Page 5 - 1965-06
P. 5
ÎNTREŢINEREA
CULTURILOR
Consfătuire
U n i t ă ţ i f r u n t a ş e
Azi, are loc în sala de şedin
ţe a Consiliului regional al sin- : Pe ogoarele cooperativelor ag ri prafaţă prevăzută. De asemenea, la
dicatclor o consfătuire privind cole de produeţie din raionul Alba. îngrijirea cartofilor au obţinut re
activitatea în şcolile profesio se lucrează îu acesle zile cu toate fo r zultate bune cooperativele agricole
nale, organizarea cursurilor de ţele la îngrijirea culturilor. In m ajo de producţie din Bucerdea, Calda, Cis-
calificare, ridicarea calificării ritatea unităţilor s-a terminal plivi- tei, Galtiu şi Alba lulia care au efec
şi specializării îw întreprinde lui buruienilor din lunurile de pă- tuat prima prăşită pc întreaga supra
rile din regiunea noastră. Con ¡oase. De asemenea, s-a efectuat p ri faţă planificată.
sfătuirea este organizată dc ma praşilă pe cele 250 ha repartizate La cooperativele agricole rle pro
Consiliul regional al sindicatelor pentru cultura sfeclei de zahăr. Ţă ducţie din Bucerdea, Cistei şi Cui-
şi dc Comitetul regional U.T.M. ranii cooperatori din Teiuş au apli gud cultura porumbului se bucură de
Hunedoara. Participă membri cat şi cea de a doua praşilă pe cele 0 deosebită alcnlie. Sporurile de
2 IUNIE 4 p a g in i, 25 bar ai birourilor executive ale con 65 ba cultivate cu sfeclă. D in lr o dis producţie înregistrate de pc tarlalele
siliilor locale ale sindicatelor cuţie avută cu iov. inq. V ictoria HMiş pe care în anul trecut s-au aplicat la
şi secretarii cu problemele c* că am reţinut că importanţa cc sc timp şi în bune condiţii lucrările de
conomicc rle la comitetele ra acordă în g rijirii aceslei culturi este îng rijire au determinat pe cooperatori
ionale U.T.M, directori, şelii determinată dc faptul că în anul tre să-şi organizeze în mori exemplar
s n v ic iilo r personal şi invăţă- cut, prin aplicarea la limp a lu crări munca, astfel ineît sâ asigure plan
mint, preşedinţii comitetelor lor de îngrijire, s-a reuşit să şe ob telor condiţii optime de creştere şi
sindicatelor, secretarii comitete ţină o producţie dc peste 22.000 kg dezvoltare. Urmărind realizarea aces
lor U.T.M, dc ia unele între rădăcini la ha. tui obiectiv, ţăranii cooperatori din
prinderi. Aplicarea celei de a doua praşile Bucerdea au efectuat prima praşilă
la sfeclă s-a început şi în alte unităţi, manuală pe mai nuilt dc 150 hectare
INTIM PININD Proces iar la Galtiu lucrarea s-a terminat. ocupate cu porumb, ceea cc repre
zintă peste jumălalo din suprafaţa
Urmărind stadiul de dezvoltare
al
literar-cinematografic plantelor şi menţinerea terenului cu destinată cultu rii respective. De ase
menea, la Cistei s-au prăsit mecanic
rat de buruieni şi fără crustă, coope
rativele agricole dc producţie din aproape 200 ha şi manual peste 50,
La căminul cultural din Roş- Mihalţ, Oarda, Galtiu, Toloi au ter iar la Ciugud in afară dc praşila cu
cani, raionul Ilia, « avut loc minat prima praşilă la floarea-soa- cultivatorul, această lucrare s-a efec
duminică un proces Ulerar-ci- relui, iar la Bucerdea s a aplicat şi tuat manual, pe rind, pe aproape 50
ncmatoqraiic pe marginea fil cca de a doua praşilă pe întreaga su- ha.
CONGRESUL Engelcben". Aceasta a (ost pri S e ţine se a m a de experienţă ?
sc
„Moartea
mului
numeşte
ma acţiune culturală de acest
fel organizată la sate. In afară dc alte măsuri, prin apli cu sapa rotativă sau cultivatorul.
Procesul literar-cinematoqra-
carea în mod corespunzător a lu Totodată la această unitate s au pră
fic, la realizarea căruia şi-au crărilor de în g rijire la cultura porum şit manual, pc rind, peste 100 ha o-
dat concursul cadre didactice bului. in anul trecut, gospodăriile dc cupate cu porumb.
din localitate, s-a bucurat de stat au depăşit producţia planificată Lucrările dc în g rijire trebuie să şe
o mare popularitate în rîndul cu peste 700 kg boabe la ha. Gospo bucure dc aceeaşi atenţie din partea
PARTIDULUI cetăţenilor (Givulescu I. Eugen dăriile de stal din Că lan şi Bîrcea fiecărei gospodării de stat, Sc con
— corespondent).
porumb
stată însă că nu peste tot se folosesc
au realizat peste 4.000 kg
boabe la ba. Ţ iniiul seama de expe din plin forţele şi mijloacele existen
in excursie rienţa dobindită, lucrătorii de la te. Numai aşa se explică dc ce pîna
G.A.S. Călan au prăşit mecanic şi au ieri s au prăşit mecanic mai puţin de
In cursul zilei de ieri, cu pri aplicat o lucrare cu sapa rotativă pc 1 100 ba şi manual abia 300 ha. Pen
lejul unor excursii organizate aproape .300 ba. din care pe 70 s-a tru realizarea la limp a lucrărilor de
de către O.N.T. „Carpaţi". 40 făcut şi prima praşilă manuală. Re îng rijire este necesar ca in fiecare
de elevi din Gîrbova, raionul zultate bune la îngrijirea porumbului gospodărie de star să se asigure o
Sebeş, au vizitat oraşul Deva, s-au obţinut şi la gospodăria de stat organizare exemplară a muncii şi o
80 de elevi clin Hunedoara au din Calda, unde pe mal mult de 400 folosire cit mai judicioasă a forţelor
vizitot C lu ju l.-40 dc elevi clin ba s-au efectuat lucrări de îng rijire şi a mijloacelor existente.
Sînluhalm ide o plimbare pc
Dunăre, la Cazane. Tot ieri, 160 P e p r i m u l I O c
dc siderurgişli de la Hunedoa
ra au plecat înlr-o excursie pc Corespondentul nostru, Vladiinir întreaga suprafaţă şî pc 10 ha ocupa
itinerarul
Hunedoara, Braşov,
Spor de productivitate Abia au ieşit din schimb şi ortacii fac roată fn ju ru l şefului dc b ri oraşul Gheorgbe Gheorghiu- Vcscu, inginer la cooperativa agricolă te cu cartofi. La cultura porumbului,
raionul
de producţie din
Săliştea,
pe 30 ha. s-a aplicat o lucrare
cu
gadă loan Baciu, de la sectorul II al minei Lenea II. Zim belclc de pe fe Dej, Bacău, liicaz, Lacul Roşu. Orăştie, ne-a transmis telefonic ştirea sapa rotativă, iar alte 40 ba au (ost
De asemenea, 80 de elevi clin că la această unitate s-a terminat pli- grapa le.
tele lor exprimă bucuria succesului repurtai ; la „z i" s-au trimis mult mai
Deva vizitează oraşul Alba lu- vitul buruienilor din lanurile de pă- Cele mai bune realizări la în g ri
multe tone de cărbune decit prevederile sarcinilor de plan. După cum liu şi Fabrica dc bîrtic din Po- loase si se lucrează Intens la îngri jirea cultu rilo r le-au obţinut coopera
cîştig de minereu ne-a mărturisit şeful de brigadă, fiecare tonă de cărbune reprezintă sim zitează Sibiul, 40 dc elevi din jirea culturilor prăsitoare. Participi ud torii din brigada a IN-a condusă de
Iroşli, 80 dc elevi din Brad v i
bolic o floare din marele buchet de realizări cu care minerii vor intîm-
zilnic la lucru peste 220 cooperatori,
Nicolae Zinca, ci siluinrlu-se pe pri
pina apropiatul Congres al partidului.
mul loc în întrecerea organizată pen
Folo : N. M O L D O V E A N U Orăşlioara vizitează muzeele s-a reuşit să se efectueze un volum tru obţinerea de producţii sporite la
Doflana şi Pclcş.
însemnat ele lucrări. Pină acum s a
aplicat praşila I la iloaiea-soarelui pc hectar.
gMtf.gsgaBW&^!M,rjuieVii; — Discutata problemă a pieselor de 91,48 la sută din totalul fondului de
schimb ? timp lucrător disponibil. Mai avem
— Da. Din această cauză staţionea multe absenţe nemotivate şi învoiri.
Nu poli vorbi de Aron Speriosu, ploatarea şi s-a ajuns la concluzia că ză multe maşini, iar unii lucrători nu Dacă nu s-ar ii înregistrat în primele
Cosma Culcea, Constantin Biriboi, principala cale de creştere a pro execută reparaţii dc calitate, arun- patru luni absente nem olivulc şi în
Ioachim Modilcă din sectorul b de ductivităţii muncii esle folosirea mai cînd vina pe piesele dc schimb. voiri, productivitatea fizică a muncii
Ioan Enăşcău, Pop Z. Ioan, V ictor Ma- judicioasă a maşinilor şi utilajelor iu — V aţi referit doar la sectorul I... ar fi crescut cu 0,79 la sută, şi am
rincaş, Popa M. Ioan din sectorul II, carieră, unde procesul de extracţie — Si despre celelalte sectoare se fi cişligat peste 2.70U tone dc m i
de Popa Vasile II, Ioan $uba de la este complel mecanizat. Printr-o mai pot spune lucruri bune. In abataje, nereu.
„Pădurea oraşului“ şi de mulţi alţi bună întretmero şi exploatare, cit productivitatea muncii a crescut. S-a Si mai c o chestiune : la noi nu se
mineri de la Teliuc, fără să consem şi prinlr-o eşalonare corespunzătoa îmbunătăţit asistenţa tehnică, iar b ri urmăreşte operativ felul cum este fo
nezi plusuri de minereu extras peste re a operaţiunilor de puşcare, durata găzile dc mineri aflate in întrecere losit timpul de lucru. Se fac doar fo-
plan. Numele m inerilor din brigă de staţionare s-a redus, reuşindu-se se străduiesc să extragă minereu mai tocronometrări pentru normare.
zile pe caic le conduc sînt legale de ca la excavatoarele de 1 mc. şi 3 mult şi mai Imn. Toate acestea au
cele nif.i frumoase realizări obţinute mc., indicii de utilizare să crească avut ca rezultat depăşirea sarcinilor — Nu credeţi că şi aceasta este o
fn aceri' an:: in primele - patru luni ~f ol A dc perioada corespunzătoare a de plan pe întreaga exploatam Ia rezervă nefolosită? 1
106,35 la sută la producţia globală, anului Irccut cu 1 şi respectiv, 1.7U productivitatea valorică cu 6,87 pro — Bineînţeles că da. M in e rii din
106,07 la sulă la producţia marfă, un m.c. pe maşină. Creşterea indicilor de cente, productivitatea fizică fiind în subteran sînt nevoiţi să piardă timp
plus de 28.430 tone de minereu de ulili/.ore la excavatoare a făcut să deplinită în proporţie de 108,68 lo fie din cauza aprovizionării defectuoa
fier brut extras, îmbunătăţirea cali crească si coeficientul de utilizare a sulă. se cu materiale şi vegonete goale, fie
tăţii cu 1,01 la sută şi peste 12.000 capacităţii autobasculantelor. Avînd datorită calităţii necorespunzălnare a
tone de fier in minereul livrat furna asigurate condiţiile tehnice, brigăzile Fără îndoială că nu s-o făcut toiul materialelor. Mă refer la lemnul ver
pentru creşterea productivităţii m un
lelor Hunedoarei şi Călanului. Numai de minori an putut lucra cu randa cii. M aşinile şi utilajele pot ii şi mai de. care esle destul dc greu. Din a-
pe seama îmbunătăţirii calităţii s-au mente sporite. Aş cita doar cîlevn bine folosite. O demonstrează indica ccaslă cauză la operaţia de armare
obţinut peste plan ,1.700 tone de fier exemple: in patru luni brigada lui torii „de vîrf" realizaţi. Trebuie doar sini reţinuţi mai m ulţi oameni. Ser
in minereul marfă. In şirul succese Constantin Biriboi a extras peste plan să le creăm lucrătorilor din sectorul viciul dc organizare a muncii va tre BAZA FURAJERA—FACTOR PRINCIPAL
C.285 tone, cca a lui Aron Speriosu bui să studieze această problemă şi
lor se înscrie şi Îndeplinirea planului I condiţii bune de muncă, să lc pu
3.05] tone, iar cea condusă de Cosma să găsim soluţii pentru ca timpul a-
producţiei globale pe primele 5 luni nem la dispoziţie autobasculantele ne
ale anului cu 9 zile mai devreme. Culcea aproape 2.700 tone minereu... cesare. Mai avem insă o rezervă pe feclaf pentru lucru să fie folosit cit
Am avut insă şi unele greutăţi. Nu care n-am valorilical-o suficient; este mai raţional. Am urmărit cu mult interes articolul de fond şr cele dc cătro cooperativa agricola de pro
Cifrele vorbesc de la sine: Dar în
spatele lor se allă oamenii ,— mineri, putem folosi raţional întregul parc vorba despre fondul de timp. M inerii dc la Teliuc vor să intim- lalte materiale publicate în ziarul MDrumul socialismului" ducţie din Ilia şi uscată pe pămint,
pine al lV-lea Congres al partidului expusă mult timp !a soare, a rezultat
lorezori, cxcavalonşli, şoferi — care de autobasculante. Lucrătorii scclici — Concret, la ce vă referi ţi ? cu angajamentele îndeplinite. Sînt la rubrica ,,Creşterea n u m ă ru lu i de a n im a le şi a p ro
Jc-au dat viată. Dincolo de eilre sc cM.o se străduiesc, în mareo lor ma — Sc înregistrează încă de aşadar justificate căutările pentru d u c tiv ită ţii lor la nivelul p o s ib ilită ţilo r reg iu n ii". Din a- un iîn de calitate inferioară cu un
procent dc proteină de numai 10 la
află fapte din întrecerea pe care o des joritate, să asigure producţiei maşi multe absente de la lucru. tim descoperirea de noi rezerve care duc cestea am reţinut că asigurarea unei baze furajere în sulă. Datorita acestui fapt, corporati
făşoară m inerii in inlim pinarca Con 1- creşterea producţiei dc minereu. destulătoare, în scopul de a avea posibilitatea sâ se în
nile necesare transportului, dar nu pul folosit în producţie a crescu- pes va din ilia a avut pierdere de peste
gresului partidului, eveniment dc o rcuvesc. te media de plan, i-u realizăm decil tocmească raţii echilibrate şi complete pentru fiecare ca 10.000 kg. proteină brută, care echi
deosebită importantă pentru poporul S. POP tegorie şi specie de animale, constituie un factor esenţial de valează cu aproape 700 bl lapte, lu
nostru. Adresăm tovarăşului inginer care depinde realizarea sarcinilor stabilite în sectorul zoo ciu care de altfel s-a oglindit nega
Ioan Zaha, şeful exploatării, între tehnic. fin in d seama de faptul că furajele necesare pe tim tiv în producţia vacilor de lapte in
barea : care este „cheia" accslor m perioada dc stabulaţie.
pul iernii se asigură de pe acum, consider că c acţiune
succese ? Rccollînd în faza optimă de vege
deosebit de importantă căreia conducerile unităţilor a-
— Este vorba despre creşterea pro ta te fruHelc naturale şi ţinînd iarba
ductivităţii muncii. Comitetul de C I T I T I gricole şi specialiştii trebuie sâ-i acorde toată atenţia, un limp scurt cx-pusă la soare, multo
A este recoltarea, uscarea şi conservarea nutreţurilor culti cooperative arincóle de producţie au
partid ne-a indicat ca asupra aces vate şî a fînurilor. obţinut finuri de bună calitate şi cu
tui principal indicator de plan să in IN un procent ridicat de unităţi n u triti
Valoarea nutritivă a finului sau puterea lui de hrânire,
sistăm în mod deosebit. Au fost stu este foarte variată la diferite categorii de finuri, fiind ve. Cooperativa agricolă de producţie
diate rezervele de care dispune ex- N UM ĂRUL din Birtin, raionul Arad, spre exem
mai ridicată la finul care provine din ierburi graminee plu. a obţinut un (în cu 12 Ia sută
D E şi leguminoase valoroase, dacă se păstrează bine sub proteină brută, în timp ce cooperati
stanţele nutritive din plantele verzi. Finul de calitate su
va agricolă vecină, din Cărăstâu, de
Rodii! hărnicişi A Z I: perioară are o culoare verde, iar lucerna un verde intens fie fineţe dc aceeaşi categorie şi ca
litate, dar înlîrziind recoltatul numai
cu un miros plăcut, specific, fără praf sau păminî, cu
multe frunze şi flori, recoltat în faza de înflorire a ierbu cu citeva zile, a obţinut un (in cu
numai 10,3 la sulă proteină brută.
rilor dominante, uscat pe timp frumos, ceea c e i asigură
De la CL)re.-*i>ondcntu noştri volun- ♦ Artiştii amatori în un conţinut ridicat de proteine, săruri minerale şi vita Tot din cauza în lirzicrii recoltatului,
*• \ P-dru Torni si fon Şerban am mine, îndeosebi provitam ina A. au obţinut în anul 19G4 finuri dc sla
• mii voOea că tractoriştii rie Li întrecere bă cablate şi sărace in proteină şi co
operativele agricole de producţie din
S.M.T. Miercurea şi Orăştie au obţi (pag. a 2-a) ;
nu , in cinstea Congresului partidu Cum tive şî calitative. Practica îndelunga Riu-Bărbat, Căpud {cu cîle 8.7 la su
lui succese fio seamă în muncă. Prin ♦ Stagiul de candidat tă a multor unîlăţi agricole socialis tă proteina), Sarmiscgetuv.a (cu 7 la
folosirea u t iln]e 1 or cu randament spo te a arătat că se pot obţine finuri de sula proteină bruta) etc. Ca urmare,
rit, S.M.T. Orăştie şi-a realizat pla — şcoală de educaţie co se păstrează... calitate superioară numai dacă sc res aceste uuilăli au realizat producţii
nul pe campania de primăvară cu 12 munistă ; pectă toate regulile privind recolta miei de lapte, iar animalele au ieşit
zile mai devreme, iar tractoriştii de şi cum se asigură rea şi uscarea ierburilor din iincţe- slăbite din iarnă.
la Miercurea an depăşit prevederile lc naturale şi cultivate. M om entul optim de recoltare a fî-
planului cu 20 Ia sulă. Cele mai bune ♦ Respect faţă de ale- proteina In anul trecut cooperativele agri neţelor, care corespunde cu cea mai
realizări le-au înregistrat brigăzile a gălori ; cole dc producţie din Lăpuşnic şi mare cantitate dc substanţe nutritive
X-a şl a \ IX - a de la S.M.T. M ie rc u pe. tare le conţin ierburile, este sta
Lin fin cu asemenea calităţi se poa Sălciva, raionul Uia. rccollînd lucer bili! pentru fiecare specie de plante
rea şi brigada condusă de Popa Ion ♦ Cînd vor fi luate mă te obţine prin recoltarea lui în mo na in faza dc îm bobocim şi uscln-
Stei de la S.M.T. Orăştie. Din n o d u mentul optim, adică atunci c hui plan d-o apoi p e ; capre şi colibe ou obţi din finelelc cultivate şi cele natura
le. La lucerna, acest moment cores-
rile mecanizatorilor s-au evidenţiat : suri ?
tele conţin cea mai mare cantitate dc nut finuri de bună calitate, tu 16.1 Ing. EUGEN CERNELEA
Vasile Dinca, Ştefan Comşa, lacob , (pag. a 3-a). substanţe nu tritive şi cînd se folosesc In sută şi respectiv 15,7 la sută pro
Loqa, losil Curul, V ictor Carteleanu C. S. HU NEDO ARA: Aspect de la noua fabrică de oxigen. procedee de uscare şi păstrare care teină brută. Din lucerna dc aceeaşi de la Consiliul aqricol regional
si alţii. Foto: V. O N O IU evită cit mai mult pierderile cantita calitate, recoltată însă cu in lirzie rc (Continuare In pag. a 2-a)
O problemă care a preocupat drum ului în viaţă s-a intensificat. D i cum s-a organizat această lecţie de studîul temeinic. A dat exemple de cu multă rîvnâ reviste, manuale, stră- poate fi folositor, pierzînd încrede tribuţie la înflorirea patriei, alţii —
^ organizaţia dc partid, condu riguiţii claselor a V llI-a au întreprins către diriginta clasei, prol. Culeanu oameni de seamă din patria noastră, duindu se să obţină note foarte bune. rea pacienţilor în tratamentele pres Oltcanu Vasile, Sinea Ioan. V in lilă
cerea 5» diriqinţii de la Şcoala gene unele acţiuni concrete in acest scop. Valeria, ajutată de responsabila co dc unii inainlaşi care s-au luptat cu Mecanicul fruntaş Răşinaru Nicolae crise şi diagnosticul fixat. Dionisie — despre deprinderile lor in
rală de 8 am nr. 2 din Sebeş a fost Au organizat şedinţe cu părinţii in misiei diriginţilor, a fost interesant, nenumărate greutăţi pentru a-şi ve a vorbii despre condiţiile de muncă Elevii au înţeles ca fiecare meserie mînuirca sculelor, despre confecţio
aceea a orientării profesionale a care au dezbătut sarcinile ce revin atractiv şi eficient. Astfel, an fost in dea idealurile înfăptuite, alţii sfirşin- ale lucrătorilor de la Fabrica „Sebe este frumoasă dar că pentru fiecare narea anumitor piese şi aparate mici,
levilor din clasele a VUI-a A, B, C. acestora, au organizai vizite în în vitaţi la şcoală un medic, un maistru du-sc fără a avea bucuria realiză şul", despre maşinile moderne cu care trebuie să munceşti cu sîrguinţă. manifestîndu-şi dorinţa de a urma
in fă în trimestrul al II-lea, membrii treprinderile din oraş — Fabrica mecanic Iruntaş şi un elev din clasa rii lor. a fost înzestrată fabrica, despre ne In încheiere, elevii au susţinut dis şcoli profesionale 1 sau tchmce.
birou lui organizaţiei de bază şi con „Sebeşul", Fabrica „Căprioara" — a Xl-a a Şcolii medii dm tocelila'ir. Invitaţii, în cuvîntul lor, au rele cesitatea pregătirii tehnice a fiecărui cuţii interesante, care au scos în c- M ulte eleve au arăiat că ţelul lor
ducerea şcolii au discutat cu dirigu i unde au stat de vorbă cu muncitori Cei dm lîi le-au vorbit elevilor deş- vat condiţiile de muncă ce le au azi. muncilor. In acelaşi sens a vorbit şi videnld ceea ce doresc ci să ajungă e să devină profesoare, exprim in-
ţii claselor a V lII-a despre modul cum rlu-şi cu sinceritate holărîrea do a
se ocupă de această problemă indi- munci cu perseverenţă penlru reali
cînd unele procedee ce trebuie fo zarea acestei dorinţe.
losite. Astfel, s-a arătat că în orien B M . U M U L
tarea profesională a elevilor trebuie Pe teme şcolare Preocuparea conducerii şcolii. a
să se tină scama de necesităţile pc 9 organizaţiei de partid, a diriginţilor
privind orientarea profesională a e-
care le ridică dezvoltarea economică
Iovilor n dus la intensificarea efortu
a ţării noastre, de interesul şi dra
gostea elevilor pentru anumite ac fruntaşi. In orele dc dirigentie s-a pre profesiunea lor, subliniind sar rezultatele obţinute, contribuţia lor medicul Chişiu Gh. El a arăiat m ul în viată — visuri îndrăzneţe, pline rilor din partea elevilor, la o muncă
asiduă pentru însuşirea cunoştinţe
tivităţi practice, pentru anumite o- discutat despre anumite şcoli profe cinile lor la locul de muncă. Ui progresul societăţii socialiste, i ţumirea sufletească pe care o simte de curaj. Ei ştiu că azi. datorita g ri lor.
bîecle de învăţămînt. subliniindu-se sionale şi tehnice din raionul şi re In partea introductivă, diriginta Elevul dm clasa a X)-a a arătat că* fiecare medic atunci cînd redă vieţii jii partidului, ci şi lc pot înlăplui cu
in mod deosebit că la baza realiză giunea noastră, despre profesiile care clasei, în cuvinte com'inqăloare, a pasiunea lui cea mai mare cslc fizi un om. cînd salvează un copil, cînd siguranţă.
rilo r acestor ţeluri stă munca perse se pregătesc în aceste şcoli. vorbit despre condiţiile ce sînt crea ca şi matematica, de aceea a urmat ajută efectiv Ja scăderea mortalităţii M u lţi elevi au vorbit despre dra A N A BO JIŢA
verentă şi bine organizată a fiecărui Toi în acest sens, comisia meto te azi în patria noastră pentru reali secţia reală. Gîndul lui este dc a în rindut copiilor şi oamenilor ma gostea lor pentru fizică şi matemati învăţătoare emerită
elev. dică a diriginţilor din şcoală a orga zarea celor mai măreţe idealuri ale urma institutul politehnic-electro-e- luri Un medic este necesar să stu că, eu tendinţa vădită dc a urma
In Irimesfrul al Tll-lra activitatea nizat o lecţie deschisă cu titlul „Ce tinerelului, arătind că baza realiză nerqelica. E[ a arătat că iubeşte deo dieze permanent şi să fie la curent cu cursurile institutelor politehnice, pen Şcoala qenerală de 8 ani nr. 2
de îndrumare a elevilor în alegerea profesie vreau să-mi aleg". Modul rii acestor idealuri este munca şi potrivă şi celelalte obiecte, studiază toate noutăţile ştiinţifice, altfel nu tru a putea aduce o cit mai mare con Sebeş