Page 53 - 1965-06
P. 53
B ib lio t e c a ^
P í f j ’ o n s 'á
ADUNAREA ACTIVULUI DE PARTID
AL FORŢELOR ARMATE ALE
R.P. ROMÂNE
In zilele de 14 si 15 iunie a.c., în dezvoltarea multilaterală a societă trupelor. Clasa muncitoare, poporul
aula Academiei M ilitare Generale a ţii noastre socialiste, — a arătat apoi român, iac eforturi susţinute pentru
avut loc adunarea activului de partid vorbitorul — partidul şt guvernul a- înzestrarea armatei, eforturi care vor
al Forţelor armate ale Republicii Popu cordă, în acelaşi timp, o atenlie deo ii continuate şi în viilor. De aceea,
lare Române, consacrată dezbaterii sebită în tă ririi continue a capacităţii comandanţii, consiliile politice, or
proiectelor de Directive cu privire la dc apărare o ţării. Sume importante ganele de partid, trebuie să manifeste
dezvoltarea economiei naţionale în au fost alocate an de an in vederea o qrijă deosebită pentru întreţinerea
perioada 1966— 1970, valorificarea re dotării forţelor militare cu armament si buna folosire a mijloacelor cu care
surselor energetice $i electrificarea modern? putem spune că armata noas este dotată armata noastră.
tării în perioada 1966— 1975, precum tră dispune astăzi de o înzestrare In continuare, tovarăşul Nicolae
Si a proiectului de Statut al partidu tehnică de luptă care îi dă posibili Ceauşescu a spus:
lui. A u luat parte generali $i ofiţeri tatea de a fi oricînd gata să îndepli N oi nu trebuie să uităm nici un
CUVÎNTAREA TOVARAŞU UI din comandamentele şi direcţiile cen nească orice misiune. moment că in lume mai există im
A m ascultat cu deosebit interes pe
trale ale M in isterului Forţelor A rm a
perialism si dc aceea trebuie să ne
te. comandanţi de mari unităţi si uni- tovarăşii care au vorbit aici despre îngrijim , si ne îng rijim permanent,
lăţi, secretari ai consiliilor politice şi rezultatele obţinute de către marile de întărirea forţei dc luptă a arma
tei noastre, a capacităţii de apărare
ALEXANDRU DRÁ6HICI ai comitetelor de partid. unităţi pe care le comandă în pregă a patriei. Ridicîndu-vă continuu ni
Participanţii ou intim pinat cu deo
tirea de luptă si politică.
Tovarăşul
Leontin Sălâjan a relevat, de aseme
velul pregătirii militare, trebuie să
sebită însufleţire sosirea tovarăşilor
Nicolae Ceauşescu. Chivu Stoica. Ion nea, pe larg succesele oblinule de fiţi gata de a vă aduce contribuţia,
Gheorghe Maurer, general de armată Forţele noastre Arm ate în întreaga alături de armatele ţărilor frăţeşti
la Conferinţa organizaţiei regionale de partid Leontin Săfăjan, m inistrul forţelor lor activitate, precum şi sarcinile ce socialiste, la apărarea păcii, a cauzei
socialismului, la înirinqerea oricărui
armate.
le revin în perfecţionarea continuă
agresori Cunoaşteţi că în
ultim ul
a măiestriei militare. Intr-adevăr, to
In cadrul discuţiilor au luat cuvin-
tul numeroşi generali si ofiţeri, co varăşi, armato noastră a obţinui rezul timp cercurile agresive imperialiste
Hunedoara şi de comitete de partid. Ei au rele luptă, în întărirea disciplinei m ili pun în pericol pacea. Intervenţia
mandanţi, secretari de consilii politice
au întreprins o serie de acţiuni care
tate remarcabile în pregătirea sa de
vat mîndria patriotică a m ilitarilor ar
S.U.A. în Vietnam ul de Sud şî bom
tare, în ridicarea nivelu lu i cunoştin
matei noastre populare pentru măre
nam sînt acte de agresiune deschisă,
m ilitarilor. Corpul de ofUcri ieşit din
ţele realizări obţinute de poporul ro ţelor militare şi politice al tuturor bardarea Republicii Democrate V ie t
Dragi tovarăşi, la sută din producţia de fontă si pes puteau fi şi mai bune dacă această vrare n mărfurilor pentru export să mân sub conducerea partidului, ade rîndurile poporului, î$i îndeplineşte condamnate de întreaga omenire? ele
te 61 la sulă din producţia de oţel. preocupare pentru îmbunătăţirea si fie Îndeplinită în cele mai bune con- ziunea deplină fată de proiectele de cu cinste îndatoririle caro ii re v in ;, stîrnesc protestul si mînia tuturor
Conferinţa organizaţiei regionale popoarelor iubitoare do pace.
de partid Hunedoara ¡si desfăşoară Pcnlru a scoale în evidentă aportul tuaţiei economico-financiare. s-ar ii diliuni dc calitate, să urmărească per Directive ale Congresului al îV-len al dovedesc o bună pregătire militară si Arătînd că poporul român 1st e x
Partidului, a căror înfăptuire va da o
politică subofiţerii şi soldaţii. Putem
lucrările la puţin timp după publi adus de regiunea Hunedoara la a- manifestat în toate întreprinderile in manent respectarea termenelor pre nouă strălucire României socialiste. Ei primă deplina solidaritate cu poporul
carea documentelor de importanţă vin tu l puternic al dezvoltării între dustriale si de construcţii alo regi văzute si adaptarea operativă a pro si-au exprimat hotărîrea fermă de a spune că armata R.P. Române, creată vietnamez, vorbitorul a arătat ca tara
istorică, ale Plenarei C.C. al P.M.R., gii economii najionalc este suficient unii. ducţiei la cerinţele şi exigentele pielii nu precupeţi nici un efort pentru a- si educată de partid, este un scut de noastră acordă si va continua să h-
ce urmează să fie supuse dezbaterii să arătăm că in anul 1964 In indus Aşa cum s-a subliniat si în darea externe. plicarea în viată a po liticii partidului, nădejde ol cuceririlor revoluţionare corde sprijin Republicii Democrato
Si aprobării celui de-nl lV-lca Con tria regiunii s-au produs de aproape de seamă, economiile la preţul de O problema căreia conducerea ale poporului, al independentei $1 su Vietnam in lupta sa dreaptă.
gres al partidului. 10 ori mai multă fontă, de 6.9 ori mai cost au fost diminuate cu 79.000.000 partidului si guvernului îi acordă o pentru îndeplinirea nobilei misiuni veranităţii noastre nationale. Subliniind că acţiunile agresive ale
Conferinţa a dat o înaltă apre mult otel, de 3 ori mai multe laminate lei ca urmare a depăşirii acestui in atenţie deosebită este realizarea pla încredinţate de popor. Permitcti-mi să transmit ofiţerilor, cercurilor imperialiste cer sporirea
ciere acestor documente. Discuţiile pline si finite, dc peste 9 ori mai mult dicator de către unele unităţi cum nului de investiţii, scurtarea terme V orb itorii si-au manifestat acordul subofiţerilor si ostaşilor, cele mai
minereu de fier si de aproape două sînt Trustul regional dc construcţii, nelor de punere în funcţiune a obiec deplin fată de prevederile proiectu calde felicitări si urări dc noi succe vigilentei popoarelor si forţelor pă
au subliniat încă o dată entuzias
ori mai mult cărbune brut decit pro tivelor industriale şi social-culluralc. lui de Stalul al Partidului Comunist se în activitatea consacrată întăririi cii, primul secretar al C.C al P.M.R.
mul si hotărîrea fer-mâ a membrilor Trustul A u ru lu i Brad, Fabrica de con a spus: M ai mult ca oricînd apare
Si candidaţilor de partid, a tuturor ducţia întregii ţări realizată la aceste serve Hatcq. Direcţia regională a c- In această privinţă constructorii Român, document de mare însemnă continue a capacităţii de luptă a For necesitatea întăririi unităţii ţărilor
oamenilor muncii din regiune, pentru produse in anul 1938. conomiei forestiere. din regiunea Hunedoara au dobîn- tate, care oglindeşte creşterea forţei ţelor noastre Armate. In pas cu efor socialiste, a partidelor comuniste si
îndeplinirea măreţelor sarcini pre înzestrarea an dc an a industriei Cauzele depăşirii preţului de cost dil o experienţă bună, reuşind să si maturităţii partidului nostru, schim turile tuturor oamenilor muncii pen
regiunii cu tehnica modernă, r i realizeze înainte de termenele sta bările survenite în viata-întregii noa tru înflorirea multilaterală a tării, ar muncitoreşti, o mişcării dc eliberare
văzute de proiectele de Directive- trebuie căutate in deficientele exis naţională, a '.uluror forţelor care se
Darea de scamă si discuţiile pur- dicarea necontenită a gradului de tente în organizarea producţiei, în bilite prin plan asemenea obiective ale stre societăţi. mata trebuie sâ-si perfecţioneze con ridică în luptă împotriva agresiunii
tale au făcut o analiză profundă a calificare si specializare a cadrelor, depăşirea unor consumuri specifice, planului de şase ani. cum sînt cup In cadrul adunării a luat cuvîntul tinuu măiestria de luptă, să-si întă imperialiste, pentru apărarea păcii.
realizărilor oblinule dc oamenii mun au făcut posibilă asimilarea de noi executarea unor lucrări de slabă ca toarele 7 si 8 de la otelăriile din tovarăşul Leontin Sălâjan, ministrul rească şi mai mult disciplina militară,
produse cum şînt : otelurile pentru Hunedoara. Uzina de preparare a Partidul si guvernul Republicii
cii de la precedenta confennlâ de litate care au necesitat să fie refă Forţelor Arm ate ale R P.R. să educe pe toti m ilitarii în spiritul
partid si a stabilit pe baza documen rulmenţi, axe, ţevi si sape cu role, cute, cheltuieli de transporturi cu m inereurilor din Tcliuc si linia de In încheierea dezbaterilor, primit devotamentului neţărmurit faţă de pa Populare Române, împreună cu cele
telor plenarei partidului sarcinile de masini-unelte, maşini de cusut şi de manipulare de materiale făcute ne- $amotă de la Fabrica de produse re cu vii aplauze si ovalii de întreaga trie, popor si partid, să cultive în lalte ţări socialiste, pr*movcază ac
viito r si măsurile necesare. De ase spălat e!c., care se remarcă prin ca rational. Costurile de producţie sint fractare din Alba lulia. asistentă, a luat cuvîntul tovarăşul rîndul acestora eroismul, înaltele ca tiv o politică de apărare a păcii. Pu-
menea, s-au făcut propuneri preţioa litatea şi performantele lor tchiîico- încărcate de multe ori cu cheltu Este cunoscut insă, că în activita Nicolae Ceausescu, prim-secrelar al lităţi politice si morale in slujba cau nind fn centrul politicii sale externe
se privind măsurile ce trebuie luate economice. ieli neeconomicoasc care nu sînt tea de investiţii în regiunea dum CC . al PM.R. zei socialismului si păcii. întărirea continuă a prieteniei si co
de organizaţiile de partid pentru rea In anii sesenalului, peisajul indus justificate de nevoile producţiei si neavoastră au existat si există încă Partidul nostru — a spus vorbito Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a con laborării cu toate tarile socialiste,
lizarea planului de stal pe 1965, a trial al regiunii s-a imbogăţit cu noi diminuează acumulările statului A- neajunsuri care se reflectă în faptul rul — arc in centrul preocupărilor tinuat, spunind : Republica Populară Română continuă
angajamentelor luate in cinstea Con- obiective importante în siderurgie, ccslc cheltuieli se compun din a- că atît în anul 1964 cît şi în p ri sale preqâtirea celui de-al IV-lea Con S-a subliniat aici preocuparea pen să dezvolte relaţii cu toate ţările, in
în industria extractivă, energetică si mele 5 luni alo anului acesta, pla diferent de orinduirea lor socială.
qresului. incnzi si penalizări pentru ncrespcc- gres. Proiectele de Direclive privind tru promovarea cadrelor devotate trup
Dezbaterile conferinţei au scos în în alte ramuri. tarea obliqatiilor contractuale, do- nul la constructii-montaje nu s-a Si suflet partidului, patriei si poporu Noi ne pronunţăm cu hotarîre îm
In anii 1960— 1965 pentru dezvolta realizat in înlroqimc. Rămîneri în dezvoltarea economici naţionale si c- potriva oricărui amestec din partea
evidenlâ încă o dată răspunderea bînzi pentru îm prum uturi restanta, lui Fără îndoială aceasta este una din
rea industrială si social-cuilurala a urmă mai serioase, fată de grafic, lectrificarea tării, cit si proiectul Sta vreunui stat în afacerile interne ale
si maturitatea politică cu care cadrele aprovizionări nerationalc, localii si sarcinile principale ale partidului nos
regiunii statul a investit suma de sînt la stalia de transformare H une tutului partidului au fost primite cu altui stal ? considerăm că fiecare po
dc partid din economie privesc hotă- altele. tru in armată, ca si în toate celelalte
cca. 13 miliarde lei. doara— Pc$li$, lucrările de deschidere entuziasm si aprobare deplină de în* por trebuie să fie lăsat să hotărască
rîrile partidului şi guvernului, ceea Iată tovarăşi, numai cîteva din re trequl nostru popor. domenii dc activitate. Preţuim apor
ce ne dă garanţia că pe viitor vor Paralel cu industria, ca urmare a zervele inepuizabile de care dispun ale minelor Dîlja şi Paroscni, com tul adus do înaintaşii noştri, de cei singur asupra dezvoltării sale in
încheierii procesului de cooperativi plexul avicol M intia si altele. După ce a trecut in revistă marile terne. La baza politicii externe n
munci cu mai mult elan pentru apli întreprinderile si care din păcate une mai in vîrstă; să folosim experienţa
carea lor în viată. zare, o dezvoltare continuă a cunos ori sini neglijate. In u ltim ii ani stalul nostru a alocat succese oblinute în realizarea Direc lor, îmbinînd-o cu elanul tinerilor. Republicii Popujare Române siau
Poporul nostru a luat cunoştinţă cu cut si agricultura regiunii. Este datoria organelor si organiza din buget fonduri din ce în ce mai tivelor celui de-al 111-lea Congres al Este necesar să se acorde mai m ul principiile respectării independentei
deosebită satisfacţie de conţinutul Succesele oblinule in creşterea ţiilor de partid să analizeze temeinic, mari pentru construcţia de locuinţe. partidului in toate domeniile de acti tă alentie îm bunătăţirii muncii p o li si suveranităţii nationale, ale egali
vitate economică si socială, tovarăşul
documentelor dezbătute în Plenara producţiei industriale si agricole, mă operativ, la faţa locului $i nu din Oamenii muncii din regiunea H une Nicolae Ceausescu a spus: tice care. alături de activitatea dc pre tăţii în drepturi, neamestecului în
C.C. al partidului, de noile obiective surile luate de partid si guvern pen birou, cauzele care conduc la dc- doara, au primit numai în anul trecut, gătire militară, are un rol deosebit de treburile interne.
si sarcini trasate de partid pentru tru mărirea salariilor, reducerea de oăsirea preţului de cost în fiecare 3.110 apartamente cu un grad de con Ceea ce am înfăptuit pînă acum în important în întărirea continuă a ar Succesele pe care poporul nostru
dezvoltarea viitoare a României so preturi, construcţia de locuinle $i întreprindere, şantier de construcţii, fort corespunzător cerinţelor cetăţe construcţia socialismului este rodul matei noastre. înfiinţarea consiliilor le obţine în construcţia socialismu
cialiste. Proiectele D irectivelor Con alte obiective social-culluralc au de G.A S., S M.T si alte unităţi econo nilor. iar pentru acest an sini prevă muncii pline de abnegaţie a clasei politice, noile prevederi cuprinse în lui sînt o contribuţie activă Io cauza
gresului al IV-lea constituie un pro terminat ridicarea continuă a nivelu mice. Trebuie ajutate organizaţiile zute să se construiască aproape 4 200 muncitoare, ţărănimii, intelectualită proiectul de Stalul al partidului, cre păcii si socialismului în lume Orien-
gram vast si mobilizator, care îm lui de trai material si cultural al oa de partid si conducerile lehnico-ad- apartamente. Trebuie în$ă arătat că ţii, a întregului popor român, care a ează condiţii ca munca politică des tind si în viitor eforturile noastre
brăţişează toate laturile vieţii eco menilor muncii- din regiunea Hune m înislralive la luarea unor măsuri preocuparea Sfatului popular regio înfăptuit cu fermitate politica mar- făşurată de orqanele do partid să fie spre dezvoltarea $i înflorirea patriei
nomice şi sociale, fiind menite să mar doara. concrete, eficiente, care să asigure nal si a Trustului regional de con xisl-leninislă a partidului nostru. si mai strîns loqqtă. de masa m ililari- socialiste, ne vom în g riji in acelaşi
cheze o nouă şi importantă etapă in In anii 19Ş0— 1964 s-ou construit realizarea planului de producţie în strucţii pentru rea’izarca jn mod rit Aceste- realizări .-ilustrează în - mod lo r.^ ă corespunda şi mâl’ bine cerin timp permanent de întărirea... cpnti-
făurirea societăţii socialiste în pa din fondurile statului in oraşele $1 mod ritmic, să pună în valoare toate mic si dc calitare a locuinţelor nu se grăitor justeţea politicii partidului, a- ţelor actuale ale educaţiei politice în nuă a capacităţii de luptă a Forţelor
tria noastră. Ele constituie o conti centrele muncitoreşti ale Hunedoa rezervele de care dispun, astfel ca ridică la nivelul eforturilor făcute de plicarca creatoare a învăţăturii m ar armată. Fără îndoială — a$n cum se noaslre Armate.
nuare firească a liniei politice gene rei aproape 16.000 apartamente con planul si angajamentele luate în în- către stat în această direcţie. Astfel, xist-leniniste la condiţiile concrete din subliniază în proiectul de Statut — (Cuvîntarea tovarăşului Nicolae
rale a partidului sl stalului nostru. fortabile. a fost terminată cinefica- limpinarea celui dc-al IV-lea Congres din cele 4.200 apartamente prevăzute patria noastră. în activitatea organelor de partid, a Ceausescu a fost subliniată în repe
Trăsătura esenţială a acestor docu rea regiunii, a fost asigurată recep- al partidului, sa fie îndeplinite şi de pr-ntru anul acesta, s-au dat în folo Primul secretar al C.C al P.M.R. a consiliilor politice, trebuie să precum tate rînduri cu oplauze puternice şi
mente o constituie realismul profund tionarea programului televiziunii în păşite. sinţă pînă în prezent doar 276, ceea enumerat apoi direcţiile principale pănească munco colectivă. Aceasta prelungitei.
al obiectivelor stabilite, conţinutul cea mai mare parte a regiunii, ur- A$a cum a rezultat din dezbateri, ce reprezintă numai 6,4 la sută din ale eforturilor pe care le vor desfă asiqură ca lucrătorii politici să aducă In încheierea adunării, activul dc
lor ştiinţific, întemeiat pe posibili mînd ca într-un viitor foarte apropiat cu ţoale rezultatele obţinute în îm planul anual. şura în anii viito ru lu i cincinal po un aport activ la întărirea capacităţii partid al Forţelor Armate a adoptat
tăţile reale ale tării şi pe aplicare* să fie creată această posibilitate de bunătăţirea calităţii produselor, unele Realizarea prevederilor proiectului porul şi partidul, arătînd că prin rea de luptă o armatei. Esle necesar ca o telegramă adresată C om itetului
creatoare la condiţiile noastre a în culturalizare si pentru m inerii din întreprinderi din reqiune livrează încă de Directive privind creşterea pro lizarea D irectivelor privind dezvolta parolei cu preocuparea pentru rid i Centrat al Parlidului M unciloresc Ro
văţăturii marxist-leniniste. Valea Jiului. produse la un nivel calitativ nccores- ducţiei în viito rul cincinal este con rea economiei naţionale pînă in 1970, carea continuă a conştiinţei politice, man care exprimă dragostea sî de
In stabilirea marilor obiective po Referindu-se în continuare la punzălor. diţională de intrarea în funcţiune în patria noastră va străbate încă o cale o nivelului de cultură generală a m ili votamentul tuturor m ilitarilor faţă
litice $i economice, partidul nostru unele lipsuri si neajunsuri care s-au Combinatului siderurgic Hunedoara acest an a noilor capacităţi de pro însemnată spre culm ile înalte ale c i de patrie, popor $î partid, hotărîrea
a pornit întotdeauna de Ja studierea manifestat în această perioadă în e- ¡-au fost refuzate de către beneficiari ducţie prevăzute in planul pe 1965. vilizaţiei, ale societăţii comuniste. tarilor, să se acorde mai multă aten lor de a îndeplini neabătut sarcinile
ţie întăririi spiritului de răspundere
temeinică a realităţii, a ţinut seama conomia regiunii si de măsurile ce rn n lilâ ti însemnate de tagle si blu Aceasta înseamnă că din partea Co- Punînd in centrul preocupării lor in armală şi îndeosebi în conducerea ce le revin în apărarea cuceririlor
do cerinţele vieţii, de nevoile si in vor trebui să fie luate de organele sl muri, profile m ijlocii ; Uzinei „ V ic m iletului regional de partid, a or revoluţionare ale oamenilor muncii.
teresele poporului nostru. Viata, organizaţiile de partid, pentru a asi- toria" Călon i s-au refuzat lingotierc ganelor raionale si orăşeneşti, a în
practica, au fost izvorul principal al qura realizarea sarcinilor mari ce si fontă ca urmare a compoziţiei chi treprinderilor constructoare trebuie
măsurilor luate de partid şi crite revin rcqiun ii din proiectele de mice nccorcspunzăloarc. sa fio luate asemenea măsuri care să
riu l hotărîtor al verificării justeţii lor. Directive ale celui de-al IV-lea Refuzurile unor canlităti de pro asigure ca tonte obiectivele de in
In continuare, tovarăşul A le xan Congres al partidului, vorbitorul duse siderurgice se datoresc în mare vestiţii industriale şi socinl-culturale Materiale
dru Drăqhici a vorbit pe larg despre a s p u s : In primele 5 luni ale parte nerespectării proceselor tehno să fie realizate in termenele prevă
Importantele succese obţinute de po anului în curs. unele întreprinderi logice de elaborare, turnare si pre- zute în plan.
porul nostru în toate domeniile de importante cum sini Trustul minier qătirea ansomblclor de turnare în Paralel cu aceasta, să se depună propagandistice
activitate, subliniind că în anii sese- Deva, Direcţia regională a economiei oţelării. maximum de efort pentru pregătirea
nalului producţia industrială a de forestiere si două întreprinderi ale in cadrelor calificate necesare stăpîni- Pentru popularizarea proiecte
păşit substanţial, atît ca volum cît dustriei locale nu au realizat planul Reclamaţii din partea beneficiarilor rii tehnicii moderne cu care sînt do lor de Directive ale Congresului
si ca ritm de creştere, prevederile producţiei globale si al producţiei mar- privind calitatea au prim ii si uzinele tate noile obiective, să fie puse la al ÎV-lea al partidului, Comitetul
D irectivelor Congresului al Ifl-lea al lă, iar alte întreprinderi, deşi au rea constructoare de maşini din Cugir, punct din vreme procesele tehnolo de Stat pentru Cultură si A rlă
partidului, fapt care a determinat lizai producţia qlobală, au răminerl îndeosebi în ceea ce priveşte maşi gice, să se iacă totul ca după intra editează numeroase afişe, pliante,
schimbări adinei în economia ţârii. în urmă la realizarea unor sortimen nile dc cusut, unele maşini universale rea în producţie în cel mai scurt timp fotoexpoziţii.
Creşterea potenţialului industrial a te de mare importantă pentru econo de frezat şi fusele necesare indus să se atingă poramelrii tohnico-econo- In colaborare cu Editura Poli
creat baza tehnico-materialâ pentru mia naţională. Astfel, în cele 5 luni triei textile. Situaţii asemănătoare se mici proiectaţi. tică, sini în curs de elaborare 4
dezvoltarea agriculturii. Rezultatele ale anului i965, economia a fost lip găsesc si la întreprinderi ale indus Cadrele dc specialişti din între pliante cuprinzînd prevederile
obţinute în dezvoltarea economiei au sită de 800 tone cupru în concen triei bunurilor de consum. prinderile regiunii vor trebui să a- pentru ram urile industrie, ener-
asigurat o creştere continuă a ni trate, de aproape 35 000 m.c. buşteni Una din cauzele care au făcu» ca pe corde o deosebită atenţie creşterii getică, agricultură, nivel de trai,
velului de trai al oamenilor muncii. si 12.000 m.c. pentru celuloză, 78 poarta unor uzine să iasă m ărfuri de eficientei economice a investiţiilor ? intr-un tiraj global de 200.000
Stalul socialist a acordat fonduri în maşini dc frezat, 38 maşini de rec calitate necorespunzătoare o consti Ja baza studiilor si proiectelor să exemplare. De asemenea, sînt in
demnate pentru ştiinţă şi artă, in- tificat, 41 bucăţi maşini de asculit tuie faplul că nu peste tot conduce stea cele mai noi soluţii prin core curs de apariţie 12 afişe cuprin-
văţăroînt, cultură si sănătate. scule $i altele. rile întreprinderilor acordă atenţia să se adopte capacităţi de mărime zind cele mai importante cifre
In continuare tovarăşul Alexandru Această situaţie nesnlisfăcătoarc se cuvenită controlului tehnic de cali optimă, procese tehnologice şi u ti din proiectele de Directive.
Drăghici a subliniat că prevederile datoreşte în principal norespcclării tate. Există lipsuri privind încadrarea laje de înaltă productivitate, la ni Intr-o fază înaintată de elabora
proiectului de Directive reflectă gri disciplinei tehnologice, care a cauzat acestor servicii cu personal dg spe velul tehnicii avansate. Considerăm re se găsesc foloexpozitiile „Con-
ja permanentă a partidului nostru producerea accidentului tehnic ce a cialitate şi în număr suficient pentru că pentru îmbunătăţirea ritm ului de strult în anii sosenalului" si „ în
pentru dezvoltarea economiei si cul provocat stagnarea producţiei la mina acoperirea controlului tuturor fazelor execuţie şi a calităţii lucrărilor este floresc oraşele tării", care se vor
turii, pentru creşterea nivelului de Deva pe un timp îndelungat, iar în dc fabricaţie. necesar ca M in isterul M inelor si Ener- tipări in cite 18—20 planşe, cu
viată al poporului român. Proiectele ramura forestieră slabei preocupări In regiunea Hunedoara sînt create qici Electrice să ia măsuri de întă un tiraj de 20 000 exemplare fie
de Directive care au stabilit sarcinile pentru orqanizarca producţiei, folosi toate condiţiile pentru ca produsele rire organizatorică a celor trei un i care De asemenea, sînt în curs
pentru perioada următoare exprimă rea incompletă a utilajelor $i meca fabricate pentru nevoile interne si tăţi de constructii-montoj core îşi des
de tipărire fotogazeiele „Bistriţa
linia politică generală a partidului nismelor cu care sini dotate între mai ales pentru export să fie execu făşoară activitatea în regiunea H u — izvor de e n e rg ic' „D in viata
nostru de continuare neabătută si in prinderile. tate la un nivel tehnic calitativ ire nedoara. studenţilor patriei noostre" ele.
viito r a industrializării socialiste, ca Este greu ‘dc înţeles de ce condu proşabil. O altă problemă asupra căreia vreau
Comitetele regionale de cultură
racterizată prin creşterea cu prio rita cători ai întreprinderilor economiei Organizaţiile dc partid, sindicale să mă refer csle asigurarea de către si artă vor organiza in fiecare
te a producţiei mijloacelor de pro forestiere, care au fost criticaţi la con si U T M. să pună in centrul ac conducerile întreprinderilor a unor centru regional expoziţii de stra
ducţie, promovarea progresului teh ferinţa regională din anul trecut pen tivităţii lor mobilizarea colectivelor condiţii optime de lucru la toate locu
nic în toate ramurile economiei, re tru o serie dc lipsuri, se prezinlă sl de muncitori, ingineri si tehnicieni rile de muncă, care să permită rea dă cu tema : „B ilanţ însufletitor
partizarea teritorială, raţională a for la această conferinţă cu aceleaşi de pentru ridicarea pe o treaptă supe lizarea planului de producţie în de — perspective luminoase". O p ri
mă expoziţie cu această temă este
ţelor dc producţie. ficiente in activitatea lor. Consider rioară a calităţii produselor, pentru plină securitate a muncii. prezentată cetăţenilor Capitalei pe
Referindu-se la proiectul Statutului că Comitelui regional dc partid va rejlizarea unei game cît mai variate Partidul si guvernul manifestă o
P.C.R.. tovarăşul Alexandru Drăghici trebui să analizeze mai concret cau rie produse care să corespundă celor deosebită grijă pentru viata si sănă panourile din Piaţa N. Bălcescu.
a arătat că prevederile sale exprimă zele acestei situaţii, să stabilească mă ma-i exigente cerinţe ale economiei tatea oamenilor, pentru a se crea în
creşterea forţei $i maturităţii parti suri corespunzătoare, să controleze pe naţionale si ale pielii externe. toate întreprinderile, pe toate şantie
dului, a rolului său de conducător în teren rezolvarea lor. In întreprinderile $i instituţiile de rele, la fiecare loc dc muncă condi
toate domeniile vieţii economice şi In condiţiile dezvoltării impetuoase pe cuprinsul regiunii îşi desfăşoară ţii corespunzătoare dc igienă si pro | Proiectul de Directive ale ce
sociale, coeziunea si unitatea rîndu- a economiei naţionale, o importantă activitatea cadre de muncitori, in gi tecţia muncii. Slabul cheltuieşte sume
rilo r sale. deosebită pentru mersul nostru înain neri şi tehnicieni talentate, cu o importante pentru acordarea de echi lui de al IV-lea Congres al
In continuarea cuvîn tă rii sale to te o are reducerea continuă a pre hună pregătire profesională, care îşi P.M.R. cu privire la dezvoltarea
pament de protecţie, antidoturi, crea
varăşul Alexandru Drăghici a scos ţului de cost si a cheltuielilor de iubesc si respectă profesia aleasă. rea unor condiţii corespunzătoare de economiei naţionale în perioa
in evidentă faplul că în alenlia con circulaţie, sursă principala de creş Organele si organizaţiile de partid aerai, lumină, temperatură, umiditate, da 1966-1970 prevede ca în a-
ducerii dc partid si dc stat a fost $i tere a mijloacelor de finanţare a dez trebuie să canalizeze această forţă trimiterea unui însemnat număr de nul 1970 venitul naţional să in*
este, alături dc celelalte regiuni, voltară economiei si a ridicării ne In direcţia promovării a tot ceea ce oameni ai muncii să-si refacă sănăta
$i dezvoltarea regiunii Hunedoara, contenite a nivelului de trai al oa este nou si valoros în stiinţu $i teh tea în staţiunile dc odihnă si trata regisfreze o creştere cu circa
care, prin valorificarea bogăţiilor sale menilor muncii: Pentru realizarea a- nică, să extindă iniţiativa şi expe ment — toate acestea la un loc for I ^0 la sută laţă de 1965.
naturale, prin puterea sa industrială cestui obiectiv, conducerea partidu rienţa bogată acumulată de industria mează un complex dc măsuri de care
aduce o contribuţie de seamă în dez lui a pus ca sarcină în fala orga noastră socialistă. Să ne ocupăm cu oamenii muncii nu s-au pulul bucura
voltarea întregii economii naţionale. nizaţiilor de partid şi colectivelor dc grijă de întărirea muncii de cerce în trecut.
Răspunzînd cu elan holăririlor muncă din toate unităţile, să desfă tare şi concepţie din întreprinde Insă, situaţia existentă in unele în
partidului, oamenii muncii din re şoare o luptă susţinută în direcţia rile regiunii, să organizăm temeinic \ iz it a u n e i delegaţii a C.C. al P.M.S.U.
giune, în frunte cu comuniştii. au descoperirii şi valorifică rii tuturor re controlul de calitate, să existe si în treprinderi si în special în exploată
muncit cu Însufleţire pentru înfăp zervelor interne pentru reducerea continuare o activitate vie, concreta, rile miniere dm Valea Jiului, unde
tuirea Directivelor celui dc-al IlI-len consumurilor specifice, a cheltuieli care să conducă la ridicarea nivelu numai în acest an s-au produs două La invitaţia Com itetului Central al mocsin, membru al Biroului Politic Politic ai C.C. al P.M.R., secretar al
Congres, îndeplinind si depăşind an lor neproductive, pentru creşterea lui de cultură generală si profesio accidente colective destul de grave, Partidului Muncitoresc Român, ieri a al C.C. al P M.S.U., Anrtras Gyenes, C C al P.M.R., Ghizela Vass. membru
de an sarcinile care le-au revenit din productivităţii muncii. nală a cadrelor de muncitori, ingineri dovedeşte că organizaţiile de partid, sosit în capitală, in vizită prieteneas şef adjunct de secţie Io C.C. al al CC . al P.M.R., Andrei Păcuraru,
planul de stat. La sfirşilul anului Colectivele dc muncă din indus si tehnicieni. sindicat şi U .TM . si îndeosebi con că, o delegaţie a Comitetului Central P.M.S.U. membru supleant al C.C. al P.M R.,
1965, producţia globală industrială a trie au obţinut rezultate însemnate Ţara noastră arc legături economi ducerile tehnico-administrative nu al Partidului M uncitoresc Socialist La aeroport, delegaţia a fost înlîm- şefi dc secţie la C.C al P.M.R., Pcm-
regiunii Hunedoara va fi de 2.3 ori pe linia reducerii preţului dc cost ce si comerciale cu majoritatea ţărilor privesc cu toată răspunderea activi Unqar, în frunte cu tovarăşul Gyula pinată de tovarăşii Gheorghe Apos piliu Macoveî, adjunct al m inistrului
mai mare fată de anul 1959, ceea ce în anul 1964 $i pe primele 4 luni ale lumii, fapt care ne impune obligaţia tatea de prevenire a accidentelor, asi Kalloi, membru al Biroului Politic al tol, membru al Biroului Politic al C.C afacerilor externe, M auriciu Novac,
reprezintă un ritm mediu anual de acestui an. Economiile nete obţinute dc a apăra si întări prestigiul mărfu gurarea respectării cu strictele a nor C.C. al P.M.S.U., vicepreşedinte al al PM.R., prim-vicepresedintc al Con vicepreşedinte al CS.P.
creştere de 14,5 Ja sută. suplimentar prin reducerea cheltuie rilor româneşti peste hotare. Este ne melor de tehnica securităţii muncii. Consiliului de M in iş tri al R.P. Ungare. siliului de M in iş tri al R.P.R., A le x a n Au fost de faţă Jozsef Vince, am
In regiunea Hunedoara se va realiza la lilor de producţie se ridică în aceas cesar ca organele si organizaţiile de Din cercetarea cauzelor care au Din delegaţie fac parte Antal Âpro. dru Bîrlădeanu, membru ai Biroului basadorul R.P. Ungare la Bucureşti,
siîrşitul acestui an 95 la sută din tă perioadă la 122 milioane lei. Re- partid să îndrume conducerile tehni- generat accidente!» de muncă din membru al Biroului Politic al C.C. al Politic al C C al P.M.R., vicepreşedin care face, de asemenea, parte dîn de
producţia pe ţară la huilă, 89 la sută ierindu-ne la situaţia din fiecare în co-administrative să-$l organizeze în P.M.S.U., vicepreşedinte al Consiliu te al Consiliului de M iniştri, Leonte legaţie, membri ai ambasadei.
din producţia de cocs metalurgic, 70 treprindere, constatăm că rezultatele a$a fel producţia Incit sarcina de li (Continuare in pag. a 2-a) lui de M in iştri al R.P.U., Zoltan Ko- Răutu, membru supleant al Biroului (Agerpres)