Page 36 - 1965-06
P. 36
P a g i 4 Drumul socialismului Nr. 3349
DIN PRESA STRĂINA
„New York Times“ critică aventura
americană în Vietnamul de sud
Ziarul „N e w Y o rk Times“ a pu bli pe continentul Asiei. Acesta este
ILES : tafsrinţa politica gu vern ulu i S.U.A. în legătu numai unul din aspectele extraordi
cat m ie rcuri un editorial care critică
nare ale felului cum a fost adusă la
ră cu anunţarea acordării unui rol cunoştinţă hotărirea de a ameste
de „combatant" trupelor americane ca forţele terestre americane în
tanţiior partidelor comuniste din Vietnam ul de sud. Ziarul scrie războiul din Vietnam ul de sud; tara
este informată despre aceask
’ de
că preşedintele Johnson a transfor
mat sp rijin u l Statelor Unite pentru preşedinte, nu dc un membru nl gu
vernului, nici măcar de o oficialita
ţări ale Europei Vietnam ul de sud, acordat de pre te subguvernamentală ci de o ofi
şedinţii Eisenhower
si Kennedy,
„într-un război american îm potriva cialitate care sc ocupă de relaţiile
R. D. GERMA asiaticilor". „Confirmarea angajării cu publicul".
PARIS 9. — Corespondentul Ager- pronunţai în favoarea stabilirii de noi directe a forţelor terestre america Ziarul arată că nu a fost oferită
preş, Al. Gheorghiu, transmite. raporturi intre popoarele întregii Eu NĂ. — In foto : ne îm potriva V ietcongului — ara nici o explicaţie pentru o acţiune
In zilele de 1, 2 şi 3 iunie 1965 a rope, pe baza principiilor coexisten Vedere parţiala tă ziarul — pare, la prima vedere, care în mod fundamental schimbă
avut loc la Bruxelles o conferinţă a tei paşnice, a respectării sistemelor din oraşul Mag a fi rezultatul unei evoluţii grada caracterul amestecului american în
reprezentanţilor partidelor comuniste sociale şi intereselor naţionale, pen deburg: aspect de te de angajamentele precedente. T o Vietnam. Casa A lbă are sarcina să
clinlr-o scrie rle ţări ale Europei (A u tru dezvoltarea schimburilor econo pe strada Karl tuşi, această nouă strategie a fost dea asigurări că naţiunea va fi in
stria. Marea Britanic, Belgia, Berlinul mice, culturale, a relaţiilor m ultila Marx., stabilită în cursul ultim elor patru formată despre ceea ce sc între
de vest, Cipru, Danemarca, Elveţia, terale intre toate popoarele continen Juni după o campanie electorală ba prinde si că va fi consultat Congre
Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, tului. Conferinţa a cerul încheierea zată, în mare parte, pe răspunderea sul „înainte ca să aibă loc o nouă
Irlanda de nord, Irlanda de sud. Ita tratatului de pace cu cele două state administraţiei si pe dorinţa sa de a intensificare a spiralei escaladării".
lia, Luxemburg, Norvegia, Olanda,, germano şi s-a pronunţai în favoarea nu se angaja în aventuri militare". „U n asemenea război — scrie „N ew
Portugalia, Spania). măsurilor îndreptate spre dezarmarea In continuare „N e w Y ork Times" York Times" — ar putea să absoar
Scopul conferinţei — se spune în generală şi controlată, pentru crea scrie: „Poporul american a fost in
comunicatul dat publicităţii — a fost rea de zone denuclearizate. A fost format ieri, de o oficialitate minoră bă pînă la sfîrşit lot alîtea trupe
de a se realiza un schimb de pă adoptat un mesaj în sprijin ul drep a Departamentului de Stat, că, în americane cîtc au fost folosite in
reri si de experienţă în problemele tului poporului cipriot la autodeter realitate cl duce un război terestru Coreea". I
actuale si de a se ajunge la conclu minare.
zii asupra unor acţiuni comune.
Conferinţa a subliniat importanta
Conferinţa a condamnat agresiunea s p rijin irii poporului spaniol în lupta
barbară americană îndreptată împo „Se caută un guvernator*
a
sa pcnlru libertăţi
democratice,
triva R. D. Vietnam, împotriva drep proclamat solidaritatea sa cu poporul O rezoluţie de solidaritate Declaraţia
tului la independentă a poporului clin
Vietnam ul de sud si invită la acţiuni portughez. exprimîndu-şi ’ sprijinul senatorului Fulbright
pentru forlele de eliberare din co
unite de mare amploare împotriva Sub acest titlu, sâplăminalul fran cita candidaturi serioase. De la ple
loniile portugheze. Conferinţa susţi cu poporul vietnamez
acestei agresiuni. W A S H IN G TO N 9 (Agerpres). — cez „L'Express" scrie: „O fertă de carea lordului De l'Isle, fostul gu
A fost adoptai un mesaj de solida ne cererea legitimă de legalizare a serviciu: căutăm guvernator gene vernator general, al cărui mandat a
Partidului Comunist din Grecia si a Preşedintele comisiei senatoriale
ritate cu poporul dominican. în care Partidului Comunist din Germania. pentru afacerile externe, senatorul ral al Australiei, de preferinţă en expirat la 6 mal anul acesta, postul
se condamnă intervenţia imperialişti H A N O I 9 (Agerpres). — nam împotriva agresiunii imperialiste W illiam Fulbright, a cerut M iniste glez si de slnge regal sau semire- este vacant...
lor americani. Participanţii la conferinţă au subli Agenţia vietnameză de presă americane. rului de Finanţe al S.U.A. să exer gal. Locul reşedinţei, minim patru De un an nici un efort nu a fost
Conferinţa a luat atitudine împo niat dorinţa lor de a întări neîncetat transmite rezoluţia adoptată de cea Conferinţa, se arată în rezoluţie, cite în continuare presiuni asupra ani: Canberra. Salariu: 110.000 franci crulat pentru a asigura lordului De
triva încercării de relansare a pro unitatea de acţiune a partidelor fră de-a doua conferinţă a Comitetului aprobă soluţiile preconizate pentru Franţei, pentru ca aceasta să plă pe an, cu posibilităţi rapide de creş l'Isle un succesor britanic. G uver
iectelor forţelor nucleare m ultilate ţeşti. în interesul clasei muncitoare sindical internaţional de solidaritate situaţia din Vietnam in declaraţia din tească Statelor Unite sumele pe care tere. Candidatura poale fi prezenta nul Menzies a „solicitat respectuos"
rale sub diferite variante. si al popoarelor din fiecare tară, ca cu poporul vietnamez, care a avut 22 martie 1965 a Frontului naţional de Ic datorează din prim ul război m on tă imediat prim ului ministru al A u pentru această funcţie pur on orifi
In legătură cu problema securităţii Si a mişcării comuniste si muncito loc recent la Hanoi. In rezoluţie sc eliberare din Vietnamul de sud si dial. El a declarat că Franţa datorea straliei, Roberl Menzies". că mai multe personalităţi, care au
arată că „S.U.A, sabotează de 11 ani poziţia exprimată la 8 aprilie 1965 de refuzat această onoare. Australia
colective europene, conferinţa s-a reşti, în ansamblu. ză Statelor Unite 6,5 miliarde dolari Acest anunţ publicat de „Sunday
in mod sistematic acordurile de la guvernul R.D. Vietnam. Times" din Londra este, desigur, u- este departe si salariul de guverna
Geneva din 1954, trim itind în V ie t Rezoluţia subliniază că conferinţa si a adăugat că trebuie să se stabi morislic. G uvernul australian este tor general nu este suficient pentru
namul de sud materiale de război si „condamnă si respinge toate mane lească o legătură juridică între dato însă in prezent destul dc neliniştit a acoperi numeroasele cheltuieli de
zeci de mii de soldaţi, folosind sub vrele menite să ducă la o intervenţie ria Franţei si reconvertirea dc către pentru a spera că anunţul va sus protocol” .
stanţe şi gaze toxice pentru distru a O .N U . toate încercările de a se acest stal a dolarilor în aur ameri
Ludwig Erhard despre une!e gerea recoltelor, masacrînd popu folosi trupe străine pentru ameste can.
transformării
laţia civilă, in scopul
cul in problemele Vietnamului, pre
Vietnam ului de sud intr-o colonie si
cum si orice soluţie contrară poziţii
într-o bază militară, precum si al pre
probleme ale unităţii lungirii scindării Vietnam ului. In a- lor Frontului National de Eliberare Reuniunea de De
din Vietnam ul de sud şi guvernului
celasi timp. se spune în rezoluţie,
râmină fidel alianţei nord-atlantice. S.U.A. au efectuat neîncetate raiduri R.D. Vietnam ” . „Hadison Square Garden4*
vest-europene Am avut această convingere în cursul aeriene asupra R.D. Vietnam şi au in In încheiere, rezoluţia adresează pretutindeni
întrevederilor mele cu preşedintele m uncitorilor si sindicatelor din toa N E W YORK 9 (Agerpres). — tea din Chicago, liderul socialist N o r
clus Vietnamul şi apele sale terito
Johnson. Sintein deosebit de intere riale în „zona de luptă” a forţelor ar te ţările apelul de a întreprinde ac In marea sală „Madison Square mau Thomas, liderul populaţiei de cu
BONN 9 (Agcrpres). — saţi in realizarea unităţii alianţei oc Garden" din New Y ork a avut loc loare Bayard Rustin, precum şi nume * VARĂ CAPRICIOASA
Lntr-un interviu acordat cotidianu cidentale, a spus el. As vrea insă să mate ale S.U.A., violind astfel toate ţiuni energice pentru condamnarea a- marii seara o reuniune de protest îm roase alte personalităţi alo vieţii po ÍN U.R.S.S.
lui „Koelnische Rundschau", cance subliniez că noi nu vrem să jucăm normele dreptului internaţional si a- gresiunii imperialiste americane îm potriva politicii americane din V ie t litice şi universitare americane. V o r
larul vest-german, Lddwig Erhard, şi-a menintînd independenta si suverani potriva Vietnamului, popularizarea In primele zile ale aceslei
un rol de mediator sau de arbitru in nam, organizată de Comitelui natio bitorii au criticai agresiunea S. U. A.
exprimat speranţa că viitoarele con cadrul acesteia". tatea unui stai democratic, liber şi poziţiilor Frontului National de Eli nal pentru o politică nucleară sănă împotriva poporului vietnamez. luni, pe teritoriul U n iu n ii So
vorb iri pe care le va avea la Bonn paşnic” . berare din Vietnam ul de sud si gu toasă, în colaborare cu alte 29 de Agenţia Associated Press relatea vietice a domnit o vară pu
cu generalul de Gaulle vor permite După ce a arătat că prietenia in După ce condamnă energic aceste vernului R.D. Vietnam, organizarea organizaţii. La această manifestaţie, ză că aproximativ 100 de grupuri de ţin obişnuită. Moscoviţii au
obţinerea unor progrese în domeniul tre Franţa şi Germania occidentală lo care au participat aproximativ demonstranţi au manifestat în afara avut surpriza unui nou t al dc
comunităţii politice vest-europene. El este ,,de o importantă vitală pentru acte agresive ale S.U.A., rezoluţia sa de manifestări de solidaritate cu po 17.500 persoane, au luat cuvîntul se clădirii unde a avut loc această adu irig, in timp cc in nordul Uniu
arată că întrevederile se vor referi cede două ţări", cancelarul vest-ger lută lupta eroică a poporului sud-viel- porul vietnamez, precum si de acţiuni natorul democrat, W ayne Morse, prof. nare, cerînd încetarea bombardamen nii Sovietice — in lakuţia —
la propunerile şefului stalului fran man a vorbit dc posibilitatea unei a- namez şi victoriile repurtate de po de sprijin material pentru întărirea Hans Morgenthau, dc la Universita- telor asupra R. D. Vietnam. termometrul indica plus 24 gra
cez cu privire la unitatea vest-euro- de. La polul frigului. in loca
propieri Est-Vcst, porul şi forţele armate ale R.D, Viet- capacităţii de luptă a Frontului N a
peanâ, la problemele economice ale lităţile Vcrhoiansk şi Oimia-
aceslor ţări, la alianţa nord-atlanli- tional de Eliberare din Vietnamul de kon, lempratura a depăşit plus
că, precum şi la relaţiile Esl-Vest. sud. UN NOU GUVERN IN MAROC 20 grade. In Ucraina, in împre
In legătură cu concepţiile genera
lu lu i de Gaulle asupra unei „Europe Peste 8ÖIK00© de moneSteri jurimile oraşelor Kislovodsk şi
Maikop s-au abătut ploi
cu
mai mari", Erhard a declarat: „Este întrevedere RABAT 9 (Agerpres). — ministru al apărării, generalul Moha- grindină. Aici, grindina a atins
cunoscut că eu am fost totdeauna itaßieiM £rs grevă Regele Hassan al II-lea a format med Oufkim , ministru al afacerilor 5 cm in diametru, iar la Otrad-
partizanul unei comunităli politice noul guvern al Marocului, în care interne. Mohamed Cherkoui a rămas noe, in ţinutul Krasnodar, 16
vest-europene care este indispensa I. B. Tito-Ulbricht şi-a asumat funcţia de prim-ministru. grame.
R O M A 9 — Corespondentul Ager dieri în întreprinderile lextile. Fon în fruntea departamentului economiei,
bilă alături de integrarea economică. Din cei 20' de membri ai guvernului,
pres, Giorgio Pastore, transmite: dul de salarii a scăzul în această pe în funcţia de ministru al dezvoltării,
Sper că convorbirile mele cu pre M iercuri au declarat grevă la M i rioadă cu zeci de miliarde de lire pe BERLIN 9 (Agerpres). — 15 au făcut parte din vechiul ca b i iar Ahmed Balafrej, a rămas minis O UN NOU RECORD
şedintele francez vor permite să se lano peste 700.000 de muncitori din lună. In cadrul vizitei pe care o în tre net. Fostul premier, Ahmed Bahnini, tru reprezentant personal al regelui AL CANALULUI MlNECII
meargă înainte pc această calc si că prinde în R D. Germană, losip Broz nu mai face parte din noul cabinet.
industrie şi transporturi. Ei luptă îm La Roma au decla:at miercuri o Hassan al 11-lcn.
vom obţine primele semne vizibile de grevă de 24 de ore, un număr de Tito, preşedintele R S.F. Iugoslavia, Pentru a găsi posibilităţi de îmbu Agenţia Associated Press a-
politică europeană comună. V a tre potriva concedierilor, a reducerii ora secretar general al U d . a avut o Ahmed Taieb Benhima rămîne în nunţă că şase înotători englezi
rului de muncă cu scăderea cores peste 60000 de muncitori din con continuare ministru al Afacerilor Ex nătăţire a situaţiei economice, in le
bui să examinăm, de asemenea, sub întrevedere cu W alter Ulbricht, pre au reuşit marţi să stabilească
punzătoare a salariilor, împotriva în strucţii. Ei protestează împotriva con terne, generalul Mohamed Meziane, gătură cu care în ultima vreme s-au
ce formă ţările din Europa occiden şedintele Consiliului de Stat al R. D. un nou record in parcurgerea
chiderii întreprinderilor, pentru înnoi cedierii si a reducerii orarului de manifestat serioase nemulţumiri în
tală, care nu fac parte din Piaţa co rea contractelor de muncă si pentru muncă. Se calculează că în ultim ul Germane, prim-secretar al C. C. al rîndul populaţiei, regele Hassan al Canalului Mînecii care leagă
mună, vor putea ii apropiate de a- îmbunătăţirea condiţiilor dc trai. Si an peste 25.000 de muncitori din con P.S.U.G. Au fost de fată W illi Sloph, II-lea a hotârît divizarea fostului M i Franţa de Marea Brilanie.
membru al Biroului Politic ai C. C. Acţiuni
Noul record este de 10 ore
ceastă organizaţie. El a subliniat că tuaţia oamenilor muncii din Milano, strucţii au fost concediaţi numai la nister al economici şi finanţelor în şi 15 minute, depăşind, ost fel.
principalul centru industrial al Ita Roma si în provinciile învecinate. al P.S.U.G. şi preşedintele Consiliu patru ramuri, infîintînd, totodată, si
după această etapă trebuie să se în lui de Miniştri. ale detaşamentelor de cu 57 minute vechiul record
liei, este astăzi loarte dificilă. O trei Au fost. de asemenea, în grevă
ceapă o apropiere Est-Vest prinlr-o me din m uncitorii din industria me 50.000 de muncitori din industria m a In clădirea Consiliului de Stat al patru posturi ministeriale. stabilit in anul 1949 de un
slrînsă colaborare economică. canică lucrează sub 40 de ore pe săp- terialelor plastice din întreaga Italie, R. D. Germane au început la 9 iunie partizani din Venezuela grup dc şase înotători egipteni
tămînă. In industria metalurgică au precum şi lucrătorii de la întreprin convorbirile oficiale între delegaţia De subliniat că in actualul
In ce priveşte NATO , Erhard a grup dc înotători se află şi o
fost concediaţi, în ultimele patru luni, derile Eni şi de la uzinele siderurgice iugoslavă condusă de losip Broz Tito
spus că „Statele Unite doresc, fără 2.600 de lucrători. In aceeaşi perioa „Ilalsider” din oraşele Taranto şi si deleqatia Republicii Democrate Ger CARACAS 9 (Agerpres). — CAMPANIE ELECTORALA fată în virstă de 20 dc ani.
îndoială, ca preşedintele Franţei să dă s-au înregistrat 1.700 de conce Piombino. mane condusă de W alter Ulbricht. In ultimele zile, in regiunile m un
toase din Venezuela au avut loc noi O CALE FERATA
lupte între trupele guvernamentale si ÎN SARDINIA
detaşamente de partizani. Intr-un co SUSPENDATĂ
I C municat difuzat de M inisterul venezu- CAGLIARI 9 (Agerpres). — MONOŞINA
elean al Apărării se arată că 500 de In întreaqa Sarriinie se desfăşoară Colatwratnrif Institutului
m ilitari au participat la luptclp dale campania electorală în vederea alc- „ Gruzghiproşaht” au im ocnit
în munţii situaţi la 95 km. est de Ca qerilor noului consiliu regional, care proiectul unei cai ferate sus
racas, în cursul cărora opt partizani vor avea loc la 13 iunie. Ultimele ale pendate cu o singură şină Pro
ar fi fost ucişi. M inisterul a arătat geri pentru consiliul regional au avut iectul prevede construirea a
că pierderile suferite de trupele gu loc în insulă în anul 1961. Consiliul trei gări; prima Ia Tbilisi, a
vernamentale în ultima perioadă se ales în urma acestora s-a caracterizai doua la aeroportul de la Tht-
ridică la 11 m orii si cinci răniţi. prinlr-o majoritate de centru-stînga. Tn li si şi a treia la Tu st a vi, ora
/ V . prezent au loc numeroase întruniri şul sidentrgişlilor gruzini. Ca-
electorale. La Cagliari a luat cuvînlu). lea ferată suspendată va avea
EVOLUŢIA din partea Partidului dcmocral-crcs- lungimea de .12 km. StUpii din
fin, în.susi preşedintele Consiliului de beton armat, înalţi de 6-1?.
LUI „MARINER-4“ Miniştri, Aldo Moro. După ce a vor m (in funcţie de relief), v.nr ii
în
Sardinia
bit despre situaţia din
cursul ultim ilor 20 de ani, Moro a plantaţi la distanţa de IO-.in m.
unul de altul. Trenurile re
W A S H IN G T O N 9 (Agerpres). — subliniat că „in!r-un moment dificil fi tractate de două moi',>ar>.
Administraţia naţională pentru pro al situaţiei politice a tării, aceasta ar electrice, alimentate cu curent
blemele aeronauticii si cercetarea putea fi îmbunătăţită prin votul ale- cpnlinun Fiecare dintre mo
spaţiului cosmic (N A S A ) a anuntat că qălorilor sarzi". După cum se $lic\ toare va avea puterea dc ion
s s f p t f p dreaptă în prezent spre planeta M ăr între cele patru partide din coaliţia kw
nava cosmică „M ariner-4", care se în
ferată
Pentru această cale
loc neînţelegeri grave în urma votă
ie, de unde va transmite luna viitoa guvernamentală de centru-stînga an sînt prevăzute vagoane cu per
re fotografii pe Pămînt. a parcurs rii amendamentului propus de de- ne din aer comnrimat forma
pînă la 8 iunie 453 milioane km. în mocrat-creştlni la legea asupra cin e te intre monoşină şi fundul
linie elipsoidală, ea aflindu-se în pre matografiei (prezentată de ministrul vagonului. Datorită acestui
zent la o distantă de 163 milioane turismului şi al spectacolelor, Achi- fapt, trenul va putea circula
MOSCOVA. In foto: Piaţa din faţa Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a U.R.S.S. km. de Pămînt în linie dreaptă. lle Corona — socialist). cu viteza de 200—250 kmfh.
„Să fie căutat şi judecat imediat Sofocle41 WASHINGTON făcută presei, DJAKARTA trului muncii din S.U.A., mişcarea latino-american dc solidaritate cu se ajungă la o înţelegere între cele
troliere. Negocierile urmăresc să
Cuba şi in apărarea autodetermină
grevistă din această ţară a cunos
Intr-o declaraţie
O delegaţie a Consiliului M on
Gus Hali, secretar general al P. C. dial al Păcii a sosit la Djakarta la cut in primele patru luni ale anului rii popoarelor a stim it puternice două părţi în privinţa exploatării
A TE N A 9 Corespondentul A- de aplauze, iar poliţiştii care asis din S.U.A,, salută hotărirea Curţii invitaţia Comitetului Naţional In o amploare mai marc faţă de peri proteste în rindurlle opiniei publice în comun a resurselor saharicne de
gerpres, C. Alexandroaie, trans tau la spectacol cu misiunea m en Supreme a S.U.A. prin care a fost donezian al Parllzanilor Păcii. De petrol şi gaz natural.
mite : ţinerii ordinci, au interpretat ape declarat ca neconslituţional artico legaţia va discuta o serie de proble oada corespunzătoare a anului tre argenliniene. Intr-o declaraţie făcută presei, o
In Grecia a provocat ilaritate lul ca făctnd parte din piesă. Ac lul din legea referitoare la relaţi me privind convocarea în luna iu oficialitate franceză a spus că „tra
ştirea că poliţia din Rio de Ja- triţa Oresta a fost imediat aresta ile dintre sindicate şi administraţie, lie Ia Helsinki a Consiliului M o n tativele asupra petrolului au pro
neiro a cerut să fie căutat şi ju tă, iar spectacolul a fost întrerupt care interzicea membrilor Partidu dial al Păcii.
decat imediat Sofoele, autorul in ciuda protestelor spectatorilor. lui Comunist din S.U.A. să deţină gresat pînă în prezent satisfăcător,
piesei „subversive”, '„Electra”. La sediul poliţiei, cei ce au a- posturi dc conducere în sindicatele JOHANESBURG S e n s îe şi ele au intrat acum în faza lor fi
nală".
Potrivit presei greceşti, lucrurile dus-o pe Oresta au raportat şe americane. El a declarat că a fost M in istrul Justiţiei al Republicii
s-au petrecut in felul urm ă to r: fului lor că ea este protagonista necesar „un timp îndelungat pen Sud-Afrlcane, Balthazar Vorster, a
in timpul spectacolului „Electra”, unei piese subversive, numită tru restabilirea dreptului democra declarat mar(l în fata parlamentului TOKIO
care avea loc pe una din scenele „Electra”, aparţ.inind unui oare tic fundamental al sindicalelor dc că în primele cinci luni ale acestui cS8 O <9 In Japonia a fost înfiinţul uu co
din Rio de Janeiro, cunoscuta ac care Sofoele, cu adresa necunos a-şi alege conducătorii". an au fost executate 494 persoane, siU r s mitet de pregătire a Conferinţei In
triţă, Izolda Oresta, interpreta ro cută. Acesta i-a pus actriţei ur dintre care majoritatea adversari ai ternationale pentru Interzicerea ar
lului Electrei, s-a îndepărtat de mătoarea întrebare: „Cine este KHARTUAA apartheidului. Agenţia Reuter, care 9 melor atomice şi cu hidrogen, care
la text şi a dat citire, unui apel acest Sofoele. unde locuieşte $i Greva generală, declarată în urmă transmite această relatare, menţio
adresat populaţiei oraşului de a unde se ascunde A urmat răs cu trei zile de lucrătorii de la aero nează că in cursul anului (recut au se va line in zilele cînd se vor co
participa la acţiunile de protest punsul ; „Ar fi fost util să ştiţi porturile sudaneze, a luat siîrşit fost executate numai 85 de persoa cut. Din ianuarie şi pînă in aprilie La 8 iunie. Comitetul argentinian memora bombardamentele atomice
organizate împotriva intervenţiei cine este. Unde se află ? Nn cred marţi, astfel că legăturile aeriene ne, din cele 129 condamnate la au avut loc 1.280 de greve la care pentru apărarea păcii a dat pu blici din Hiroşima şi Nagasaki.
americane in Republica Domini că ati dori să mergeţi după el să-l dintre Khartum şi restul lumii au moarte. „In prezent, menţionează a- au luat parte 500.000 de muncitori, tăţii o declaraţie in care protestea Comitetul a hotârît ca in zilele
cană. In sală a urmat o furtună găsiţi”. fost reluate. Agenţia MEN relata că qenţia, posibilităţile autorităţilor din iar în aceeaşi perioadă a anului tre ză împotriva acestei’ hotârîri. premergătoare conferinţei să organi
I R.S.A. de a pronunţa condamnări cut s-au înregistrat 1.213 greve. la
pe aeroportul din Cairo a aterizat care au participat 391.000 dc oameni. zeze m itinguri şi demonstraţii în di
primul avion sudanez. Potrivit de la moarte, sint mutt mai mari dato PARIS ferite prefecturi împotriva acţiuni
rită unor amendamente aduse legi
P R O N O E X P R E S claraţiilor făcute de unii pasageri lor". BLJENOS AIRES lor S U.A. în Vielnam şi in favoa
sosiţi de la Khartum, situaţia in ca Interzicerea de către guvernul u- La Paris, anunţă agenţia Reuter, rea ajutorării victim elor care au su
La concursul nr. 23 din 9 iunie 1965, 33 3 23 25 I I 13 pitala Sudanului a redevenit nor WASHINGTON ruguayan a organizării la M onte au fost reluate marţi negocierile pravieţuit bombardamentelor de la
au fost extrase din urnă următoarele 17 9 mală. Potrivit unei declaraţi) a minis video a celui de-al doilea congres franco-algcrienc în problemele pe Hiroşima şi Nagasaki.
numere: Fond de premii: 503 230 lei.
Redacţia $1 administraţia ziarului: alr. Dr, Pelru Groza nr. 25, telelon 15 88, 1275, 15 85, Taxa plătită in numerar conlorm aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, nr, 263.328 dlo 6 noiembrie 1949. — Tiparul i întreprinderea poligrafică Hunedoaia-Deva. 40 06?