Page 39 - 1965-06

Nr) 325d ■ Pao; a
Drumul socialismului

S A R C I N I L E I Z V O R Î T E

D I N H O T A R I R I L E

SI DIRECTIVELE PARTIDULUI

Partidul şi guvernul au încredinţai tr-una din adunările dc partid s-a oţet şi am redus rebutul sub cel
colectivelor de munca din industria propus conducc/ii secţiei să alcă­ admis.
siderurgica sarcini deosebit de im ­ tuiască un colectiv dintre cei mai In viilor, după cum prevede pro­
portante. Aşa cum prevăd Directi­ pricepuţi olelari care să se ocupo iectul dc Directive ale Congresului Pc harta regiunii a apărut
vele Congresului al lll-lea al P.M.R., numai dc întreţinerea cuptoarelor. al lV -lca al P.M.R. cu p rivire la dez­ un nou obiectiv industrial —
în anul 1965, producţia de oţel a Aplicată, propunerea s-a dovedit a voltarea economiei naţionale în pe­ Rod al irăspiaraderifl— Uzina de preparare a minereu­
(arii trebuie să ajungă la 3.3 m ili­ fi deosebit dc eficace. Calilalca lu ­ rioada 1966— 1970, vom avea de în­ I N P R I M E L E rilor din Teliuc. Destinată în­
oane tone. Din această cantitate mal crărilor do întreţinere şl reparaţia deplinit sarcini şi mal mobilizatoare. nobilării minereului dc lic t
mult do jumătate este planificat s3 cuptoarelor s-au îmbunătăţit simţitor. In 1970 industria siderurgică va Irc- din masivul Poiana Rusca, noua
se realizeze la C.S. Hunedoara. Tot în acest scop, la indicaţia co­ bui să producă G,3 milioane tone a§ hărniciei uzină prezintă un înalt grad
S-a prevăzut să se construiască la m itetului dc parlid pe secţie s-a for­ oţel. Creşterea producţiei de oţel se R I N D U R Î de mecanizare şi automatizare
Hunedoara cuptoare M artin de <100 mat un colectiv dc ingineri si mai­ va obţine In principal la Combinatul a procesului tehnologic. Calcu­
tone pe şarjă. Constructorii au p ri­ ştri care are sarcina să studieze din Galaţi, prin construirea unei o- Bilanţul bogat al realizărilor din planul şcsenal, ta­ lele arată că p rin folosirea m i­
mit cu bucurie această sarcină şi au scurtarea termenelor de reparaţii la telării cu convcrtizoarc cu oxigen, Prinlre obiectivele mat importante ce au revenit co­ bloul măreţ ce ni se înfăţişează în proiectele dc Directive nereului preparat se economi­
pornit cu mult entuziasm la lucru. vetre. In urma studiului înlrcprins precum şi prin sporirea indicilor dc lectivului şantierului m ontaj-inslolalii 1 din cadrul I.C.S. ale Congresului at IV-lea al P.M.R, privind dezvoltarea sesc aproximativ 40 milioano
In toamna anului 19G0 ci au pus in utilizare a olelă riilor de Ia Hunedoa­ Hunedoara, se numără lucrările dc închidere şi de ex­ industriei, ag riculturii şi creşterea nivelului de trai al dc Icî, 170 mii tone cocs me­
iuiicţie primul cuptor M artin de 400 ra. Noi avem suficiente rezerve in­ tindere a halei lam inorului dc 300 mm, introducerea celor ce muncesc în anii următori, ne umple inima de talurgic anual, peniru produce­
tone. in septembrie 19GI al doilea, terne pentru îndeplinirea şi depă­ oxigenului la cuploarele secţiei a Jl-a O.S.M., reparaţia bucurie şi nouă, ceferiştilor şi ne îndeamnă la obţinerea rea căruia ar îi necesare cca.
in iunie 19G2 al treilea, iar in amil şirea sarcinilor ce ne revin şi spo­ cuptorului M artin nr. 4 şi pregătirea lucrărilor la furna­ dc noi succese. A vem asigurate toate condiţiile dc a 050.0C0 tone cărbune brut coc-
care a (recul al patrulea şi al cinci­ SPRE INDICI rirea indicilor dc utiliz.are a agre­ lul nr. 8. Flecare lucrare are o importanţă deosebită in îmbunătăţi transporturile feroviare. In stafia C.F.R. Si- sliicabll.
lea. A n de an constructorii-siderur- gatelor. Iată numai citeva din mă­ sporirea producţiei de metal a tării. Tocmai dc aceea, mcriâ a fost introdusă centralizarea electrodinamică,
gişti, îndrumaţi dc organele şi or­ surile pe care am preconizat să le organizaţia dc parlid a căutat să introducă în rîndul ceea ce a dus la mărirea volum ului dc tranzit cu 45 lo
ganizaţiile do partid şi-au îmbogă­ aplicăm. In scopul intensificării pro­ colectivului un suflu nou de muncă in vederea scurtării sulă si asigură o deplină siguranţă a circulaţiei. Peste
ţit cxpcrienla, au folosit mai raţio­ cesului dc elaborare a otelului se va duratei dc execuţie, pentru ridicarea calităţii lucrărilor. puţin timp se va termina construcţia unei noi magazii
nal maşinile şi utilajele, şi-nu îm­ TOT MAI introduce insuflarca oxigenului în In adunările generale ale organizaţiei de parlid, in gru­ dc mărfuri. Stafia Simeria-triaj se va mări prin mon­
bunătăţit organizarea muncii. Ca cuptoare (In cuptorul 7 au şi înce­ pele do parlid au fost discutate cu multă competentă sar­ tarea dc 7 noi linii. Tot aici. se vor moderniza opera­
urmare, o parte din obiectivele con­ put experienţele), lucru care va re­ cinile de producţie. Dc fiecare dală discuţiile au lost ţiile dc prelucrare şi manevrare a trenurilor. Semnificaţii
struite la oţelărîe au fost realizate duce timpul dc elaborare a şarjelor fructuoase: s-au făcut propuneri, s-au dat soluţii, s-au Peniru a răspunde cu cinste g rijii ce ne-o poarlă
înainte dc termenele planificate. ÎNALŢI la cuploarele dc 400 tone la 8— 10 luat angajamente însUfleţitoarc. Ele au avut un larg partidul, colectivul nostru de muncă, avînd în fata sa ^ Iu anii şcscnalulul regiu­
Noi, olclnru, la rîndul nostru, ba- orc în loc dc J2— 13 orc cît este in ecou in rindul întregului colectiv, l-au mobilizat. Acest exemplul mobilizator al comuniştilor, desfăşoară viu în­ nea noastră a cunoscut o dez­
prezent. V om îmbunătăţi şi reduce lucru este concretizat în angajamentele colectivului luate
zindu-nc pe experienţa acumulată trecerea socialistă organizată în cinstea celui de-al voltare rontintiă In toate do­
dc-a lungul anilor, nc-an\ străduit să mai mult timpul dc reparaţie la cald în cinslea celui dc-al IV-lca Congres al P.M.R. Noi aiu IV-lea Congres al P.M.R. Fală de angajamentul nostru dc meniile dc activitate. Produc­
„smulgem" noilor cuptoare cit mai a vetrelor. Comitetul de partid va hotărit să terminăm execuţia halei lam inorului de 80U a reduce staţionarea vagoanelor la încarcări-descărcări ţia industrială a sporit iu acest
mult otel. La indicaţia comitetului s-a introdus şi extins metoda sudării îndruma comuniştii cu experienţă să mm si să executăm 10 cuptoare adinei, scurlînd astfel cu 5 la sută, am oblinut pină an im reducerea acestui timp dc 2,3 ori, rcalizlndu-sc
dc partid pe combinat, cei mai buni vetrelor la cald, cu mecanizarea caute şi să studieze cele mai efica­ cu mult tcrinemil prevăzut în planul dc producţie. procent cu 7,7 la sulă, )a slolionaroa în tranzit cu şi un ritm mediu anual dc 14,5 ta
ololari de la vechea otelăric au stu­ nulilor operaţiuni. Rezultatul ? T im ­ ce căi pentru reducerea termene­ Aceste angajamente, îndrăzneţe, au mobilizat întregul fără prelucrare cu 23,6 la sulă fată dc 5 la sută cil ne sută.
diat construcţia noilor agregate, pul de reparare a scăzut de la 100 lor de reparaţii. Apoi, ne vom preo­ colectiv de muncă. La fiecare lucrare, constructorii au esle angajamentul, iar la realizarea de economii la va­ <> In anii şcscnalutui a in­
procesul dc elaborare a otelurilor orc, cît era înainte, la 10— 12 orc. cupa dc repartizarea judicioasă o căutat şi au aplicat noi soluţii, care să uşureze munca, goane ore, am oblinut 126.000 lei faţă de 50.000 lei cît trat in funcţiune furnalul dc
la cuploarele do 400 tone. Ca u r­ Pe această bază, Iii 1904 am obţi­ muncitorilor, de omogenizarea echi­ să reducă timpul de lucru. prevede angajamentul Sintcm m ituiri să raportăm aceste 1000 m.c„ 5 cuploare M a rtin
mare* trccînd să lucreze la ele, au nui un spor de circa 15.000 lone pelor, dc calificarea şi ridicarea ca­ Propuneri valoroase in vederea scurlării termenelor succese in cinsleaconfcrintei regionale dc partid.
lificării lucrătorilor. Pentru răspîudi- dc 400 tone, noul grup dc la­
reuşit să le exploateze în mod raţio­ o|cl. de execuţie au făcut şi comuniştii Teodor Malancca, Ih dorinţa noastră fierbinte dc a întim pina cel dc-al
nal Do atunci, în şedinţele comite­ Rezultatele preocupărilor noastre rca metodelor înaintate privind ex­ maistru, Nicolae Bolea, Gh. Cuşlnir, Teodor Mercut, şefi IV-lea Congres al partidului cu succese cît mai fru­ minoare şi (abrlca dc aglome­
tului de parlid pe secţie şi In adu­ sînt bune. Azi, raportăm că am de­ ploatarea agregatelor vom organiza dc echipă şl tmilţi alţii, adevăraţi stegari ai întrecerii moase, Comitetul dc partid pe nodul dc cale ferată C.F.R. rare de la Hunedoara: Uzina de
preparare a minereului dc lier
nările organizaţiilor dc bază, s-au păşit indicii dc utilizare a agrega­ schimburi dc experienţă. Vom for­ socialiste. Dc altfel, pentru activitatea din primul t r i­ Simerla, toate organizaţiile de bază P.M.R., vor milita cu de la Teliuc; Prcparaţia dc căr­
analizat adesea căile şi roz.ervelc telor stabiliţi dc Directivele celui ma şi in viito r colective dc Ingineri mestru al anului, sectorul nostru a prim it steagul roşu perseverentă peniru creşterea rolului lor do conducător buni dc la Coroicşti ; linia I
de sporire a indicilor do utilizare a dc-nt lll-lea Congres al P.M.R. cu şi tehnicieni care să studieze căile dc evidenţiat pe întreprindere. şl organizator, a capacităţii de mobilizare a întregului
cuptoarelor şi creşterea producţiei 5 procente. In fiecare an am spo­ de sporire a indicilor dc utilizare. Rezultatele sini din cele mai bune. Angajam entul luat colectiv dc muncă la înfăptuirea sarcinilor trasate dc dc şamotă dc la Fabrica dc pro­
He otel. Comuniştii au venit^ dc fie­ rit producţia do otel şi. am îmbună­ C O N S T A N T IN T O M A In cinstea Congresului in maro parte s-a înfăptuit. Hala duse refractare din Alba (tilia
care dată cu propuneri valoroase. tăţit calilalca lui. De la încopuliil secretar al Comitetului lam inorului de 800 mm a lost tei minată zilele trecute partid. Ne vofn preocupa şl în viito r do întărirea rîndu* sl alic obiective Industriale.
De pildă, constalindu-se că se pier­ acestui an şi piuă in prezent am dai de parlid dc la oţelăria în întregime, iar din cele 10 cuptoare adînci, 8 au fost rilor noastre cu cei mai înaintaţi şl mai activi oameni A Planul producţiei globale
dea timp preţios cu reparaţiile; in - peste pian mal mul! dc TO.OOO lone M artin nr. 2 a C.S. Hunedoara terminale. Dc asemenea, la cuptorul M artin nr. 7 s-a dat ai muncii, să-ne desfăşurăm acllvilolca pe baza princi­ Industriale a fost îndeplinit fn
în folosinţă instalaţia dc oxigen. Sînt toate premisele piului muncit colective, in aşa tel, ca rezultatele muncit anul I9G4 fn proporţie dc 103,8
ca angajamentele luate să fie depăşite. la sula, (ar fn primele 5 luni
noastre să lie tot mal bune,
ale acestui an in proporţie do
FLORIN NICULESCU 101,4 la sută.
M in e rii din sectorul III al minei In proiectul de Directive cu privire VASILE GRAM A A Planul productivităţii m un­
Vulcan, ca şi toţi oamenii muncii la dezvoltarea economiei naţionale în secretarul organizaţiei de bază al cii a fost Îndeplinit în prime­
din tara noastră au prim ii cu deose­ perioada 1966-1970 se arată cA pro­ P.M.R. şantierul raontaj-lnstalaţil I secretai ai Comitetului dc partid le 5 luni din acest an in pro­
AS6AJAMEKTELE bit entuziasm proiectele de Directive ducţia de cărbune va creşte de 1,7- I.C.S, Hunedoara pe nodul dc calc ferată C.F.R. Simerla porţie de 100,5 la sulă.
ale Congresului al IV-lca al P.M.R.
1,8 ori, atingind un nivel de 20-22
Si sînt pătrunşi de dorinţa arzătoare milioane tone cărbune. La traduce­ I ii perioada ianuarie 190-t
de a întimpina Congresul partidului rea in viaţă a acestui important o- — mal 1905 s-au ob(inul econo­
VOR FI cu realizări deosebite în întrecerea biectiv al planului cincinal ţinem să 122 milioane tel.
mii peste plan iu valoare dc
socialistă.
ne aducem partea noastră de contri­
<£> A g ric u ltu rii 1 s-ou alocat
G răitor în scest sens este angaja­ buţie. înfăptuirea măreţelor obiective in anul trecut G5 milioane Ici.
prevăzute în proiectul
Directivelor
REALIZATE mentul colectivului sectorului nostru Congresului al IV-lea este nemijlocit dulul şi guvernu­ Au fost transformate în teren
Prin grija patII-
de a exlrage in cinslea acestui Im­
portant eveniment 4.000 lone dc căr­ legală de nivelul întregii activităţi a lui, la dispoziţia arabil în 1904, 1.300 hectare, Iar
organizaţiilor de partid. Aceasta pre­
bune cocsificabil peste plan. O dala supune creşterea competentei în con­ unităţilor agricole alte 800 hectare an fost plan­
tate cu pomi şl Vită de vie,
SI DEPĂŞITE cu angajamentul luat, toii minerii ducerea activităţii de producţie, atra­ socialiste din re­ in cooperativele agricole dc
I.a începutul acestui an,
din sector au pornit ca un singur om
giunea noastră sînt
« 9 Ia Iraducerea lui In viată. Fiecare zi gerea lu tu ror membrilor de partid la puse tot mai mul­ producţie existau 55.000 bovi­
de muncă încheiată duce la înscrie­ elaborarea si înfăptuirea holărîrilor, te tractoare şi ma­
rea de noi realizări. In frunte se află creşterea com bativităţii fată de tot şini agricole mo­ ne, 17.000 porcine, 115.000 ovi-
comuniştii. Hărnicia şi entuziasmul ceea ce esie negaliv, generalizarea « } derne. ne ele.
colectivului a făcut ca pină în pre­ experienţei înaintate. Deoarece princi­ V olum u l vinzărilor de
In fotografie : Un
zent, scclorul nostru să aibă un plus palul crileriu de apreciere a muncii grup dc tractoare mărfuri cu amănuntul prin co­
Mecanizare=valorificarea dc producţie de 3.600 lone. Cu a- îl constiluie rezultatele obţinute In ‘' l i de la S.M.T. M ie r­ merţul socialist a fost in anul
1964 cu G7.-1 la sută mai mare
ceastă cantitate de cărbune extrasă activitatea economică, organizaţia
peste plan intîmplnă comuniştii, în­ noaslră de partid se va mobiliza şl curea dcplasîndu- dccil in 1950. Reţeaua comer­
superioară a lemnului tregul nostru colectiv, conferinţa re­ mai mult pentru antrenarea întregu­ se la cooperalivc- cială s-a dezvoltat anul trecut
gională de partid. lui colectiv In înfăptuirea neabătută le agricole dc pro­ cu 100 noi unităţi,
a liniei politice, a holărîrilor şl D i­ ducţie pc care le <> Din fondurile statului, fn
Rilmu! in care se desfăşoară munca
rectivelor partidului. deservesc, anii I9G0-19G4 s-au dat în folo­
In abatajele sectorului ne face să a-
sinţa oamenilor muncii din re­
vem ceriltudinea că întreaga cantita­ GHEORGHE DROD
te de cărbune prevăzută să lie ex­ secretarul organizaţiei giune 15.000 apartamente, iar
trasă peste plan pînă la Congres, va de bază al P.M.R. de la ÏÏm & m Ê B Ë M ü din fondurile proprii s-au con­
fi realizată si depăşită. scclorul III — E. M. Vulcan struit 12,000 dc apartamente.
COMUNIŞTII - EXEMPLU TEMELIE TRAINICA ÎNALTA CALIFICARE
DEMN DE URMAT”
VIITOARELOR SUCCESE ÎNCEPE DIN SCOALĂ
De la un an la altul, cooperativa tări, întreţinerea . cultu rilo r ctc. In
agricola de producţie din Lăpuşnic, aceste momcnlc, organizaţia dc
raionul Dia. a obţinui rezultate tot partid a desfăşurat o muncă politică Afirm indu-se ca o pîrqhie lot mai tiza in scurtarea perioadei de exe­
Dezvoltarea în ritm rapid a e c o -« llca se deslăşoară mult mai bine,
inai bune pe linia sporirii producţiei intensă, de la om la om. Comuniştii puternică pentru ridicarea pc o cutare a lucrărilor agricole şi îm bu­ noiniei naţionale, ponderea toi mat
agricole vegetale şi animale. Aş tine Nicolae Băbuţă, Silviu Moisc, Ludo- treoplă superioară a nivelului agri­ nătăţirea calităţii lor. Un pas Impor­ O iniţiativă bună, născută tot din
doar să amintesc faptul că in anul viea Corcea, V irq il Moisc, Victoria culturii, unitatea noastră a acordat tant pc această calc l-am făcut în mare ce se acordă industriei şi In­ preocuparea comuniştilor pentru per­
precedent am realizat cile 1.556 kg. lorgoron, Aurora Corcea, Sabina M i- un sprijin permanent si substanţial campania de primăvară, Folosind cu troducerea progresului tehnic au fecţionarea procesului dc învăţă-
determinat o puternică creştere a
qrîu la hectar, 2.G81 kg porumb. hăilă, Ana Luncan, Filimon Crişo- cooperativelor agricole de produc­ randament sporii cele 192 tractoare rolului şcolilor profesionale in asi­ mînt, a fost aceea a organizării u-
2.170 kq iloarea-soarelui, 17.000 kg vean, O livia Moisc, M axim Cărmă- ţie din raionul Alba peniru execu­ cu care sîntem doinii, am reuşit să gurarea sectoarelor economice cu noi şedinţe speciale cu părinţii ele­
rădăcini de sfeclă de zahăr etc. 7.an. Zorica Popa, Pavcl Riba, Lău- tarea în bune condiţii a lucrărilor realizăm planul ¡11 proporţie dc 136 cadre dc muncitori calificaţi. vilor în care s-au discului proble­
Unele producţii satisfăcătoare am rcan Sori nea şi alţii s-au situat in agricole. Contribuţia Însemnată adu­ la sulă. Acest succes se datorcşlo mele legate dc pro filu l clic al ele­
înregistrat şi în sectorul zootehnic. primele ’ rînduri in orice acţiune în­ să de colectivul nostru dc lucrători faptului că organizaţia dc parlid prin O marc dezvoltare au cunoscut vului. Eficacitatea şedinţei s-a făcut
Succesele obţinute se datorcsc treprinsă. la sporirea producţiei se materia­ cei peste 100 dc comunişti cuprinşi şcolile profesionale în anii şesena- slinlilă imediat, părinţii ncordîndu-
faptului că organizaţia do partid a Munca însufleţită ce se desfăşoa­ lizează în creşterea an dc an a averi*, în n n d u rilc ei a desfăşurat o muncă lului. Să luăm un singur exemplu — ne un mai mare ajutor in educărea
îndrumat, sprijinit şi condus cu p ri­ ră este răsplătită dc rezultate tot obşteşti a cooperativelor agricole de politică susţinută dc la om la om, şcoala noaslră. La început aveam 317 profesională a elevilor.
cepere aclivilatca politică şi dc pro­ mai bune. Ne vom înzeci efortu­ producţie. Cunoscîud faptul că n i­ reuşind să antreneze pc toii meca­ elevi, care so pregăteau peniru o Ţara noastră se află în plin pro­
ducţie din cadrul unităţii noastre. rile peniru ca în v iilo r să obţinem velul producţiilor obţinute dc către nizatorii la înfăptuirea sarcinilor ce singură spcclalilole. Acum la g ru ­ gres economic. Perspectivele deschi­
Peniru înfăptuirea sarcinii de în­ realizări caro să se situeze pe o li­ cooperativele agricole constituie un ne-au revenii. Demn de menţionai pul nostru şcolar învaţă 1.136 elevi. se prin proiectul dc Directive ale
tărire a cooperativei noastre, co­ nie mereu ascendentă. Dc aceea, co­ criteriu important de apreciere a csle că toate cele 21 brigăzi şi-au In faţa şcolii s-au ridicat sarcini nor. Congresului al IV-lea al P.M.R,
mitelui de parlid a dovedit mullă muniştii din Lăpuşnic studiază cu activităţii desfăşurate de mecaniza­ realizat sarcinile dc plan. care constituie obiectivul principal prevăd o si mai marc dezvoltare.
perseverentă si spirit dc răspundere. temei proiectul D irectivelor Congre­ tori, organizaţia de parlid a avut Pregătind o temelie puternică suc­ al organizaţiei do bază, al comuniş­ ■Şcolile profesionale vor da econo­
Munca rodnică a comitetului de sului al IV-lea al partidului. Din a- permanent in vedere realizarea unei ceselor viitoare, în prezent meca­ tilor. In alenlin noastră stă in per­ mii'! nationale în urm ătorul cincinal
parlid s-a concretizat în îmbunătăţi­ cesl important document desprin­ organizări exemplare a activităţii de nizatorii muncesc cu-m ult entuziasm manentă creşterea nivelului cunoş­ nproximniiv 310.000 m uncilori cali­
rea activităţii organizaţiilor dc bază, dem grija po care partidul o poartă producţie. Numeroase cooperative In îngrijirea culturilor. Paralel cu tinţelor profesionale ale elevilor, c- ficaţi. O parte dintre ci vor fi şi
care au devenit coordonatoarele tu­ pentru consolidarea economico-or- agricole, ca cele din Tciuş, Calda, aceasta, in ateliere se lucrează in­ ducalia lor în spiritul dragostei fală absolvenţi ni scolii noaslre. Pe a-
turor acţiunilor întreprinse. In mod ganizalorică a cooperativelor agri­ Bucerdea. Iqhiu, Cricău 5.a., cu spri­ tens la repararea utilajului agricol de patrie şi popor, fală (ie meseria aceşlia va trebui să-i pregătim cu
permanent ari fost perfecţionate sti­ cole dc producţie. N'e vom strădui ce va fi folosit în campania de re­ aleasă, inlărireo disciplinei in mun­ mai mulla exigentă.
Ca şi îh alic unităţi Industriile, lul si metodele de muncă. Molărîrile să răspundem acestei g riji prin des­ jinul acordat dc S.M.T., nu reuşit ea coltare. Comuniştii Simion Bora, că, îmbunătăţirea calitativă a pro­ Recent, în cadrul unei şedinţe
şi iu întreprinderile forestiere din comitetului de partid au fost indrep- coperirea unor noi rezerve pe care la principalele cultu ri să realizeze Y in rol Mircca, August in Sima, Cos- cesului de invăiămînt. lărgite, organizată împreună cu con­
şi să depăşească prevederile planu­
regiunea Hunedoara, s-a introdus şi Iul'* spre îmbunălălirea activităţii să le folosim judicios în scopul creş­ rilor de producţie. Faptul că aceste tică Mircca. Vasilc Simion, Ion 1 ă- Organizaţia de bază intervine ac­ ducerea şrolii, s-a analizat concret
extins mecanizarea lucrărilor. Dacă politice şi economice din unitatea terii continue a producţiei agricole. unităţi au înregistrat la majoritatea ranu, Prip Bucur şi alţii se situează tiv în viata şcolii, membrii de parlid nivelul de pregătire a elevilor, mun­
cu cî(iva ani in urmă rioborllul. sec­ noaslră. In acest scop, fiecărui co­ Comunişlii din coopcraliva noaslră in fruntea luturor acţiunilor între­ se preocupă intens dc asigurarea ca diriguiţilor, aclivilatca cadrelor
ţionatul, apropiatul şi încărcatul munist i s-nu repartizat sarcini con­ nu vor precupeţi nici un efort pen­ cultu rilo r producţii superioare me­ prinse do organizaţia de partid pen­ desfăşurării în bune conditiuni a didactice. Concluziile trase cu acest
lemnului, ra să enumerăm numai ci- crete şl a fost controlat cum mun­ tru mobilizarea tuturor cooperatori­ dici ob lin ulc pe raion, doved-'şlc că tru înfăptuirea sarcinilor ce ne stau procesului inslructiv-educaliv. prilej — necesitatea creşterii calita­
Icva din lucrările forestiere, erau e- ceşte pentru ducerea lor la in d '* lor la înfăptuirea zi dc zi a sarci­ există rezerve însemnate peniiu în fală. Prin exemplul lor, ei m o­ Una din propunerile organizaţiei tive a procesului dc invăiămînt şi
xcculalo manual, în prezent, ca u r­ plinire. A inlrat in obişnuinţa comi- nilor de plan re ne revin, conlri- bilizează şi oe ceilalţi mecanizatori de bază făcută conducerii şcolii a întărirea muncii de educaţie — au
inare a dotării sectoarelor dc ex­ telului de parlid iui numai dc a tra­ buind po această calc la întărirea creşterea continuă a producţiei ag ri­ fost ca peniru o mai bună desfăşu­ fost stabilite ca obiectivele princi­
ploatare cn fierăstraie mecanice, sa sarcini comuniştilor, ci şi de a-i economică a unităţii, la ridicarea ni­ cole. lală de ce in v iilo r ne vom stră­ la realizarea sarcinilor ce revin sta­ rare a practicii în producţie, pe lin ­ pale ale muncii noaslre de viitor.
tractoare, funiculare, mecanisme pen­ sprijini pentru înfăptuirea lor, in velului dc trai al cooperatorilor. dui să acordăm un sprijin tot mai ţiunilor de maşini si tractoare, des­
tru încărcai, lóate aceste operaţii mod exemplar. In atenlia organizaţi­ mare unilătilor pe care le deservim prinse din proiectul de Directive ale gă responsabilul cu practica, grupu­ PÀUNESCU GHEORGHE
sini mecanizate aproape in întregi­ ei noastre do parlid a slal in perma­ SILVIU LU GO JAN . celui de-al IV-lca Congres at pai li- rile mari dc elevi să fie suprave- secretarul organizaţiei de
me. nentă urmărirea înd eplinirii holuri- secretar al Comitetului în scopul valorificării mal depline (tulul. gheale si îndrumate dc către un bază al P.M.R.
IN FOTOGRAFIC: Intr-un parchet rilor luate. An fost perioade cîncD dc parlid dc la cooperativa a rezervelor existente pentru spo­ SIM IO N MARCU, maistru coordonator. Cu sprijinul
comitetelor dc parlid dc la Uzina
de la I.F. Sebeş se excculă operaţia era necesară o mobilizare susţinută agricolă dc producţie rirea producţiei pe unitatea de su­ secretarul organizaţiei mecanică şi Uzina „30 Decembrie", M A X IM C O N STAN TIN
de doborirc a arborilor cu mijloace a luturor cooperatorilor la însămîn- din Lăpuşnic prafaţă. Acest sprijin se va concre­ de bază al P.M.R. dc la S.M.T. Alba propunerea a fost rezolvată şi prac- director al G rupului şcolar
mecanizate. U. M. Cugir