă a capacităţii muncilorilor. 40 la sulă lucrează in
contribuţia în lupta pentru răsturnarea regimului bur construcţii, metalurgie, industrie uşoară sau in industria fores brigăzi complexe. De menţionai că utilajele au fost înlre lin u tc şl u tili
dc organizare si mobilizare a maselor a fiecărei organi tieră, se obţin realizări tot mai frumoase.
ghezo-moşieresc, la instaurarea orin d u irii socialisle. muncitorii au fost bine îndrumaţi dc zate mai bine, îndeplinindu-se astfel
zaţii de partid. Prevederile proiectului de statut cer tu cadrele de tehnicieni şi ingineri din productivitatea planificată. In vede
In cuvintul rostit la încheierea dezbaterilor plenarei
turor organizaţiilor de partid din întreprinderi, unităţi conducerile şantierelor de construcţii întreprindere. rea reducerii sterilului din minereu
C.C. al partidului din 31 mai — 2 iunie a.c., tovarăşul După cum era si firesc, preocupa se aplică cu bune rezultate puşcarea
agricole, in slituţii culturale o intensă activitate politico- Prin extinderea au luat o serie de măsuri. Au fost
Nicolae Ceauşescu, prim secretar al C.C. al P.M.R., a rea colectivului de muncă de la I.C.F. selectivă. Tot în acest scop s-a mărit
organizatorică de mobilizare a oamenilor muncii la rea stabilite punctele principale cu volum Deva pentru Înfăptuirea angajamen numărul m uncilorilor de la banda de
subliniat că dezbaterea proiectului de statut, ca şi a mare de lucru. Dintre ele amintim dru
lizarea sarcinilor trasate de partid pentru desăvirşirea mecanizării lucrărilor telor s-a soldat cu rezultate bune. claubare.
proiectelor de directive vor trebui astfel organizate, in murile Ampoila, Rîul Seş (partea a
conslruirii socialismului. Înfăptuirea obieclivelor gran 11-a), Valea Seacă, Cibanul, Rlandiana In cinci luni planul de producţie a Aplicarea acestor măsuri a dus la
cit să contribuie la îmbunătăţirea întregii activităţi a Analizind cu chibzuinţă posibilită fost depăşit cu 2.36C.000 lei, au fost
dioase prevăzute în proiectul Directivelor Congresului al st altele. In aceste puncte s-a pus un obţinerea unor rezultate frumoase. De
partidului, la întărirea continuă a rolului organizator ţile dc care dispun, muncitorii, ingi accent deosebit pe mecanizarea lu obţinute 52.000 lei economii] la pre
IV-lea cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în nerii şi tehnicienii de la Întreprinde ţul de cost şi 53.000 lei beneficii pes la începutul anului şi pînâ in prezent
şi mobilizator al organizaţiilor de partid. „Partidul nos crărilor. Şantierele au lost înzestrate
perioada 1966— 1970, program de dezvoltare multilaterala rea de construclii forestiere din De cu buldozere, motocomprcsoore, con- te plan. la producţia marfă planul a fosl de
tru — a spus în încheiere prim ul secretar al C.C. al
a întregii noastre societăţi, care va însemna un impor va s-au angajat să realizeze peste plan casoare, gredere care au fost în tre ţi păşit cu 2.287.000 lei, productivitatea
P.M.R. — a demonstrat că este o forţă uriaşă, a cărei p.ină în ziua cînd vor începe lucră
tant pas înainte în creşterea puterii economice a ţării nute şi utilizate in mod raţional. Valorificînd muncii a sporit cu 2,05 la sută. iar ca
politică este urmalâ cu nemărginită încredere de între rile celui de-al IV-lea Congres al
şi ridicarea bunăstării poporului, este nem ijlocit legală P.M.R. 3,6 km drum auto forestier, Paralel cu extinderea mecanizării litatea minereului s-a imbunălătit cu
gul popor şi avem convingerea că, sub conducerea sa, lucrărilor a existat o continuă pre
de nivelul întregii activilăti a organizaţiilor de partid. sâ sporească productivitatea muncii noi rezerve interne 1.56 la sulă. In această perioadă s-au
oamenii muncii din patria noastră vor îndeplini cu succes ocupare pentru recrutarea si reparti
Aceasta impune competenţă sporita din partea tuturor cu 2,2 la sulă, 50.000 lei economii la zarea muncitorilor. Din cadrul între extras peste plan 6.481 tone minereu
marile sarcini care ne stau in fa(ă°. preţul dc cosi şi 50.000 lei beneficii. M in erii de la E.M. Ghelar au păşit
organizaţiilor de partid, care să iacă eficientă interven prinderii au fost trimişi ori de cile ori brut şi 1.308 tone dolomîlă.
Pentru înfăptuirea angajamentului în acest an hotârîţi să înscrie pe gra
ţia lor activă în problemele esenţiale ale locului de mun- (Din „Scintela” nr. 6643) luat, conducerea întreprinderii şi era căzut delegaţi pentru recrutarea ficul de producţie realizări de seamă. L. DEMETER