Page 57 - 1965-06

Biblioteca Cenlúiü
Regiona'á
Hunedoaríi-Deva PROLETARI DIN TOATi 7M U I UWTI-VXl Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu flCTURLITATEfl
a mareşalului Uniunii Sovietice A.A. Greciko
In ziua do 1G iunie, tovarăşul N i­ plennt nl Biroului Politic al CC . al
colae Ceauşescu. prim-secrctar al C.C. P.M.R.. ministrul Forţelor Armate alo
al P.M.R., a primit pe mareşalul U niu­ R.P. Române, general locotenent Ion Excursie
nii Sovietice, A. A. Greciko, coman­ Ghoorghc, adjunct al m inistrului For­
dantul suprem al Forţelor armate ţelor Armate ale R.P. Române, gene­
unite ale Tratatului de la Varşovia, ral locotenent Oclavian Orban şi A n ­ In cursul zilei dc ieri, un grup
care a iost insolit de general-maior drei Păcurarii, membru supleant al de 39 muncitori, furnalişti, otelari,
P. V. M cln icov şi gcneial-locolenenl C.C. al P.M.R , şef de secţie la C.C. laminalori dc la C. S. Hunedoara
0. T. Marcenko. al P.M.R. au plecat intr-o excursie de trei
Au fost de in IA tovarăşii general de Cu acest prilej a avut loc o discu­ zile cu autocarul O.N.T, pe itin e ­
armată Leonlin Sălăjan, membru su- ţie prietenească. rarul Braşov, oraşul Gheorghe
Gheorghiu - Dej’, Bacău, Piatra
Primire la Consiliul de Miniştri Neamţ, Lacul Roşu, Tg. Mureş. AJ-
ba Iulia.
La 1G iunie, preşedintele Consiliului La primire a participat Corneliu Tot ieri un grup dc 18 elevi au
de M in iş tri al R. P. Române, Ion MAnescu. ministrul afacerilor externe. plecat intr-o excursie de 5 zile in
Gheorghe Maurcr, a prim it în audien­ A fost de iată dr. Joliann Manz, am­ nordul Moldovei. Ei vor vizita p rin ­
tă pe dr. K arl Bobletcr. secretar de
basadorul Austriei la Bucureşti. tre altele Vatra Dornci, Suceava,
ANUL XVII. NR. 3255 JOI 17 IUNIE 1965 4 paginii 25 ban! stat în M in isterul Afacerilor externe
al Austriei. (Agerprcs) laşi. Dacău. Bicaz ele.
„Bun pentru

ÎNSUFLEŢIŢI d e per spec tiv a v iito r u lu i cereale 1965“

Harnicul colectiv de Ia revi­
zia de vagoane Simerla-Triaj,
munceşte în aceste zile cu în­
sufleţire la pregătirea vagoane­
CREŞTEREA INDICILOR DE T M O f t lK Proiectele de Directive ale Congresului lor cu care se va asigura trans­
portul de cereale pentru noua
IV-lea în dezbaterea recoltă. Pînă în prezent echipa
condusă de Gheorghe Predo-
UTILIZARE A FURNALELOR de partid al comitetelor nt, care a dovedit multă expe­
rienţă în aceste lucrări, a repa­
pe
rat şi etanşat 36 vagoane,
care s-au aplicat şabloanele cu
raionale şi orăşeneşti inscripţia : ,,8un pentru cereale
Aşa după cum se prevede în proiectul de Directive ale ce lui de-al IV-lea Congres al 1965". La recepţie, toate lucră­
P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei naţionale in perioa da 1966— 1970, în anul 1970... rile făcute au primit calificati­
,,Sporul producţiei de fontă se va obţine prin punerea în funcţiune a trei furnale de mare al P.M.R. cu privire la dezvoltarea vul „foarte bine". (EMIL CRETU,
capacitate, precum şi prin creş terea indicilor de utilizare la furnalele existente". Despre Ieri, au avut loc, adunări ale acti­ corespondent).
vului de partid al comitetelor raiona­ economici naţionale in perioada 1966—
posibilităţile şi rezervele ce vor fi folosite pentru creşterea in dicilor de utilizare la furnalele 1970 şi cu privire ia valorificarea sur­
din Hunedoara, redactorul nos tru, ing. Gli. Comşuţo, a avut zilele trecute o discuţie cu le şi orăşeneşti dc partid din Petro­
şani si Huncdaora, din raioanele selor energetice şl electrificarea tArii
tovarăşii mg. loan Vasilescu, şe fu] secţiei a lil-a furnale şi ing. loan Popovici, şeful fabricii de în perioada 1966— 1975, precum 5l Premieră la Brad
Alba, Brad şi Sebeş.
aglomerare a minereurilor nr. II. Redăm mai jos relatările in terlocutorilor. proiectul de Statut al Partidului C o­
La adunările activului de partid au Formaţia de teatru a Casei
munist Român.
participat secretarii birourilor organi­ raionale de cultură din Brad a
In c u v in lu l lor, numeroşi tovarăşi prezentat în premieră spectaco­
zaţiilor dc bază, preşedinţii sfaturi­
M a i s m s ş In sprijlnta! lor populare comunale, raionale şi o- s-au referit pe larg Ia măreţele rea­ lul cu piesa „Este vinovată Co-
răşeneşti, lucrători din aparatul de lizări obţinute dc poporul român, sub rina ?" de Laurenţiu Fulga. Atît
pe * c ă i ib ă iă ie ir itfe aceleia şi cau ze cerea organizaţiilor de masă, sindicat conducerea partidului, şi-au manifes­ la Brad cît şi cu prilejul spec­
partid, membri de partid din condu­
tat adeziunea deplină faţă de proiec­
tacolelor prezentate în
satele
şi de U.T.M., cadre conducătoare ale tele Directivelor celui de-al IV-lea din raion, piesa s-a bucurat de
— Din proiectul de Directive ale celui de-at — Am studiai cu atentie prevederile proiec­ organelor de stat raionale şi orăşe­ Congres al partidului, a căror înlă n­
IV-îca Congres al P.M.R. cu privire la dezvolta­ tului de Directive aJe Congresului al IV-lea al ţuire va ridica România pe noi culmi mult succes. (MARIN STAN, co­
rea economiei naţionale în perioada 1966— 1970 P.M.R. cu privire la dezvoltarea economici na­ neşti, ale întreprinderilor şi institu­ respondent).
se desprinde cA partidul noslru acordă şi în con­ ţionale pe perioada 1966— 1970 — ne relata ing. ţiilor, specialişti din industrie şi agri­ ale civilizaţiei şi progresului. Ei şi-au
tinuare o atenţie primordiala dezvoltării indus­ loan Popovici. Din ele am reţinui că nouă, aglo- cultură, conducători ai S.M.T. G.A.S. exprimat hotărîrea fermă de a nu p re­
triei siderurgice — spunea ing. loan Vasilescu. meratorişlilor, ne revine sarcina de a-i sprijin i si din cooperativele agricole de pro­ cupeţi nici un efort pentru aplicarea Concurs cinematografic
La 6fîrşilul acestei perioade producţia de fontă pe furnalişti in obţinerea unor indici cit mai ducţie, ingineri şi tehnicieni, profe­ In viată a hotărîrilor şi directivelor
a ţârii vn trebui să ajungă la 4.100.000 tone pe an. înalţi de ulilizare a furnalelor. sori. medici şi alţi intelectuali. partidului. In acelaşi timp au făcut
Colectivul secţiei a treia furnale, cea mai Aş vrea să arăt mai în lii că în cursul acestui Membrii colectivului „Prieteni
La adunările activului de partid au propuneri valoroase menite să con­ aî filmului" dc pe lingă cine­
tînâră secţie de acest fel, a reuşit ca, intr-un an la secţia noastră au fost aplicate in acelaşi ducă la valorificarea deplină a tu­
interval de lim p relativ scurt, să acumuleze o scop o seamă de măsuri lehnico-organizalorice participat tovarăşii Gheorghe Călin, matograful „Lumina" din llia
experienţă valoroasă în ce priveşte creşlerea in ­ cum sînt : modificarea evacuării buncherclor de prim-secretar al Gom itelului regional turor resurselor interne, la continua au participat recent la un con­
dicelui de ulilizare a Jurnalului — sursă princi­ şarjă, eliminarea cauzelor căderii materialului la P.M.R. — la Petroşani. loachim Moga, promovare a progresului tehnic, ri­ curs „Cine ştie. răspunde" pe
pală de sporire a producţiei de fonia. Incepind inlrarea in tobele de amestec secundar, in tro ­ secretar a) Com itetului regional P.M.R dicarea calificării m uncitorilor, per­ tema „Momente din istoria ci­
de anul Irecul, de la punerea agregatului în func­ ducerea funcţionării cu pat la maşinile de aglo­ — la Brad. Gheorghe Vuşdea, secre­ fecţionarea organizării producţiei. nematografiei romineştî". Pri­
merare prin punerea în lunclie a sortării aglome­
ţiune după reparaţia capitală, indicele lui de u tili­ tar al Comitetului regional P.M.R. —
ratului, modificarea instalaţiei de închidere şi V o rb ito rii si-au manifestat acor. mele patru locuri au fost ocu­
zare a înregistrat o creştere aproape continuă. la Alba, Nicolae Constantin, secretar du! deplin tată de prevederile
In prezent el a ajuns la peste 1,40 tone pe m.c. vo ­ epurare a prafului la mutticicloane ş a.md. Aşa, pate de Florîca Nadoş (I), Doi­
am ajuns la o producţie zilnică destul de ridicată, proiectului de Statut al Partidului Co­
lum util şi zi calendar ist ică, ridici ndu-se la ni­ la creşterea mediei bazieitălii aglomeratului la Sc va mări şl diversifica produc­ al Comitetului regional P.M.R. — la na Popa (II), Maria Huţan (III)
velul realizărilor mondiale. 1.15 la sută şi realizarea unui continui de fier în ţia de tractoare şi maşini agricole, Hunedoara, A urel Nistor. secretar al munist Român, document dc impor­ şi Rodica Fekete (IV).
Fireşle că această realizare a necesitat apli­ ju ru l a 44 ia sută. corespunzător cu necesităţile de me­ Comitetului regional Hunedoara al tantă deosebită în viata partidului,
carea unor măsuri tehnice şi organizatorice chib­ Pentru a satisface pe deplin cerinţele Jurna­ canizare a lucrărilor din agricultură.
zuite. strădania întregului colectiv. îndeosebi, noi liştilor mai avem insa multe de făcut, îndeosebi (Din proiectul de Directive P.M.R. — la Sebeş. legea s« fundamentală, care oglindeş­
ne-am îndreptat atenţia spre creşlerea intensităţii în ce priveşte îmbunătăţirea indicilor calitativi. ale Conţiesului al IV-lea al Jn cadrul adunărilor activului de te creşterea forţei şi maturităţii parti­
de ardere, asigurarea unui mers uniform al fu r­ P.M Ii. *'eu privire la dezvolta­
Este vorba în primul rind de omogenizarea mi­ partid s-au dezbătut proiectele de dului noslru, schimbările survenite în
nalului la lem peraluri ridicate şi în general, a nereurilor brule de aglomerare, îmbunătăţirea rea economiei naţionale pe pe­
unui mers fără opriri cu regim lerm ic optim. In granulaţiei şi apoi de creşterea conţinutului de rioada / ™ ;9 7 0 ) . Directive ale Congresului al IV-lea viata întregii noastre societăţi.
plus, un factor de seamă în creşterea indicelui metal şi de constanta lui.
de utilizare, 1-a constituit ridicarea proporlici de La omogenizarea minereului se va putea ajunge
aglomerat a u lo fo n y in t in încărcătură (pînâ 1^ prin montarea celei clo" a treia macarale portal*
100 la sulă) şi îmbunătăţirea ■ calităţii acestuia. în depozit. Este un lucru strict necesar, deoarece
Pentru a obţine o intensitate de ardere cît mai macaralele existente nu satisfac cerinţele de r despre un turnător
mare am ridicat presiunea gazelor în spaţiul de manipulare. Dc asemenea, ar fi bine dacă s-ar
lucru al furnalului, ajunqînd să lucrăm in pre­ mări capacitatea depozitului. Aceasta, pe de o
zent cu o atmosferă la gura de încărcare. Acest parte pentru a permite o depozitare corespun- Impresionaţi plăcut de mt-au arătat cum se exe­ — Ce produse se exe­ In scopul de a lolosl
fapt a condus in acelaşi lim p la asigurarea unui zăloarp şi condiţii optime de omogenizare, iar pe modul cum se preocupă cută o p e ra ţiile : prepara­ cutau in perioada aceea ? cil mai bine timpul de lu­
mers uniform al agregatului şi Ja ridicarea tem- de altă parte în vederea creşterii capacităţii dc şclul de echipă Tuza rea amestecului de forma­ — Se turnau plite pen­ cru, ne aprovizionăm o
peralucii aerului insuflat la 950— 1.000 grade Ccl- depozitare, avîndu-se în vedere perspectiva dez­ Gheorghe de calificarea si re, introducerea piesei în tru sobe de gătit, sobe. singură dată cu toate ma­
sius. Concomitent cu ridicarea lem peralurii a voltării secţiei de furnale. ridicarea calificării m un­ formă, baterea şi dezbate- craliţe şi alte produse. terialele necesare pentru
crescut şi proporţia de gaz metan a aerului insu­ La acest capitol mai trebuie adăugul că omo­ citorilor. l-am rugat să rea, miezuirca. turnarea. Turnătoria era mică. Se cele opt ore de lucru şi le
flat. la circa 5 la sută. genizarea minereului in depozit va duce la ne acorde un interviu : Eram numai ochi şi urechi. lucra mai mult manual. aşezăm în aşa fel incit
Consider însă că indicele de utilizare a furna­ ele să lie cît mai aproa­
obţinerea unui conţinut de metal conslam al — De cînd lucraţi în Cind cele e x p lic ite se Deşi depuneam eforturi
lu lui noslru mai poate să crească simţitor, mer- aglomeratului, fapl ce va contribui în bună mă­ meseria de turnător ? executau practic, căutam mari, cişligam foarte pu­ pe de noi. In acest fel e vi­
gind chiar pe căile bătătorite, adică rklicînd în tăm deplasările inulile.
sură la asigurarea unui mers uniform al furna­ —. Din 1937. Aveam sâ fiu şi cu prezent in ţin.
continuare presiunea în spaţiul de lucru al fu r­ lelor. abia 13 ani atunci... Eram acel Ioc. Deseori ii ru ­ In echipa pe care o
nalului, temperatura aerului insuflat şi îmbu­ In cc pnveşle problema granulaţiei aglomera- orfan dc lată. Familia du- gam pe cei care avea ex­ — După citc am ¡iflat. conduc există o perma­
nătăţind calitatea aglomeralului. Mai explicil luiui, ea urmează să sc rezolve în curiiul prin cea o viaţă loarte grea. perienţă în muncă să-mi echipa pc care o condu­ nentă preocupare pentru
spus, dacă vom primi un aglomerat mai omogen punerea in funcţiune a benzii de Iransport nr. Noi erarr^ şase fraţi. A- explice cile ceva din lai- ceţi obţine de multă vre­ ridicarea calificării pro-
din punct de vedere al gra n u la te i si materiei p ri­ 6-1, care va prelua fracţia 0—7 mm şi o va in tro ­ ccasta m-a lărut să bat nele meseriei. Unii îmi me rezultate frumoase. fesionale. Fiecare citeşte
me de aglomerare, ro i vom putea ridica lempe- duce .direct în dozare (nu va mai merge în si­ la porţile L’zinei din Că- împărtăşeau cu drag cu­ Vă rugăm să ne spuneţi cârti şi reviste tehnice.
rotura aerului insuflat )a circa 1100 grade Celsius, lozul furnalului). lan, unde lucrez si în noştinţele acumulate, alţii cum aţi reuşit ? M un citorii care nu au o
prin aducerea unor modificări corespunzătoare Mai avem încă multe de făcui în ce priveşte prezent. insa mă puneau să execut — La baza succeselor calificare corespunzătoare,
arzătoarelor de la caupere. constanta indicelui de bazicilate. deoarece varia­ — Despre felul cum â|i lucrări străine de meseria noastre stă organizarea lucrează pe lingă cei care
Creşlerea presiunii in spaţiul de lucru a) fu r­ bile ce sc obţin in prezent sînt destul dc mari invătal meseria ce ne pu­ pe care am ales-o; cind judicioasă a muncii, pre­ au experienţă. Personal,
nalului, astfel incit la gura de încărcare să se si cauzează multe neajunsuri furnaliştilor. Aici teţi spune? turnau o piesă mă înde­ ocuparea muncitorilor pen- după cum aii putut vedea,
ridice Ja 1,5 atmosfere, se poale 'ealiza prin do­ cuvîntul ho lurilor îl au oamenii. îndeosebi do­ — Timp de un an dc părtau de lingă ei. Iru ridicarea calificării împărtăşesc din experien­
tarea secţiei cu un aparat de încărcare de re­ zatorii şi maiştrii de la coacere. De aceea ne pro­ zile am fost un lei de cu­ Profesia dc turnător profesionale. înainte de ţa meo şi celorlalţi lu­
zervă. Aceasta, întrucît. în cazul lucrului cu pre­ punem să întreprindem o seamă de acţiuni neu­ rier. Zilnic alergam din- mi-a plăcut mult. De a- începerea lucrului v e rifi­ crători. Mă mîndresc cu
siune ridicată, uzurile sînt mai rapide. căm şi pregătim uneltele
tru a-i reinslrui şi a-i ajuta să-şi Îmbogăţească tr-un colt în allul al uzi­ ccca, de multe ori stă­ m uncitorii Simionescu V ic ­
Ar fi bine apoi să se depună eforturi pentru bagajul de cunoştinţe profesionale. şi materialele necesare. tor, Crlşon Susana, Deşi-
imbunătălirea conţinutului de metal al aglom era­ Fiindcă în viilo r sarcinile noastre sînt din ce nei. Apoi am fost pus să team peste orele de ser­ Apoi. tinînd seamă de sar­
tului şi uniformizarea lui. lucrez in turnătorie, la viciu şi încercam să lu­ leu Vasile, Pâsculcscu N i­
m ce i ! mari, atît din punct de vedere al cari- calfa Francisc Sobo, om crez operaţii mai grele. cinile din ziua respecti­ colae, Răzăilă Gheorghe,
Prin aplicarea numai a acestor cîteva măsuri, tiU tii, cit şl al calităţii producţiei, consider că vă, repartizez muncitorii Plooş Matei şi Meizer
care, bineînţeles, solicită pulmă slrădanie, noi am e absolut necesară dublarea circuitelor de benzi vîrslnic, cu mulle cunoş­ Astfel, zi de zi cunoş­ pc operaţii de lucru. Pe
putea ajunge să lucrăm cu un indice de u tili­ transportoare dc la pnmire-dozare. dozare-coru tinţe profesionale. La în­ team tot mai multe taine cei care au experienţa Eduarri, din echipa pe
zare a furnalului de peste 1,5 tone pe m.c. vo­ principal şi de la expediere. Aceasta, deoarece ceput am ales cuie de ale meseriei. Am fost apoi bogată ii pun să execute care o conduc, care se
lum util şi zi calendaristică, ceea ce ar conduce modelat, aprovizionam e- trimis la şcoala de uce­ străduiesc să obţină rea­
tn situaţia actuală, la orice deranjament pe c ir­ operaţii mai complexe, iar
la un spor simţitor al producliei de fonlă. chipa cu pămînl, făceam nici şi după ce am ter­ lizări Lot mai Irumoase.
culi. se opresc ambele maşini de aglomerare. pe ceilalţi operaţii mai
curăţenie. M ai tîrziu. cal­ minat-o am lucrat singur
fa şi ceilalţi turnători 5-6 ani. 6imple. t ■ L. DEMETER încă oleacă şi„. plecăm.
Foto: V. O N O IU
IN INT1M RE® CONGRESULUI PARTIDULUI la secţia croi a întreprinderii ÎNTREŢINEREA cultu r ilo r
Muncitoarea Samoilă Eva de
„Ardeleana“ din Alba Iulia ob­
ţine rezultate irumoase în pro­
ducţie. Ea îşi depăşeşte lunar
gajamente mobilizatoare. Prin­
planul cu 3-4 fa sulă, dînd nu­
tre obiectivele principale de mai produse de bună calitate.
RAPORTĂM întrecere se numără depăşirea Prăşesc lizat pînâ În prezent trei lucrări de bune pe linia sporirii recoltelor. A st­
nea, la culturile dc legume s-au rea­
planului producţiei globale cu
fel, in 19G4 producţia de gr iu obţi­
1.700.000 lei, iar al producţiei
nută de pe fiecare hectar a fost cu
Praşila a doua se desfăşoară din
marfă cu 2.000.000 lei, creşte­ întreţinere. 200 kg mai marc dccit iu 19G3, la c u l­
rea productivităţii muncii cu a doua oară plin şi la vila de vie. Din cele 28 tura porumbului s-au recoltat in me­
1 la sulă, realizarea a 600.000 hectare ocupate cu această cultură, die 3.450 kg boabe ctc.
lei economii suplimentare la La cooperativa agricolă de pro­ mai bine de 10 au şi lost întreţinute Rezultatele obţinute sc datoresc
Planul semestrial In acelaşi timp s-a imbunălătit Întreaga producţie marfă. ducţie din Ohaba, raionul Sebeş, lu ­ a doua oară. in bună parte în g rijirii lo timp
mult calitatea fontei.
Bilanţul primelor cinci luni crările de în g rijire a culturilor pră­
Toate aceste realizări sînt rod a culturilor. Iată pentru cc şi in
arală că angajamentele luate sitoare se află intr-un stadiu avansat. acest an cooperatorii din Pricaz. şi-au
al preocupării susţinute pentru
a fost îndeplinit utilizarea cît mai productivă a în întrecere devin fapte. La Acest (apt se datoreşlc bunei orga­ Contribuţia organizat munca din timp astfel in cit
tuturor
nizări a muncii, mobilizării
capacităţii de producţie a agre pioriuclia qlobală s-a obţinui cooperatorilor la executarea praşi- întreţinerea prăşiloarelor. mai a!cs,
un plus de 3.177.000 lei. iar la
qatelor. C olectivul nostru şi-a sfeclei, mecanizatorilor să sc efectueze in conditiuni agro­
Colectivul secţiei a III-a fur­ producţia marfă de 4 474 000 lei, lei mecanice şi manuale a
nale de la Combinatul siderur­ însuşit bine tehnologia dc fo­ fiind depăşite angajamentele porumbului, cartofilor şi altor cul­ tehnice corespunzătoare Intr-o seri-
gic Hunedoara a consemnat un losire a presiunii ridicate a ga­ luate în cinstea Congresului. turi. Cu citcva zile în urmă, ne rela­ soare primită de la lovarăşa Sidonia
nou succes în întrecerea pe zelor în spaţiul de elaborare, Productivitatea muncii a cres­ Antrenaţi înlr-o vie Întrecere so­ tează într-o scrisoare coresponden­ Mureşan, corespondcnlă voluntară,
reuşind să ridice temperatura ni se precizează că la această u n i­
care o desfăşoară in cinstea cut in această perioadă cu 6,1 cialistă, sprijin iţi permanent de or­ tul nostru, tov. Vasile Crintea. coo­
aerului cald insuflat la 950— tate praşila a H-a şi rărilul la sfecla
Congresului partidului. Marii, la sută laţă de sarcina plan ifi­ ganizaţia de partid, cooperatorii din peratorii din Petreştî au terminat p ri­
în schimbul II de luciu, furna- 1000°C. La realizarea şi depăşi­ cată. Ohaba muncesc cu entuziasm pen­ ma praşîlă mecanică şi manuală pc de zahăr pc cele 25 hectare au fost
liştii care deservesc acest ma­ rea lună de lună a tuturor in­ In vederea creşterii perma­ tru a întimpina Congresul al IV-lea cele H5 hectare cultivate cu po­ terminate. Acum sc lucrează din plin
dicatorilor de plan, cele mai la îngrijirea porumbului. Prima lu­
re şi modern agregat siderur­ nente a producţiei şi producti­ al partidului cu rezultate bune obţi­ rumb. Lucrările de îng rijire s-au des­
de seamă succese le-au înre­ crare de întreţinere a fost executată
gic au produs ultimele tone dc vităţii muncii, conducerea uzi­ nute la îngrijirea culturilor. Para­ făşurat într-un ritm susţinut şi ca
fontă din prevederile de plan gistrat brigăzile conduse de in­ nei preconizează o serie dc mă­ lel cu executarea la limp a praşile- urmare a contribuţiei mecanizatori­ cu grapa reglabila, s-a făcut apoi în ­
pentru semestrul I al anului. ginerii loan Râdoi şi loan Ro- suri tehnico-orqanizatorîce prin­ lor care influenţează in mod direct lor din brigada IX de la S.M.T. din grijirea cu sapa rotativă, iar în pre­
moşan, împreună cu maiştrii asupra producţiei la hectar, coopera­ zent pe toate cele 185 dc hectare
Numai în primele cinci luni tre care îmbunătăţirea proce­ torii din Ohaba acordă o atentie spo­ Miercurea. Pc suprafeţe însemnate ocupate cu porumb prima praşila
la acest furnal s-a produs peste Gheorghe Ghidei şi Alexandru sului tehnologic de fabricaţie, rită şi calităţii lucrărilor. Pină la prima praşîlă mecanică s-a execu'at manuală se desfăşoară din plin. Con­
sarcinile de plan o cantitate de Gherqhel. creşterea indicilor de utilizare cu ajutorul cultivatoarelor CPU-^.
data de 15 iunie, ne informează în-
fontă echivalentă cu metalul NIC O LAE MARCULESCU a maşinilor, introducerea micii tr-o corespondentă tovarăşul Emil Printre mecanizalorii care s-au evi­ comitent sc face şi rărilul plantelor,
necesar pentru fabricarea a pes­ secretarul organizaţiei de partid mecanizări in secţiile turnăto­ Ştef, membrii acestei cooperative a- denţiat la executarea acestei lucrări stabilindu-se o densitate potrivită la
te 3 900 dc tractoare. îndepli­ de j a secţia a 111-a furnale rie, construcţii şi altele. Măsu­ gricolc de producţie au terminat se numără : Vasile Drăguşîn şi Gheor­ hectar in funcţie de fertilitatea te­
nirea planului semestrial cu 15 a C. S. Hunedoara rile luate, entuziasmul cu care praşila I mecanică şi manuală pe în ­ ghe Neaga. In scopul realizării unei renului şi hibridul cultiva!. Rilm ul
zile mai devreme este urmarea întregul colectiv munceşte tn treaga suprafaţă de 5G0 hectare praşile de bună calilate ei au res­
faptului că aici s-au realizat cei aceste zile, ne dau convingerea cultivată cu porumb pentru boabe. pectat în permanenta adîncîmca de de executare a lucrării se intensifică
mai înalţi indici de utilizare h respectăm că anqajamenlele luate In în- Pe suprafeţele unde culturile au lost lucru indicată de către specialistul de la o zi la alta, ceea ce permite
cunoscuţi pînă acum în istoria tîmpinarea Conqresului partidu­ din cadrul cooperativei precum şi cooperatorilor din Pricaz ca peste
bine întreţinute, plantele s-au dez­
furnalelor dc la Hunedoara. lui vor fi îndeplinite înainte de voltat bine şi se poate începe a doua zona de proiecţie a plantelor. puţine zile să termine prima praşîlă
Concomitent cu creşterea cuvîntul dat termen, lucrătorii Uzinei de re­ manuală la cultura porumbului.
parat utilaj minier din Petro­ lucrare de îngrijire. Bine au m un­
producţiei de fontă, consumul şani, respectîndu-şi astfel cu cit cooperatorii din Ohaba şi la exe­ Brigăzi evidenţiate Bune rezultai?, la executarea aces­
In întrecerea ce se desfăşoa­
de cocs a fost redus de lo în­ cinste cuvîntul dat. cutarea praştiei a doua la sfecla fu­ tei lucrări de îng rijire au obţinui bri­
ră în cinstea celui de-al IV-lea
ceputul anului în medie cu mai Congres al partidului, colecti­ Ing. GHEORGHE OLARIU rajeră pe cele 18 hectare, lucrare A n de an cooperatorii din Prica2, găzile I şi a II-a conduse de Petru
m ult de 70 kg pe tona de fontă. vul uzinei noastre şi-a fixat an­ directorul U.R.U.M. Petroşani care a şi fost terminată. De aseme­ raionul Orăştie, au obţinut rezultate Volnea şl loan Măglaş.