Page 5 - 1965-06
P. 5

ÎNTREŢINEREA



                                                                                                                                                                                        CULTURILOR


                                                                                                                                                        Consfătuire
                                                                                                                                                                                        U n i t ă ţ i        f r u n t a ş e
                                                                                                                                                          Azi,  are  loc  în  sala  de  şedin­
                                                                                                                                                        ţe  a  Consiliului  regional  al  sin-  :   Pe  ogoarele  cooperativelor  ag ri­  prafaţă  prevăzută.  De  asemenea,   la
                                                                                                                                                        dicatclor  o  consfătuire  privind   cole  de  produeţie  din  raionul   Alba.   îngrijirea  cartofilor  au  obţinut  re­
                                                                                                                                                        activitatea  în  şcolile   profesio­  se  lucrează  îu  acesle  zile  cu  toate  fo r­  zultate  bune  cooperativele  agricole
                                                                                                                                                        nale,  organizarea  cursurilor  de   ţele  la  îngrijirea  culturilor.  In  m ajo­  de  producţie  din  Bucerdea,  Calda,  Cis-
                                                                                                                                                        calificare,   ridicarea   calificării   ritatea  unităţilor  s-a  terminal  plivi-   tei,  Galtiu  şi  Alba  lulia  care  au  efec­
                                                                                                                                                        şi  specializării  îw  întreprinde­  lui  buruienilor  din  lunurile  de  pă-   tuat  prima  prăşită  pc  întreaga  supra­
                                                                                                                                                        rile  din  regiunea  noastră.  Con­  ¡oase.  De  asemenea,  s-a  efectuat  p ri­  faţă  planificată.
                                                                                                                                                        sfătuirea   este   organizată   dc   ma  praşilă  pe  cele  250  ha  repartizate   La  cooperativele  agricole  rle  pro­
                                                                                                                                                        Consiliul  regional al  sindicatelor   pentru  cultura  sfeclei  de  zahăr.  Ţă­  ducţie  din  Bucerdea,  Cistei  şi   Cui-
                                                                                                                                                        şi  dc  Comitetul  regional  U.T.M.   ranii  cooperatori  din  Teiuş  au  apli­  gud  cultura  porumbului  se  bucură  de
                                                                                                                                                        Hunedoara.   Participă  membri   cat  şi  cea  de  a  doua  praşilă  pe  cele   0  deosebită  alcnlie.   Sporurile   de
                                                                             2  IUNIE                                     4  p a g in i,  25  bar       ai  birourilor  executive  ale  con­  65  ba  cultivate  cu  sfeclă.  D in lr o   dis­  producţie  înregistrate  de  pc  tarlalele
                                                                                                                                                        siliilor  locale  ale   sindicatelor   cuţie  avută  cu  iov.  inq.  V ictoria  HMiş­  pe  care  în  anul  trecut  s-au  aplicat  la
                                                                                                                                                        şi  secretarii  cu  problemele  c*   că  am  reţinut  că  importanţa  cc  sc   timp  şi  în  bune  condiţii  lucrările  de
                                                                                                                                                        conomicc  rle  la  comitetele  ra­  acordă  în g rijirii  aceslei  culturi  este   îng rijire  au  determinat  pe  cooperatori
                                                                                                                                                        ionale  U.T.M,   directori,   şelii   determinată  dc  faptul  că  în  anul  tre­  să-şi  organizeze   în  mori  exemplar
                                                                                                                                                        s n v ic iilo r   personal   şi  invăţă-   cut,  prin  aplicarea  la  limp  a  lu crări­  munca,  astfel  ineît  sâ  asigure  plan­
                                                                                                                                                        mint,   preşedinţii   comitetelor   lor  de  îngrijire,  s-a  reuşit  să  şe  ob­  telor  condiţii  optime  de  creştere  şi
                                                                                                                                                        sindicatelor,  secretarii  comitete­  ţină  o  producţie  dc  peste  22.000  kg   dezvoltare.  Urmărind  realizarea  aces­
                                                                                                                                                        lor  U.T.M,  dc  ia  unele  între­  rădăcini  la  ha.              tui  obiectiv,  ţăranii  cooperatori  din
                                                                                                                                                        prinderi.                         Aplicarea  celei  de  a  doua  praşile   Bucerdea  au  efectuat  prima   praşilă
                                                                                                                                                                                        la  sfeclă  s-a  început  şi  în  alte  unităţi,   manuală  pe  mai  nuilt  dc  150  hectare
                INTIM PININD                                                                                                                            Proces                          iar  la  Galtiu  lucrarea  s-a  terminat.   ocupate  cu  porumb,  ceea  cc  repre­
                                                                                                                                                                                                                           zintă  peste  jumălalo  din  suprafaţa
                                                                                                                                                                                        Urmărind  stadiul  de  dezvoltare
                                                                                                                                                                                                                       al
                                                                                                                                                        literar-cinematografic          plantelor  şi  menţinerea  terenului  cu­  destinată  cultu rii  respective.  De  ase­
                                                                                                                                                                                                                           menea,  la  Cistei  s-au  prăsit  mecanic
                                                                                                                                                                                        rat  de  buruieni  şi  fără  crustă,  coope­
                                                                                                                                                                                        rativele  agricole  dc   producţie   din   aproape  200  ha  şi  manual  peste  50,
                                                                                                                                                          La  căminul  cultural  din  Roş-   Mihalţ,  Oarda,  Galtiu,  Toloi  au  ter­  iar  la  Ciugud  in  afară  dc  praşila  cu
                                                                                                                                                        cani,  raionul  Ilia,  «  avut  loc   minat  prima  praşilă  la  floarea-soa-   cultivatorul,  această  lucrare  s-a  efec­
                                                                                                                                                        duminică  un  proces  Ulerar-ci-   relui,  iar  la  Bucerdea  s  a  aplicat  şi   tuat  manual,  pe  rind,  pe  aproape  50
                                                                                                                                                         ncmatoqraiic  pe  marginea  fil­  cca  de  a  doua  praşilă  pe  întreaga  su-  ha.
                CONGRESUL                                                                                                                               Engelcben".  Aceasta  a  (ost  pri­  S e   ţine  se a m a de experienţă ?
                                                                                                                                                                         sc
                                                                                                                                                               „Moartea
                                                                                                                                                         mului
                                                                                                                                                                            numeşte
                                                                                                                                                        ma  acţiune  culturală  de  acest
                                                                                                                                                        fel  organizată  la  sate.        In  afară  dc  alte  măsuri,  prin  apli­  cu  sapa  rotativă   sau   cultivatorul.
                                                                                                                                                          Procesul   literar-cinematoqra-
                                                                                                                                                                                        carea  în  mod  corespunzător  a   lu­  Totodată  la  această  unitate  s  au  pră­
                                                                                                                                                        fic,  la  realizarea   căruia   şi-au   crărilor  de  în g rijire   la  cultura  porum ­  şit  manual,  pc  rind,  peste  100  ha  o-
                                                                                                                                                        dat  concursul  cadre  didactice   bului.  in  anul  trecut,  gospodăriile  dc   cupate  cu  porumb.
                                                                                                                                                        din  localitate,  s-a  bucurat  de   stat  au  depăşit  producţia  planificată   Lucrările  dc  în g rijire   trebuie  să  şe
                                                                                                                                                        o  mare  popularitate  în  rîndul   cu  peste  700  kg  boabe  la  ha.  Gospo­  bucure  dc  aceeaşi  atenţie  din  partea
                PARTIDULUI                                                                                                                              cetăţenilor  (Givulescu  I.  Eugen   dăriile  de  stal  din  Că lan  şi  Bîrcea   fiecărei  gospodării  de  stat,  Sc  con­
                                                                                                                                                        —  corespondent).
                                                                                                                                                                                                                  porumb
                                                                                                                                                                                                                           stată  însă  că  nu  peste  tot  se  folosesc
                                                                                                                                                                                         au  realizat  peste  4.000  kg
                                                                                                                                                                                         boabe  la  ba.  Ţ iniiul  seama  de  expe­  din  plin  forţele  şi  mijloacele  existen­
                                                                                                                                                         in  excursie                    rienţa  dobindită,  lucrătorii   de   la   te.  Numai  aşa  se  explică  dc  ce  pîna
                                                                                                                                                                                        G.A.S.  Călan  au  prăşit  mecanic  şi  au   ieri  s  au  prăşit  mecanic  mai  puţin  de
                                                                                                                                                          In  cursul  zilei  de  ieri,  cu  pri­  aplicat  o  lucrare  cu  sapa  rotativă  pc   1  100  ba  şi  manual  abia  300  ha.  Pen­
                                                                                                                                                        lejul  unor  excursii  organizate   aproape  .300  ba.  din  care  pe  70  s-a   tru  realizarea  la  limp  a  lucrărilor  de
                                                                                                                                                         de  către  O.N.T.  „Carpaţi".  40   făcut  şi  prima  praşilă  manuală.   Re­  îng rijire  este  necesar  ca  in  fiecare
                                                                                                                                                         de  elevi  din  Gîrbova,  raionul   zultate  bune  la  îngrijirea  porumbului   gospodărie  de  star  să  se  asigure  o
                                                                                                                                                        Sebeş,  au  vizitat  oraşul  Deva,   s-au  obţinut  şi  la  gospodăria  de  stat   organizare  exemplară  a  muncii  şi  o
                                                                                                                                                        80  de  elevi  clin  Hunedoara  au   din  Calda,  unde  pe  mal  mult  de  400   folosire  cit  mai  judicioasă  a  forţelor
                                                                                                                                                         vizitot  C lu ju l.-40  dc  elevi  clin   ba  s-au  efectuat  lucrări  de  îng rijire  şi  a  mijloacelor  existente.
                                                                                                                                                         Sînluhalm  ide  o  plimbare  pc
                                                                                                                                                        Dunăre,  la  Cazane.  Tot  ieri,  160   P e    p r i m u l       I  O   c
                                                                                                                                                         dc  siderurgişli  de  la  Hunedoa­
                                                                                                                                                         ra  au  plecat  înlr-o  excursie  pc   Corespondentul   nostru,  Vladiinir   întreaga  suprafaţă  şî  pc  10  ha  ocupa­
                                                                                                                                                         itinerarul
                                                                                                                                                                  Hunedoara,  Braşov,
            Spor  de  productivitate                                                  Abia  au  ieşit  din  schimb  şi  ortacii  fac  roată  fn  ju ru l  şefului  dc  b ri­  oraşul   Gheorgbe   Gheorghiu-   Vcscu,  inginer  la  cooperativa  agricolă   te  cu  cartofi.  La  cultura  porumbului,
                                                                                                                                                                                                                   raionul
                                                                                                                                                                                         de  producţie  din
                                                                                                                                                                                                          Săliştea,
                                                                                                                                                                                                                           pe  30  ha.  s-a  aplicat  o  lucrare
                                                                                                                                                                                                                                                         cu
                                                                                  gadă  loan  Baciu,  de  la  sectorul  II  al  minei  Lenea  II.  Zim belclc  de  pe  fe­  Dej,  Bacău,  liicaz,  Lacul  Roşu.   Orăştie,  ne-a  transmis  telefonic  ştirea   sapa  rotativă,  iar  alte  40  ba  au  (ost
                                                                                                                                                         De  asemenea,  80  de  elevi  clin   că  la  această  unitate  s-a  terminat  pli-   grapa le.
                                                                                  tele  lor  exprimă  bucuria  succesului  repurtai  ;  la  „z i"  s-au  trimis  mult  mai
                                                                                                                                                         Deva  vizitează  oraşul  Alba  lu-   vitul  buruienilor  din  lanurile  de  pă-   Cele  mai  bune  realizări  la  în g ri­
                                                                                  multe  tone  de  cărbune  decit  prevederile  sarcinilor  de  plan.  După  cum   liu  şi  Fabrica  dc  bîrtic  din  Po-   loase  si  se  lucrează  Intens  la  îngri­  jirea  cultu rilo r  le-au  obţinut  coopera­
            cîştig  de  minereu                                                   ne-a  mărturisit  şeful  de  brigadă,  fiecare  tonă  de  cărbune  reprezintă  sim­  zitează  Sibiul,  40  dc  elevi  din   jirea  culturilor  prăsitoare.  Participi ud   torii  din  brigada  a  IN-a  condusă  de
                                                                                                                                                         Iroşli,  80  dc  elevi  din  Brad  v i­
                                                                                  bolic  o  floare  din  marele  buchet  de  realizări  cu  care  minerii  vor  intîm-
                                                                                                                                                                                         zilnic  la  lucru  peste  220  cooperatori,
                                                                                                                                                                                                                           Nicolae  Zinca,  ci  siluinrlu-se  pe  pri­
                                                                                  pina  apropiatul  Congres  al  partidului.
                                                                                                                                                                                                                           mul  loc  în  întrecerea  organizată  pen­
                                                                                                                           Folo :  N.  M O L D O V E A N U  Orăşlioara   vizitează   muzeele   s-a  reuşit  să  se  efectueze  un  volum   tru  obţinerea  de  producţii  sporite  la
                                                                                                                                                        Doflana  şi  Pclcş.
                                                                                                                                                                                         însemnat  ele  lucrări.  Pină  acum  s a
                                                                                                                                                                                         aplicat  praşila  I  la  iloaiea-soarelui  pc  hectar.
                                          gMtf.gsgaBW&^!M,rjuieVii;               —  Discutata  problemă  a  pieselor  de   91,48  la  sută  din  totalul  fondului  de
                                                                                 schimb ?                          timp  lucrător  disponibil.  Mai  avem
                                                                                  —  Da.  Din  această  cauză  staţionea­  multe  absenţe  nemotivate  şi  învoiri.
              Nu  poli  vorbi  de  Aron  Speriosu,   ploatarea  şi  s-a  ajuns  la  concluzia  că   ză  multe  maşini,  iar  unii  lucrători  nu   Dacă  nu  s-ar  ii  înregistrat  în  primele
            Cosma  Culcea,   Constantin   Biriboi,   principala  cale  de  creştere  a  pro­  execută  reparaţii  dc  calitate,  arun-   patru  luni  absente  nem olivulc  şi  în­
            Ioachim  Modilcă  din  sectorul  b  de   ductivităţii  muncii  esle  folosirea  mai   cînd  vina  pe  piesele  dc  schimb.  voiri,  productivitatea  fizică  a  muncii
            Ioan  Enăşcău,  Pop  Z.  Ioan,  V ictor  Ma-   judicioasă  a  maşinilor  şi  utilajelor  iu   —   V   aţi  referit  doar  la  sectorul  I...  ar  fi  crescut  cu  0,79  la  sută,  şi  am
            rincaş,  Popa  M.  Ioan  din  sectorul  II,   carieră,  unde  procesul  de  extracţie   —  Si  despre  celelalte  sectoare  se   fi  cişligat  peste  2.70U  tone  dc  m i­
            de  Popa  Vasile  II,  Ioan  $uba  de  la   este  complel  mecanizat.  Printr-o  mai   pot  spune  lucruri  bune.  In  abataje,   nereu.
            „Pădurea  oraşului“  şi  de  mulţi  alţi   bună  întretmero  şi   exploatare,   cit   productivitatea  muncii  a  crescut.  S-a   Si  mai  c  o  chestiune  :  la  noi  nu  se
            mineri  de  la  Teliuc,  fără  să  consem­  şi  prinlr-o  eşalonare  corespunzătoa­  îmbunătăţit  asistenţa  tehnică,  iar  b ri­  urmăreşte  operativ  felul  cum  este  fo­
            nezi  plusuri  de  minereu  extras  peste   re  a  operaţiunilor  de  puşcare,  durata   găzile  dc  mineri  aflate  in  întrecere   losit  timpul  de  lucru.  Se  fac  doar  fo-
            plan.  Numele  m inerilor  din  brigă­  de  staţionare  s-a  redus,  reuşindu-se   se  străduiesc  să  extragă  minereu  mai   tocronometrări  pentru  normare.
            zile  pe  caic  le  conduc  sînt  legale  de   ca  la  excavatoarele  de  1  mc.  şi  3   mult  şi  mai  Imn.  Toate  acestea  au
            cele  nif.i  frumoase  realizări  obţinute   mc.,  indicii  de  utilizare  să  crească   avut  ca  rezultat  depăşirea  sarcinilor   —  Nu  credeţi  că  şi  aceasta  este  o
            fn  aceri'  an::  in  primele - patru   luni   ~f ol A  dc  perioada  corespunzătoare  a   de  plan  pe  întreaga  exploatam  Ia   rezervă  nefolosită?  1
            106,35  la  sută  la  producţia  globală,   anului  Irccut  cu  1  şi  respectiv,  1.7U   productivitatea  valorică  cu  6,87  pro­  —  Bineînţeles  că  da.  M in e rii  din
            106,07  la  sulă  la  producţia  marfă,  un   m.c.  pe  maşină.  Creşterea  indicilor  de   cente,  productivitatea  fizică  fiind  în­  subteran  sînt  nevoiţi  să  piardă  timp
            plus  de  28.430  tone  de  minereu  de   ulili/.ore  la  excavatoare  a  făcut  să   deplinită  în  proporţie   de  108,68  lo   fie  din  cauza  aprovizionării  defectuoa­
            fier  brut  extras,  îmbunătăţirea  cali­  crească  si  coeficientul  de  utilizare  a   sulă.         se  cu  materiale  şi  vegonete  goale,  fie
            tăţii  cu  1,01  la  sută  şi  peste  12.000   capacităţii   autobasculantelor.  Avînd                 datorită  calităţii  necorespunzălnare  a
            tone  de  fier  in  minereul  livrat  furna­  asigurate  condiţiile  tehnice,  brigăzile   Fără  îndoială  că  nu  s-o  făcut  toiul   materialelor.  Mă  refer  la  lemnul  ver­
                                                                                 pentru  creşterea  productivităţii  m un­
            lelor  Hunedoarei  şi  Călanului.  Numai   de  minori  an  putut  lucra  cu  randa­  cii.  M aşinile  şi  utilajele  pot  ii  şi  mai   de.  care  esle  destul  dc  greu.  Din  a-
            pe  seama  îmbunătăţirii  calităţii  s-au   mente  sporite.  Aş  cita  doar  cîlevn   bine  folosite.  O  demonstrează  indica­  ccaslă  cauză  la  operaţia  de  armare
            obţinut  peste  plan  ,1.700  tone  de  fier   exemple:  in  patru  luni  brigada  lui   torii  „de  vîrf"  realizaţi.  Trebuie  doar   sini  reţinuţi  mai  m ulţi  oameni.  Ser­
            in  minereul  marfă.  In  şirul  succese­  Constantin  Biriboi  a  extras  peste  plan   să  le  creăm  lucrătorilor  din  sectorul   viciul  dc  organizare  a  muncii  va  tre­  BAZA FURAJERA—FACTOR PRINCIPAL
                                              C.285  tone,  cca  a  lui  Aron  Speriosu                            bui  să  studieze  această  problemă  şi
            lor  se  înscrie  şi  Îndeplinirea  planului                         I  condiţii  bune  de  muncă,  să  lc  pu­
                                              3.05]  tone,  iar  cea  condusă  de  Cosma                           să  găsim  soluţii  pentru  ca  timpul  a-
            producţiei  globale  pe  primele  5  luni                            nem  la  dispoziţie  autobasculantele  ne­
            ale  anului  cu  9  zile  mai  devreme.  Culcea  aproape  2.700  tone  minereu...  cesare.  Mai  avem  insă  o  rezervă  pe   feclaf  pentru  lucru  să  fie  folosit  cit
                                                Am   avut  insă  şi  unele  greutăţi.  Nu   care  n-am  valorilical-o  suficient;  este   mai  raţional.             Am  urmărit  cu  mult  interes  articolul  de  fond  şr  cele­  dc  cătro  cooperativa  agricola  de  pro­
             Cifrele  vorbesc  de  la  sine:  Dar  în
            spatele  lor  se  allă  oamenii  ,—  mineri,   putem  folosi  raţional  întregul  parc   vorba  despre  fondul  de  timp.  M inerii  dc  la  Teliuc  vor  să  intim-   lalte  materiale  publicate  în  ziarul  MDrumul  socialismului"   ducţie  din  Ilia  şi  uscată  pe  pămint,
                                                                                                                   pine  al  lV-lea  Congres  al  partidului                                                               expusă  mult  timp  !a  soare,  a  rezultat
            lorezori,  cxcavalonşli,  şoferi  —  care   de  autobasculante.  Lucrătorii  scclici   —  Concret,  la  ce  vă  referi ţi  ?  cu  angajamentele  îndeplinite.   Sînt   la  rubrica  ,,Creşterea  n u m ă ru lu i  de  a n im a le   şi  a  p ro ­
            Jc-au  dat  viată.  Dincolo  de  eilre  sc   cM.o  se  străduiesc,  în  mareo  lor  ma­  —  Sc  înregistrează  încă   de  aşadar  justificate  căutările   pentru   d u c tiv ită ţii  lor  la   nivelul  p o s ib ilită ţilo r  reg iu n ii".  Din  a-   un  iîn  de  calitate  inferioară  cu  un
                                                                                                                                                                                                                           procent  dc  proteină  de  numai  10  la
            află  fapte  din  întrecerea  pe  care o des­  joritate,  să  asigure  producţiei  maşi­  multe  absente  de  la  lucru.   tim ­  descoperirea  de  noi  rezerve  care  duc   cestea  am  reţinut  că  asigurarea  unei  baze  furajere  în­  sulă.  Datorita  acestui  fapt,  corporati­
            făşoară  m inerii  in  inlim pinarca  Con­                                                             1-  creşterea  producţiei  dc  minereu.         destulătoare,  în  scopul  de  a  avea  posibilitatea  sâ  se  în­
                                               nile  necesare  transportului,  dar  nu   pul  folosit  în  producţie  a  crescu-  pes­                                                                                     va  din  ilia  a  avut  pierdere  de  peste
            gresului  partidului,  eveniment  dc  o   rcuvesc.                   te  media  de  plan,  i-u  realizăm  decil                                        tocmească  raţii  echilibrate  şi  complete  pentru  fiecare  ca­  10.000  kg.  proteină  brută,  care  echi­
            deosebită  importantă  pentru  poporul                                                                                         S.  POP                 tegorie  şi specie de animale,  constituie  un  factor  esenţial de   valează  cu  aproape  700  bl  lapte,  lu ­
            nostru.  Adresăm  tovarăşului  inginer                                                                                                                 care  depinde  realizarea  sarcinilor  stabilite în  sectorul   zoo­  ciu  care  de  altfel  s-a  oglindit  nega­
            Ioan  Zaha,  şeful   exploatării,  între­                                                                                                              tehnic.  fin in d  seama  de faptul  că  furajele  necesare  pe  tim ­  tiv  în  producţia  vacilor  de  lapte  in
            barea  :  care   este  „cheia"   accslor                                                       m                                                                                                               perioada  dc  stabulaţie.
                                                                                                                                                                   pul  iernii  se  asigură  de  pe  acum,  consider  că  c  acţiune
            succese ?                                                                                                                                                                                                        Rccollînd  în  faza  optimă  de  vege­
                                                                                                                                                                   deosebit  de  importantă  căreia  conducerile  unităţilor  a-
             —  Este  vorba  despre  creşterea  pro­                                                                                                                                                                       ta te   fruHelc  naturale  şi  ţinînd  iarba
            ductivităţii  muncii.   Comitetul   de                                                                   C I T I T I                                   gricole  şi  specialiştii  trebuie  sâ-i  acorde  toată   atenţia,   un  limp  scurt  cx-pusă  la  soare,  multo
                                                                                                                     A                                             este  recoltarea,  uscarea  şi  conservarea  nutreţurilor  culti­  cooperative  arincóle  de  producţie  au
            partid  ne-a  indicat  ca  asupra  aces­                                                                                                               vate  şî  a  fînurilor.                                 obţinut  finuri  de  bună  calitate  şi  cu
            tui  principal  indicator  de  plan  să  in ­                                                            IN                                                                                                    un  procent  ridicat  de  unităţi  n u triti­
                                                                                                                                                                     Valoarea  nutritivă  a  finului  sau  puterea  lui  de  hrânire,
            sistăm  în  mod  deosebit.  Au  fost  stu­                                                                                                             este  foarte  variată  la  diferite  categorii  de  finuri,   fiind   ve.  Cooperativa  agricolă  de  producţie
            diate  rezervele  de  care  dispune  ex-                                                                 N UM ĂRUL                                                                                             din  Birtin,  raionul  Arad,  spre  exem­
                                                                                                                                                                   mai  ridicată  la  finul  care  provine  din  ierburi  graminee   plu.  a  obţinut  un  (în  cu  12  Ia  sută
                                                                                                                     D E                                           şi  leguminoase  valoroase,  dacă  se  păstrează  bine  sub­  proteină  brută,  în  timp  ce  cooperati­
                                                                                                                                                                   stanţele  nutritive  din  plantele  verzi.  Finul  de  calitate  su­
                                                                                                                                                                                                                           va  agricolă  vecină,  din  Cărăstâu,  de
            Rodii!  hărnicişi                                                                                        A Z I:                                        perioară  are  o  culoare  verde,  iar  lucerna  un  verde  intens   fie  fineţe  dc  aceeaşi  categorie  şi  ca­
                                                                                                                                                                                                                           litate,  dar  înlîrziind  recoltatul  numai
                                                                                                                                                                   cu  un  miros  plăcut,  specific,  fără  praf  sau  păminî,  cu
                                                                                                                                                                   multe  frunze  şi  flori,  recoltat  în  faza  de  înflorire  a  ierbu­  cu  citeva  zile,  a  obţinut  un  (in  cu
                                                                                                                                                                                                                           numai  10,3  la  sulă  proteină  brută.
                                                                                                                                                                   rilor  dominante,  uscat  pe  timp  frumos,  ceea  c e i  asigură
              De  la  CL)re.-*i>ondcntu  noştri  volun-                                                                 ♦  Artiştii  amatori  în                   un  conţinut  ridicat  de  proteine,  săruri  minerale  şi   vita­  Tot  din  cauza  în lirzicrii  recoltatului,
            *•  \  P-dru  Torni  si  fon  Şerban  am                                                                                                               mine,  îndeosebi  provitam ina  A.                      au  obţinut  în  anul  19G4  finuri  dc  sla­
            •   mii  voOea  că  tractoriştii   rie   Li                                                              întrecere                                                                                             bă  cablate  şi  sărace  in  proteină  şi  co­
                                                                                                                                                                                                                           operativele  agricole  de  producţie  din
            S.M.T.  Miercurea  şi  Orăştie  au  obţi­                                                                             (pag.  a  2-a)  ;
            nu  ,  in  cinstea  Congresului  partidu­                                                                                                      Cum                          tive  şî  calitative.  Practica  îndelunga­  Riu-Bărbat,  Căpud  {cu  cîle  8.7  la  su­
            lui  succese  fio  seamă  în  muncă.  Prin                                                                 ♦  Stagiul  de  candidat                                         tă  a  multor  unîlăţi  agricole  socialis­  tă  proteina),  Sarmiscgetuv.a  (cu  7  la
            folosirea  u t iln]e 1 or  cu  randament  spo­                                                                                                                              te  a  arătat  că  se  pot  obţine  finuri  de   sula  proteină  bruta)  etc.  Ca  urmare,
            rit,  S.M.T.  Orăştie  şi-a  realizat  pla­                                                              —  şcoală  de  educaţie  co­          se  păstrează...             calitate  superioară  numai  dacă  sc  res­  aceste  uuilăli  au  realizat  producţii
            nul  pe  campania  de  primăvară  cu  12                                                                 munistă ;                                                          pectă  toate  regulile  privind  recolta­  miei  de  lapte,  iar  animalele  au  ieşit
            zile  mai  devreme,  iar  tractoriştii  de                                                                                                     şi  cum se asigură           rea  şi  uscarea  ierburilor  din  iincţe-   slăbite  din  iarnă.
            la  Miercurea  an  depăşit  prevederile                                                                                                                                     lc  naturale  şi  cultivate.         M om entul  optim  de  recoltare  a  fî-
            planului  cu  20  Ia  sulă.  Cele  mai  bune                                                               ♦  Respect  faţă  de  ale-          proteina                       In  anul  trecut  cooperativele  agri­  neţelor,  care  corespunde  cu  cea  mai
            realizări  le-au  înregistrat  brigăzile  a                                                              gălori ;                                                           cole  dc  producţie   din  Lăpuşnic   şi   mare  cantitate  dc  substanţe  nutritive
            X-a  şl  a  \ IX - a   de  la  S.M.T.  M ie rc u ­                                                                                                                                                             pe.  tare  le  conţin  ierburile,  este  sta­
                                                                                                                                                        Lin  fin  cu  asemenea  calităţi  se  poa­  Sălciva,  raionul  Uia.  rccollînd  lucer­  bili!  pentru  fiecare  specie  de  plante
            rea  şi  brigada  condusă  de  Popa  Ion                                                                    ♦  Cînd  vor fi  luate mă­    te  obţine  prin  recoltarea  lui  în  mo­  na  in  faza  dc  îm bobocim   şi  uscln-
            Stei  de  la  S.M.T.  Orăştie.  Din  n o d u ­                                                                                            mentul  optim,  adică  atunci  c hui  plan­  d-o  apoi  p e ; capre  şi  colibe  ou  obţi­  din  finelelc  cultivate  şi  cele  natura­
                                                                                                                                                                                                                           le.  La  lucerna,  acest  moment  cores-
            rile  mecanizatorilor  s-au  evidenţiat  :                                                               suri  ?
                                                                                                                                                      tele  conţin  cea  mai  mare  cantitate  dc   nut  finuri  de  bună  calitate,  tu   16.1   Ing.  EUGEN  CERNELEA
            Vasile  Dinca,  Ştefan  Comşa,   lacob  ,                                                                               (pag.  a  3-a).   substanţe  nu tritive  şi  cînd  se  folosesc   In  sută  şi  respectiv  15,7  la  sută  pro­
            Loqa,  losil  Curul,  V ictor  Carteleanu   C.  S.  HU NEDO ARA:  Aspect  de  la  noua  fabrică  de  oxigen.                              procedee  de  uscare  şi  păstrare  care   teină  brută.  Din  lucerna  dc  aceeaşi   de  la  Consiliul  aqricol  regional
            si  alţii.                                                                           Foto:  V.  O N O IU                                  evită  cit  mai  mult  pierderile  cantita­  calitate,  recoltată  însă  cu  in lirzie rc  (Continuare  In  pag.  a  2-a)
               O   problemă  care   a  preocupat   drum ului  în  viaţă  s-a  intensificat.  D i­  cum  s-a  organizat  această  lecţie  de   studîul  temeinic.  A   dat  exemple  de   cu  multă  rîvnâ  reviste,  manuale,  stră-   poate  fi  folositor,  pierzînd  încrede­  tribuţie  la  înflorirea  patriei,  alţii  —
               ^    organizaţia  dc  partid,  condu­  riguiţii  claselor  a  V llI-a   au  întreprins   către  diriginta  clasei,   prol.  Culeanu   oameni  de  seamă  din  patria  noastră,   duindu  se  să  obţină  note  foarte  bune.  rea  pacienţilor  în  tratamentele  pres­  Oltcanu  Vasile,  Sinea  Ioan.  V in lilă
            cerea  5»  diriqinţii  de  la  Şcoala  gene­  unele  acţiuni  concrete  in  acest  scop.   Valeria,  ajutată  de  responsabila  co­  dc  unii  inainlaşi  care  s-au  luptat  cu   Mecanicul  fruntaş  Răşinaru  Nicolae   crise  şi  diagnosticul  fixat.  Dionisie  —  despre  deprinderile  lor  in
            rală  de  8  am  nr.  2  din  Sebeş  a  fost   Au  organizat  şedinţe  cu  părinţii  in   misiei  diriginţilor,  a  fost  interesant,   nenumărate  greutăţi  pentru  a-şi  ve­  a  vorbii  despre  condiţiile  de  muncă   Elevii  au  înţeles  ca  fiecare  meserie   mînuirca  sculelor,  despre  confecţio­
               aceea  a  orientării  profesionale  a   care  au  dezbătut  sarcinile  ce  revin   atractiv  şi  eficient.  Astfel,  an  fost  in­  dea  idealurile  înfăptuite,  alţii  sfirşin-   ale  lucrătorilor  de  la  Fabrica  „Sebe­  este  frumoasă  dar  că  pentru  fiecare   narea  anumitor  piese  şi  aparate  mici,
             levilor  din  clasele  a  VUI-a  A,  B,  C.   acestora,  au  organizai  vizite  în  în­  vitaţi  la  şcoală  un  medic,  un  maistru   du-sc  fără  a  avea  bucuria  realiză­  şul",  despre  maşinile  moderne  cu  care   trebuie  să  munceşti  cu  sîrguinţă.  manifestîndu-şi  dorinţa   de  a  urma
            in fă   în  trimestrul  al  II-lea,  membrii   treprinderile   din   oraş  —   Fabrica   mecanic  Iruntaş  şi  un  elev  din  clasa   rii  lor.  a  fost  înzestrată  fabrica,  despre  ne­  In  încheiere,  elevii  au  susţinut  dis­  şcoli  profesionale 1 sau  tchmce.
            birou lui  organizaţiei  de  bază  şi  con­  „Sebeşul",   Fabrica   „Căprioara"  —   a  Xl-a  a  Şcolii  medii  dm  tocelila'ir.   Invitaţii,  în  cuvîntul  lor,  au  rele­  cesitatea  pregătirii  tehnice  a  fiecărui   cuţii  interesante,  care  au  scos  în  c-   M ulte  eleve  au  arăiat  că  ţelul  lor
            ducerea  şcolii  au  discutat  cu  dirigu i­  unde  au  stat  de  vorbă  cu  muncitori  Cei  dm lîi  le-au  vorbit  elevilor  deş-  vat  condiţiile  de  muncă  ce  le  au  azi.  muncilor.  In  acelaşi  sens  a  vorbit  şi  videnld  ceea  ce  doresc  ci  să  ajungă  e  să  devină   profesoare,   exprim in-
            ţii  claselor  a  V lII-a   despre  modul  cum                                                                                                                                                                 rlu-şi  cu  sinceritate  holărîrea  do  a
            se  ocupă  de  această  problemă  indi-                                                                                                                                                                        munci  cu  perseverenţă  penlru  reali­
            cînd  unele  procedee  ce  trebuie  fo­                                                                                                                                                                        zarea  acestei  dorinţe.
            losite.  Astfel,  s-a  arătat  că  în  orien­                                           B M . U M U L
            tarea  profesională  a  elevilor  trebuie   Pe  teme  şcolare                                                                                                                                                    Preocuparea   conducerii  şcolii.   a
            să  se  tină  scama  de  necesităţile  pc                    9                                                                                                                                                 organizaţiei  de  partid,  a  diriginţilor
                                                                                                                                                                                                                           privind  orientarea  profesională  a  e-
            care  le  ridică  dezvoltarea  economică
                                                                                                                                                                                                                           Iovilor  n  dus  la  intensificarea  efortu­
            a  ţării  noastre,  de  interesul  şi  dra­
            gostea  elevilor  pentru  anumite  ac­  fruntaşi.   In  orele  dc dirigentie  s-a  pre  profesiunea  lor,  subliniind  sar­  rezultatele  obţinute,  contribuţia   lor   medicul  Chişiu  Gh.  El  a  arăiat  m ul­  în  viată  —  visuri  îndrăzneţe,  pline   rilor  din  partea  elevilor,  la  o  muncă
                                                                                                                                                                                                                           asiduă  pentru  însuşirea  cunoştinţe­
            tivităţi  practice,  pentru  anumite  o-   discutat  despre  anumite  şcoli   profe­  cinile  lor  la  locul  de  muncă.  Ui  progresul  societăţii  socialiste, i   ţumirea  sufletească  pe  care  o  simte   de  curaj.  Ei  ştiu  că  azi.  datorita  g ri­  lor.
            bîecle  de  învăţămînt.   subliniindu-se   sionale  şi  tehnice  din  raionul  şi  re­  In  partea   introductivă,   diriginta   Elevul  dm  clasa  a  X)-a  a  arătat  că*   fiecare  medic  atunci  cînd  redă  vieţii   jii  partidului,  ci  şi  lc  pot  înlăplui  cu
            in  mod  deosebit  că  la  baza  realiză­  giunea  noastră,  despre  profesiile  care   clasei,  în  cuvinte   com'inqăloare,  a   pasiunea  lui  cea  mai  mare  cslc  fizi­  un  om.  cînd  salvează  un  copil,  cînd   siguranţă.
            rilo r  acestor  ţeluri  stă  munca  perse­  se  pregătesc  în  aceste  şcoli.  vorbit  despre  condiţiile  ce  sînt  crea­  ca  şi  matematica,  de  aceea  a  urmat   ajută  efectiv  Ja  scăderea  mortalităţii   M u lţi  elevi  au  vorbit  despre  dra­  A N A   BO JIŢA
            verentă  şi  bine  organizată  a  fiecărui   Toi  în  acest  sens,   comisia  meto­  te  azi  în  patria  noastră  pentru  reali­  secţia  reală.  Gîndul  lui  este  dc  a   în  rindut  copiilor  şi  oamenilor  ma­  gostea  lor  pentru  fizică  şi  matemati­  învăţătoare  emerită
            elev.                              dică  a  diriginţilor  din  şcoală  a  orga­  zarea  celor  mai  măreţe  idealuri  ale   urma   institutul   politehnic-electro-e-   luri  Un  medic  este  necesar  să  stu­  că,  eu  tendinţa  vădită   dc  a   urma
              In  Irimesfrul  al  Tll-lra  activitatea   nizat  o  lecţie  deschisă  cu  titlul  „Ce   tinerelului,  arătind  că  baza  realiză­  nerqelica.  E[  a  arătat  că  iubeşte  deo­  dieze  permanent  şi  să  fie  la  curent  cu   cursurile  institutelor  politehnice,  pen­  Şcoala  qenerală  de  8  ani  nr.  2
            de  îndrumare  a  elevilor  în  alegerea  profesie   vreau  să-mi   aleg".  Modul  rii  acestor  idealuri  este  munca  şi  potrivă  şi  celelalte  obiecte,  studiază  toate  noutăţile  ştiinţifice,   altfel  nu  tru  a  putea  aduce  o  cit  mai  mare  con­  Sebeş
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10