Page 33 - 1965-06

!N PREAJM A
PROLETARI D IU TOATE ŢĂRILE, W lŢ I-V 'A l

K M B B B n U W i M B i e M P t t M M H i n ü n M H a S l I I I I H i

CONFERINŢEI REGIONALE

✓X
IRSOREfllOI

J iiiirn n r r â i w i
hotârit ca pînă la deschiderea lucră­
ANUL XVII. NR. 3249 JOI 10 IUNIE 1965 4 pagini, 25 bani rilo r celui de-ol IV-lea Congres al Delegaţi
partidului să extragă cele 12.000 tone
Rodul muncii de cărbune cît prevede angajamen­
\ j tul nostru anual. Pentru realizarea la Conferinţa
educative însufleţită întrecere. M obilizaţi de regională
acestuia in abataje se desfăşoară o
către orqanizatiile de partid, dc e-
Luminos al n u riiim ii rii noastre, alătură realizărilor de pînă xemplul personal al comuniştilor, m i­ de partid
In aceste zile, colectivul exploată­
nerii din toate sectoarele exploatării
acum, succese noi. Bilanţul muncii este înscriu pe graficul întrecerii socialis­
te succese tot mai importante. Colec­
fructuos. La indicaloruL minereu de
tivul sectorului I, de exemplu, care
fier extras, planul a fost depăşit cu în cinstea Congresului partidului s-a
PATRIEI SOCIALISTE minereul marfă a crescut cu 16.300 ne peste plan, a dat in plus pînă a-
31.645 tone. C onţinutul de metal în
angajat să extragă 6 000 tone cărbu­
tone, peste prevederile planului. N u ­
cum mai bine de 3.600 de lone. De a-
mai pe seamif îmbunătăţirii conţinu­
somenea m inerii din sectorul II, al
tului de fier în minereul extras, s-au
cărui angajament este de 3 300 tone
obţinut în plus lată de plan 3.150 tone cărbune, au livrat peste 2.100 tone
metal. cărbune în plus.
M eritul este al întregului colectiv Rezultatele cele mai semnificative
Oamenii muncii au primit şi în prim ul rînd al comuniştilor. de la exploatarea noastră au fost ob­
Contribuţia cea mai marc la dobîndi-
ţinute de către brigăzile in frunlca
rea acestor succese şi-a adus-o colec­ cărora sint comuniştii, mineri cu o
cu deplină aprobare proiectele zi cu zl, comuniştii din acest sector înaltă calificare profesională, care,
tivul sectorului I. Prin munca lor de
prin exemplul lor personal, insulle-
au dovedit că sţnt oamenii cei mai tcsc şi mobilizează înlrequl colectiv
Directivelor Congresului înaintaţi, stăpîni pe meserie, promo­ de muncă. Comunişlii A urel Cnslea
tori neobosiţi ai tehnicii not şl me­
si foan David. delegaţi la Conferinţa
al IV-lea al P. M. todelor avansate de muncă. In lupta regională de parlid, vor raporta cu
pentru înfăptuirea sarcinilor de plan
mîndric că angajamentele
luate dc
şi a angajamentelor, comuniştii au brigăzile lor — de a cxlrage in cin­
fost întotdeauna în primele rînduri stea Congresului partidului — 1.500,
însufleţind şi mobilizînd prin exem­ respecliv 1000 tone de cărbune pes­
plul lor. întregul colectiv. Cei 13ră te plan, a fost realizat şi depăşit.
S arcin i ÍB3ip4»n*Éaei¿e construcţii de partid, văd în comuniştii din o r­ T R A IA N IO V
ganizaţia noastră oameni plini de i-
IO A N BARNA
nitialivă, slăpîniţi de un înalt simţ secretar al Comitetului de partid prim -topitor la C.S. Hunedoara
de răspundere faţă de muncă. de la E. M. Aninoasa
Prima oră a începerii activităţii ..Sînlem pur şi simplu entuziasmaţi coinilent cu îmbunătăţirea calităţii,
pc şantier. O parte din conslruclo- de prevederile noilor proiecte de Di­ creşterea productivităţii muncii şi re­ Rolul activ al comunişlilor în reali­
r ii de la montaj-instalalii nr. 1 din rective. In conslruclii-m onlaj produc­ ducerea preţului de cost al lucrărilor zarea sarcinilor de producţie, s-a vă­
cadrul l.C.S. Hunedoara, cci care tivitatea muncii pe un salariat va de construcţii-monlaj. zut mai cu seamă în deslăşurarea u-
lucrează la laminorul de 800 mm. creşte în anul 1970 faţă de anul 1965 Pentru a realiza întocmai aceste o- nei susţinute munci polilicc-educati- Sub
erau adunaţi intr-un cerc larg. in cu circa 30 la sută. Pentru ca această bieclive, va trebui să aplicăm cele mâi ve în rindul celor fără de partid In
consfătuirile de producţie, în discuţii­
mijlocul lor, cineva citea cu glas prevedere s-o putem realiza, vom r i­ clicicnle metode de organizare, să a- le purtate la locul dc muncă, mem­
ta re : „Proiectul de Directive ale dica nivelul tehnic al execuţiei, vom plicăm tot ceea ce tehnica ne pune la bru de partid au explicat fiecărui om îndrumarea
Congresului al IV-lea al P.M.R. cu ii doluli cu noi utilaje va trebui să dispoziţie, să (im bum gospodari.
privire la dezvoltarea economiei na­ căutăm permanent să îmbunătăţim in ­ Aş vrea să spun că noile proiecte necesitatea şi importanta realizării e-
ţionale în perioada 1966— 1970“ şi dicii de folosire a utilajelor, să inten­ xcmplarc a sarcinilor de plan. organizafiei
„Proiectul de Direclive ale Congre­ sificăm mecanizarea operaţiilor grele dc Directive, întocmite cu multă înţe­ C O SM A CULCEA
lepciune, cuprinzfnd coordonatele ge­
sului al IV-lea al P.M.R. cu privire şi cu consum mare de muncă. nerale ale muncii noastre de perspec­ secretar al organizaţiei de bază de partid
la valorilicarea surselor energetice Am reţinut, tie asemenea, o seamă sectorul I, E. M. Teliuc
tivă, ne vor ii un bun îndrumar. Nc
şi electrificarea ţârii in perioada de sarcini atribuite constructorilor, vom strădui să îndeplinim exemplar
1966— 1975". Printre oamenii care as­ privind alegerea celor moi judicioase
cultau cu mare alenlie fiecare slovă amplasamente şi soluţii constructive, prevederile lor. Sinlcm holăriti să De la un an Ia altul, sub conducerea
citită, l-am ¡m iluit şi pe tovarăşul ing. accelerarea rilm ulu i dc execuţie în iacein lot cc e posibil pentru ca mă- Angajamentele organizaţiei de partid, ţăranii coope­
Zaharia Farcaş, şclul şantierului mon- vederea scurlării termenelor de pune­ relcle sarcini încredinlale constructo­ ratori din Teius au înregistrat succe­
laj-instalalii nr. I. E) ne-a declarat : re in luncliunc a invesliliilor, con- rilor să (ie realizate cu succes-. se tot mai însemnate pe linia conso­
devin fapte lidării economico-orqanizatorice a co­
operativei. Datorită sprijinului primit
ADEZIUNE UNANIMA din partea stalului, care ne-a pus la
Colectivul nostru de mineri s-a an­ dispoziţie tractoare, maşini agricole,
îngrăşăminte chimice, materiale pen­
gajat să extragă în acest an peste
Cu mult entuziasm au lost aştepta­ drul cooperativelor agricole de pro­ şinilor agricole, ridicarea calificării prevederile planului de produclie tru construcţii, credite ele., am reuşit
te şi primite proiectele de Directive, ducţie pc care le deservim, iar în a- tractoriştilor, îmbunătăţirea calităţii 12.000 lonc de cărbune, să depăşească să sporim continuu producţia vege­ R AVEICA M U N T E A N
de către colectivul de mecanizatori teliere se lucrează de zor ta pregă­ reparaţiilor, organizarea întrecerii so­ productivitatea muncii planificalc cu tală şi animalieră. Rezultatul activi­ muncitoare
de la S.M.T Orăştie — ne-a spus tirea utilajelor pe care le vom fo­ cialiste şi altele. Cunoscînd posibili­ 5 kg. cărbune pe post, să economi­ tăţii pe care am desfăşurat-o, urmînd Ia Uzinele „30 Decembrie" Cugir
tehnicianul mecanic O vidiu Mariş, tăţile de care dispunem şi bazaţi pe neabătut calea arătată de parlid, se
losi în campania de recoltare. Anali- sească suplimentar la preţul de uost
locţiitorul secretarului organizaţiei dc holărîrea şi entuziasmul colectivului 300.000 lei. concretizează în creşterea puterii e-
partid. zind posibilităţile de care dispunem, nostru de lucrători ne vom strădui să Succesele obţinute în primele cinci conomice a unităţii noastre şi a bună­
In anul 1970, Industria siderurgică Noi, cu toţii ne străduim să in lim - conslalăm că prin valorificarea mai ne aducem o contribuţie tot mai mare luni ale anului, aproape 10000 lone stării ţăranilor cooperatori. La înce­
Va produce circa 6,3 milioane tone pinăm cel dc-nl IV-)ea Congres a) bună a rezervelor-, existente putem la realizarea obiectivelor cuprinse în cărbune iu plus,' dorinţa unanimă* a putul acestui ou iondul de bază a»l coo­
oţet. partidului cu succese cil mai fru ­ proiectele de Directive, sporind astfel întregului colectiv de a întîmpina perativei agricole de produclie însuma
(Din proiectul de Directive ale moase în muncă. Acum atenţia ne dezvolta şi consolida realizările ob­ aportul unităţii noastre la creşterea Congresul partidului cu realizări şi peste 2 m ilio jn e lei, urmind să spo­
i celui de-al IV-lea Congres al este îndreptată spre executarea la un ţinute. In acest scop, In conlinuare continuă a producţiei agricole şi la mai frumoase au determinat pe m i­ rească în conlinuare prin alocarea
\ P.M.R. cu privire la dezvoltarea nivel agrotehnic corespunzător a lu­ vom pune accentul pe folosirea la în­ consolidarea economică şi organizato­ nerii din Aninoasa să-şi majoreze an­ unei părţi însemnate din cele aproape
economiei naţionale). crărilor de îngrijire a culturilor in ca­ treaga capacitate a tractoarelor şi ma- rică a cooperativelor oyricole. gajamentele. Colectivul de mineri a 2,5 milioane tei venituri băneşti pe
rare le vom realiza din valorificarea
produselor agricole. Un stimulent pu­
ternic pentru creşterea producţiei îl
constituie holărîrea partidului şi gu­
A vernului cu privire la îmbunătăţirea
WTUMPINJND regimului de valorificare a produse­
lor agricole. Muncind cu holărîrc şi
entuziasm pentru înfăptuirea sarci­
nilor ce nc stau în iată, aplicind pc
scară largă măsurile agrozootehnice
înaintate, la realizările dc pînă acum
CONGRESUL PARTIDULUI adăugăm zi de zi altele noi, lot mai
însemnate. Astfel, producţia marfă de
lapte şi carne, realizată pînă acum
întrece cu mult prevederile planului. IO A N M UR IN
t ■ M m r r r .-r .-
De asemenea, lucrările de îng rijire a şef dc brigadă la l.C.S. Hunedoara
cultu rilo r s-au aplicat la un nivel a-
CĂUTĂRI giu şi Ghcorqhe Moraru. Exemplul producţiei globale cu 149 mii lei, iar grotehnic corespunzător, ceea ce con­
lor a fost urmat de ceilalţi muncitori
a producţiei marfă cu 189 mii lei, S-au
stituie garanţia obţinerii unor recol­
de la tonle liniile tehnologice. produs 5.000 cnhlc de teracotă desti­ te bogate. Toate aceste rezultate sini
Biroul organizaţiei de bază P.M.R. nate exportului peste plan. strfns loqate de munca ţăranilor co­
ÎNCUNUNATE a trasat sarcini concrete com unişli­ Studiind proiectul de Directive ale operatori, în fruntea cărora se află
lor de a mobiliza înlrequl colectiv dc
muncă la îndeplinirea exemplară a celui de-al IV-lea Congres al parti­ cei 203 comunişti, c ili numără orga­
nizaţia noastră de parlid. Fiind in
sarcinilor de plan şi a angajamentelor. dului, muncitorii întreprinderii noa­ fruntea tuturor acţiunilor iniţiale în
DE Realizările înscrise pînă in prezent pc stre sînt animali dc dorinţa fierbinte scopul consolidării cooperativei agri­
graficul întrecerii socialislc dovedesc
de a-şi spori realizările in cinstea mă­ cole de producţie, comuniştii consti­
ecoul larq pe care l-a găsit în rindul
reţului eveniment. tuie exemple mobilizatoare, demne
m uncitorilor noştri îndemnul comu­ de urmat de întreaga masă de coo­
SUCCESE n iştilo r: productivitatea muncii pla­ SILVIU ANGHEL peratori.
nificata a lost depăşită cu 6,28 pro­ secretarul organizaţiei In cinstea Congresului partidului, (urnalişlii hunedoreni sc preocupă
cente. ceea cc s-a materializat in mai de bază P.M.R. intens de sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii fontei. IO N M U N TE A N U
Entuziasmul cu care oamenii IN FOTOGRAFIE: Aspect de la luarea unei probe dc fontă pentru secretarul Comitetului de partid
muncii înscriu pe grafice succes bine de 780 lone pîslă minerală pro­ Ing. GHEORG1IE RESIGA analiza dc laborator. de la cooperativa aqricolă de
după succes in întimpinarea ce­ dusă peste p la n ; depăşirea valorii directorul I.M.C. Bircea Foto : N. BONDAR producţie Tciuş
lui de al IV-lea Congres al
partidului, caracterizează şi co­
lectivul de muncă al întrep rin­ |
derii de materiale de construc­
; n nr. 3161 al ziarului Drumul so­ calităţii metalului şi au apreciat că continue a calităţii metalului. In perioada ce a urmat apariţiei ing. Valentina Iştoc, au vorbit despre
ţii Bîrcea. In cinstea acestui e-
cialismului" din 27 februarie a.c. a există loaie condiţiile pentru ca de­ Ing. loan Nila, director tehnic al prim ului articol la rubrica „Dialog
veniment deosebit penlru po­ măsurile aplicate penlru lichidarea
apărut un articol in care 100 de spe­ ficienţele semnalate să fie înlăturate, combinatului, a subliniat că, sub în­ despre calitatea oţelului", la cererea
porul român, muncitorii, ingi­ abaterilor de la analizele de laborator. ALEXANDRU BOCO
nerii şi tehnicienii întreprinde­ cialişti de la 14 uzine din tară — făcînd in acest sens numeroase pro­ drumarea orqanizatiei de partid, co­ redacţiei, peste 40 de beneficiari ne-au Ing. Nicolae Găvănescu şi ing Radu mecanic la F. C. Orăşlie
rii noastre s-au angajat să pro­ printre cei mai dc seamă beneficiari puneri dc măsuri lelmico-organizalo- lectivele de muncă din combinat au informat despre calitatea şi comporta­ Vlăduţ de la O.S.M. nr. 1, ing. A ndrei
obl'mut succese de seamă în ultim ii
ducă peste plan 550 tone pîslă ai Combinatului siderurgic din Hu­ rice. ani pc drumul promovării tehnicii noi, rea oţelului prim it de la C.S. Hune­ Popovici de la oţelâria electrică, s-au
La discutarea problemei îmbunătă­
nedoara -— şi-au exprimai părerea
minerală, 5.000 cahle dc tera­ cu privire )a calitatea otelului. Ei au ţirii calităţii otelului ce a urmat apoi perleclionârii j»rocedeelor Ichnoloqi- doara. La o bună parte din proble­ referit la eliminarea incluziunilor ne-
mele ridicate de ei au fost solicitaţi
cotă destinate exportului, să de­ apreciat etorlu) depus in ultim ii ani în coloanele ziarului la rubrica ..Dia­ cc si asimilării a noi mărci de oteluri. să răspundă însuşi furnizorii. .Aşa se inelalice sesizate de Fabrica de rul-
păşească productivitatea muncii menli Bîrlad, Uzina „În fră ţire a " O ra­
de către muncitorii, .inginerii şi teh­ log despre calitatea oţelului", au Totodată a arătat că dorinţa siderur- face că o serie de specialişti din com- dea. Uzina „O ţe lul Roşu" şi Atelierele
planificată cu 3,56 la sulă, iar
nicienii din combinat penlru asimi­ R.M.R. Iaşi.
la valoarea produc|ici marlă să
larea cu succes a noi mărci de ote­ Despre aportul ce trebuie să-l aducă
înregistreze peste prevederile
luri şi tipodimensiuni de laminate, colectivele de furnalişti la îmbunătă­
planului 308.000 lei.
ridicarea caracteristicilor mărcilor ce ţirea calităţii oţelului au vorbit Iov.
se fabrică de mai multă vreme şi
îmbunătăţiri strădania lor de a se achita cit mai DIALOG DUPA Nicolae Banu, secretarul organizaţiei
de bază din schimbul D de la seclia
conştiincios de sarcinile contractuale a II-a furnale şi ing. Petru Opriş, ad­
tehnologice şi i-au felicitai cu căldură. In acelaşi ju nctul şefului de secţie. Tovarăşii
timp însă, au arătat că necesităţile Ludovic Lada, preşedintele comitetu­
noastră, DESPRE
ciescindc ale industriei construc­ cREI r.UMI lui sindical de secţie de la secţia cocs
Angajamentele luate au lost urma­ toare dc maşini din tara şi ing. loan Popovici, şeful fabricii
te dc căutări, de muncă însufleţită. care se afirmă din ce în ce mai preg­ dc aglomerare a m inereurilor nr. 2,
Fiecare lază a procesului tehnologic nant, atît pe piaţa mondială, cit şi ne-au vorbit despre partea de contri­
— nou ca însăşi întreprinderea — a pe cea internă, reclamă o exigenţă buţie a agtomeratorişlilor şi cocsari-
fost studială cu multă alenlie. Aşa s-a sporită fată de calitatea materiei p ri­ CALITATEA DE lor.
\juns la concluzia că prin înlocuirea me — oţelul De aceea, în discuţiile La discuţie au participat, de ase­
• mutilatoarelor dc la camerele de se­ purtate, au făcut o serie de observa­ menea. turnătorii de lingotiere de la
dimentare cu altele dc capacitate mai ţii privind calitatea otelului prim ii Călan şi specialişti de la Fabrica de
mare, producţia de pislă minerală de la Hunedoara si an venit cu su­ materiale refractare din Baru Mare.
sporeşte, iar caldalca ei se îmbună­ gestii şi propuneri preţioase. OTELULUI DEZBATERI Îndrumate de organizaţiile de
tăţeşte. Cum obiectivul nr. J al întrecerii parlid, colectivele secţiilor şi sectoa­
Rod al aceloraşi căulări în perfec­ socialiste ce se desfăşoară în sec­ relor, conducerea combinatului, s-au M A R IA LUPU
ţionarea procesului lehnoloqic, apli­ cooperator Ia cooperativa agricolă
ţiile şi sectoarele combinatului in străduit să traducă în viaţă marea ma­
carea unui nou sistem de alimentare cinstea celui de-al IV-!ea Congres participat aproape 50 dc specialişti, qiştilor este de a satisface cit mai de­ binat au explicat în coloanele ziarului joritate a propunerilor lăcute de par­ de producţie Vinerea
a cuptoarelor vană a condus la creş­ a) partidului este îmbunătăţirea cali­ activişti de parlid şi de sindical. M ulţi plin cerinţele beneficiarilor, iar penlru care sini cauzele deficientelor respec­ ticipanţii la discuţia organizată de
terea productivităţii pe cuptor cu a- tăţii metalului, articolul în care be­ dintre ci, printre care ing loan Niţă, aceasta, se vor aplica în continuare tive si cum pol fi preinlimpinale. ziar pe tema îmbunătăţirii calităţii o-
proxim aliv 5 procente pe zi. neficiarii şi-au spus părerea despre director tehnic al combinatului, ing. măsuri lehnico-organizalorice comple­ Ing. Gheorghe Niţă, de pildă, şeful telului. S-au îmbunătăţii astfel ins­
î calitatea oţelului a avut un deosebit Nicolae Sinlimbreanu, şeful O.S.M. xe, multilaterale, care să conducă la C.T.C., a arătat cauzele care Iac ca trucţiunile referitoare la laminarea Primire !a
Comuniştii, ecou în rindul oamenilor muncii din nr. 2, ing. Gheorghc Rădulescu, şeful folosirea deplină a rezervelor inter­ pe poarta combinatului să mai iaşă lingourilor, marcarea, manipularea şi
combinat. Sub îndrumarea organiza­ sectorului olelării, ing. Mihai Grigo- ne, a agregatelor şi utilajelor de înal­ materiale cu defecte. Ing. loan Voi- depozitarea în ajuslajele laminoare-
animatorii întrecerii ţiilor de partid, pe marginea lui, s-au re, şeful O S.M . nr. I, Mircea Dela- tă tehnicitate, a metodelor noi de na, şeful laminorului de 650 mm. şi lor. C ontrolul tehnic a! calităţii s-a Consiliu! de Miniştri
Iniţiat chiar în ziua apariţiei discu­ pela, secretarul comitetului de parlid muncă. Ing. Gheorghc Rădulescu a ing. Nicolae Serbau, şeful lam inoru­
ţii colective, la care au participat nu­ de la laminorul de 650 mm, ing. loan scos in evidentă necesitatea însuşirii lui de profite m ijlocii şi benzi, au Ing. ŞTEFAN CORNEA
In adunările grupelor sindicale din M iercuri, 9 iunie, vicepreşedinte:»?
meroşi muncitori, ingineri şi tehni­ Bunaciu, tehnolog, ing. Gheorghe Ma- temeinice, de către toti muncitorii, a vorbit despre posibilitatea evitării de­ activist al Comitetului regional
luna martie a aceslui an, comuniştii teescu, şeful laminorului de profile tehnologiei de elaborare a otelurilor, fectelor de laminare, reclamate de că­ Hunedoara a) P.M.R. Consiliului de M iniştri al Rcpubli
au fost prim ii care şi-au luat angaja­ cieni. Ei au văzut în observaţiile, se­ mici şi alţii au scos în evidenţă rezer­ ing. Nicolae Sinlimbreanu s-a referit, Ing. GH. COM ŞUŢA Populare Române, Gheorghe Cast un
mente concreta, individuale. Topi­ sizările şi propunerile beneficiarilor tre Fabrica de ţevi din Roman şi A te ­ Marin, a prim ii în audienţă protoco­
un ajutor deosebit 1n efortul ce-l de­ vele importante ce există în secţii şi printre altele, Ja necesitatea folosirii lierele de reparat vagoane Bucureşti-
torii Liviu Bobric şi M ihai Luca s-au lară pe ambasadorul extraordinar ,i
pun pentru continua îmbunătăţire a sectoare, în vederea îmbunătăţirii depline a tehnicii noi ş.a.m.d. triaj. Chimistul Nicolae Chindler şi (Continuare In pag. a 3-a)
angajat să producă lunar 40 tone plenipotenţiar al Suediei la B u c i-
ptslâ minerală peste plan. La fel au reşli, O loi Gustav Bjurstrom.
procedai şi topitorii Constantin Boa- (Agerpres)