Page 54 - 1965-06

. Pog. 2 Drumul socialismului Nr. 3254
— — — — i ^— — g— — — — — g — nsaapam— n ^ — — — —— ^ B r a w

C U V Î N T A R E A T O V A R Ă Ş U L U I INTIMPININD

ALEXANDRU DRÂGHICI
CONGRESUL PARTIDULUI

a conferinţa organizaţiei regionale de partid Hunedoara

muncitoare internaţională, forleîe re­ A asa e n t e le aim fo s t
(17 rina rc din pag. /) nerii păşunilor şi tinetelor, in multe chidarca deficienţelor din acţivltalea punct de vedere poli tic şi şliinlific.
gospodării nu se folosesc formele lor. Informarea oamenilor m uncii asu­ voluţionare. popoarele lumii întreg!
ultima vreme, rczullă tu o bună corespunzătoare de cointeresare a în ­ pra problemelor actuale ale politicii cu scopul dc a bara drumul războiu­
parle din cei care organizează g rijito rilo r in sporirea producţiei a- Proieclut de Stalul prevede, por­ ra rlid u lu i şi ale situaţiei înlcrnalio- lui.
Si conduc procesul de produclie, mi nimaliere. nind de la schimbările calilalive pc- le csle încă rămasă in urmă, atit sub d e p ă ş l â e
controlează sistemalic locurile de Deşi în anul 1964, balanţa furajeră Irecutc în viata partidului, a societă­ aspectul operativităţii cil şi al sferei Pornind de la faptul că fiecare ţară,
muncă. nu manifestă exigenlă pentru a fost deficitară la toate sortimen­ ţii. desfiinţarea stagiului de candidat. dc cuprindere a unor mase largi de mare sau mică, trebuie să-şi aducă
respectarea cu strictele a normelor tele, consiliile agricole raionale nu Această prevedere sporeşte şi mai oameni ai muncii. contribuţia la victoria acestei cauze. Elanu! întrecerii socialiste se con­ tră d ă ri cu străinătatea o fost depă-
de protecţie a muncii, permit abateri au îndrumat cu qrijă cooperativele muit răspunderea ce revine fiecărei In ultim ul timp, partidul nostru a R.P.R. sc manifestă ca un factor acliv cretizează in acesle zile, premergă­ şîlă, prezentindu-se 34 modele, unele
de la disciplina de producţie, mulţi agricole dc producţie să recolteze la organizaţii de parlid. Este necesară adoptat documente de excepţionalii în rin du rile forţelor mondiale ale pă­ toare celui de-al IV-lea Congres al tn mai mulle varianle.
dintre conducătorii locurilor de pro­ timp fîncţele naturale, fiind chiar o exigenlă sporită faţă de calităţile însemnătate cum ar fi Declaraţia plena­ cii, m ililin d penlru zădărnicirea pla­ partidului, in tr-u n nestăvilit şuvoi rle Obţinerea de economii la preţul de
ducţie fiind ei înşişi exemple de in­ cazuri cîiul acestea au rămas nc- polilico-morale ale celor care solicită rei din aprilie 1964, proiectele de D i­ nurilor ţărilor imperialiste, pentru nor­ realizări. De la cele mai mici colec­ cost a constituit unul (lin obiectivele
disciplină. recollate La Ici s-a inlîm plat şi cu primirea in parlid, o muncă susţinută rective şi proiectul de Statut, în care malizarea relaţiilor internaţionale şi tive de mu noi, la unităţile economi­ anga jamcnlului. Seclia mecanică a
Organele si organizaţiile de partid alte furaje. de educare comunistă a noilor mem­ (•sic exprimată cu toată claritatea po­ pentru dezvoltarea colaborării intre co cu pondere mare în economia re­ realizat şi pus în funcţie o staţie de
trebuie *să controleze sistemalic. Sarcinile privind creşterea produc­ bri de parlid. M unca de prim ire des­ ziţia partidului asupra celor mai ho- popoare. giunii şl a ţării, se consemnează suc­ recuperat condens în cenlrala term i­
cu mai multă exigenţă ielul cum se ţiei agricole în vii lom I cincinal, im ­ făşurată de către organele şi orga­ tăriloare probleme ale conlcmpora- Tara noaslră aşează la baza rela­ cese după succese. In rînd cu ţoale că. Eficienţa acestei măsuri este cal­
asigură securitatea muncii în între­ nizaţiile dc parlid din regiune s a ţiilor sale internaţionale respectarea colectivele de muncă, rezultate fru cúlala la 60.000 lei economii anual.
pun ca organizaţiile de parlid, consi­ desfăşurat tn general în bo«e eondi- neilăţii, politica sa ştiinţifică, profund principiilor suveranităţii şi indepen­
prinderi şi să lupte pentru dezvolta­ moaşe sint obţinute şi la Fabrica „Că­ Instalarea unei slalü de condensatori
liile dc conducere ale cooperativelor liuni, mulle organizaţii înlarindu-se realistă de dezvoltare economică şi denţei popoarelor, egalihlţii in drep­
rea răspunderii conducerilor lehnico- prioara“ din Sebeş. d a lie i a îmbunătăţii faclorul de pu­
agricole de produclie şi consiliile a- socială a patriei. Ele au creat o bază turi. neamestecului in treburile lor
administrallve faţă de îndatoririle ce şi crcîndu-sc noi orqanizaţii de puternică pentru dezvoltarea propa­ A tunci cînd şi-au fixat angajamen­ tere, realizîndu-se un consum raţio­
le revin în această direcţie, să urmă­ qricofe raionale, să ia măsuri penlru parlid in diferite inlrepnnderi, insti­ gandei. penlru ridicarea ci la nivelul interne, avantajul reciproc. R. P. Ro­ tele in cifre, m uncitorii fabricii „C ă­ nal de energie, ceea ce a condus la
rească ca instruirea muncitorilor cu îmbunătăţirea radicală a în g rijirii şi tuţii, în unităţi socialiste din agricul­ mană militează penlru promovarea prioara" şi-au analizat posibilităţile, înregistrarea de economii.
întreţinerii animalelor, asigurarea a- măreţelor obieclive puse de parlid.
normele de tehnica securităţii muncii tură. Prevederea din proiectul de Sta­ consecventă a acestor principii pe a- s-au gindit la valorificarea rezerve­ Măsurile amintite, precum şi en­
siştenţei zooveterinare şi a unei baze Sludierca şi însuşirea de către co­
să se iacă temeinic şi concret la lo­ lul amintită impune ca pe v iilo r m un­ rena internaţională, considerînd că lor interne şi îndeosebi la calitatea tuziasmul m uncitorilor, au făcut ca
furajere in sortimente variate şi cit munişti şi de către toţi oamenii muncii
curile de produclie. Sindicalele să co dc prim ire in parlid să fie oricn- aplicarea lor ncşlirbllă esle o cerinţă produselor. Concluzia a fost exprim a­ anga jámentele să fie cu mult depăşi­
mai bogate in unilăti nutritive. din regiune a proiectelor de Direc­ esenţială in vederea respectării drep­
fie ajulalc în organizarea conlrolu- lală în mod deosebit spre organiza­ tive şi a proiectului de Statut, con­ ta în «angajamentul ca pînă la data te. Planul producţiei globale a fost
lui obşlcsc, In dezvoltarea unei pu­ In sectorul zootehnic vor trebui să ţiile de bază cărora nu li s-a dat su­ stituie baza întregii activităţi a pro­ tului inalienabil al liccărui popor rle Începerii lucrărilor celui de-al IV-lea depăşit cu 341.000 lei, productivitatea
ternice opinii de masă împotriva a- fie trimişi să lucreze cei mai buni ficientă atenţie dc către organele de pagandei de partid. a şi hotărî singur soarta, în tă ririi în­ Congres al partidului pianul produc­ muncii cu 1.7J la sută; s-au realizat
celora care nu respectă legislaţia în membri dc pariul, ulemîşti, oameni cu partid, cum ar fi cele din exploatările Organele şi organizaţiile de parlid crederii între popoare, dezvoltării ţiei globale să fie depăşit cu 55.000 peste plan 5.000 bucăţi produse do
vigoare. In adunările grupelor sindi­ experienţă şi dragoste pentru meseria forestiere, şanîiercle de construcţii, colaborării şi a relaţiilor de coope­ Ici, productivitatea muncii să lie cu marocliinărie, iar economiile înregis-
cale şi in conslăluirile de produclie de crescător dc animale. brigăzile cooperativelor agricole dc să sporească eficienţa muncii p o liti­ rare între state, consolidării păcii. 0,05 la sută mai marc decît cea pla­ Irate în primele 4 luni sc ridică la
ce de masă penlru combaterea mani­
să se analizeze cu toată răspunde­ Dezvollarea sectorului zoolchnic şi producţie, şcolile generale dc 0 am Politica externă a stalului noslru nificată. iar produsele dc marochină- 100 000 lei.
rea problemele privind igiena şi pro- creşterea producţiei animale va con­ şi în oile domenii, unde rezolvarea festărilor retrograde care mai persis­ are ca temelie dc neclintit prietenia rie să sporească cu 900 bucăţi peste La obţinerea acestor succese o con­
tribui la întărirea coopcralivelor, la sarcinilor cer sporirea forţelor de tă la unii oameni din întreprinderile plan. La capitolul economii s-a hotă-
teclia muncii. şi instituţiile regiunii. şi alianţa frăţească cu celelalte ţări tribuţie importantă şi-au adus-o co­
sporirea veniturilor cooperatorilor, la parlid. socialiste. Partidul şi guvernul nos­ rit că se pol realiza cel puţin 80.000
M ulte deficienţe din activitatea în­ im bunălălirca aprovizionării oameni­ La Institutul de mine din Petro­ Ici peste prevederile planului. muniştii din fabrică. Comitetul de
treprinderilor industriale, ce au fost lor muncii cu produse animaliere În* Penlru a asigura primirea în partid şani precum şi în şcolile de cullură tru militează neobosit penlru un ita­ partid <i analizai încă din luna ia­
arătate in cursul dezbaterilor, se da- a color mai buni din cei mai buni oa­ generală trebuie luate în continuare tea ţărilor socialiste, pentru coeziu­ Angajam entul socialist, cuvînlul nuarie felul în care comuniştii din
tr-o cantitate lot mai mare. meni ai muncii, organele de parlid nea mişcării comuniste şi m uncito­ dc onoare al colectivului, a înviorat
torcsc şi lipsei unui control sistema­ toate măsurile de intensificare a secţia marocliinărie luptă pentru rea­
tic, temeinic şi competent din partea Tovarăşi, să ajute organizaţiile dc bază pen­ muncii de educaţie comunistă a ele­ reşti internaţionale, sub steagul mar- lnlrecere<a socialislă, a stimulat C u ­ lizarea planului rilm ie şi la toţi in-
ministerelor. Mă refer in special la Sînl in tru to lu l de acord cu apre­ tru lărgirea activului fără de partid, vilor şi studenţilor. Aceasta se im ­ xism-leninismului şi al intem aliona- tările inovatorilor şi a condus la a- diclatoriî. Ca urmare, s-a pus un ac­
M inisterul M inelor şi Energici Elec­ cierile făcute in darea dc seamă şi de educarea comunistă şi antrenarea lui pune cu atit mai mult cu cit au apă­ lismului proletar. plicarea unor măsuri tchnico-organi- cent deosebit pe disciplina muncii.
trice, M inisterul industriei M clalur- participanţii la discuţii, că rezultatele la dezbaterile problemelor importan­ rut fenomene de indisciplină, de com- Partidul şi stalul noslru se pro­ zaiorice elicienle. Inovaţiile comuniş­ Activitatea la banda rulantă a fost
qicc şi M inisterul Economiei Forestie­ frumoase obţinute in dezvoltarea eco­ te si la realizarea hotăririlor şi sar­ porlare necorespunzătoare a unor e- nunţă consecvent penUru aplicarea tilor Ion Slnicu şi Ion Dumilreasă : reorganizată. Comunişti c«i Ghcorghe
re. Este necesar ca cele mai compe­ nomică şi social cullurală a regiunii cinilor. ievi şi studenţi. neabătută a normelor marxist-lcni- „Dispozitiv penlru desfăcut rame me­ Dunutreasă, Carol N avradi şl alţii au
tente cadre din ministere, inclusiv sini rodul activităţii deslăşurate de o r­ Ţ iitin d cont că în rindurile organi­ ☆ nisle ale relaţiilor dintre ţările socia­ talice la poşete" şi „D ispozitiv pen­ primit sarcini concrele din parlca o r­
cadre dm conducere, să vină mai des ganele şi organizaţiile de parlid pen­ zaţiei regionale există un mare nu­ Acestea au fost problemele şi sar­ liste şi dinlre partidele comuniste, im- tru slrins r«imcle metalice la poşcle", ganizaţiei de bază pentru a-i ajuta
în întreprinderi, să analizeze la fata tru mobilizarea maselor dc oameni ai măr dc membri prim iţi de curînd în cinile asupra cărora am considerat că polriva oricăror încălcări a acestor aplicate din luna aprilie, au uşurat pc cei cu o calificare mai puţin r i ­
locului cauzele deficientelor, să sla- muncii la înfăptuirea ho lă rinlor pa rti­ partid, organizaţiile de bază să a- esle bine să mă refer. M u lţi dinlre norme, condiţie esenţială a coeziunii munca şi au lăcut să crească pro- dicată să progreseze. M em brii comi­
bilcască măsuri penlru lichidarea lor, dului si guvernului. Organele şi or­ corde ţoală atentia educării şi că lin i participanţii la discuţii, ca dc exem­ sistemului socialist şi a mişcării (luctivilalca. Acelaşi efect l-au avut tetului dc parlid «au îndrum at grupe­
pentru îmbunătăţirea continuă a acti­ ganizaţiile de partid, compuse din ca­ lor in lupta penlru realizarea impor­ plu tovarăşii Agaclii Nicolae, Lazăr comuniste mondiale. Poziţia partidului măsurile de extindere a mecanizării le sindicale ca în adunările lunare
vităţii tchnico-cconomicc a întreprin­ dre cu o bună pregătire politică şi pro­ tantelor sarcini economice, înarmării Dovid şi alţii, au făcut importante ob­ noslru în problemele mişcării com u­ operaţiei de croit prin şlanlnreo me­ să «analizeze felul în care se înde­
derilor, să conlroleze îndeaproape a- fesională au reuşii să rezolve sarcini lor cu linia politică a partidului nos­ servaţii critice şi propuneri. Este ne­ niste este exprimată in Declaraţia canică şi exlindcrca lu ciu lu i pe ban- plinesc anqajamcnlcle. Munca p o liti­
plicarea acestor măsuri. importante, care n-au fost nici sim­ tru. cesar ca acestea să fie analizate şi plenarei C.C. al P.M.R. din aprilie d«i rulantă în două schimburi la pro­ că de masă a fost un sprijin preţios
M inisterele nu trebuie să aştepte ple, nici uşoare. Acumulînd o bogată In elapa actuală, cînd in lato or­ incluse in proiectul de hotăriri şi apoi 1964 — document care reflectă preo­ dusele de marochmăric. în vederea stim ulării întrecerii socia­
sesizările Comitetului regional de experienţă in munca de partid, com i­ ganizaţiei regionale se pun sarcini urmărită realizarea lor. cuparea neobosită a partidului nostru A lc n lia acordată calităţii produse­ liste. Angajamentul com uniştilor Ion
partid sau apariţia unor lipsuri grave telui regional a acordat un ajutor mai sporite, care solicită eforturi deose- Tovarăşi, pentru creşterea io rle lo r socialismului lor de către fiecare muncitor in par­ Zaharie, Nicolae Gheorghiu, Dum i­
pentru a organiza asemenea acţiuni susţinut orqancloi şi oiqanizaţiilor de bile, este necesar să ne ocupăm mai V-am prezentat succint realizările şi întărirea unităţii lor. te a lăcut ca marca fabricii „Căprioa­ tru Suciu, de a economisi in luna iu­
de sprijin ire a întreprinderilor, ci partid, a orientat munca acestora spre temeinic de întărirea şi conducerea oblinuie de poporul nostru sub con­ R. P Romînă înfăptuieşte o p o liti­ ra" să fie apreciată atit în ţară, cît nie 50 m.p., 40 m p. şi icspecliv 30
trebuie să manifeste întotdeauna in i­ cele mai importante piobleme. Biroul organizaţiilor de masă. In această di­ ducerea partidului în măreaţa operă că de lărgire a relaţiilor dinlre ţări şi pesle hotare. Darea in funcţiune, m p. P.V.C a constituit îndemn spre
ţiativă şi răspundere pentru activita­ ccm ilctu lui regional de parlid şi-a recţie, comitelui regional, comitetele dc construire a socialismului, care «au cu sisteme social-politice diferite, pe pe lingă secii«! de tăbăcărie, a staţiei noi realizări şi penlru alţi muncitori.
tea fiecărei întreprinderi mari s-au perfecţionat continui, metodele şi sti­ raionale şi orăşeneşti au luat măsuri făcut ca în prezent România să înfă­ baza principiilor coexistentei paşnice, pilot permite efectuarea de probe în Comuniştii V icto r Duca şi Petru Radu
vederea introducerii in procesul de
mici. lul său de muncă in conducerea cco în vederea îm bunătăţirii activităţii o r­ ţişeze tabloul unei ţări in plin avint, se pronunţă penlru promovarea rela­ fabricaţie a procedeelor moderne. A- s-au «mgajat să producă 20 şi respectiv
Tovarăşi, nomiei şi culturii, a organizaţiilor de ganizaţiilor de masă, avind ca rezul­ cu o economie socialislă multilateral ţiilor economice reciproc avanlajoase. ccst lucru vine in sprijin ul îm bună­ 10 mingi »peste plan, iar comunista
masă şi a organelor de stal. tai o contribuţie importanţă a aces­ dczvoltală. fără condiţii politice, fără restricţii şi N«avradi Rozimi să dea 5 poşcle eta­
In economia rcqiunii, alături do in ­ tăţirii continue a calităţii produselor. lon peste plan. Aceste angajamente
dustrie. un toc important îl ocupă Realizarea obiectivelor viitorului tora in producţie, in educaţia comu­ Dezvoltarea «asccndenlâ, armonioa­ discriminări, precum şi penlru dezvol­ Pentru contractele cu străinătatea vin să sporească realizările închina­
agricultura. Consider necesar să plan cincinal impun organizaţiei re­ nistă şi cetăţenească a oamenilor mun­ să, a economiei naţionale, atingerea tarea legăturilor lehnico-ştiinlifice, pKinul semeslrului I din acest an a
gionale dc parlid să ridice inlreaga cii. Cu toate acestea, aporlul organi­ tu llu ra lc , sportive, turistice. te celui dc-al IV-lea Congres al
ridic in fala conferinţei doar cilcva unor rilm u ri dintre cele moi înalte fost realizat cu 20 de zile mai de­ P.M.R.
probleme. Deşi in ultim ii ani s au sa activitate, politică şi organizatori­ zaţiilor de masă este încă sub posi­ din lume, «a dus la crcşlerca conside­ Mamfestindu-se acliv pe arena in vreme. De asemenea, sarcina dc a
obţinut unele rezultate în dezvolta­ că. la nivelul sarcinilor care trebuie bilităţi, datorită faptului că nu s-a rabilă a prestigiului ţării noaslre pc ternalională, venind cu in iţiative p ro­ produce 22 modele noi penlru con- D. CR IC OVEAN U
rea producţiei aqricolc, acestea nu re­ inlăpluile iu clapa actuală. asigurat un control şi sprijin perma­ plan mondial. prii, ţara noastră acordă sprijinul său
flectă posibilităţile de care dispune Comitelui regional de parlid va tre­ nent in munca lor Sînt comitete de Rezullalele remarcabile obţinute, oricăror măsuri îndreptate spre mic­
rcqiunca şi baza tehnico malerială cu bui să se preocupe in continuare de sindicat care desfăşoară o slabă acti­ constituie o contribuţie de scamă la şorarea încordării, spre întărirea păcii
îmbunătăţirea stilului şi metodelor de vitate cullural-educativă penlru în ­ In lume.
care a fost înzestrată de către stalul întărirea sistemului socialist, prin
muncă, să urmărească cu perseveren­ tărirea disciplinei in producţie, pen­ împreună cu celelalte ţări socialis­
nostru. Nercolizarca unor sporuri mai care partidul nostru sc achită cu fi­
mari de producţie la qrîu, porumb, tă înlăturarea neajunsurilor cc s-au tru respectarea normelor de tehnica delitate de 'îndatoririle sale. ioterţia- te, cu toate statele iubitoare de pace,
cartofi şi sfeclă dc zahăr. îşi găsesc manifestai .în orgarrrzarca aplicări* şl securităţii muncii. Unele organe sin­ ţionaliste. România militează pentru încetarea
explicaţia în primul rlnd în faptul că controlul îndeplinirii măsurilor şi dicale manifestă formalism în organi­ In politica externă, partidul şi slo­ cursei înarmărilor, interzicerea necon­
nu au fost luate măsuri mai cfiCit'TT-* JiQyjrid^o^ slăbirile. Eslc.ţ1§Jiul ca p ri­ zarea . şi desfăşurarea întrecerii so­ iul noslru, pornind de la..interesele diţionată şi distrugerea armelor nu­
te pentru fertilizarea solului, ampla­ cii de bune ar fi h o lă ririlc şi masu­ cialiste. Popularizarea fruntaşilor,’ a cele mai vitale ale poporului român, cleare, desfiinUr.c.a^ blocurilor...rg)lita-
rile adoptate, ele rămîn fără efect experienţei inninlolc se face cu m ul­ rc, înfăptuirea dezarm«irii generale.
sarea raţională a cultu rilo r şi execu­ ale lagărului socialist, ale mişcării co-
dacă nu sc organizează un control tă înlîrzierc şi în forme neconvingu- Ţara noaslră se pronunţă penlru în­
tarea lucrărilor de întreţinere în pe­ mtinisle şi muncitoreşti mondiale, îşi
rioada optimă. susţinut şi dacă nu se acordă un a- toare. aduce aporlul la soluţionarea celor lăturarea rămăşiţelor celui de-al II-
i ii lor permanent in vederea execută­ mm importante probleme ale situaţiei Ica război mondial şi semnarea Tra­
Darea de seamă şi intervenţiile rii lor. Comitelui regional şi unele Problemele serioase ce sc mai ri­ tatului de pace cu Germania, pornin-
delegaţilor la conferinţă au scos in com ilclc raionale şi orăşeneşti dc dică in legătură cu comportarea neco- internaţionale. Stalul nostru a folosit du-se de la recunoaşterea realităţii
evidenţă că in regiune silit G AS. şi parlid au analizat situaţia din diferite respunzătoare a unor lincri în pro­ orice prilej penlru a doimasca natu­ istorice a existenţei color două state
numeroase cooperative aqricolc. care, sectoare dc activitate, (exploatări m i­ ducţie şi in societate, cer din partea ra agresivă a imperialismului. germane.
datorita unei mai bune orqanizări a niere din Valea Jiului, întreprinderi organelor şi organizaţiilor de parlid Incercind să ¡năbuşe prin forţă Politica externă a partidului şi qu-
muncii, aplicării cu pricepere a regu­ forestiere, şantiere dc construcţii ele.) din regiune să sprijine mai concret aspiraţiile de libertate ale popoare­ vernului csle sprijinită cu in
lilor agrotehnice, în condiţii dc c li­ şi au stabilit măsuri menite să ducă şi cu mai multă eficacitate organi­ lor, in prezent imperialismul recurge credere şi căldură dc întregul popor,
mă şi sol ascmănăloare, obţin pro­ | j îmbunătăţirea muncii. Faptul că zaţiile de lineret. In munca aces­ la intervenţii armate şi represiuni co­ cura vcrlc in ca expresia înlereselor
ducţii rnajn dc cereale şi plante teh­ tora. trebuie pua cu mai mulliî loniale, la im ixtiuni în treburile
membrii aceslor organe de parlid, ailor state, calcă normele dreptului vitale ale patriei noastre, a cauzei
nice la hcclar, cu mult peste media lăric accentul pe ridicarea rolului lor
activiştii, s-au deplasat rar tn sec­ socialismului şi păcii in întreaga
pe regiune. în vederea rezolvării cu competenţă internaţional, atentează la indepen­
toarele de producţie respective a a- a sarcinilor ce Ic revin în producţie, denţa şi suvcranilalea naţiunilor, cre­ lume.
In scopul obţinerii unor sporuri de vut ca urmare persisienţa multora din ează focare de nelinişte in lume, pe- înfăptuirea măreţelor obieclive pre­
producţie din ce in ce mai mari la deficienţele semnalate. Numai prin- pentru organizarea plăcută şi educati­ riclilIm l pacea mondială. O deosebi­ văzute de proiectul dc Directive şi în
hcclar. Comitetul regional dc parlid li-o legătură directă şi pcim a m n lă vă a tim pului liber. O alenţie deosc- tă gravitate penlru pacea lumii creea­ proiectul de Slalul al P.C R. consti­
trebuie sa se preocupe in mai cu o iq a n i/a |iilc de partid, cu oamc- tmiă trebuie acordată .întăririi organi­ ză intervenlia Slalelor U nilc in V ie t­ tuie şi o imensă contribuţie a ţării
zaţiilor dc lineret dm cooperativele
marc măsură de generalizarea ex­ ivii muncii, acolo unde se hotărăşte nam. A lă tu ri do celelalte ţări socia­ noaslre la întărirea forţelor socialis­
perienţei bune u unităţilor fru n ­ soarta producţiei, pot fi cunoscute agricole de produclie şi din alic u n i­ liste, Republica Populară Română şi-a mului şi p«âcii.
taşe, să ajute în continuare acele problemele pc rare le ridică viaţa, tăţi unde numărul de lincri csle marc. exprimat şi îşi maniieslă acliv soli­ „România, în trecut un colt v itre ­
G.A.S. şi mai ales cooperativele de se pot trage concluzii şi slabili mă­ Sarcinile in domeniul muncii ide­ daritatea cu lupta poporului vietna­ git. de sărăcie al Europei, — spunea
produclie care au qreutăli in organiza­ suri concrete pentru imbunălălirca ologice, al propagandei de parlid au mez, pentru apărarea independenţei Glicorqhe G hcorghiu-Dci în marlic
rea producţiei. A ctiviştii dc parlid activităţii organizaţiilor dc parlid. stat în atenţia comitetului rcqiom l si integrităţii Icriloriale a R.D. V ie t­ 1965 — merge pc un drum sigur,
şi de stat să-şi petreacă cea mai Una clin lipsurile ce se manifestă care prin măsurile luate a asigura nam. penlru eliberarea Vietnam ului lransformîndu-se înlr-o Iară socialis­
mare parle a timpului de muncă in în activitatea unoi birouri raionale şi ridicarea nivelului acesteia precum de Sud şi unficarca ţării. tă înaintată, cu un nivel lot mai înalt
unităţile agricole, acolo unde tre­ orăşeneşti dc pârtie este aceea că a- si desfăşurarea el m strinsă legătură Opinia publică mondială condamnă de civilizaţie. Acosta esle rodul
buie să prindă via|ă ho tă rin lc şi in ­ cr.idâ un insuficient ajutor aparatu­ cu sarcinile concrele ale Tcgiunii şi muncii entuziaste, pline de abnegaţie
dicaţiile conducerii partidului. lui si îndeosebi instructorilor li.ri- .ale fiecărei unităţi în parte. Un loc intervenţia Statelor Unite în Repu­ a m inunatului noslru popor, liber şi
blica Dominicană ca amestec brutal
Creşterea producţiei agricole vege­ tormli din care cauză aceştia un sînt de seamă l-a ocupai înarmarea co­ î.i treburile interne ale unui stat su­ stăpin pe propria soartă, conştient că
tale va trebui să se obţină, aşa cum iu măsură să acorde sprijinul necesar muniştilor şî a celorlalţi oameni ai veran. tot ce a lăurit şi tot ce realizează
orală proiectul dc Directive, in spe­ organizaţiilor de parlid. muncii cu problemele politicii inter­ sluieşle propăşirii ţării, fău ririi unui
cial prin sporirea producţiei la hec­ Ceea ce caracterizează aclivilaleo ne şi externe a partidului şi statu­ Evcnimcnlcle din Viclnam, din Re­ trai n n i bun penlru toţi Cei ce m un­
tar, folosind seminţe de more p ro­ organelor dc pâ rlit’, a masei membri­ lui nostru. Este pozitiv faptul că s-a publica Dominicană, constituie expre­ cesc".
ductivitate, extinzi iul lucrările ele lor de parlid, este ^-jzitia combativă, acordat prioritate studierii probleme­ sia liniei celor mai agresive cercuri Socotesc că pc drept cuvinl, oame­
îmbunătăţiri funciare, exeeulind lu ­ folosire a cu cura; u armei criticii şi lor economice. Imperialiste de agravare continuă a nii muncii din întreaga ţară au pri­
crările agricole la un nivel caliia- încordării, fac parte din lanţurile în ­
autocriticii. Cu toaU occstea, trebuie Munca politică şi cullurală oc cercărilor icacţiunii internaţionale do mit cu multă satisfacţie proiectele de
liVv superior şi aplicînd pe o scară sublinia; faptul că au fost ca/.uri cînd. masă desfăşurată dc organizaţiile de. Directive şi s-au angajai să lupte cu
largă lot ce este nou în şlitnla a- a stăvili cu forţa armelor lupla dc
deşi s-au criticat e ..cric de fenomt partid şi de către orqanizalillc (le- eliberare a popoarelor. Aceasla linie holărire penlru inlăpluirca sarcinilor
gi olehmcă.
ne nesănătoase din aCtivitalc-i econo­ masă a îmbrăcat forme mai vanale este condamnată de popoare şi duce prevăzute, conştienţi fiind că luptă
Regiunea Hunedoara csle cunos­ mică i ritmicitatea, folosirea de o:e şi atractive, a cuprins şi mobilizat la izolarea prom otorilor ei. penlru viito rul lor fericit.
cută ca o regiune cu condiţii favo­ suplimenlare, utilizarea ncralională i in mai mare măsură masele dc oa­ Penlru noi este absolut evident că Sarcina organizaţiei regionale, a o r­
rabile şi tradiţie în creşterea ani­ feudului dc l la :;ul" jiercspectarcc meni ai muncii de la oraşe şi sate natura agresivă şi reacţionară a im­ ganelor şi organizaţiilor de partid este
malelor de producţie. Rezullalele N.T.S., insuficientul sprijin acordai la îndeplinirea sarcinilor de produc­ perialismului a rămas aceeaşi, că alît aceea de a asigura ca aceste docu­
obţinute nu reflectă insă în suficien­ cooperativelor slab dezvoltate ele.), lie. timp cit el va dăinui, se va menţine mente să fie temeinic cunoscute şi
ţă măsură aceste posibilităţi. Faptul »vi criticaţi Ia timpul potrivit şi-au Aşa cum se sublinia în darea de şl terenul penlru războaie agresive. să ia măsuri dc aplicare în viaţă a
că numărul dc animale in unele coope­ făcut c.ulocntieă şi aceasta nu num e seamă şi în cuvînlul unor delegaţi, Cercurile agresive militariste nu re­ sarcinilor izvorîlc din ele.
rative agricole de produclie a scăzut in o singură dală. Dar, fenomenele cr; iu munca dc propagandă şi cultural- nunţă la ideea dc a modifica cursul Permiteţi-mi ca, in numele condu­
anul 19G4, nu se poale explica alllcl ticiile au persistat şl ronlinuă să e x i’- crlucalivă s-au făcut simţite unele istorici, folosind in acest scop orice cerii partidului, să exprim încrederea Autobaza Lfl.T.A. Brad. $c]ul de brigadă autobuze loan Duna,
clocit p rinlr-o insuficientă preocupare u* şi în prezent. goluri. Astfel, insuficientul control din mijloace, inclusiv armele. Pentru a- deplină că minerii, iurnalişlii, oţelo- împreună cu mecanicul Rcmus Onea, evidenţiaţi in întrecerea socialistă,
faţă de îngrijirea şi întreţinerea ani­ Esic uşor dc înţeles că uneori în partea unor organe dc parlid asupra ceasta este necesară sporirea vigilenţei rîi, constructorii, ţărănimea coopera­ reglează pompa centrală de frină la im autobuz liobur.
malelor. Aceasla a condus la o nota- folosirea criticii şi autocriticii ¡şi la. conţinutului propagandei a făcut ca tuturor forţelor p«ricii, întărirea un ită­ tistă, inginerii, tehnicienii şi toţi oa­
lítate scăzulă şi la creşterea morta­ loc tendinţe do formalism. Chiar unii uncie conferinţe şi expuneri să fie in ­ ţii lor de acţiune, penlru preinlim pi- menii m uncii (lin regiunea Hunedoa­
lităţii, îndeosebi la tineretul bovin. lovarăşi, rare au luat cuvîn lul in o suficient axate pc Declaraţia plenarei narea unui război mondial termonu­ ra, vor consacra inlreaga lor ener­
In acelaşi timp, producţia medie de ceasta conferinţă, s-au referit cu m u l­ C.C. al P.M.R. din aprilie 1964 şi alic clear cu toate consecinţele lui. De­ gie şi capacitate (Ic muncă, hărnicia Hoi adrese humedsrerîs
laplc pc cap de vacă a fost cea mai tă îngăduinţă la lipsurile proprii. T iv documente ale partidului. Tot din a- claraţia Plenarei C.C. ai P.M.R. din şi talentul, penlru inlăpluirca anga­
mică din ţară, iar greutatea anima­ buie ca organizaţiile dc partid să m i­ ceastă cauză au fost folosite confe­ aprilie 1964 subliniază Sarcina parti­ jamentelor luate in cinstea Congresu­
lelor la tăiere este foarte scăzuta. liteze pentru ca prevederile din Statut, rinţe aau materiale vechi ce conţi­ delor comuniste şi muncitoreşti de a lui al IV-lea al partidului, precum F«actorii poştali trebuie să adauge In curînd factorii poşlalî vor mnî
Consiliile de conducere ş» cadre­ in legătură cu folosirea criticii şi au­ neau idei depăşite, neconform cu a- dezvălui proporţiile reale ale răz­ şi a măreţelor obiective ce vor fi sta­ cu fiecare zi cc trece in agemba cu trebui să-şi mai noteze alte două a-
le dc specialişti din uncie coopcralive tocriticii, să capete cimp larg de. ac­ prccierile partidului nostru, precum boiului termonuclear pentru a m ob ili­ bilite de Congres. adrese, locuri noi, marcate lapidar dresc noi r ,.G2 şi „G 31', penlru c«ri şi
nu au acordat toată alcnlia intreţi- ţiune, să contribuie din plin la li- şi formulări confuze sau gre.şUe din za şi a ridica la luplă hotărî 1 ă clasa Vă urez dragi tovarăşi, mult succes. prin literele alfabetului. La H une­ la aceste două blocuri dc cile 190
doara constructorii au lăsat nuilt in de apartamenle fiecare lucrările de
urmă „ A M-urile şi „B ’'-urile. blocuri finisaj sînt inainlale. M ai amintim
care şi-«au prim it cu «ani în urmă lo­ faptul c«”i în microraioanele Hunedoa­
catarii. Acum, ei construiesc „G "- rei în prezent se află in construcţie
uri. Din seria noilor blocuri primul blocuri însumînd 820 (le apartamente,
# ’v r * •« cu 100 de apartamente a fost predat „ridicate” de constructori cu a ju to ­
de curînd „la cheie” . Calificativul rii! colrajelor glisante piuă la al
„foarle bine” prim ii la recepţie pen­ 11-lea etaj. In anii şescnnluiui la H u ­
tru calitate - rnlA că in atenţia 1 Lo­ nedoara au apărut 4.642 rle adrese
rd r u i constructor de locuinţe «a stat
executare«! unor lucrări care să co­ noi, un adev«ăral orăşel plămădii din
respundă exigenţelor noilor locatari. oţel, bclon şi sticlă.
încheierea unui acord
înire R. P. Romană şi R. D. Germană

In urm«a lid ta tive lo r c«ire au avut mocrate Germane şi respectiv ai
loc intre delegaţiile Republicii Popu­ Republicii Populare Române, cu do­
lare Române şi Republicii Democrate m iciliul stabil pe le rilo riul stalului ai
cărui cetăţeni sînl, pot efectua că­
Germane a fost încheiat un acord po­
lătorii particulare in scopul vizii fi rii
triv it căruia, înccpind cu dala rle 15 rudelor şi prietenilor, fără viza de
D IN N O U L PEISAJ A L HUNEDOAREI
iunie 1965. cetăţenii Reuublicii De­ intrare a celuilalt stat.