Page 34 - 1965-06
P. 34

P 00.  2                                                                                              Drumul  socialismului                                                                                                         Nr.  324»




























             HoiscBimarS  pe  m a rg in e a


            aaaei  co n sfătu iri  pe  tem a

            creşterii  şa  iingi*ăşărH



             percates 8  isa  Ce®4 » § ¡ 0



                                                                                                                 2000  lo c u r i                                          O
               Ca  unităţi  de  gospodărire  socialistă,  gospodării­  tate  şî  consumă  mai  puţine  unităţi  nutritive  decit
            lor  agricole  de  stat  le  revin  sarcini  importante,  tra­  bovinele  şi  ovinele  pentru  producerea  unui  kg  de
            sate  de  partid,  pe  linia  sporirii  continue  a  produc­  carne.
            ţiei  agricole  pe  unitatea  de  suprafaţă  şi  pe  cap  de   In  numai  5  luni  un  porc  din  rasa  ..Landrace   Organizarea  cît  mai   raţională  a   ficările  făcute  la  un  grajd  de  bovine,   marc  dc  porci,  nu  puleau  fi  suprave­  egal  cu  0,5  kg,  reiese  că  dacă
            animal,  precum  şi  In  direcţia  reducerii  preţului  de   poate  ajunge  la  greutatea  de  90-100  kg  consumînd   procesului  de  producţie   reprezintă   in  prezent  existind  posibilitatea  ca  pe   gheate  mai  ales  la  brănire,  cîiul  din   $  spaţiul  respectiv  ar  fi  utilizat
                                                                                                                                                                                     cauza  alimentaţiei  neumforme  se  în­
                                                                                                                                                                                                                          <1  s-ar  putea  realiza  zilnic  în  plus
                                                                                                                cheia  rentabilităţii  creşterii  porcine­
                                                                                                                                                  cej  GG0  mp  să  se  realizeze  un  rulaj
            cost  al  produselor. Aceste unităţi  sînt  chemai? c:i prin   doar  3,5  U.N.  pe  un  kg  spor  de  creştere  în  greutate,   lor.  In  unităţile  profilate  şi  speciali­  anual  dc  16.000  porci.  Prin  introdu­  registrau  pierderi  însemnate.  •j  cile  i.000  kg  carne,  ceea  ce  a-
            folosirea  mai  deplină  a  bazei  tehnîco-materiale  de   lată  de  ce,  dat  fiind  că  în  prezent  specia  porcină   zate  pc  creşterea  şi  îngrâşarea  aces­  cerea  mecanizării  procesului  dc  pro­  S-au  luat  măsuri  penlru  com­  «4  nual  echivalează  cu  peste  3G0
            care  dispun  şi  prin  valorificarea  superioară  a  re­  reprezintă  principala  furnizoare  de  carne.  s*o  luat   tei  specii,  trebuie  ca  selecţia,  alimen­  ducţie :  adăpători  automate,  canaliza­  partimentarea   adăposturilor,   M  tone.  lată  de  cc  cslc  necesar
            zervelor  existente  să-şi  aducă  o  contribuţie  tot  mai   măsura  pentru  creşterea  şi  îngrâşarea  porcilor  în  I   taţia  şi  reproducţia  să  fie  organizate   re.  hrănitoare  semiautomate  şi  acro-   formîndu-se  220  loluri,   din   !,|  ca  in  atenţia  consiliului  qospo-
            însemnată  la  ridicarea  pe  o  treaptă  mai  înaltă  a   unităţi  mari,  care  asigură  continuitate  şi  ritmicitate  |   pe  baze  ştiinţifice,  cxcluzhulu-se  ast­  Icnne  s-a  reuşit  să  se  realizeze  o  în ­  rele  115  care  existau.  In  pre­  ,  dărioi  să  sica  permanent  jiro-
            nivelului  agriculturii  noastre  socialiste.    la  livrare,  precum  şi  reducerea  consumului  de  furaje  J   fel  periodicitatea  în  lolosirca  măteii   semnată  economic  dc  forţa  dc  muncă,   zent  fiecare  compartiment  arc   J  biema  folosirii  intensive  a  spa-
                                                                                                                şi  a  spaţiului.  Principala  problemă  a   pentru  îngrijirea  tinerelului  cc  se  n-   o  suprafaţă  de  49  m.p.  şi  adă­  i)  ţiului  dc  producţie.
               Un  loc  de  seamă  in  activitatea  de  producţie  a   pe  kg  de  spor  şi  scăderea  preţului  de  cost  pe  uni-  |   cărei  rezolvare  sc  urmăreşte  în  fie­  dăposleştc  aici.  fiind  necesari  numai   posteşte  cile  75  porci.  Am ena­  Pe  lingă  măsurile  tehnice  cc  tre
            gospodăriilor  de  stat  din  regiunea  noastră  11  ocupă   tatea  de  produs.                     care  unitate  este  organizarea  creş­  3  muncitori.  Pe  lingă  cele  arătate,  s-a   jările  s-au  făcut  asliel  incit  să   buîe  luate  in  vederea  folosirii  raţio­
            creşterea  animalelor,  iar  in  cadrul  acestui  sector  o   An  de  an,  ca  urmare  a  concentrării  şî  speciali­  terii  şi  îngrăşârii  porcilor  în  flux  teh­  trecut  la  amenajarea  unui  alt  grajd   permită  şî  introducerea  alimen­  nale  a  capacităţii  de  producţie,  pre­
            pondere  însemnată  revine  speciei  porcine.  In  struc­  zării  producţiei,  gospodăriile  de  stat  îşi  îmbogăţesc   nologic,  ceea  ce  asigură  o  ritmicitate   pentru  vieri,  totodată  comparlimcn-   tării  cu  apă.  Măsurile   luate   zintă  marc*  înscmnătalc  pentru  creşte­
            tura  producţiei  globale,  sectorul  zootehnic  repre­  experienţa  în  creşterea  şi  îngrâşarea  porcilor,  des-   şi  continuitate  perfectă  la  livrare.  In   lindu-se  două  sălaşun  comune  pen­  pentru  folosirea  intensivă  a   rea  producţiei  şi  reducerea  cheltuie­
            zintă  peste  35  la  sută,  iar  mai  mult  de  60  la  sută   coperă  noi  metode  ştiinţifice  pentru  creşterea  lor   legălură  cu  realizarea  obiectului  a-   tru  scroafe  qcstunle.  creîndu-se  astfel   spaţiului  prezintă  şî  o  scrie  do   lilor,  acţiunile  gospodăreşti  întreprin­
                                                                                                                minlit,  o  sarcină  deosebit  de  impor­  posibilitatea  alcătuirii  mai  judicioase   avantaje  economice.  Dinlre  a-   se  in  fiecare  unitate.  Cslc  necesar  să
            din  valoarea  totală  a  producţiei  animaliere  obţinute   raţională,  care,  aplicate  in  practică,  şi-au  dovedit  pe  *j   tantă  care  stă  în  fata  gospodăriilor   a  grupelor  după  fluxul  tehnologic  in-   [  ccslea,  cel  mai  important  cxle   se  urmărească  păstrarea  în  bune  con­
            se  realizează  din  creşterea  porcinelor  Datorită  în­  deplin  eficienţa  economică.  Pentru  introducerea  şl  |   dc  stal  este  ulilizarca  deplină  a  spa­  li'odus.  faptul  cu  acum  un  îng rijitor  de­  diţii  a  adăposturilor  şi  a  invcnlarului
            făptuirii  sarcinilor  trasate  de  partid  cu  privire  la  con­  aplicarea  pe  scară  largă  a  metodelor  înaintate  de  j   ţiului,  a  capacităţii  dc   producţie.   :i   Măsurile  iniţiale  şî  cele  care   serveşte  375  porci  faţă  dc  ma­  folosit  in  procesul  de  producţie.  Pre­
            centrarea  şi  specializarea  producţiei  agricole,  an  de   creştero  şi  îngrăşaie  a  porcilor,  Trustul  central  Gos-  j   L nistă  numeroase  exemple  care  dove­  .1  se  vor  mai  lua  penlru  utiliza-   ximum  280,  ( iţi  îngrijea  înain­  lungind  durata  de  folosire  a  accslora
            an  gospodăriile  de  stat  din  regiunea  noastră  au  do-   lat  a  organizat  ta  Orăştîe,  *,imp  de  două  zile,  o  con-  |   desc  că  prm lr-o  organizare  raţiona­  j  rea  intensiva  a  spaţiului   vor   te  de  comparlimentarca  adăpos­  se  reduc  cheltuielile  penlru  reparaţii
            bîndit  rezuitafe  tot  mai  bune  în  sporirea  producţiei   sfătuire  la  care  au  participat  inginerii  şefi  zoo-  |   lă  a  muncii  în  ferme  s-a  reuşit  să   *i  permile  ca  pe  fiecare  boxă  să   turilor.  Se  prevede  ca  prinlr-o   şi  procurarea  de  inventar  nou.
                                                                                                                sc  dubleze  producţia  dc  carne  folo-   )  se  realizeze  7,5   Jafuri.   Toafe   .  mecanizare   corespunzătoare  a   Despre  necesitatea  folosirii  intensi­
            de  cerne  şi  reducerea  preţului  ei  de  cost.  In  legătură   tehnişri  de  la  trusturile  Gostat  din  ţară  şi  specia­  sindu-sc  aceleaşi  construcţii.  Pot   fi   1  amenajările  s-au  efectuat  in   proceselor  de  producţie  să  se   ve  a  spaţiului  în  producţia  porcine­
          I  cu  sarciniie  gospodăriilor  de  stat,  proiectul  de  Di­  lişti  din  147  gospodarii  agricole  de  stat.  In  urma   considerate  ca  pozitive  acţiunile  in i­  j]  numai  citeva  saptâmîni.  cliel-   ajungă  ca  un  grajd  să  fie  de­  lor,  precum  şi  măsurile  co  trebuie  lua­
            rective  ale  Congresului  al  IV-lea  al  Partidului  Mun­  referatelor  prezentate,  a  discuţiilor  şi  a  vizitării  fer­  ţiate  de  către  consiliul  gospodăriei   !  luîelile  efectuate  pulînd  fi  reçu*   servit  de  un  singur  muncilor,   te  în  acest  scop  a  vorbit  şi  iov.  M i-
            citoresc  Român  prevede  ca  în  anul  1970  peste  50  la   melor  de  Ic  G A S .  Orăştie  şi  Geîmar,  participanţii  la   dc  stat  din  Golmor  pentru  utilizarea   *•  perate  inlr-un  timp  scurt  dato-   Cu  toate  realizările  obţinute   dc   hai  Cu Iulian.  Deoarece  spaţiul  ropre-
            sută  din  producţia  totală  de  carne  de  porc  ce  se  va   consfătuirea  care  a  constituit  un  rodnic  schimb  de   intensivă  a  spaţiului  existent.  In  a-   ■  rită  creşlcrij  volumului  produc-   lucrătorii  dc  la  G.A.S.  Orăştie  pe  lin ii   zinlă  una  din  rezervele  importante
            obţine  de  către  G A S .  să  se  realizeze  în  unităţi  spe­  experienţă,  au  tras  învăţăminte  folositoare  pentru   cest  scop.  s-an  desfiinţai  maqazidc   ;  ţlci  pc  scama  extinderii  spa-   folosirii  depline  a  spaţiului.  Ta  aceas­  penlru  creşterea  volum ului  producţiei
            cializate,  care  folosesc  metode  industriale  de  creş­  activitatea  de  viitor.  Cu  acest  prilej  li  s-au  făcut   şi  bucătăriile  din  3  mstcrmtăli,  în   3  jiului.  tă  unitate  se  constată  că  mai  există   în  fiecare  unilale.  este  dc   daloria
            tere  a  animalelor,                             şi  recomandări  preţioase  privind  generalizarea  celor   locul  cărora  s-au  construit  2G  boxe.   Unele  preocupări  in  direcţia  folo­  încă  unele  deficiente.  Rcfcrindu-sc  la   consiliilor  gospodăriilor  de  stat  să  ur­
                                                                                                                                                  sirii  mai  intensive  a  spaţiului  au  exis­  sil naţia  actuală  a  adăposturilor,  iov.   mărească  cu  mult  simt  dc  răspundere
               Necesitatea  acordării  unei  deosebite  atenţii  creş­  mai  eficiente  metode  de  creştere  şi  îngrâşare  a   Spaţiul  recuperat  prin  aceste  măsuri   tat  şi  la  gospodăria  dc  stat  din  Orăş-   Dumitru   Molanii,   secretar   gene­  înfăptuirea  tuturor  măsurilor  menite
            terii  şi  ingrâşării  porcilor  este  determinată  de  fap­  porcilor.                             permite  să  se  realizeze  în  plus  182   tic.  Initial  adăposturile  erau  construi­  ral  la  Trustul  central  Gosfat,  a  arătat   să  ducă  la  realizarea  acestui  obiectiv,
            tul  că,  în  comparaţie  cu  alte  specii  de  onîmale,  ei   In  pagina  de  faţă  redăm  citeva  din  principalele   fălări,  oblminclu-se  astfel   aproape   te  penlru  cile  5  loturi,  fiecare  avjiul   cc  efect  negativ  arc  faptul  că  2.000   preocupîndu-sc  totodată  de  aplicarea
            au  o  prolificitate  ridicată,  ajung  repede  la  maturi­  probleme  dezbătute  în  consfătuire.  1.500  purcei  înţărcaţi,  fără  a  se  face   cap acitif*  penlru  cile  150  porci.  Acest   de  locuri  nu  se  folosesc  in  prezent.  recomandărilor  făcute  de   Trusturile
                                                                                                                                                  sistem  prezenta  o  seric  de  inconve­  Fâcibd  un  simplu  calcul,  cou-   central  si  locale  Gostat  cu  privire
                                                                                                                investiţii  pentru  alte  construcţii  noi.   niente.  Printre  ele  amintim  faptul  că   sidcrînd  că  sporul  mediu   dc   la  folosirea  deplină  a  capacităţilor  de
                                                                                                                Pe  această  linie  se  înscriu  şi  medi-  loluriic  fund  formale  dinlr-un  efectiv  creştere  iu  greutate  pc  zî  ar  ii  produclie  existente.
                                                                                   rilc  tehnice  $1  organizatorice
                                                                                   luaie  vor  permite  ca  in  acest
                                                                                   an  să  se  realizeze  3100  filă ri,
                                                                                   cu  un  indice  de  utilizare   a
                                                                                   scroaielor  de  2.I4,  fiind  prevă­
                                                                                   zut  ca  in  total  sO  se  obţină
                                                                                   peste  30.000  de  purcei.
             «  ?  I                                                            R clerindusc  Io   aceste  probleme,
                                                                              Iov.  ing.  Mihni  Cutuhun,  director  în
                                                                                                                                                   masă  verde  la  padoc,  va  permite  scă­                           3]  nil.  Ce  trebuie  făcut  insă  în  a-
                                                                              .Tr.uSfUl..  C.c.ntrol  .Gostat,  a  subliniat
                                                                              marca  răspundere  ce  revine  cadrelor                              derea  consumului  de  furaje  con­                                    cesl  scop  ?
                                                                              tehnice,  brigadierilor  şi  în g rijito rilo r                      centrate  la  I — 1,5  kg  pc  zi  furajată.                             In  prim ul  rînd  este  necesar  să
                                                                              pentru  asigurarea  muicii  si  folosirea                            Dc  asemenea,  la  materialul  pentru                                  se  facă  o   compartimentare  a
                                                                              ei  raţională.  Selecţia  si  înfăptuirea                            nrăsuă  întreţinut  pe  păşune  se  redu­                            •  adăposturilor.   Maternităţile  c-
                                                                              tuturor  măsurilor  care  în  final  duc                             ce  consumul   de   concéntrala   la                                 l   xistenle  au  boxe  cu  suprafeţe
                                                                              In  ridicarea  prolificităţii  scroafelor  tre­                      0,5—U,8  kg  pe  fiecare  exemplar  şi                               r   cc  variază  între  5  şi  9  m  p.,  iar
                                                                              buie  să  se  materializeze  in  rentabili­                          zi.  Avantajele  economico  ale  aces­                               ■  compartimentele  pentru  tineret
                                                                              zarea  cre.şlcrii  scroafelor.  Realizările                          tui  sislem  dc  îngrijire  sînt  evidente,                          1  sînt  pentru  cile  150— 250  locuri,
            Una  din  problemele  principale  dc   acestora  să  se  prezinte  astfel:  10  la   înregistraic  de  unilătilc  frunlase  scot       ConsumÍnd  1.300  kg  lucerna   mgsă                                 ţ  ŢinÎnd  scama  dc  această  situa­
          rezolvarea  căreia  depinde  în  măsură   sulă  din  efectiv  la  5-7  fălări.  30  la   în  evidentă  posibilităţile   exislenle        verde  pe  perioada  de  păşunat  pen­                                 ţie,  s-au  începui  şi  se  vor  con-
          hotăriioare  realizarea  sarcinilor   cc   sută  între  4-5  fă ţări,  30  la  sută  la   în  această  direcţie.                         tru  fiecare  scroafă  se  realizează  a-                            |  linua  amenajările  astfel  incit  să
          stau  in  fata  gospodăriilor  de  stat  cu   2-3  fătări,  iar  30  la  sulă  la  prima   Organizarea  exemplară  a  procesu-           nual  o  economic  de  200  kq  concen­                              j  se  asigure  5  m.p.  pc   fiecare
          privire  la  ridicarea  eficienţei  econo­  şi  a  doua  fatare.  Pentru  formarea   tui  de  reproducţie  trebuie  sâ-şi  gă­           trate,  ceea  ce  calculat  la  efectivul                              boxă.  0,65  m.p.  pentru   fiecare
          mice  a  creşterii  porcinelor  o  consti­  măteii  s-au  retimit  cele  mai  bune   sească  expresia  In  obţinerea  anuală   Reducerea  conlinuă  a  cheltuielilor   gospodăriei  dc  stal  din  Gclindr  c-   Organizarea  creslerii  animalelor  în   .  jiorc  la  îngrăşat  şi  2  mp  în  să-
          tuie  asigurarea  şi  folosirea  raţională   scrofiţe,   individualizarea   lor  fucin-   a  cel  puîin  2000  kg  de  carne  de  la   pc  unitatea  de  produs  —  indicato-   rhivaloază  cu  370  tone   nutreţuri   unilăli  specializate  prezintă  o  marc   ‘  laş  comun  pentru  fiecare  scroa-
          a  maici].  Din  informarea  prezentată   du-se  încă   din   boxa  de  alăptare.   fiecare  scroafă,  ceea  ce  echivalează   1  rul  sintetic  care  caracterizează  in-   concentrate  sau  4U0.000  Ici.  In  plus,   însemnătate  penlru   îmbunătăţirea   ■  fă.  Analizînd  situaţia  spaţiului
          de  tov.  ing.  A rlu r  ¿>mi(ll.  directorul   Prima  selecţie  se  face  Ia  înţărcare   cu  un  venii  de  peste  I50.000  lei.  în­  .  ireaga  activitate  economico  financia-   sc  obţine  un  material  de   prăsilă   realizărilor  dc  producţie  şi  liniincia-   ♦  înainte  de  amenajări  se  consta­
          gospodăriei  dc  stat  din  Gelmnr,  a   o  dată  cu  constituirea  loturilor   dc   registrarea  unor  Indicatori  economici   râ  a  gospodăriilor  do  stat  —  este  una   bine  dezvoltat.   Animalele  iirtreti-   rc  în  seniorul  zootehnic.  Aceasta  este   tă  că  există  mai  puţin  cu  100
          reieşit  că  in  aceaslă  privinţă  un i­  prăsilă,  cinrl  se  elimină  exemplarele   superiori  eslc  eondilionotă  insă  ne­  din  sarcinile  principale  ce  slau  in   nule  în  labără  sînt  îng rijite  dc  nu­  una  din  sarcinile  pc  care  partidul   ;  boxe  faţă  de  necesarul  penlru
          tatea  respectivă  a  doblndit  o  expe­  necorespunzătoare  care   reprezintă   m ijlocit  de  activiiaicn  pe  care  o  des­  lata  acestor  unilăli.   In   structura   mai  4  muncitori,  rcalizîndu-se  o  ' ’co-   le-a  pus  in  faţa  gospodăriilor  de  stat.   .  închiderea  circuitului,  iar  pen-
          rienţă  pozitivă,  înrcgislrînd  unele  re-   20-25.  la  sută  din  efectivul  loial  de   făşoară  cadrele  tehnice.  Acestora  Ic   cheltuielilor  dc  producţie  pe  cap  fie   Urmărind  realizarea  ci,  Trustul  Gos-   *  (ru  efectivul  de  tineret  adăpos-
          zultale  satisfăcătoare.  Astfel,  în  u l­  scrofiţe.  A  doua  selecţie  sc  reali­  revine  sarcina  de  o  urmări  îndea­  scroală  iurajală  ponderea  principală   nomic  de  20.000  lei  la  capitolul  sa­  lal  Hunedoara  a  iniţial  o  serie  dc   tirca  este  asigurată  in  proporţie
          timii  doi  ani  efectivul  de  scroafe  mat­  zează  cind  seroiilele  au  greutatea   proape.  zi  de  zi,  modul  de  brănire   —  prslc  80  la  sută  din  totalul  lor  —   larii.  măsuri  menite  să  contribuie  la  lo lo ­  de  numai  78  la  sută.  Tredndu-
          că  s-a  mărit  de  peste  două  ori,  ceea   rlc  25-30  kg  urinind  ca  pînă  la  greu­  şi  îngrijire  a  scroafelor,  felul  cum   o  ocupă  furajele  si  salariile.  Acţio-   Cheltuielile  penlru  amenajarea  ta­  sirca  moi  judicioasă  a  c fe tliv u lu i  rlc   •  se  la  înfăptuirea  măsurilor  de
          cc  va  permite  ca  în  acest  an  să  se   tatea  rle  100-110  kg  cîiul  acestea  sc   se  reali’/razâ  planurile  fie  monlâ  si   nînd  prin  măsuri  de  îmbunătăţire  a-   porcine  maică.  Iu  ulilizarca  mai  de­  :  amenajare  şi  tipizare  interioa­
          livreze  pentru  îngrăsare  cu  C500  pu r­  dau  la  montă,  să  fie  scoase  din  e-   fălări,  cum  se  face  selecţie»  scrofile-   supra  acestor  factori  sc  pot   realiza   berei  sînt  minime.  Organizarea   şi   plina  a  spaţiului  dc  cazare  şi  a  m ij­  ră  a  adăposturilor,  pînă  acum
          cei  mai  mulţi  faţă  de  anul  trecut   fccliv  încă  510  la  sulă  din  exempla­  lor.  In  acelaşi  limp  eu  daloria  Pi  se   însemnate   economii  la  prclul   dc   inslalaien  ei.  fără  coslul  gardului  c-   loacelor  dc  mecanizare,  fapt  care  în   1  s  au  realizat  în  plus  50  boxe
          Matca  de  9croaie  existentă  s-a  for­  rele  necorespunzătoare.  Deci,  pentru   preocupe  cu  grijă  de  ridicarea  cali­  cost.  Consiliul  gospodăriei  dc  stat   leciric,  se  ridică  la  15  mii  lei,  sumă   final  va  permite  să  se  obţină  pro­  J  din  cele  100  prevăzute.   Prin
          mat  pe  seama  materialului  propriu,   a  obţine  100  scroafe  montale  sc  re­  ficării   profesionale  o   îngrijitorilor,   din  Gelmar  a  manifestat  o  preocu­  cc  poale  fi  amortizată  în  5  ani.  f u­  ducţii  sporite  şi  la  un  prcl  de  cost   1  modificările  ce  sc  aduc  adăpos-
          prin  alimentaţie   raţională,  seleclic                                                                pare ' susţinută  penlru  scăderea  con­                           scăzut.  In  principal  măsurile  stabi­  ‘j  (urilor,  vor  dex'cn»  libere  3  ma-
          continuă  şi  folosirea  vierilor  din  ra­  ţin  la  înţărcare  170-200  scroliţe,  ceea   pentru  a  aplica  întocmai  măsurile  zo-   sumului  dc  furaje  si  perfecţionarea   rajele  concentrate  se  aduc  la  labă­  lite  au  drept  scop  organizarea  mai   <1  ternilăţi.  din   care  2  sc   vor
          sele  Landrace  şi  York.  Incepînd  din   ce  asigură  realizarea  unor  indicatori   oveterinare  înaintate,  in  scopul  ob­  procesului  dc  producţie.   In  ultim ii   ră  rle  o  echipă  de  deservire,  acestea   temeinică  a  sectorului  de  reproduc­  j  transforma  in  adăposturi  pen-
          anul  1963  s-a  trecut  la  alegerea  şi   corespunzători  dc  produclic.  ţinerii  unor  cantităţi  cil  mai  mari   doi  ani,  consumul  dc  furaje  s-a  re­  fiind  administrate  inlr-un   singur   ţie,  asliel  încîl  îu  anul  viitor  să  sc   tru  tineret,  iar  una  în   sălaş
                                                                                                                                                                                                                        !
          reţinerea  pentru  prăsilă  proprie  a   Asigurarea  unei  muici  cores­  rlc  carne,  cu  un  consum  scăzut  do   dus  cu  peste  250  kg  pc  cap  do  scroa­  tain.  IVişunalul  se  face  pe  parcele   realizeze  închiderea  circuitului  în   comun  penlru  scroafe.
          1257  scroafe,  ajungind  ca  structura  punzătoare  precum  şi  mâsu-  furaje  şi  cheltuieli.         fă,  iar  în  trimestrul  F  din  acest  an   limitate  prin  gardul  electric,  ele  mâ-   ramura  creşterii  porcinelor.  Faptul   Urmărind  realizarea  fluxu lu i  teh­
                                                                                                                  s  a  înregistrai  o  scădere  a  consumu­                         râ  in  anul  Irccnl  s-au  achiziţionai   nologic  de  producţie  în  circuit  in ­
                                                                                                                  lui  cu  22  kg  pc*  cap  de  scroafă  fală   rindu-se  treplal  in  raport  cu  consu­  grăsuni  dc  la  7  Irusluri  qoslal  a  in-   clus  in  cadrul  Truslului   regional
                                                                                                                                                                                     llucnţoi
                                                                                                                                                                                             negativ  asupra  activilătii
                                                                                                                  de  perioada  corespunzătoare  a  anu­  mul  zilnic  de  masă  verde.  economice  a  unităţilor  din  Trustul   Goslal,  au  fost  luate  si  alic  măsuri.
                                                                                                                                                    Necesitatea  organizării  taberelor
                                                                                                                  lui  1064.  Concomitent  en  reducerea
          Derafizarea-o  ac june  impor fantă                                                                     consumului  de  nutreţuri  a  scăzut  şi   dc  vară  în  fiecare  gospodărie  dc  stal   Gostat   Hunedoara.   înregistrîndu-   Astfel,  s-au  reţinut  pentru  prăsilă
                                                                                                                                                                                                                      proprie  un  număr  dc  700  scrofiţe  de
                                                                                                                                                                                                                 va­
                                                                                                                                                                                                             în
                                                                                                                                                                                     se  cheltuieli
                                                                                                                                                                                                  neprevăzute
                                                                                                                  prclul  dc  cost  pe  zi  furajată  cu  mai
                                                                                                                                                                                                                      vîrslă  diferită,  cu  care  se  vor  com­
                                                                                                                                                   roiesc  din  eficienţa  economică  cc  se
                                                                                                                  mult  dc  I  leu.  La  baza  rezultatelor   obţine  in  urma  folosirii  acestui  sis-   loare   dc  340.000   lei  —   cheltuieli   plota  locurile  de  scroafe,  ceea  ce  va
            Problemelor  privind  deratizarea,  de-   din  hrana  ce  trebuie  administrată  a-   tea  trebuie  depozitate  la  o  distantă   amintite  stau  administrarea  în  mod   efectuate  penlru  transport  şi  depla­  permile  ca  pînă  la  sfîrsitul  acestui
          sinfecţia  şi  desinsectia  ii  s-a  acordat   nimalelor.  lată  de  ce  este  important   de  cel  pulin  1  km.  dc  fermele  dc  ani­  raţional  a  furajelor  şi  preocuparea   lom  de  brănire  a  porcilor.   sări  in  scopul  procurării   porcilor   an  să  se  asigure  un  efectiv  maică
                                                                                                                                                                                     necesari  îngrăşârii.
          un  loc  important  în  cadrul  dezbateri­  sa  existe  o  preocupare  susţinută  pen­  male  Si  aşezate  in  grămezi  mici   In   pentru  înlăturarea  risipei.  Dc  ase­  f,Ş   La  efectivul  de  porcine   ce   de  2.600  capete,  necesare  penlru  în ­
          lor  consfătuirii.  Rolcvind  pericolul  pe   lru  înfăptuirea  măsurilor  do  deratiză­  caz  dc  nevoie  se  pol  utiliza  inseclici-   menea,  prin  îmbunătăţirea  norme­  p   poate  II  îng rijit  în  tabere  de   In  regiunea  noastră,  4  gospodării   chiderea  circuitului.  De  asemenea,
          care-l  prezintă  penlru  fermele  de  por­  ri'  în  fiecare  fermă.  înainte  dc  in iţi­  rlele  sub  formă  de  soluţii  sau  pulbere.  lor  de  deservire,  consumul  dc  zilc-   vară  in  cadrul  gospodăriilor  dc   dc  stal  sînt  profilate  pe  produce­  prin  măsurile  luate  în  ceea  ce  p ri­
          cine  şi  pagubele  pe  caro  lc  pot  adu­  erea  acestor  acţiuni  trebuie  identifi­  Penlru  ea  acţiunea  dc  aplicare  a   om  pentru  îngrijirea  a  100  scroafe   M  s/al  se  eonslafă  că,  prin  folo-   rea  si  crcslcrea  tinerelului  porcin,   veşte  reproducţia  există   condiţii
          ce  rozătoarele,  tov.  dr.  loan  Mari-   cate  toate  intrările  şi  galeriile  exis­  măsurilor  de  deratizare,  dcsinfccţle  şi   s-a  redus  în  ultim ii  doi  ani  cu  pes­  W  sirco  acestei  inclodo.  sc  econo­  ¡ar  una  pe  îngraşarea  porcilor.  In   penlru  a  se  realiza  zilnic  17  monte,
          nescu,  dc  la  Trustul  central  Gostat,  a   tente,  fiind  necesar  ca  masurile  dc   dcsmscclie  să  fie  (acută  in  bune  con-   te  300.  misesc  zilnic  20  vagoane  de  In­  condiliilc  actuale,  pentru  a  produce   15  fălări  si  obţinerea  a  127  purcei.
          indicat  şl  măsurile  cele  mai  eficiente   combatere  să  cuprindă  întreaga  fer­  diliuni  şi  cu  cficenla  dorilâ  este  ne­       ri  raje  conccnlrale,  ceea  ce  cclii-   anual  4.000  tone  carne,  este  nece­  S-au  creat  aslfol  condiţii  pentru  a
          penlru  combaterea  acestora.  Ca  să  nc   mă.  Rezultate  bune  sc  obţin  pri.i  fo­  cesar  ca  acestor  măsuri  să  li  sc  o-   O  metodă  deosebit  do   eficientă   »‘1  valcază  cu  o  economie  de  pesie   sar  să  se  achiziţioneze  din  alara  re-   se  obţine  anual  46.000  purcei,  din
          dăm  mat  bine  scama  dc  pagubele  pro­  losirea  Antanului  şi  a  produselor  Dc-   cordc  o  atenţie  deosebită  în  loale   care  va  influenta  pozitiv  asupra  acti­  «  20.000  lei.  Iată  de  ce  este  ne­  qiunii  un  număr  de  14.000  porci,   caro  so  vor  retine  penlru   prăsilă
          duse  şi  de  pericolul  pc  care-l  prezin­  licia,  Roznn,  substanţe  care  nu  sînt   gospodăriile  de  stat,  trusturilor  loca­  vităţii  economico-financiarc  a  gos­  ţi  cesar  ca  loale  gospodăriile  dc   ceea  ce  duce  la-  efectuarea   unor   r i t g  800  scrofiţe,  cu  care  se  asigură
          tă  rozătoarele  este  suficient  să  ară­  toxice  penlru  animale.  La  G.A.S.  O-   le  rovoninflu-lo  datoria  ca  prmlr-un   podăriei  este  organizarea  taberelor   %  stat  din  regiunea  noastră  să  ia   cheltuieli  suplimentare  dc  aproape   înlocuirea  exemplarelor  neeorespun-
          tăm  că  nn  singur  şobolan  poale  dis­  răştie  s-a  utilizat  nitrogenul,  la   a-   specialist  să  urmărească  permanent            1  măsuri  pentru  amenajarea  şi  or-   300.000  lei.            zăloarc  din  lurma  de  bază.
          truge  anual  aproape  20  kg.  dc  cerea­  plicorea  l raia nubilului  respectiv  Htin-   respectarea  regulilor  dc  zooigienă  în   dc  vată  pentru  porci,  f aptul  că  s-au   Şj  ganizaroa  in  bune  condiţiuni  a   Prin  aplicarea  acestui  sistem  de
          le,  totodată  el  fiind  purtător  a  G-12   du-se  în  prealabil  măsuri  penlru  e vi­  fermele  de  animale.  Pe  această  cale   luat  măsuri  pentru  asigurarea  masei   taberelor  de  vară,  asigurîndu-   Analizînd  această  situaţie,  s-a   organizare  a  producţiei,  folosindu-se
          boli  infccto-contagioasc   pc  care   le   tarea  pericolului  de  intoxicare.  so  vor  evita  in  marc  măsură  o  parte   verzi  prin  pâşunat  pentru  scroafele   «  se  astfel  o  valorificare  mai  dc-   1  ajuns  la  concluzia  că  prin  in-   raţional  spaţiul  existent,  se  vor  cres­
          poale  transmilc  cu  uşurmtă  la  ani­  In  ceea  ce  priveşte  combaterea  in ­  din  pierderile  înregistrate  la  consu­  qcstonle  pînă  în  luna  a  3-a,  iar  la   jj  plină  a  rezervelor   exislenle   ţ  Iroduccrea  fluxului  tehnologic,   te  anual  în  plus  cile  11  000  purcei.
          male,  făcind  un  simplu  calcul  reiese   sectelor  este  important  ca  în  primul   mul  d<*  furaje,  totodată  fiind  înlătura­     «  penlru  reducerea   consumului   J  prin  utilizarea  mai  raţională  a   In  felul  acesta  cheltuielile  cc  se  u-
          că  in  cadrul  unei  ferme  de  animale   rind  să  se  păstreze  igiena  adăposturi­  tă  mm  din  cauzele  care  pot  provoca   cele  cc  sc  află  înainic  dc  monlă,  în   1  de  furaje  şi  scăderea  preţului  dc   f  spaţiului  cxislcnt  şi   folosirea   lilizau  penlru  achiziţionarea  porcilor
          rozătoarele  pot  aduce  pagube  care  e-   lor,  prin  evacuarea  la  timp  a  gunoiu­  diferite  îmbolnăviri  şi  pierderi  dc  a-   control  şi  lactnlie  sc  administrează  ¿  cost  pe  unitatea  de  produs.  j   intensivă  a  măteii  sc  poale  asi-   din  afara  reqiunii  se  vor  folosi  la
                                                                                                                                                                                       '  gura  realizarea  a  4.000  tone  căr­
          chivalează  cu  pierderea  a  1  la  sută  lui  sau  a  resturilor  alimentare.  Aces­  nimale.                                                                                                             amenajarea  adăposturilor,  iar  amor-
                                                                                                                                                                                      ţi  ne  anual  şi  excluderea  chelluie-   Uzarea  lor  sc  realizează   inlr-un
                                                                                                                                                                                      j   Iilor  ocazionale  dc  achiziţiona­  timp  scurt,  pcrmiiînd  înregistrarea
                                                                                                                                                                                         rea  grăsunilor  din  alara  regiu-  unor  însemnate  benelicii.
                                                                                                                                                    Una  din  activităţile  dc  hora  ale
                                                                                                                                                  lucrătorilor  de  la  Gospodăria  a-   învăţămintele  desprinse  în  urma  consfătuirii  sînt  deosebii  dc  preţi­
                                                                                                                                                                                    oase.  Aplicarea  în practică  a_  indicaţiilor  dale  de  Trustul  central   Gostat  J.
                                                                                                                                                  fj'icolă  dc  stat  din  Cala»   este
                                                                                                                                                  eres  c% ni  porcilor.  In  prezent  u-   j   şi^  introducerea  pe scară  faigă  a  metodelor  avansate  folosite  dc   gospo­
                                                                                                                                                  ceoslă  unitate  deţine  peste  2.000   dăriile  de  stat  frunlaşe  trebuie  să  sica  permanenl  în  atenţia  conducerilor
                                                                                                                                                  dc  porcine  din  care  aproape  360   unităţilor  din  regiunea  noastră.  Demn  de  reţinut  esle  faplul  că,  aşa  cum
                                                                                                                                                  dc  scroafe.  Purceii  rezultaţi  de  la   arata tov.  mg.  Vasile  Cosmuţă  de  la  Trustul  central  Gostat,  prin   organi-
                                                                                                                                                  scroafe  slut  crescuţi  pină  la  circa   ;   ' are j  exemplară  a producţiei  la  un  efectiv  de  1.000  scroafe  se  poale  rea­
                                                                                                                                                  20  kg  şi  apoi  sc  livrează  îngraşă-   liza  anual  un  beneficiu  dc  peste  4  milioane  lei.
                                                                                                                                                  toriei  de  la  G.A.S.  OrăşU.e.  Pen­  Ultlizînd  mal  din  plin  rezervele  interne  existente  în  fiecare  gospo­
                                                                                                                                                  tru  a  obţine  rezultate  bune  în  a-   dărie  dc  sfal  profilată  penlru  creşterea  şi  îngrâşarea  porcilor,  accslc  uni-
                                                                                                                                                                                     lăli  îşi  pol  aduce  o  contribuţie  fot  mai  mare  la  sporirea  producţiei  de
                                                                                                                                                  ceasta  ramură  dc   producţie  au     carne  şi  fa  obţinerea  ci  cu  cheltuieli  din  ce  în  ce  mal  scăzute.  Urmărind
                                                                                                                                                  fost  făcute  amenajările  necesare,   zi  de  zi  consumurile  specifice  dc  furaje,  sporurile  de  creştere  în  greu­
                                                                                                                                                  tn  fotografie  sînt  prezentate  ci­  I
                                                                                                                                                                                     tate  ce  sc  înregistrează  şi  volumul  cheltuielilor  efectuate  pe  unitatea  dc  pro-
                                                                                                                                                  teva  adăposturi.                 (lus,  luind  măsuri  operative  penlru  înlăturarea  deficienţelor  ce  se  sem-
                                                                                                                                                                                   \  nâlCflza,  gospodăriile  de  stat  din  regiunea  noastră  vor  dobindi  noi  şi  în-
                                                                                                                                                                                    somnale  succese  pe  linia  sporirii  numărului  dc   animale  si  a  producţiei
                                                                                                                                                                                    aceslora  —  obiectiv  de  seamă  ce  slă  în  atenţia  lucrătorilor  din  gospodăriile
                                                                                                                                                                                    de  stal.  îndeplinind  in  mod  exemplar  sarcinile  cc  le  revin  cu  privire  la
                                                                                                                                                  Pagină  realizată  de  N.  îîfiCOE   I!  '^ s ie r r a   producţiei  şi  reducerea  preţului  de  cosi  al  produselor,  lucrătorii
                                                                                                                                                                                   I
                                                                                                                                                  cu  sprijinul  colaboratorilor  zia­  *  (Im  gospodăriile  de  stat  vor  intim plna  Congresul  partidului  cu  realizări
                                                                                                                                                  rului.                             tot  mal  de  seamă  pe  linia  creşterii  gradului  dc  rentabilitate  a  acestor
                                                                                                                                                                                    unităţi.
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39