Page 55 - 1965-06

Nr: 3234 Drumul socialismului Pag. 3

C A L I F I C A R E , ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII
EXIGENŢA FORESTIERE DEVA

STRADA DOROBANŢILOR NR. 24
SPORITA RIDICAREA CALIFICĂRI ANGAJEAZA DE URGENŢA:

— maiştri constructori ;
FAŢA — tehnicieni constructori ;
— ingineri constructori.
Aceste posturi sint la şantierul drum auto Teliuc
DE SI SPECIALIZARE — TopIiŢa— Hunedoara.
Se asigură cazarea.
Lucrarea începe pe dala de 10 iunie 1965.
Relaţii suplimentare se pot cere zilnic la serviciu!

In ani! şesenaluiui, in regiunea noastrâ s-au construit capacitatea de a cunoaşte bine şi a mînui cu pricepere bleme economice, preşedi nţi ai comitetelor sindicatelor personal ad-tiv din cadrul întreprinderii, teleion nr
şi s-au dat în folosinţă noi obiective industriale, între­ noile maşini, pentru a le desâvirşi pregătirea profesio­ şi secretari ai organizaţiilor U.T.M. din cadrul unor în­ 1589. 1897
prinderile au fost utilate şi modernizate cu instalaţii, nală. treprinderi, directori de întreprinderi şl şefi ai serviciilor
maşini, utilaje, agregate şi linii tehnologice la un nivel Recent, Consiliul regional al sindicatelor şi Comite­ personal şi pregătirea cadrelor, directori ai unor şcoli
tehnic superior, lârgindu-se continuu gama sortimente­ tul regional U.T.M. au organizat o consfătuire pe tema profesionale.
calificării muncitorilor in cadrul şcolilor profesionale, al La consfătuire a participat tovarăşul Lungu Ion, şef
lor fabricate, asimilindu-se noi produse. MINISTERUL FINANŢELOR
cursurilor de calificare ş< specializare din întreprinderi. al secţiei de propagandă şi agitaţie a Comitetului re­
Paralel cu aceste transformări este necesară o exi­
La lucrările consfătuirii au participat membri ai birou­ gional Hunedoara al P.M.R.
genţă sporită faţă de calificare, ridicarea calificării şi rilor executive ale consiliilor locale ale sindicatelor, se­ Redăm mai jos cîteva din problemele ridicate cu ŞCOALA TEHNICĂ FIHABCIARÂ CLUJ
specializării muncitorilor şi inginerilor pentru a-i ridica la cretari ai comitetelor raionale şi orăşeneşti U.T.M. cu pro-i acest prilej.
strada 1 Mai nr. 19, telefon 3136
Cred că ar fi ulii să se organizeze
un curs de cultură generală şi teh­ înscrie în anul şcolar 1965-1966 absolvenţi ai şcolii me­
AVEM NEVOIE DE MUNCITORI nică pentru ar m uncitorii organizat pe APROAPE dii de cultură generală, cu şi fără examen de maturi­
necalificaţi,
trebui
curs care
schimburi. Acest curs ar trebui orga­
nizat iu tii cu m uncitorii care lucrea­ tate, băieţi şi fete între 17-25 ani, spre a fi pregătiţi
ză în subteran, unde condiţiile de DE OAMENI
muncă sint mai complexe şi impun tehnicieni contabili pentru :
CU 0 ÎNALTĂ PREGĂTIRE cunoaşterea unul larg cîmp de cu­ ION, şeful secţiei de propagandă
LUNGU
Luind cuvîntul, tov.
noştinţe.
* După această etapă pregătitoare, a- şi agitaţie a Comitetului regio­ — Banca de stat a R. P. R.;
ceşti muncitori vor putea să se pre­ nal Hunedoara al P.M.R., a ară­
zinte mai bine la cursurile de califi­ tat că introducerea progresului — Banca de investiţii;
care. tehnic presupune ca o necesitate
obiectivă creşterea continuă a
Calitatea producţiei este în mare ra un Inginer de Ia secţia mecanică concentreze atentla spre organizarea nivelului de pregătire a cadrelor. — C. E. C. ;
măsură determinată de gradul de ca­ preda probleme legate de cunoaşte­ temeinică a cursurilor, numirea ca DISCIPLINA Sarcinile stabilite de Congresul
lificare al m uncitorilor şi aceasta în­ rea uzinei cocsochimice. Exemple se lectori a celor mai buni ingineri şt al III lea al P.M.R., dc Plenara — Secţiuni financiare;
deosebi în condiţiile actuale, cind în­ mai pot da. tehnicieni, analizarea periodică a des­ C.C. al P.M.R. din nolembric-de-
treprinderile sint dotate tot mai mult Nu peste tot practicii în producţie făşurării cursurilor. cembrle 1964 precum ş( cele sta — A. D. A . S .;
cu tehnica modernă. t se acordă atenţia cuvenită. La Gu- MUNCII bilite în proiectul de Directive
M u n cito rii de azi trebuie să fie în rabarza şi Cugir elevii nu participă ale Congresului al IV-lea al — întreprinderi industriale, de con­
cu regularitate la practică, se des­
permanentă pregătiţi pentru a putea P.M.R. in direcţia îmbunătăţirii ca­
răspunde cu competentă tuturor pro­ curcă cu greu în executarea lucrări­ Luln-J cu v iu lu i tovarăş j I Şolmoţl lităţii produselor, a scurtării ter­ strucţii şi de transporturi.
blemelor ridicate de producţia actuală. lor de producţie. Se poate Ştefan, preşedintele Comitetului sin­ menelor de dare in folosinţă a
In referatul prezentat de către iov. La şcolile din Zlatna, Simcria şl dicatului din C.S.H., a insistat asupra obiectivelor Industriale şi soelal-
Mircea Lucact, prîm-secretar al Co­ Deva (minieră) a dăunat practicii şi şi trebuie necesităţii ca atit în şcolile profesio­ culturale. a îndeplinirii exemplare Durata cursurilor este de 2 ani.
faptul că nu au fost încheiate con­ nale, cit şi la cursurile de calificare,
mitetului regional U.T.M., s-a anali­ a planului de export presupun o
zat activitatea principalilor factori tracte cu m uncitorii pe lingă care e- de ridicare a calificării şi specializă­ preocupare mai accentuată fată
care concură la calificarea si rid i­ levii lucrează în timpul practicii. mai mult rii să se întărească disciplina în mun­ de calificarea cadrelor, o exigentă Şcoala are cămin, cantină şi bibliotecă de speciali­
carea calificării, dacă m uncitorii si Aceasta este o consecinţă a slabei că, să fie stimulat respectul faţă de sporită faţă de calitatea produse­ tate bine înzestrate.
meserie, in general profesorii scapă
v iito rii muncitori sînt suficient do preocupări pentru organizarea ju d ici­ din vedere educarea elevilor. lor,
bine pregătiţi pentru a răspunde ce­ oasă a practicii. Dacă la unele între­ Şi în regiunea noastră, ca tn
prinderi elevilor li se interzice să La grupul şcolar C.S.H., la anul 111 întreaga tară, există o preocupare Burse se acordă elevilor care îndeplinesc condiţi­
rinţelor producţiei moderne, pentru a Progresul tehnic rapid în toate sec­
lucreze la maşini (la U. M. Cugir, mecanică, elevii nu sint lăsaţi să lu­ permanentă pentru creşterea nu­
asigura ridicarea calităţii muncii şi a mecanică 1, C.S.H., Atelierele meca­ toarele economice impune în perma­ creze la strung deşi în ac'st an ter­ mărului de cadre cu pregătire co­ ile la învăţătură şî cele materiale.
producţiei. In rîndurile de mai |os vă nice E. M. Diljo), dacă în alte părţi nentă ridicarea nivelului profesional mină şcoala. Aceşti elevi nu si pot respunzătoare şi se manifestă un
in­
al muncitorilor, tehnicienilor şi
facem cunoscute cîteva din proble­ sint folosiţi numai la aranjarea de­ ginerilor. In marea majoritate a în ­ însuşi practic meseria. Caietele de Interes permanent pentru a ridica Absolvenţii şcolii se repartizează în producţie în
pozitelor şi magaziilor, la curăţenie practică ale elevilor nu sînt comple­ nivelul de calificare al acestor
mele ridicate. treprinderilor se acordă atenţia cu­
(O.C.L. Alimentara, T.A.P.L. Petro­ tate la timp, nu sînt controlate de ni­ cadre. Avem aslăzl în regiune regiunile lor de provenienţă, sau la unităţile care i-au
venită acestei importante probleme.
şani, L'.R.C.C. Ilia, Haţeg, Brad) este meni decit la siîrşttul practicii, cind peste 7.000 de elevi ai şcolilor
firesc ca ei să nu poată intra bine Astfel, Ia C.S.H, cursurile de r i­ elevii, pentru a scrie totuşi cevo în profesionale, sînt asigurate con­ trimis să fie şcolarizaţi pentru nevoile lor de cadre con­
dicare a calificării sînt organizate pe
pregătiţi în producţie. ele, copiază manualele. diţii bune pentru calificarea ca
secţii, ateliere si schimburi şi se pune tabile.
Sînt cazuri cînd nici maiştrii de la un mare accent pe aplicaţiile si de­ O anomalie există si la secţia fur­ drelor, iar peste 35.000 tovarăşi
locul de muncă nu au o atitudine nale, unde absolvenţii şcolii lesj sînt sînt cuprinşi în cursurile de ri­
monstraţiile practice. 70 la sută din Informaţii suplimentare de la secretariatul şcolii.
justă fală de elevi. Tovarăşii Bodo- numărul total al orelor sînt afectate calificaţi în meseria de furnalişti, sînt dicare a calificării. O contribuţie
roncea Dumitru (T.R.CH. Brad), Sa- lecţiilor privind tehnologia meseriei. folosiţi in alte munci pînă la îm pli­ Importantă şi-o aduc organizaţiile Data şi materiile de examen se vor anunţa ulterior |
chelarie Ion. Postolache loan şi Do- Eficienţa cursurilor astfel organiza­ nirea virstei de 18 nni, cit prevăd sindicale şi de U.T.M. care mo­
doc Ştefan (T.RC.H. Petroşani) în loc te sc verifică si se reflectă prin re­ normele. Puşi în alte munci, absol­ bilizează muncitorii pentru a se
să-i ajute şi să-i invete pe elevi cu venţii nu dau randament şi îşi pierd califica şi a-şi ridica nivelul cali­
zultatele obţinute în producţie. N u ­ ficării.
răbdare, îi reped si brutalizează. Se din interesul pentru meserie.
mai la uzina cocsochimică, de exem­
mai înlîraplă astfel de lucruri si la plu, unde majoritatea m uncitorilor Mai exîslă fnsă şl o serie de
mina Jie{ (E. M Lonea), Şcoala pro­ lipsuri care trebuie neapărat în­
M uncitorii de mîine — muncitorii sînt cuprinşi In cursurile de ridicare
cesională de ucenici' agricoli Alba lăturate. Planul de măsuri stabilit
viitorului — se pregătesc - acum pe a calificării şi specializării, planul de în cadru) consfătuirii trebuie să
băncile şcolilor profesionale. M a jo ri­ Iulia ele. producţie a (ost îndeplinit şi depă­ i SA fie tradus în viaţă. De multe ori
tatea conducerilor şcolilor 'organi­ lată doar cîteva din cauzele care şit lună de lună, rezistenta cocsu­ se întocmesc planuri bune. se iau
zează bine procesul de învălămint, a- au dus la deficiente serioase în în- lui la loba „M icu m " a crescut cu 2,6 [ COLABORAM iniţiative valoroase, fnsă prin (ap
sigurind condiţii corespunzătoare de vătăminlul profesional. V inovate sînt la sută fală de plan, procentul de tul că ele nu sînt materializata,
practică şi studiu. Cadrele didactice şi consiliile locale ale sindicatelor, fontă declasată a fost redus cu 50 nu întotdeauna îşi ating scopul u r­
privesc cu mai multă răspundere mun­ comitetele raionale şi orăşeneşti la sută ia(ă de admis. I MAI INTENS mării. Trebuie să lucrăm mai a-
ca lor, se perfecţionează, dezbat pro­ U.T.M., care n-au urmărit permanent Numeroase exemple ne dovedesc proape de oameni, să cunoaştem
blemele reale ridicate în şcoală şi pregătirea elevilor, nu au analizat în că, dacă există organizare, frecventa pulsul acestora, arlivilatea ce o
Iau cele mai potrivite măsuri. şedinţele de comitet, birou sau ple- cursanţilor esle bună. Astfel, la E. M. desfăşoară zi de zi.
nrre situaţia invătăm întului profesio­ Aninoasa, U. V. Călan, U.R.U.M, Pe­ Vorbind despre şcolile profesiona­
Rezultatele obţinute pînă acum în le, iov. Picu Ni(u, inspector-şef la Secţia regională de invâţăm int
procesul de învătămînt reflectă faptul nal si tehnic, dovedind slabă preo­ troşani, Fabrica de hirlie Petreşli ele. secţia de invăţămînt a Sfatului popu­ trebuie să acorde mal multă alen
cupare in această direcţie. prezenta la lecţii e în medie de 90
că majoritatea elevilor şi-au însuşit lar regional, a arătat că dacă latura ţie şi sprijin şcolilor profesionale,
cunoştinţele necesare meseriilor pen­ Există în regiunea noastră toate la sulă. instructivă a procesului de jnvolă- să urmărească felul în care se
tru care se pregătesc. condiţiile şi de aceea trebuie să pre- Se acordă o mare atentie speciali­ mînt se desfăşoară la nn nivel m ul­ farc încadrarea profesorilor, cum
qăliin in şcolile profesionale m unci­ zării. La C.S.H , U. M. Cugir, I.C.S.H.
Sî practica în producţie se desfă­ ţumitor, latura educativă nu este p ri­ este folosit materialul didactic.
şoară mai bine fată de anii anteriori » tori cu o înaltă pregătire, capabili să şi in 'a lte întreprinderi m uncitorii sînt vită cu toată atenţia, dacă nu chiar Conducerile înlrcp rind erilor sint,
pregătili pentru cunoaşterea şi ex­
colectivele de muncă primesc cum răspundă cerinţelor lot mai exigente neglijată. la rîndul lor, obligate să as'.gtire
se cuvine pe elevii aflaţi în practică. ploatarea agregatelor noi care vor fi Unii elevi au o atitudine nejustă cadre competente atîl pentru şcoli,
ale producţiei moderne. introduse. In lectoratele tehnice şi
Aşa, de pildă, în combinatul hunedo- faţă de tovarăşii profesori, absentea­ cîl şi pentru cursurile de califi­
universităţile muncitoreşti sînt popu­
rean, elevii au fost încredinţaţi pen­ ză de la practică, nu au formală o o- care. ridicarea calificării şl spe­
larizate noutăţile tehnice din tară şi C C C.
tru perioada practicii celor mai buni pinie sănătoasă faţă de păstrarea bu­ cializării, Directorii şi serviciile
muncitori ca Tripsa Ştefan, Raliu Cor­ de peste hotare. nului obştesc, au o ţinulă necores­ de cadre din întreprinderi hli da­
Cu toate rezultatele obţinute, fată
nel şi Popa Nicolao. Conform de numărul mare de muncitori şi de punzătoare. Această situaţie reflectă toria de a acorda toată rlenţia ca­
Rezultatele obţinute în pregătirea slaba preocupare a cadrelor didacti­ lificării. « A S I Ţ I
introducerea rapidă a progresului teh­
profesională a viito rilo r muncitori nu nic, se poale şi trebuie să se facă ce pentru munca de educaţie a ele­ S au relatat unele acte de sn-
sa ridică in toate şcolile la nivelul cerinţelor mai mult. vilor. disciplină, dar nu s-a arătat ce m am au
condiţiilor asigurate. In unele se ne- Unele întreprinderi nu sc ocupă a- In timpul practicii în producţie, ca au făcut organele sindicalo sl
qliiează tocmai scopul cel mai im ­ profliic fioi * proape deloc de organizarea şi des­ urmare a lipsei de control din partea U T.M., cum s-au ocupat de edu­
p o rta n t: calificarea corespunzătoare U U U v « v i • şcolilor, se petrec acte de indiscipli­ carea oamenilor. Esle «iccosjr ca m m r
făşurarea cursurilor de ridicare a ca­
a absolvenţilor, lucru ce face ca mal lificării si specializării m uncitorilor. nă şi nereguli. Lipsa de control din organele şi organizaţiile de tine­
tîrzîu aceasta să se resimtă în activi­ partea şcolilor a permis Cei la unele ret să sprijine mal mult condu­
Aşa se întîmplă la E. M. Lupeni. E.
tatea acestora la locul de muncă, in locuri de muncă să nu li se asigure cerile şcolilor profesionale. Nu
M. Barza, I.CS.H., E. M. Teliuc, la peste tot s-au organizat discuţii
producţie. Cursurile de scurtă durată pentru I. F.-un, pe şantierele T.R.CH., elevilor condiţiile corespunzătoare. U-
calificarea muncitorilor in întrep rin­ neori elevii au fost obligaţi să pres­ pe această temă, întâlniri cu ac­
In unele cazuri lipsurile pornesc I.C.MM., T.C.M., la fabrica „Sebeşul" teze mai multe ore de practică decit tivişti de partid şi fruntaşi in în­
chiar de la conducerile şcolilor, de deri au fost axate în general pe ce­ precum si la unele unităţi de indus­ prevede regulamentul, iar munca pres­ trecerea socialistă. Nici conduce­ CEASURILE DE MÎNA „VESNA“ , „POBEDA“ , „MIR“
la directorii care nu îndrumă si con­ rinţele producţiei. O bună experienţă trie locală si gospodărie orăşenească tată li se ponta numai parţial. rile şcolilor nu s-au preocupat
trolează activitatea cadrelor didactice ou acumulat în această direcţie comi­ eic. suficient de această problemă. elegante şi precise satisfac orice exigenţă
şi a maiştrilor instructori. Se poate tetele sindicalelor şi ale organizaţii­ Cind se încalcă N.T.S., conducerile A r (i greşit să se creadă că lipsu­
lor U.T M. din Valea Jiului, cele de rile se manifestă numai in lalura edu­ Pentru rezolvarea cu competen­
vorbi astfel despre Grupul şcolar al întreprinderilor dau vina pe indisci­ tă a problemelor de calificare
C.S. Hunedoara. Grupul şcolar minier la Uzinele „30 Decembrie" Cugir, plină, fără a vedea că o cauză im ­ cativă. Este necesară şi o cotitura în şi ridicare a calificării trebuie să Ceasul MIR, în carcasă de metal aurit format;
din Deva, Grupul şcolar U.M. Cugir, C.S.H, E. M. Zlatna, „Refractara" A l­ portantă e si nercspectarea cerinţe­ predarea si asimilarea cunoştinţelor, se iacă periodic analize şt să se
Şcoala profesională de construcţii din ba Iulia şi altele. Aici cursurile sînt lor cursurilor de ridicare a califică­ în promovarea cadrelor tehnice — la cele mal potrivite măsuri. Să oval, cadran cu cifre arabe şi index, 18 rubine, preţul
planificale judicios, frecventa e bună inginereşti care predau in şcolile pro­
A lba Iulia ele. rii si specializării, in care nu se acor­
şi rezultatele mulţumitoare. fesionale. se controleze şl îndrume mal în­ lei 463;
In şcolile din Zlalna, Cugir, Deva dă alentia cuvcnilă proiecţiei m un­ deaproape acli* t ta tea şcolilor pro­
(construcţii) etc., leciiile nu sînt con­ Dar, deşi s-au obţinui rezultate po­ cii. La Atelierele R M R. Simeria — O parte din vină este şi a secţii­ fesionale şi felul în care se des­ POBEDA — carcasă metal cromat, format rotund,
zitive, si la ora actuală mai persistă lor de învălămint. Sînt unele secţii
cretizate cu aspecte din munca între- ca sa dăm numai unul din exemple — făşoară cursurile de calificare, de
uncie lipsuri sesizate anterior. Orga­ raionale de învălăm int care nici mă­
prindeiilor, nu se foloseşte suficient sînt prevăzute numai 2 ore in acest ridicare a calificării şi speciali- 15 rubine, preţul lei 355.
malerial didactic. nizarea se mai face încă superficial, scop. car nu cunosc suficient activitatea în zării.
lectorii nu sînt aleşi cu destulă exi­ şf.olile profesionale. In felul acesta VESNA — carcasa metal aurit, format rotund, 15
Insuficient controlaţi, unii profesori gentă şi nu se (ine întotdeauna sea­ Ridicarea calificării şi specializării esle clar că nici ajutorul dat nu se Avem oameni capabili. bun!,
se prezintă în fata elevilor ncdocu- cadrplor este o sarcină importantă, ac­ hotărâţi, care împreună cu între­
ma de cerinţele producţiei. ridică la nivelul cerut. In viitor va rubine, preţul lei 405.
mentafi. La Hunedoara, prolcsorul tuală si de perspectivă. Ea trebuie gul popor dau viaţă sarcinilor tra­
La I. F. Sebeş şi Orăştie se califică trebui să colaborăm mai mult cu con­
Joldiş Paul a enunţai la o lecţie de­ îndeplinită integra) si cu un major sate de partid şi de stat. Trebuie La ceasurile VESNA, POBEDA, MIR întotdeauna
muncitori care practic nu pol (i fo­ ducerile întreprinderilor, iar secţiile
finiţii greşite şi a întocmii schite pe simţ de răspundere. să fim mai aproape de aceşti oa­
tablă ce nu aveau legătură cu lecţia losiţi în meseriile respective (gate- raionale de în v ă ţim in t să se preocupe meni, să lucrăm împreună cu ci. ora exactă.
rişti, circularisti. sorlalori cic.). La ce
predată. mai atent de şcolile profesionale.
slujeşte o asemenea calificare ?
Inginerii care lucrează tn întrep rin­
deri întîrzie şi lipsesc de multe ori Cataloaqele nu sînt completate co­ j DE CINE Referatul şi discuţiile purtate au constituit o temeinică
de la ore sau trimit înlocuitori care rect, notarea nu e nimica, apar note
nu se pregătesc pentru lecţii. Acest in zilele în care materiile respective analiză a nivelului la care se desfăşoară învâţâmintul profe­
fapt creează greutăţi mari elevilor in nici nu s-au predat |? ?) cic. Sc în- NE OCUPAM sional, cursurile de calificare, de ridicare a calificării şi spe­
tiniplă aceasta la şantierul 4 construc­
însuşirea cunoştinţelor. Deficiente de cializării.
ţii din Alba Iulia, E. M. 1 upeni. u n de
acest gen se constată în mod special S-a sccs în evidenţă necesitatea unei mai bune orga­
la şcolile din Călan, Simcria, Gura- cursuri de la C.S.H., l.R.I,!.. Brad «de. j PREA PUŢIN nizări şi desfăşurări a procesului de invăţămînt în şcolile pro­
barza si altele. Se pune întrebarea: cu ce simt de
răspundere au 1 ost organizate aceslc fesionale, a îmbunătăţirii conţinutului lecţiilor şi a practicii
Studiul individual, orele de medi­
cursuri ? în producţie a ehvilor, a folosirii ca profesori pc cele mai
taţii şi consultaţii sînt privite cu su­
perficialitate la Hunedoara şi Petro­ Uneori sînt primiţi la examene to­ Oamenii de care noi ne ocupăm bune cadre tehnico-inginereşti din întreprinderi. Referitor la
şani (corner). La Deva [Grupul şcolar varăşi care n an urmat cursurile (E. urea puţin — a spus in cadrul dis­ cursurile de calificare, de ridicare a calificării şi specializării,
minier) — rle exemplu — sălile de M. Petrila). la E. M. Barza, l.R.I.L. cuţiilor reprezentantul C. C. V . J. s-a arătat că este necesară o mai bună organizare, mărirea
clasă se lin încuiate pentru păstrarea Brad şi 1.C.S.H. au fost eliberate car­ — sim tocmai cei necalificati. Cursu­ exigenţei faţă de recrutarea şi pregătirea lectorilor, îmbunătă­
curăţeniei (!), elevii fiind nevoiţi să nete unor muncitori care nu au frec­ rile dg calificare au reuşit sa sc des­ ţirea frecvenţei cursanţilor.
studieze in dormitoare, săii de mese făşoare mai organizat, dar au fost şi
ventat cursurile. Pasivitatea conducă­ In perioada care urinează, şcolilor profesionale le revine
etc. cazuri cind nu s-au respectat toate
torilor acestor şcoli, munca superfi­ sarcina de a da economiei, circa 310.000 muncitori califi­
Nu întotdeauna pregătirea elevilor condiţiile şi au fost calificaţi in me­ caţi. Pentru aceasta se cere o mai mare preocupare iată de
e în pas cu cerinţele actuale, deşi şco­ cială a serviciilor învălăm int din în­ seria de mineri (de exemplu) oameni ridicarea nivelului d? cunoştinţa ale elevilor.
lile funcţionează pe Ungă unităţi in­ treprinderi, uşurinţa cu care condu­ care nu au fost trecuţi prin tocite e-
dustriale dotate cu maşini şl utilaje cătorii întreprinderilor nu semnat car­ tapele calificării. Cursurile de calificare, de ridicare a calificării şi speciali­
rle înaltă tehnicitate. La Cugir, de p il­ netele de calificare ou permis astfel O greutate ue care o intîmpinăm zării vor trebui organizate mai temeinic, punţndu-sc accentul
dă, la materiile principale elevii nu este aceea că o mare parte din m un­ pe aprofundarea problemelor ridicate de producţie.
dovedesc cunoştinţe temeinice, iar )a de abateri de la normele legale în citorii necalificati au pierdut de mult Privită prin prisma proiectului de Directive ale Congre­
A)ba Iulia materii ca desenul tehnic, vigoare. contactul cu şcoala si nu mai cunosc sului al lV-!ea al P.M.R., problema calificării, ridicării cali­
fizica, mecanica sau microbiología an Din felul în care s-au desfăşurat In unele noţiuni de cultură generală o- ficării şl specializării primeşte o şi mai mare importanţă. A-
fost predate de un maistru cu o altă acest an cursurile de calificare se lemontare Promovarea acestor oa­ cer.sta presupune ca învăţămintele trase cu prilejul consfă­
meni în cadrul cursurilor de califi­
pregătire. La Deva (construcţii), teh­ desprind unele concluzii pentru v ii­ care devine dificilă fiindcă problemele tuirii să fie îmbogăţite şi aplicate în viaţă.
nologia meseriei la zugravi a fost tor. Conducerile întreprinderilor, co­ de calificare în meserie se bazează pe T. ISTRATE
predată de un jurist, iar la Hunedoa­ mitetele sindicatelor şi U.T.M. *3-şl cunoştinţe mai complexe.