Page 35 - 1965-06
P. 35
Nr. 3249 Drumul socialismului Pag. 3
O Î1S1IM D E IJ T IM J CH IM IC
TSSÉ P L O I E Ş T I
!5 ü 9 II3 d . i ,
I * STRADA DEPOULUI NR 16
í
b«.:**.\ -4 «L Stá«, Roşia de Secaş Oferă spre vinzare unităţilor socialiste, din sto
& ¿ * 4 j2 Í 3 S > ^ ^ ............ cul disponibil :
-J A ¿' C fcJk ti ' *C7* W ■ * * “’
— MATERIA!.E ABRAZiVE;
Cooperatorii din Roşio dc Secaş,
~ -*.r „ . A ,* - — TABLA INOXIDABILA;
roionul Sebeş, nu terminal p lin ire p ri
mii însfimmţatul porumbului. Drept — ŢEAVA DE ALAMA;
líi^ liiy S í ú rezultai, plantele au răsărit şi au cres-
P E f e , . , . cul în bune condiţiuni. Dar pentru ob — DIVERSE MATERIALE.
a» ^ - A T J b Ţ A r d a m & f i a i ţinerea unor recolte sporite, acest lu Doritorii se vor adresa cu co. ndă fermă la se
cru nu este suficient. Din experienţa
Liniştea cimpiei a fost brusc ri - T s J S â k r . - 1 , 4 A v ■ i J V - acumulaţii s-d constatat că lucrările diul uzinei, unde se pot consulta listele respective.
sipită de muşcătura lacomă a cupe
lor de excavator, de freamătul ze de îng rijire executate la timp şi la
cilor de maşini ce alergau pc dru un nivel agrotehnic corespunzător
murile abia bătătorite. Acest şu U;,' constituie un factor important în spo
voi de oameni, veniţi aici, pe şan ft rirea producţiei )n hectar.
r ;
Orqanizîiulu-şî bine
munca,
pînă
tier, batea primii ţăruşi ai marii ieri, prima praşilă mecanică şi ma ÎNTREPRINDEREA d e c o n s t r u c ţ ii
construcţii in mai 1963. De atunci, «m nuală a fost terminată pe toate cele
marea familie a constructorilor a
petrecut pe şantier trei primăveri, După 90 de zile, cu două luni mai Prin galeria nr. 5 argila şi şamota de la secţia de înnobilare este 330 de hectare. Din suprafaţa amin FORESTIERE DEVA
fiecare avînd o fizionomie aparte devreme faţă de prevederi, comuniş transportată la secţ.ia amestec-presare. tită, pc mai bine de 180 hectare pră-
Cifrele adunate eu trudă se rotun tii Alexandru Popa, maistru şi şitul mecanic s-a executat cu ajuto STRADA DOROBANŢILOR NR. 24
jeau mereu, de la primăvară la pri Gheorghc Hutter, dulgher, coborau ca 70 de zidari, zugravi şi mozaicari de 105 la sută, toate obiectivele aflate rul cullivaloarelor. Prăşitul manual
măvară, mustind de mirosul reavăn de pe schele cu feţele înseninate Ra care se ocupă de finisaje şi 12 maiş in execuţie se încadrează sau sînt s-a realizat o dată cu cel mecanic şi
al miilor de m c de betoane turnate, portau execuţia exemplară a celor tri şi ingineri care coordonează m un tn avans faţă de grafice. Colectivele în acelaşi timp s-a făcut si răritul ANGAJEAZA DE URGENŢA:
cuprlnzind In sfera lor conturul vas 17 celule. ca la aceste obiective. La turnarea de aici. in frunte cu comunişti ca plantelor pc rind, aslgurîndu-se o
telor construcţii metalice ce se a- Ingeniozitate şi mult spirit prac ultimelor trei fundaţii pentru prese, Nicolae Pletroiu, Dumitru Moise, densitate corespunzătoare in funcţie — maiştri constructori;
vintă semeţe spre înălţimi. tic a demonstrat şi inginerul şef necesare terminării etapei I A -hl B, monlori, îoan Sălcudeanu. şamotor, de gradul de fertilitate a solului $i — tehnicieni constructori ;
hibridul cultivat. Deoarece în cursul
Au fost ani de o veritabilă „bătă coordonator. Ştefan Bulbeş. La pro s-a organizat munca in lanţ. La locu Todor Magda, zidar, Gheorghc Cior- zilei dc ieri această lucrare s-a ter — ingineri constructori.
lie” cu timpul, de întrecere, în care punerea dlnsului, venită peste solu rile cheie au fost repartizate cele tea, maistru, ing. Nicolae Bodea, in- minal, cooperatorii de aici au înce
cele 21 hectare, pe care s-a aşezat ţia Indicată In proiect, montajul cup mai bune formaţii de lucru conduse tlmpină prin rezultate demne de put praşila a doua. O contribuţie pre Aceste posturi sînt la şantierul drum auto Teliuc
noua fabrică de produse refractare toarelor rotative s-a făcut cu o ma de comunişti pricepuţi, v laudă apropiatul Congres al partidu ţioasă la realizarea in timp a acestor
din Alba ¡ulia. au devenit de ne- cara portal de 80 tone Rezultatul ? Cu fiecare zi care se apropie de lui, Conferinţa organizaţiei regionale lucrări au adus membrii cooperatori — Toplifa— Hunedoara.
recunoscut. A ic i s-au excavat 93.950 Scurtarea lenncnului de execuţie cu data dării în exploatare, construc de partid. din brigăzile conduse dc Gheorghc Sc asigură cazarea.
m c. pămint şi s-au turnat 70.000 circa 3 Iutii, 600.000 lei economii la torii, prin metodele eficiente de ...In urmă eu cltăva vreme, un ll- Olteanu, lacob Muntean şi Ion Puş
m.c. betoane, iar betoancle la n u preţul de cost. muncă pe care le folosesc, îşi apro năr inginer de pe şantierul noii fabrici, caş. Lucrarea începe pe data de 10 iunie 1965.
dul lor au fost încorsetate, sau în Sînt multe, foarte multe ideile pie lot mai mult succesul. Acest lu care participa pentru prima oară la Ing. TIBCR1U M U N TE A N U
cing ele insele 1 800 tone construcţii novatoare aplicate de constructorii cru reiese clar din graficele de e- o astfel de construcţie, ne-a sp u s: corespondent Relaţii suplimentare se pot cere zilnic la serviciul
metalice. Ce înseamnă aceste cifre ? acestei mari fabrici. FAe au adus co xccufie şi cele de întrecere, din care „S-a muncit mult şi cu folos la ri personal ad-tiv din cadrul întreprinderii, telefon nr.
Din ele s-au născut siluetele de o lectivelor de aici şi primele succese, dicarea acestei mari fabrici. Aş spu
constituţie robustă a staţiei de des consemnate cu prilejul zilei de 1 Mai. spicuim citeva realizări: planul de ne, metaforic, că noi am deschis o 1589, 1397.
cărcare a argilei, a depozitului de In acea memorabilă zi prima linie producţie al şantierelor a fost de nouă fereastră spre Hunedoara. Din
produse finite, secţiei înnobilare, de şamolă avea să producă primele păşit cu 2 milioane lei, planul de cadrele ei de beton vor porni spre Geoagiu
cuptorul rotativ tir. 1 total şi, parţial, cantităţi de produse investiţii pe ansamblul lucrării a Hunedoara, intr-un timp nu prea
nr 2, silozurile depozitelor de şa- C fiJ itT lG L cül I t l C Â L T Â M I t m
motă, galeriile nr 1, 2t 3 şi 4. In a- Predarea liniei Intii de fabricaţie, fost îndeplini* în 5 luni in proporţie îndepărtat, anual lOO.OGO tont cărămizi
cu tot caracterul festiv al unor ast- Una din preocupările actuale ale itt TUBURI
ceste hale. care domină de departe fel de momente, s-a făcut din mers, - refractare obişnui cooperatorilor din Geoagiu este în
clmpia, s-an montat 3 JOO tone de te şi înnobilate cu grijirea culturii dc cartofi, care ocu
utilaje, proiectate şi uzinale în cea cu „motoarele” pornite din plin alumină calcinată pă 45 de hectare. Fiind plantaţi la tim sg ja Jh tcd w lQ C llÍÜ Ñ I
mal mare parte in ţară. Aproape in După terminarea clapei, intitulată şi 150.000 tone şa- pul optim, cartofii au răsărit şi se dez
întregime, partea de construcţie este simbolic l A, trebuia continuată molă”. voltă bine. Dar, în urma ploilor că ALB, A iB MURDAR.
munca la etapa I B. împreună, I A
terminată. Dar, piuă a se ajunge aici. plus I B alcătuiesc o relaţie care zute, s-a format crustă şi au apărut
constructorii au trebuit să dovedeas înseamnă intrarea in exploatare, la Ce s-ar putea a- multe buruieni, care stînjenesc dez CU LOAR l a u n ru iui,B £i6E ,
că pricepere, entuziasm şi mai ales 1 iulie a.c., a 50 la sută din capaci dnuga acestor cu voltarea în continuare a plantelor. ORlS DESCHIS ETC
iniţiativă. vinte ? Prima linie
tatea totală de producţie a noii fa Acest lucru a determinat pe coope
La îndemnul organizaţiei de brici. de şamotă şi-a rea ratorii clin Geoagiu să execute la tim
partid, constructorii au căutat să lizat planul în pro pul potrivit prima praşilă.
aplice cele m ai eficiente metode de Aşadar, bătălia pentru realizarea Cu cîtcva zile în urmă, aici s-a în
execuţie. Le cerea acest lucru res finisajelor, montarea utilajelor şi porţie de 177,4 la ceput praşila a doua care pînă ieri
pectarea şi scurtarea termenelor pre instalaţiilor la secţiile Innobilare-mă- sulă. O parte din s-a efectuat pe mai bine de jumătate
văzute in graficele de execuţii. Co einarc-granulare, 6 fundaţii pentru această cantitate, din suprafaţa cultivată. In vederea Sn-
şurile de fum, cu o înălţime de 70 presele de la amestec-presare, partea momentan prin q rijirii cartofilor şi respectiv a com
m. s-au înălţat cu cofraje glisante. La intermediul altor baterii gîndacului din Colorado, pc
fiecare 24 de ore se înainta 3 m. Se metalică şi benzile transportoare de cele 45 de hectare s-a aplicat primul
punea şi problema calităţii lor. Ingi la galeria nr. 5 ş.n. este acum în fabrici, va lua dru tratament cu Detox emulsie. La exe
nerul îoan Borş a adus o raţionalizare: plină desfăşurare. După cum ne re mul spre marele cutarea lucrărilor amintite s-au e vi
a creat limitalori de curse pentru lata ing Nicolae Htiriocea, şeful combinat hunedo- denţiat brigăzile I şi a 11-a conduse
verine, ceea ce a asigurat realizarea şantierului nr. 4, această luptă nu rean. de Elisabcta Bozeşan şi Îoan Sofronie.
ANTO N E OLARU
unei verticalităţi depline, iar fruc se dă oricum. S-a adoptat o „strate
A. O A R G A corespondent
tul coşului a fost glisat fără ondu gie” corespunzătoare cu volumul lu-
laţii. crărilor, cu diversitatea lor. Accen %(X C I n 0 !
Aceeaşi metodă avea să fie folo tul s-a pus pc organizarea temeinică De înălţimi apreciabile, co
şurile de fum domină îm DUPĂ TRES LUNI DE
sită şi la execuţia silozurilor de a fiecărui loc de muncă, pe eşalona
prejurimile...
şamolă. După spusele constructori rea fiecărei categorii de lucrări.
lor de aici, se glisau palm celule Maiştrii şi brigăzile ştiu precis ce au — Apreciem că strădania colective
in grup doar a patra oară In ţară de făcut şi in cit timp. S-au adus cir- lor dc siderurgişli de la Hunedoara
pcnîru a găsi cele mai bune solu
ţii de elaborare a mărcilor pretenţi
(Urmare din pag. I) MINIS TERUL INDUSTRIEI
oase dc oţeluri a dat roade bogate.
— Sperăm că scenografia va
întărit cu cadre competente şi s-au In ultimele luni platinele ne-au fost
ii fidelă piesei. întreprins noi acţiuni pentru ridica livrate rilmic. cu compoziţie chimică
LA TEATRUL DE STAT „VALEA ii — Bineînţeles. Scenografia sem rea nivelului profesional ni controlo corespunzătoare, ceea ce nc-a ajutat PETROLULUI ŞI CHIMIEI
nată de colegul meu de la tele rilor. Peniru înlăturarea impurităţilor să înscriem pc graficele întrecerii so-
viziune, V irg il Miloia, pentru a- şi incluziunilor nemelalice, la O.S.M. clalisle realizări din cele mai bune —
ccastâ piesă, spre deosebire de nr. 1 a începui experimentarea unui ne-a spus Ştefan Pînzaru, inginer şei
„Intrigă şi iubire” , a realizat un nou sistem de plinii de turnare, con- l:i laminorul de lablă din Galaţi. Va ţine la sediul Bazei nr. I Bucureşti, str. G-ral
decor de mare lidelilatc realislă ieclionate dintr-o singură bucală şi Asemenea relatări nc-au făcut şi Budişteanu nr. 11 bis, O SESIUNE DE EXAMEN PEN
— iar atelierele teatrului au sar s-a construit un aspirator special tov. Nicolae Iorga, director general
cina de a realiza mobilierul şi di pentru curăţarea şticului cuptoarelor. la Uzina „Progresul" Brăila şi ing. TRU INSTALATORI autorizaţi in gaze lichefiate (ara
versele aparate Imnul seama de Tot aici s-a încetăţenit sistemul ds> Alexandru Teodorescu, melalurg şef gaz), INTRE 14—16 IUNIE 1965.
această ceiintă. anahză zilnică a abaterilor tehnologi la Uzina mecanică Sinaia. Pc lingă
ce, pe fiecare !oc de muncă şi şarjă. aprecierile bune, tov. Nicolae lorga
Dumitru Dobrin (Geo) : un tînăr La aceste examene se vor prezenta şi instalatorii
de 21 de ani care iese prima dală La O.S.M. nr. 2 s-au aplicat o seamă a sesizat că în otelul primit se mai
din ranchul său din Montana — d? măsuri pentru asigurarea evacuă îiJBnesc încă. mult mai rar decît reuşiţi in 1960 în vederea definitivării. In caz de nepre-
Scurte interviuri cu realizatorii vine în contact cu lumea c iv ili rii ritmice, conform graficului, a olo înainte, incluziuni dc şamolă. îoan zentare se anulează autorizaţiile.
zată. Pentru prima oară se îndră- iului din hala de turnare, de îmbună Sudilu, inginer şef Ia Întreprinderea In mod excepţional se pot prezenta la definitivare
tăţire a ansamblului orificiu — bară
do sîrmă, cuie şi lanţuri din Golati
spectacolului gosieşte de cîntărcala unui bar — dop de ¡a oalele dc turnare. a arătat că mai există unele defici şi instalatorii reuşiţi în anii 1955—1959, care au omis
de noapte (Cherie) şi pentru că
aceasta reluză a se căsălori cu el. Ca urinare a aplicării noilor mă enţe privind calitatea sirraei.
o răpeşte. In „Statia de au'obuz" suri tehn.ico-organizatorice, a întrece Cauzele deficientelor care încă mai a se prezenta în 1984.
A fin ii în vizită la Teatrul de stat flicte delcrminnle de diferitele do datorita celorlalţi, dar în special rii entuziaste desfăşurate în secţii şi persistă constau îndeosebi in lipsa Pentru orice informaţii suplimentare, cei interesaţi
„Valea Jiului" ne-am adresat iov. rinii ale unuia sau altuia. Cow- şerifului şi prietenului său. cu sectoare pentru inlimpinarea celui do perseverenţă pentru aplicarea tu
rei* iz or Petre Sava BCdeanu de la boyul a răpil-o pe tinăra cînlă- noaşte adevărata fată a dragostei. do-a) IV-lca Congres al partidului cu turor măsurilor stabilite prin planul se vor adresa la Baza nr. V III M.I.P.C. Timişoara, str.
Studioul de televiziune din Bucu reală — Cherie cu mtenlia de a Rolul îmi impune probleme se rezultate cîl mai bune. calitatea ote m.t.o. privind îmbunătăţirea calităţii
lului s-a îmbunătăţit de la o lună la
reşti oare ne-a acordat cu bună o duce la ranchul său din M on rioase fiind nevoie dc o gradare aîta. Numărul reclamaliilor de la be metalului şi nerespectarea înlocmal, Ceahlău nr 2/a telefon 1.80 16. _____
voinţă un interviu. tana Ea nu vrea să părăsească a senlimentelor : de la ieşiri gro neficiari esle, de asemenea. în conti la loate locur.ile de muncă, a discipli
— Vă rugăm să ne spuneţi, oraşul, şeriful intenţionează să-i solane care culminează cu bătaia, nuă scădere. De la 62 reclamaţii în nei lehnologice.
în linii mari, despre ce este ia apărarea ; profesorul face o ten- pină la naivitatea adolescentului luna aprilie, s-o ajuns la numai 21 Nu încape îndoială că siderurgiştii
vorba in piesa pe care aţi rc- tativă de seducere a studentei şi sincer îndrăgostit. Ca actor mi se în luna mai. Scăderea este simţitoare din Hunedoara vor depune tot efortul
gizat-o. pune problema nu a'îl de folosirea şi fată de per.iouda corespunzătoare ca în perioada ce urmează să lichide
este împiedicat de proprietara ba ze ţoale neajunsurile. Proiectul dc D i
— E vorba de o piesă america atributelor care sînt redate spec a anului Irecut. De altfel, cele moi
na, a unui scriitor mai puţin cu rului. de şoler etc. taculos în costumul de cowboy, edificatoare dovezi sînt ultimele de rective., ale celui de-al IV-lea Congres
noscut la noi — W iliam Inge, care Intr-un sens mai larg, am putea cit de adlncirea stărilor sufleteşti claraţii ale beneficiarilor ; al P.M.R. cu privire la dezvoltarea e-
(ace ca intr-o static de autobuz să Kpune că acest decor al barului e generate de situaţia în care c pus. — In urma discuţiilor pe care îe-am conomie.i naţionale în perioada 1966-
se inlîlneascâ. In timpul unei fu r un pretext de a aduce la un loc Gina Nicolae (Cherie) : Rolul a- avut cu furnizorul — C.S. Hunedoa 1970 constifuie pentru ei un nou p ri
tuni. oameni de provenienţe si resla este cu toiul deosebit fală ra — In cadrul rubricii „Dialog des lej de mobilizare. In ele sc prevăd
mentalităţi dife rite: un bătrîn pro mai multe individualităţi care se de celelalte pe care le-am inter pre calitatea oţe lului” organizată de sarcini deosebite pentru colectivele
fesor ratat, seducător de minore, o cristalizează de-a lungul conflic ziarul ,,Drumul socialismului” , s-a îm- dc siderurgisti. care urmează să li
pretat pină acum în teatru. Inte vreze industriei conslructoare de ma
cinUăreată de bar care fuge de insis tului într-o colectivitate. bun lâţll simţitor situaţia livrărilor şi
tentele unui lînăr cowboy,- prie — Despre distribuţie ce ne-aţî resant, tentant, rolul prezintă cu calitatea ţaglelor ; fisurile, cu care şini materiale cu caracteristici tehnice
riozitate datorită caracterului
a-
si calitative superioare. îndeplinirea
tenul acestuia mai în vîrstă, tot aveam în trecut multe necazuri, acum
putea relata ? partc al personajului. Este o iată cu succes a acestor sarcini imporlante
cowboy, care l-a insolit la între sînt foarte rare — spunea printre al impune aplicarea cu curaj a noi mă
— Din distribuţie fac parte a- care de tînără a trebuit să-şi pă
cerea tradiţională de „rodeo" (în tele Marian Ştefan, inqincr şef la U- suri tehnice şi organizalorice, perfec
proxtmaliv aceiaşi actori cu care răsească casa, cîntînd prin caba- zina „Lam inorul” Brăila.
trecere de virtuozitate care are loc am lucrat la „Intrigă şi iubire” şi rcturi dc mina a cincen pentru a-şi ţionarea continuă a procedeelor teh
în fiecare an in localităţile din M ihail Simionescu. inginer şef la nologico şi desfăşurarea unei entu
vreau să subliniez că mă bucur cîştiga existenta. Sufletul nu ii Uzina mecanică Sinaia, ne-a relatat:
Texas); sen(u) oraşului care în fiindcă direcţiunea teatrului mi a este alterat însă, şi. cu lot ce-a — Faptul că in ultimele trei luni ziaste îr.ţrcceri socialiste. Discuţ.iilo
cearcă să menţină ordinea în bar, mai rămas bun în ea, Încearcă să purtate în cadrul rubricii „Dialog des
facilitat prilejul, ca prin această pe poarta uzinei noastre an ieşit pro pre entitate.«« oţelului” au arătat'câ în
o studentă care serveşte in barul evadeze din acea sferă a unei lumi duse finite de bună calitate se dato
respectiv, şoferul autobuzului, piesă să reîntîlnesc un grup de aiit de meschină şi de interlopă. rează în bună parte oţelului cores secţii şi secloare există în acest sens
proprietara barului... etc. actori cu care am legat o strînsă punzător din punct dc vedere calita rezerve importante. Urmează ca sub
Intre aceşti oameni se iscă con prietenie la spectacolul anterior. ION LEONARD tiv pe care l-am prim ii dc la C.S. H u îndrumarea organizaţiilor dc partid, pe bazâ de repartiţie :
nedoara, ele să fie folosite in întregime. — utilaje pentru industria de lâbâcâric ;
— utilaje pentru finisaj textil ;
— piese de schimb pentru utilaje din industria uşoarâ ;
Renalo Rascel ; 9,25 Cu cînlecul şi Programul II : 7,35 Muzică uşoa ce Gali şi Henri Salvador — muzică — maşini electrice pentru tocat carne, capacitate 150 kcj/'orâ şi
jocul pe plaiuri moldovene?
10.03
A G E N D A Muzică uşoară interpretată de Roch ră interpretată la acordeon ,- 7,50 De uşoară ; 23,05 Caleidoscop rilmic. 500 l<g/orâ ;
la fluier la marile ansambluri ; 0,40
ea Puliu si Aurelian Andreescu ; Piese de estradă ; 9,03 Orchestre dc TELEVIZIUNE — maşini electrice pentru curăţat cartofi, 180 kg/orâ j
11,45 Piese inslrumenlalc de virtuo muzică uşoară ; 10,32 Interpreţi ro — maşini electrice de spălat vase ;
zitate; 12,03 „Tineri ca primăvara" mâni de operă; 11.03 „Partid iubit" 19,00 Jurnalul lelcvîziunii ; 19,20 — capace şi grătare pentru canalizare.
JO! 10 /UMlE 1965 — emisiune de eînteeo; 12,15 M u zică interpretată la chitară; 11,30 Aventurile echipajului V al-vîrlej :
— emisiune de cîntecc: 11,15 Mu
zică uşoară interpretată de Constan
ta Cimpeanu şi Vasile Micu ; 12,30 l/nivrrsiintea tehnică radio; 11,45 ..Hieroglifele n-au mărturisit toiul"
dc Oclavian Sava şi Titi Acs ,- 20,00
„Cinlare partidului" — emisiune de Melodia şi interpretul preferai ; 12,30
haqa — cinematograful „Flacăra" : versuri; 13,05 Din cintecele şi dan Realitatea socialistă a patriei noa
<’ b n a m u Vechi melodii populare; 13,40 Con stre — izvor de inspiraţie: 20,30 Z i
H A ŢE G : Neamul Şoiinăreşiilor serii surile popoarelor •, 14,10 Estrada me cert rle prînz; 14,35 Muzică din ope
le I şi II — cinematograful „Popu lo d iilo r; 15,00 Orchestra simfonică lele Sighişoarei ; 20.40 Film : „F ru
DEVA : Pernaiul row -boy — ci ra „W ijh elm Tel!" de Rossini ; 15,10 moasa şi fiara" ; 22,10 Atlas folclo
lar" : BRAD : Gaudeamus iqilur —
nematograful ..Patria" ; Cavalerul cinematograful „St. roşie" ; LONEA: a Radioleleviziunil din Leipzig, di M iniaturi orchestrale,- 15,30 Anto ric : zona Făgăraş— Sibiu ; In înche
Pardfiillan — cinematograful „Arta": f.n patru paşi dc infim i — cinema rijată de Herbert ICcgel; 16,15 Le logie poetică : Lcrmonlov ; 16,00
hornand cow-boy — cinematograful tograful „M in e ru l"; II,IA : 30 de ani gendă elegiacă de Alfons Castaldi ; Cintă orchestra de muzică popu iere: Buletin dc ştiri. Buletin me
„Grădina do vară" ; PETROŞANI : de veselie — cinematograful „L u 16,30 Prietena noastră cartea,- 17,00 lară ..Mioriţa" din Braşov: 16,20 Dia teorologic.
Moscova— Genova — cinematogra mina" ; HUNEDOARA : Zile de fior Arii din opere interpretate de lvnn log cu ascultătorii; 17.15 Tangoun
Pelrov,- 17,15 Cu microfonul prin re
ful „Republica" ; Nu te atinge de fe şi rîs — cinematograful „Stadion de concert ; 17,30 Sfatul medicului :
ricire — cinematograful „7 Noiem Corvinul". giunea Dobrogea ; 17,35 Din comoa Cura hdiom arină ; 13,00 Melodii de
brie"; LUPENJ; Neamul Şoimăreş- ra folclorului nostru : cîntecc şi George Grigoriu ; 19,15 Carnet plas PENTRU 24 ORE
I iilor seriile 1 şi II — cinematogra- R 4 6> a O jocuri din jurul Drăgăşanilor ; 13,00 tic. Arta decorativă (partea a fll-a). Vreme schimbătoare, cu cerul mai I
Seară ponlru tineret,- 19,00 Cîntă,
I de pc* Rîul morţii — cinematograful zică uşoară ; 6.35 Bolerouri ; 7,15 Din dansează — tinerele; 20,00 Radio- manţe pe versuri de Mihai Emincs- ce. V întul va sufla potrivit din sec
ful „C u ltu ra l"; SIMER1A: Sălbaticii
Prezintă Dan Grigorescu ; 19,05 Ro
mult noros, cînd vor cădea precipi-
Programul 1 : 5.06 Concert dc di-
gazda de scară ; 20,30 Varietăţi mu
„M u re ş u l";
cu, Vasile Alecsandri şi George Coş-
Ui|ii însoţite de descărcări electri
Scarn-
ALBA IUI, IA :
mineolă ; 6,10 „Cinlec vesel" — mu
b u c ; 19,45 Muzică de dans. Cintă
mouehc — cinematograful „V iclo-
zicale î 21,15 Părinţi şi cop ii: „Fala
*
intensifi
cu
torul sud şi sud-est
ria" ; SEBEŞ: Vremea paginilor — cinteccle turiştilor ; 7,30 Sfatul me
estradă a Radioteleviziunii, forma
nnematogaiul „Progresul" ; Sărutul dicului : Cura heliomarină ; 7,45 M e mamei, fata talii", scenetă de Vasile pentru dumneavoastră orchestra de cări temporare. Temperatura aeru
— rinemnlogriiful „Sebeşul"; ORAŞ- qrare,- 0,55 Selecţiuni (Im opereta Cojocarii ; 21,30 Treizeci de minute Joc Loss, Max Grcger ; 20,30 Actua lui va fi cuprinsă ziua între 17 şi 23 . 1
Jouvin,
ţiile orchestrale Gcorges
lodii de fredonai ; 0,30 Pe leme a-
in tovărăşia dansului ; 22,20 M elo
grade, iar noaptea intre 9 şi 14
I tria" ; M-am îndrăgostit ia Copen- „Neapole sub sărutul focului" dc dii de pretutindeni. litatea muzicală; 21,20 Recital Fran grade.
TIE : Climate — cinematograful „Pa