Page 30 - 1965-06

1 fog. f Dtumul socialismului Nr. 3248

CULTURALE N Q T E

Cu autobuzul

prin raionul
ÎNSEMNĂRI pe marginea

UNOR DEZBATERI llafefj f C f M J W
ÎNTREPRINDERE IKDUSTCWÜ 0Í
Autobuzele sînt azi la îndc- STAT.CLU3 SVTMUDtMIRESCU
mina oricui. Le întîlnlm pină în V
Recenta plenară a Coinilolului re­ — Am avut prilejul — spunea Iov. satele cele mai îndepărtate ale tir. 12-14 Tel. 47-30
gional pentru cultură ţ i artă a pus in V ictor Dumitru — procuror şef locţii­ raionului, unde îşi au „capul
dezbaterea mtunbrilor săi şi a in vita ­ tor la procuratura regionala — să de linie". Personalul care de­
ţilor, modul cmn se desfăşoară activi­ văd nu o dală conferenţiari care de serveşte transportul in comgn,
tatea cullural-cducalivu în satul coo- cînd începeau şi pină terminau nu-şi în marca majoritate, se strădu­ pe bazâ de repartiţie :
peralivizat. ridicau ochii de pe conferinţe. Ce in­ ieşte să Ie asigure cetăţenilor o — utilaje pentru industria de tâbâcârie ;
In raportul prezentat au fost citate teres slîrnesc asemenea conferinţe, ce călătorie plăcută. Avem l i au­ — utilaje pentru finisaj textil ;
FuJicientc cjire cu privire la numă­ se însuşeşte din ele, este uşor do tobaza noastră lucrători cu care — piese de schimb pentru utilaje din industria uşoară ;
rul marc al formaţiilor artistice, al înţeles. ne inîndrim — ne spune tova­
răşul loan Gheorghe, şeful au­ — maşini electrice pentru tocat carne, capacitate 150 kcToră si
programelor culturale, al volumelor Despre necesitatea ridicării calită­ tobazei. Conducători auto cum 500 kg/orâ ;
citite şi al cititorilor, al brigăzilor şti­ ţii manifestărilor culturale, a studie­ »înt Carol Kendreanu, Gheorghe
inţifice şi intelectualilor trimişi la sa­ rii şi extinderii experienţei pozitive, — maşini electrice pentru curăţat cartofi, 100 kg, orâ ;
te, al conferinţelor, simpozioanelor, a îmbunătăţirii metodelor şi forme­ Dumitru şi Constantin Qudu- — maşini electrice de spălat vase ;
ială, mecanicii loan Lotoroşar
serilor literare şi a altor acţiuni ce lor de activitate au mai vorbit şi alţi — capace şî grătare pentru canalizare.
se organizează, în volum mare, la tovarăşi. D irijo ru l Constantin Ungu- şi Mihai Cirstoiu, casierii Ma-
căminele culturale, biblioteci şi ci­ reanu spunea că, pentru ridicarea ac­ ria Banu şi Mihai Hcbeanu sau
nematografele săteşti. tivităţii artistice, Comitetul regional taxatorul Gheorghe Tudosc, sînl
numai cîtiva dintre ei. Dar la
Activitatea cultural-artislicâ a luat pentru cultură şl artă ar trebui să autogara Haţeg apari in înd auto­ Om riCL ak ÎNCĂLŢĂMINTE
un marc avint in ultim ii ani, ca dos- folosească mai bine specialiştii care bazei Petroşani sînt unii care
făşurîndu-se pe un front larg şi per­ există în regiune — profesorii de pătează, prin atitudinile lor, o-
manent. In prezent la sale, in cinstea muzică, artiştii plastici, — să-i an­ noarea întregului colectiv. Să in TUBURI
celui dc-al IV-lea Congres al parti­ treneze mai activ in rezolvarea dife­ lăsăm să vorbească faptele des­
dului. sule de form alii artistice, de ritelor probleme de artă. Deobicel, prinse din călătoria cu autobu­ se fißued Ut 18 CULORI
solişti vocali şi instrumentişti se în­ noi — spunea vorbitorul — ne înlil-
trec în cîntec şi dans, slăvind parti­ nlm foarte rar, numai în preajma d i­ PARCUL DENDROLOGIC — SIMERIA — „Poiana cu flori". zul pe drum urile raionului Ha­ ALB. ALB MURDAR
dul şi patria noastră socialistă. Alte feritelor concursuri sau la plenarele Foto: V. O N O IU ţeg.
sute de formaţii — teatrale — se comitetului. Sînl necesare mai multe CULOAREA UflTUlUI,BEI6Ef
pregătesc pentru a se confrunta Ia stăruinţe, iniţiative, pentru îmbogă­ Cum poţi... rămîne 0RIS DESCHIS ETC
fazele raionale ale Festivalului bie­ ţirea vieţii artistice a regiunii,
nal de teatru *1. L. Caragiale*'. For­ tov. Soos Andrei, vicepreşedinte al ÎNGRIJIREA pe jos?
— O activitate de calitate — arăta
maţiile artistice din Vata de Jos, iú>dc/u5é
Slremt, Apoldul de Sus, Şugag şl al­ Sfatului popular al oraşului Deva — Dacă mergi de la Haţeg la G. èA^IÀAtf i _
tele — care vor alcătui ansamblul presupune şi o îndrumare calificată,
folcloric hunedorean — fac intense exercitată cu competentă. Un exem­ Ciopotiva, rişti să rămîi pc jos.
repetiţii pentru a oferi în această gada artistică de agitaţie de la Cris* CULTURILOR Aşa a pălit tovarăşul losif Ba­
plu concludent ne este oferit de bri­
vară spectacole reuşite pe Valea Pra­ le« din Haţeg. A scos bilet, şi
hovei şi litoralul M ă rii Negre. tur, instruită de tov. Casan, artist la la ora ştiută, stabilită in mersul
autobuzelor, a venit în static.
Plenara Comitetului regional pen­ Teatrul de stal de estradă din Deva. tribu il la creşterea mai bună a plante­ S-a înşelat insă. Taxatorul Pa-
tru cultură şi artă, cit şi consfătuirea Această brigadă prezintă acum pro­ lor. La un interval de circa 12— 14 zile vel Ţ ît a plecat cu autobuzul
care a avut loc, după plenară, cu grame bune, apreciate de. publicul La porumb do la prima lucrare de îngrijire, solul nr. 50154 MD. mai repede. In
activiştii caselor raionale de cultură, spectator. a format crustă şi au apărut buruieni. grabă, n-a luat nici diagrama
au scos in evidentă preocuparea sus­ Desigur, cele spuse sînt juste dar Acest lucru a determinat pe coope­ din slatie şi n-avea cum să
ţinută a comitetelor pentru cultură nu la fiecare formaţie artistică se şi cartofi ratori să treacă cu toate forţele la c- constate lipsa unui călător. Dar
si artă pentru organizarea unor acti­ pot trim ite artişti profesionişti. Ca­ xecularea celei de a doua praşile ma­ nu numai tovarăşul Balea a ră­
vităţi multiple la căminele culturale. drele de instructori pentru form alii
De la tov. ing. loan Diaconescu, di­ nuale. Munca fiind bine organizală, mas cu biletul in buzunar. In
Fără îndoială, este un mare ade­ le pregăteşte Şcoala populară de artă rectorul gospodăriei de stat din M in ­ şi aceasta lucrare s-a terminat pc în­ aceeaşi situaţie s-au văzut şi
văr că biblioteca, căminul cultural, din Pelroşanî, prin sed iile sale exter­ tia, am prim ii vestea că pină acum lu ­ treaga suprafaţă de 25 hectare culti­ tovarăşii Nicolae Cindea şi
cinematograful au devenit instituţii ne, care an de an dă un număr însem­ crătorii acestei un ilă li au efectuat p ri­ vată cu sfeclă. A vînd condiţii favora­ Emil Horvath. Au rămas în Ha­
foarte căutate de ţăranii coopera­ nat de absolvenţi — instructori pen­ ma praşilă mecanică pe 180 hectare, bile de creştere şi dezvoltare, plantele ţeg, deşi doreau să ajungă la
tori, că în satele noastre se organi­ tru diferite genuri de formalii. Dar, din care pe 120 ha ocupate cu porumb sc află inlr-un sladiu de vegelalie a- Subcetate. Se mai întimplă insă
zează multe, chiar foarte multe ac­ deşi se instruiesc an de an zeci de si 60 cu cartofi. La cultura cartofilor vonsat. ca să aştept) autobuzul unde ai
ţiuni culturale şi că la ele participă cadre de Instructori, lotuşi, la sate, s-a Început şi cea de a doua praşilă, fost informai la aulogară şi să
o masă largă de tineri şi virstnici. sa simte lipsa lor. De ce aceasta ? lucrarea respectivă realizindu-se pe rămîi lotuşi pe jos. „M i s-a in­
Dar, dacă în ce priveşte volumul ma­ Este adevărat că numărul formaţiilor 20 hectare Pentru alinarea şi menţi­ Heearaie dicat greşit de la casieria aulo-
nifestărilor, al acţiunilor pa care le creşte continuu, dar cauza principală nerea în stare curată de buruieni a te­ qării locul undo trebuie să aş-
organizăm sinfem pe deplin m ulţu­ este totuşi formalismul cu caro se renului, s-a trecut şi la efectuarea pra­ iepl autobuzul", mai consemnea­ MINISTERUL INDUSTRIEI
miţi, nu acelaşi lucru se poate spune recrutează v iito rii instructori şi, ca ştiei manuale pe rind. Prima praşilă sâ manyal ză un călător din Călan în con­
despre calitatea acestora. urmare, slabul lor randament după manuală s-a făcut pe 45 hectare ocu­ dica de sugestii şi rcclamalîi
absolvirea cursurilor. Aceasta este de
— Cerinţele salului de azi — spu­ pate cu cartofi si 10 ha cu porumb. din aulogară.
fapt o problemă care s-a mai amin­ Lucrările de îng rijire a culturilor
nea in cuvîntul său Iov. Gh. A. Chi­ La îngrijirea cultu rii porumbukn cele Dacă mergi spre Ciula şi n-ai
tit şi altădată. se bucură de multă alenlie şi din PETROLULUI $1 CHIMIEI
tei, prolesor emerit, directorul Scolii mai bLine rezultate le-a înregistrat bri­ „ochi frumoşi" stai şi te uiţi
pedagogice din Deva — sini cu lo­ A lît in cadrul plenarei cit şi la gada din M intia condusă de Nicolae partea ţăranilor cooperatori din salul după autobuz cum îti pleacă
tul altele chiar şi fală de acum 2-3 consfătuirea cu activiştii caselor de Pieiraru, iar la cartofi brigada din Lă- Bircea Mică, oraşul regional Deva. din fată. Pe acest traseu taxa­
ani, fără sâ mai vorbim de acum IO- cultură s-a arătat că in practica m un­ puşnic care a prăşit aproape întreaga Pentru distrugerea crustei şi a buru­ torul A ron Simedroni îşi are Va ţine la sediul Bazei nr. I Bucureşti, str. G-ral
15 ani. !n viata satelor s-au petrecut cii culturale n-a fost înlăturat încă suprafaţă ocupată cu această cultură. ienilor in curs de răsărire, la cultura procedeul lui. Dacă n-ai „ochi
schimbări radicale: oamenii muncesc definitiv formalismul. Unele forme Concomitent cu aplicarea lucrărilor de porumbului se desfăşoară in ritm sus­ frumoşi" nu-ti dă bilet. Aşa au Budişteanu nr. 11 bis, O SESIUNE DE EXAMEN PEN­
şi gîndesc altfel, ştiu sâ aprecieze de activitate — cum sînt brigăzile întreţinere se acordă o grijă deose­ ţinui praşila I mecanică şi manuală. pătit doj călători care sosiseră
mai exact ceea cp este frumos şi util ştiinţifice — care şi-au dovedit viabi­ bită combaterii dăunătorilor. In acest Din cele 80 ha cultivate cu porumb, in autogară după ce casiera în­ TRU INSTALATORI autorizaţi in gaze lichefiate (ara­
si sînl mai pretenţioşi la tot ceea ce litatea — din lipsa de" răspundere a scop, ieri s-a trecut la aplicarea tra­ tractoristul Vaier loaneş de la S.M.T. chisese diagrama. Taxatorul nici gaz), ÎNTRE 14-16 IUNIE 1965.
li se oferă. Iată de ce. eşte nyceşar , unor oameni care, in loc s* ducă o tamentelor la cartofi, împotriva gin- Orăşlie 9 prăşit cu cultivatorul mai n-a vrut să-i asculte, deşi în
munca’ concreta "pentru" colecţionarea mult de 60 hectare. Zilnic, prin lolo-
sâ ridicăm calitatea manifestărilor cul­ dacului din Colorado. sirea la întreaga capacitate a agrega- fa|ă lor a tăiat 8 bilete, iar cei La aceste examene se vor prezenta şi instalatorii
întrebărilor, le formulează singuri,
turale. a conferinţelor in mod deo­ tutui cu care lucrează, el prăşeşle opt călători veniseră în urma
devin, în aceste cazuri, ineficace, lor. Şi... autobuzul a plecat. O r­ reuşi|i în 1960 în vederea definitivării. In caz de nepre-
sebit. Nici un conferenţiar — spunea peste 11 hectare. Avînd cultivatorul
neînleresanlc. bine reglat, praşila mecanică între ganele de control I.R.T.A, au
vorbitorul — să nu se prezinte în zentare se anulează autorizaţiile.
Pentru ridicarea activităţii cultura­ rîndurî se execută la un nivel agro­ datoria să pună capăt unor ast­
fala oamenilor fără o temeinică docu­ A doua praşilă tehnic corespunzător, respeclînd zona fel de procedee.
le la nivelul salului cooperativizal sc In mod excepţional se pot prezenta la definitivare
mentare ştiinţifică, fără să nu poată de proiecţie prevăzută in ju ru l plan­
cere un interes major fală de cunoaş­
demonstra şi susţine prin exemple terea realităţilor lui, un studiu apro­ telor, cec o ce permite să nu sc di­ 0 farsă „reuşită" şi instalatorii reuşiţi în anii 1955— 1959, care au omis
minueze densitatea optimă stabilită.
locale tema despre care vorbeşte. fundat al fenomenului cultural, o Cooperalorii din Pricaz, raionul Praşila mecanică se (ace la o adîn- a se prezenta în 1964.
Exigentele de azi ale ţăranului co­ Orăşlie, au acumulat o experienţă va­ cime de 8-10 cm. utllizindu-se viteza Şoferul IJscatu Florea voia
preocupare mai atentă pentru apli­ neapărat să bea o gură do vin.
operator fală de hrana spirituală sînl loroasă în ce priveşte cxcculorea lu­ 1 de mers a tractorului pentru a nu
carea şi extinderea iniţiativelor valo­ Dar poli să te abaţi o clipă pe Pentru orice informaţii suplimentare, cei interesaţi
justificate; el are la îndemînă radioul, crărilor de Îng rijire la cullura sfe­ acoperi plantele cu păminl. Conco­ la bufet cind eşti în cursă şi
roase. a metodelor eficace de muncă clei de zahăr. Dalorilă (aptului că in mitent cu praşila mecanică se efec­ se vor adresa la Baza nr. V III M.I.P.C. Timişoara, str.
televizorul, cinematograful, bibliote­ Să răspundem acestor cerinţe prin anii precedenţi prăsiiuî şi răritul au tuează si prima praşilă manuală Pină mai ai şi un taxator care-li a-
ca, urmează cursurile invătăm intului acum această lucrare s-a realizat rală ceasul ? Trebuia găsit un Ceahlău nr. 2/a telefon 1.80 16.
mobilizarea eforturilor noastre, prin fost executate la timpul oplim. coope­ pretext, jucată o farsă. Lingă
agrozootehnic, participă la şedinţe, la hotărîrea de a înlîmpina cel de-al ratorii de aici au obţinui producţii pe aproape 30 la sulă din suprafaţa bufetul din Ciopotiva frinelc
schimburi de experienţă unde înva­ sporite, care au depăşit 20 tone rădă­ planificată. De o atenţie sporită la autobuzului 50292 HD. se de­
IV-lca Congres al partidului nostru îng rijire se bucură şi celelalte cul­
ţă continuu. Uneori, activiştii cul­ cini la ha. Iotă pentru ce în această fectează subit. Pină repară frî-
cu rezultate deosebite şi in activi­ primăvară, de îndată ce sfecla a ră­ turi prâşitoare.
turali uită de acest adevăr şi pre­ nele — si-a zis taxatorul — să
tatea cullural-educativă de m asă! sărit, s-a trecut la executarea primei beau nişte apă". S-a dus omul
zintă oamenilor manifestări culturale praşile şi a rărituluî. Lucrarea s-a rea­ la fîntînă şi şoferul Uscatu H o ­
In Editura Politică rea, prinzînd momentul, a dat
neconvingătoarc, ineficace. IO N CIOUOTA lizat intr-un timp scurt, coca ce a'con-
fuga la bufet. Si vinul răco­
reşte. Autobuzul a plecat cu o
a apărut-. oră înlîrziere.
Cursă... specială
ldcea ¡-a venit taxatoarei
Olqa Wescr, după ce a ajuns
cu autobuzul la cap de linie,
in Baru Mare. De ce să stea
ei, taxatoarea si şoferul, in
Baru Mare cind la un pas de
loc, la Haţeg, e spectacol ? Zis
si făcut. A u pornii, calc întoar­
să, la Hatcq, la spectacol. N u ­
mai că după spectacol s-a aflat
de „cursa specială" dc 50 km
şi contravaloarea ei a fost îm­
părţită pe din două între şofer
şi taxatoare. Aşa-i cind folo­
seşti autobuzul drept lim uzi­ iiatoltvxl mooUA.u
nă in scopuri personale.
Subredactia voluntară ¡SummeJí¿ennemie
Haţeg
¡ t ¡UmíftM ¿ck&Jt
N. R. Conducerea Autobazei
I.R.T.A, Petroşani, de care a-
Volum ul cuprinde „Caiete despre parline autocoloana Haţeg, tre­
imperialism", materiale pregătitoare buie să ia grabnic măsurile co­ I m m m u T
adunate în vederea lucrării „Im peria­ respunzătoare pentru ca trans­
Una din formaţiile care s-au prezentat bine la Festivalul cintecului şi dansului — dansatorii din Lă- lismul, stadiul ccl mai înalt al capi­ mmmmm
pugiul de Sus. portul de călători să se desfă­
talismului", elaborată în prima jurna­ şoare în bune condiliuni.
Foto: I. TEREK lele a anului 1916,
presei; 8,3G Orcheslre de eslradă; Paleta melodiilor de muzică uşoa­ 17,00; 19,00; 21,00; 23,00; 0,52 (pro-
A G E N D A 9.30 Cinlece şi jocuri populare; 10,03 ră; 11,30 Universitatea tehnică ra­ gramul II).
Călătorie muzicală- 10,30 A ni de dio,* 11,45 Pagini alese din muzica
ucenicie. In vizită la cel mai tinăr instrumentală; 12,15 „Drag mî-i bade UZINA TEHNOFRIG CLUJ
cerc lilerar din Capitală: cercul „G. de tine" — emisiune de cinlece şi TELEVIZIUNE
Câlinescu"; 12,03 „Cintâ vio rile " — jocuri; 12.45 Valsuri Inlerprelate de
MIERCURI 9 IUNIE 1965 muzică de estradă; 13,10 Concert de fanfară; 13,03 Muzică de balet din 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,20 STRADA FABRICA DE CHIBRITURI NR. 5—11, TELEFON 61—00
prinz; 14,10 „Vorbeşle-m i de dra­ opere; 13,30 De ţoale pentru toii Penlru copii: Ştili să desenaţi, co­ VINDE DIN STOC:
goste" — muzică uşoară; 15,00 C i­ (reluarea emisiunii din 6 iunie); pii?! Povestirea „Fricosul" de Ion
clul „Pagini din istoria muzicii ro­ 14,25 Muzică ; 14,35 M elodii pre- Agirbiceanu. Desenează lu rie Darie, — rulmenţi ;
C I N E M A tograful „Palria"; Mă iubeşle, nu maneşti: Cullura muzicală lu seco­ feraie ,* 15,30 Muzică instru­ Povestiri din Rubovia: „V in de pă­
mă iubeşte — cinematograful „Fla­ lul al XIX-)ea — muzică corală ,* mentală; 15,40 înregistrări de la pădie"; 20,00 Emisiune de tea­ — curele trapézoïdale ;
căra"; HAŢEG: Gaudeamus ig ilur —
DEVA: Cronica unei crime — ci­ 15.45 Muzică populară interpretată „Feslivalul de jazz din Bled — Iu­ tru: „Gaiţele" de A l. Kirilescu; In
cinematograful „P op ular"; BRAD; — oţeluri inoxidabile şi aliate ;
nematograful „Patria” ; M erii sălba­ rle Ana Bălăci şi Ştefan Lăzărescu; goslavia — 1964"; 16,00 Muzică pauză: Poşta televiziunii; In înche­
Fala in doliu — cinematograful „St.
tici — cinematogralul „A rta "; Car- 16.30 Roza v in lu rilo r: „llin e rn r ia- populară inlerprelată de Maria Pe- — tablă de oţel arc şi inoxidabilă ;
roşie"; LONEA: Spărgătorul — ci­ iere: Buletin de ştiri. Buletin me­
touche — cinematograful „Grădina lomilean"; 18,05 V arielăli muzicale; ter şi Toni lordachei 17,15 „îm i
nematograful „M in o ru l"; JLlA: 31) de teorologic. — plăcuţe videa ;
de var«V’i PETROŞANI: Moscova- 19,15 U niversilalea• lehnică radio; ciut iubirea" — muzică uşoară ,*
ani de vese'ie — cinematograful
Genova — cinematograful „Republi­ 19.30 Solişti de muzică uşoară ; 20,00 18.00 A rii şi scene din opereta — materiale electrice (contactoare, relee de timp,
ca; „V ie ţi uscate — cinematograful „Lumina"; HUNEDOARA: Dragoste Radiogazela de seară; 20,30 Vă in- „Conlesa M ărită" de ICalman; 19.05
la zero grade — cinematograful logometre etc.) ;
„7 Noiembrie"; LUPENI: Neamul vilăm la dans,- 22,20 Ia microfon M elodii populare la cererea ascul­ ItaaSctifli iueltM»ri>lo<'ît*
„Sladionul Corvinul",
Şoimăreşlilor seriile —- I si 11 — ci­ M ary Ford şi Les Paul; 22,30 M elo­ tătorilor; (9,30 Teatru la microfon: — piese de schimb auto ;
nematograful „C u ltural"; SIMERIA: dii lirice. „P licul"; 21.20 „A m Îndrăgit o me­ PENTRU 24 ORE — termometre — manomètre ;
Cronica unui bufon — cinematogra­ ii a §» g o PROGRAMUL II: 7,35 Jocuri in- lodie" — muzică uşoară; 21,51 M u ­ Vreme neslabilă, cu cerul mai
ful „M ureşul"; ALBA 1ULIA: Există HKOGRAMUl I: 5.0fl M :.c concert terprelalc de fanfară; 7,50 De la zică de dans pentru toate virslele,- mult noros. V or cădea averse de — instalaţii sanitare ;
un asemenea flăcău; Tovarăşii — de dimineaţă; 5.40 Cinlece şi jocuri o melodie la alta: — muzică uşoa­ 23,56 Pentru liecare ritm ul preferat. ploaie insolite local de descărcări
cinematogralul „V icto ria "; SEBEŞ: populare; 0,10 Muzică uşoară; 6,35 ră; 8.30 „Drag mi-c cîntecul şi jo ­ electrice. V in tu l va sufla moderat — organe de asamblare ;
O stea cade din cer — cinematogra­ Valsuri; 7,15 Muzică de eslradă in- cul"; 9,03 Concertul instrumenlelor,- Buletine de ştiri şi radiojurnale: clin vest şi nord-vest. Temperatura — material construcţii ;
ful „Progresul"; Cine-i criminalul? lerpretalâ la diferite instrumente; 10,32 „Cine m-aude chitind", pro­ 5.00. 6,00, 7,00,* 10,00, 12,00; 14,00; staţionară,* ziua va fi cuprinsă intre
— cinematogralul „Sebeşul"; O kA - 7,30 Sfatul medicului: Liliaza biliară; gram de cîntece populare; 10,45 Pie­ 16,00; 18,00; 22,00; 23,52 (programul 22 şi 28 de grade, iar noaptea intre — arcuri spirale diferite.
ŞTIE: Gaudeamus igilur — cinema- 7,45 Cînlece vesele; 8,00 Sumarul se corale de mare popularitate; 11,03 I), 7,30; 9,00; 11,00; 13,00; 15,00; 12 şi 17 grade. Informaţii suplimentare la cerere.