Page 58 - 1965-06
P. 58
Nr. 3258
Pog. 2 Dramul socialismului
I I I M I M T F n i M M M M M r j
a n a ; rea- mecanizării şi automatizării, a printre care extinderea capacităţii la
îm bunătăţirii metodelor de organiza m inorului de 800 imn si altele. Colec
conduce, a vorbit pe larg minerul 19GG— 1970 extracţia de cărbuni va ti vitale, extinderea mecanizării şi re, de folosire mai raţională a for tivul de munca al I.C.S. Hunedoara
David loan, de la sectorul 1 al Ex creşle de 1,7— 1,8 ori. atingind un automatizării, înzestrarea economiei ţei de muncă etc. — sublinia inginerul Gheorghe M oldt,
Timp de doua zile, in oralul Hunedoara s-au desfăşu ploatării miniere Aninoasa. nivel de 20— 22 milioane tone, cre- cu instalaţii la nivelul tehnicii mo Conferinţa a indicat organelor st director tehnic al acestei întrep rin
rat lucrările Conferinţei organizaţiei regionale de partid. irulu-se totodată condiţiile unui ritm derne, în vederea ridicării produc deri rr- osie hotăril să oxoculo aces
— Colectivul nostru — a arătat organizaţiilor da partid ca în dez
Cu acest prilej, delegaţii şi invitaţii au dezbătut temei el — îşi realizează cu succes angaja ridicat de creştere şi după anul tivită ţii muncii şi reducerea in con- baterile ce au loc pe marginea pro te lucrări intr-un termen cît mai
nic şi cu răspundere proiectele de Directive ale Con mentele luate In întrecere. A n u l tre 1970". llnuaro a cheltuielilor de producţie", iectelor de D irective ale Congresu scurt şi la un înalt nivel calitativ.
gresului al IV-lea şi proiectul de Statut al partidului, au — In lumina acestor sarcini — sub constituie o sarcină de bază a pla lui al IV-lea al partidului, un accent Ne vom putea îndeplini acest angaja
cut sectorul I a dat peste plan 10,639
analizat activitatea desfăşurată de organele şi organiza linia în cuvintul său tovarăşul nului economic pe urm ătorii cinci ment în condiţiile unei preocupări
tone cărbune, iar anul acesta 3,522 deosebit să se pună pe scoaterea la
ţiile de partid in conducerea economiei, culturii şi a ce tone. De la începutul anului in sec Dujor Almăşan, m inistrul minelor şi ani. Iveală a rezervelor do creştere a susţinute pentru ridicarea nivelului
lorlalte laturi ale vieţii, stabilind măsuri care să ducă Io energiei electrice -*• întreprinderile M ulţi din cei care au luat cuvin- tehnic al execuţiei prin dotarea şan
tor nu avem nici o brigadă- cu pla pro du ctivităţii muncii, calc sigură în tierelor cu utilaje de tehnicitate r i
ridicarea întregii munci de partid pe o treaptă superioară. nul nereahzat, Brigada pe care o miniere clin regiunea Hunedoara tre tul în cadruţ conferinţei au arătat că
Participanţii la discuţii au apreciat in mod unanim va conduc lucrează Intr-un abataj fron buie să-şi organizeze mai bine în în întreprinderile regiunii noastre e- înfăptuirea sarcinilor viito ru lu i cin dicată, prin folosirea pc scară mai
loarea istorică a acestor documente, subliniind în cuvintul tal, unde armarea se face cu stîlpl treg procesul de producţie, să des xistă reale posibilităţi pentru creş- cinal. largă a micii $i marii mecanizări,
prin creşterea gradului de industria
lor însemnătatea caracterului realist, profund ştiinţific al metalici. Am extras peste plan anul făşoare o muncă în perspectivă pen
politicii partidului. Ei au dat un caracter concret dezba acesta aproape 1.000 tone cărbune şi tru lărgirea continuă a bazelor de lizare a lucrărilor de conslruclii-m on-
terilor, venind cu propuneri importante, care să asigure am depăşit randamentul planificat cu materii prime, a rezervelor de căr Produse ia un înalt taj.
înfăptuirea întocmai a măreţului program stabilit de 100 kg cărbune pe post. In munca bune şi minereuri. O deosebită aten Comitetele raionale şi orăşeneşti
partid. noastră am fost în permanentă Indru- ţie trebuie acordată lucrărilor de in de partid, constructorii şi beneficia
In darea de seamă prezentată şi în cuvintul partici . maţi do către organizaţia de partid, vestiţii, întreprinderile constructoa rii de investiţii au datoria să ia toa
panţilor la discuţii au fost scoase în relief succesele do- iar cadrele de tehnicieni si ingineri re, beneficiarii, au datoria să ia toa nivel calitativ te măsurile politice si tchnico-orga-
bîndite do comunişti şi ceilalţi oameni ai munci în înfăp nc-au ajutat să ne organizăm mal te măsurile pentru ca lucrările pre nizatorice pentru îndeplinirea întoc
tuirea sarcinilor încredinţate, transformările înnoitoare bine munca, ne-au asigurai o bună văzute să fie executate intr-un ter mai a planului de investiţii şi atin
survenite în viaţa regiunii prin grija partidului şi guver* aprovizionare cu materiale şi vago- men cit mai scurt si dc calitate cores A til darea de seamă, cît şl parti această direcţie organizaţiile de gerea in cel mai scurt timp a para
nulul. S-a analizat cum au fost înfăptuite în întreprinderi nete goale. Cu toate acestea, $i In punzătoare. Paralel cu aceasta tre cipanţii la discuiţi s-au referii pe partid vor trebui să întreprindă ac m etrilor proiectaţi.
sarcinile privind realizarea planului de producţie, creşte sectorul nostru există posibilităţi ne- buie desfăşurată o activitate susţi larg la problema îm bunătăţirii per ţiuni susţinute pe linia muncii poli
rea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produse valorificate în ce priveşte creşterea nută în toate unităţile miniere pe manente a calităţii produselor. Au tice de masă pentru a determina e
lor, reducerea preţului de cost, îndeplinirea planului do productivităţii muncii, îmbunătăţirea linia modernizării si inlroducerii teh fost scoase in evidentă succesele ob^ mai bună selecţionare a şistului în
investiţii şi altele. calităţii şi reducerea preţului fie nicii noi. La un nivel superior e ne ţinute la Combinatul siderurgic H u abataje şi pe căile de transport, pen
cost. In abatajul brigăzii pe care o cesar să fie ridicată cercetarea ştiin nedoara, U.M. Cugir. Combinatul car tru a face din fiecare om un exi Isnbur&ăfăfsrea
conduc am început să folosim podirea ţifică pe lingă fiecare exploatare mi bonifer Valea Jiului şi alte între gent controlor al calităţii. E necesar
cu plasă metalică. E o metodă bună. nieră şi uzină, in scopul găsirii celor prinderi, unde otelul, cărbunele, ma- !n acelaşi timp să se depună mai
cere are ca efect reducerea aproape mai bune metode de exploatare, a şinilc-unelte si alte produse se b u mult interes pentru îmbunătăţirea ac j disciplinei —
celor mai corespunzătoare maşini şl
Planul de producţie- totală a consumului de cherestea şi utilaje. E nevoie să fie folosite mat cură de aprecierea beneficiarilor. La tiv ită ţii în uzinele de preparare a
oţelul de rulmenţi, de exemplu, pu
Succesul
cărbunelui.
creşterea randamentului.
deplin insă cere şi utilaje mai bune, bine cadrele tehnico-inginereşti, să ritatea a crescut în anul 1964 cu 15 - - La Uzina mecanică din Cu îl r e z e r v ă
de mai mare p ro d u c tiv ita te : trans fie repartizate mai judicios, între sec la sută fală de anul precedent, iar gir — arăta iov. Roşea Nicodim,
realizat ritmic portoare blindate, grinzi în consolă, toarele de producţie şi serviciile de rezistenţa noului otel destinat fabri director general al acestei uzine — a mdemîna
concepţie şi funcţionale in funcţie
stîlpi de suslinere cu greutate mal
mică. O rezervă importantă in îm de cerinţele procesului de producţie. cării sapelor cu role pentru foraj de au fost însuşite în anii şesenalului
mare adîncime a crescut cu 40
15 tipuri dc maşini, din care 10 de
la
şi la toţi indicatorii bunătăţirea activităţii noastre o con ţinut rezultate bune in îndeplinirea sută, ridieîndu-se la nivelul ote luri marc complexitate, care se bucură de fiecărui
Conferinţa a apreciat că s-au ob
stituie întărirea disciplinei în m un
lor similare pe plan mondial. A scă
că. Mai sînt cazuri cînd unii m un planului de producţie şi la Uzinele zut în acelaşi timp procentul de re aprecieri alit in tară, cît şi peste ho
tare. Avem însă reale posibilităţi pen
citori şi chiar cadre de conducero constructoare de ma$ini din Cugir, buturi şi declasate atîl la C.S. H une tru a face marca fabricii noastre şi j c o le c tiv
neglijează în mod nepermis respec Termocentrala Paroşeni, întreprinde
Regiunea Hunedoara are o Indus nedoara, a reliefat cîteva din prin doara, cit şi la Uzina „V ic to ria " mai aprecială. Pentru aceasta este ne
tarea normelor de tehnica securităţii rile chimice din Zlalna şi Orăşlie, fa Călan şi a crescut conţinutul de voie să crească capacitatea sectoa
trie puternic dezvoltată, cu pondere cipalele căi pe care vor merge In bricile „Căprioara" şi „Sebeşul", uni Conferinţa organizaţiei regionale
în ramurile de bază ale economiei viitor furnalişlii, oţelarii, laminatorii muncii. E necesar ca fală de aceste metal la minereurile livrate de ex relor de proiectare şi sculărie, să de partid a subliniat — ca o rezer
abateri să ia poziţie organizaţiile de tăţile de transporturi si altele. ploatările din Teliuc si Chelar. avem mai multe aparate dc măsură,
naţionale. Producem 08.9 la sulă din şi ceilalţi siderurgişti pentru o rea vă importantă, la îndemtna fiecărui
cantitatea de fontă, 04,0 la sulă de liza sarcinile prev.rzule in proiec partid şi sindicale, să se desfăşoare o Cu toate acestea, in anul 1964 st — Producem astăzi la Hunedoara să îmbunătăţim activitatea colective colectiv de muncă, pentru îmbună
otel, 51,7 la sulă de Jarpinale finile tul de Directive, asemenea muncă de educaţie încîl în primele cinci luni din anul în — sublinia în cuvintul său tovară lor secţiilor in exercitarea controlu tăţirea activităţii viitoare — necesi
fiecare să fie conştient de importan
pline, 87,9 la sută do cocs m etalur — La furnale — a spus el — vom ţa respectării întocmai a N.T.S. curs, in unele întreprinderi planul şul Ion Marinoscu, ministrul indus lui tehnic, să manifestăm mat mult tatea îm bunătăţirii permanente a
dc produclie nu a fost realizat. Au
gic, 51,2 la sută de cărbune brut din continua acţiunea de creştere o in Despre rezervele existente pentru rămas 6ub plan I.R.I.C. Deva, I. F. triei metalurgice — mai mult otel interes in calificarea şi specializa disciplinei muncii şi de producţie.
producţia întregii ţăfl. An de an dicilor de utilizare prin îmbunătă aliat şi carbon dc calitate fală de rea cadrelor, receplionarca cu exi Mai mulţi vorb itori au arătat că
ţirea încărcăturii. Pentru aceasta se obţinerea unor noi realizări a vor Haleg si LF. Orăşlie, I.OJ.L. Deva anii anteriori ; dar producem puţin genţă a materiilor prime şi în tă ri
sporeşte capacitatea de producţie prin bit şi tovarăşul Apostol Gheorghe, şi l.O.I.L. Petroşani şi altele. O rga rea disciplinei. s-au obţinui şi in această direcţie
construirea de noi agrégale si mo va acorda mai multă atenţie sectoa fată de nevoile industriei prelucră unele succese, a scă/ut numărul ab
relor de cocsificare şi aglomerare, directorul Trustului minier Deva : nizaţiile de partid, conducerile teii- toare. In alară de aceasta, sint mărci Importante rezerve in ce priveşte
dernizarea celor exi.slenle. Se perfec senţelor nemotivale şi al învo irilo t.
determinînd o îmbunătăţire sim ţi — In unităţile Trustului minier nico-adminislrative din întreprinde de oteluri care s-au învechit. Ele nu îmbunătăţirea calităţii produselor c-
ţionează tehnologia fie lahricatic, se a scăzut numărul abaterilor de la
toare a calilălii cocsului şi minereu Deva există reale posibilităţi pentru rile respective nu s-au preocupat în mai fac fota noilor cerinţe ale in xislă in toate unităţile ccunomice din
asimilează noi produse, cu caracte dîsciplino tehnologică. Exislă multe
lui aglomerat. De asemenea, vor fi ridicarea pe o treaptă superioară a suficientei măsură de pregătirea co dustriei constructoare de maşini. As regiune. Este necesar ca pentru valo
ristici tehnico-economicc ridicate, se sec|ii şi sectoare unde luni în sir
luate măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de producţie. Dacă condu respunzătoare a prodtftţiei viitoare, tăzi, chiar şi fierul beton irebuie să rificarea acestora, organele şi orga
ridică pe o treaptă superioară meto nu se înregistrează nici o absentă
disciplinei tehnologice, sporirea con cerea trustului ar fi insislat mai mult, tle asigurarea condiţiilor realizării fie produs din otel alint. De aceea nizaţiile de partid, conducerile leh-
dele de organizare şi conducere a de In lucru, nici o încălcare a disci
sumului de gaz metan şi cre$ler,c-a ,6-ar ii sta b ilit-în timp util. metodei®, p ritmice a planului de., producţie, de este necesar să se desfăşoare o ac nico-administrative să urmărească cu
producţiei, se dezvoltă iniţiativa plinei de producţie. A ici-orga nizatiile
temperaturii aerului insuflat, care să de exploatare cele mai potrivite in buna organizare a muncii. tivitate ştiinţifică, di cercetare pen toată răspunderea asigurarea fiecărui
creatoare a oamenilor muncii, Toate de partid, sindicale şi U.T.M. nu
ducă, pe lingă mărirea producţiei de unele mine, ceea ce ar li condus la M ai mulţi vorbitori au subliniat tru stabilirea celor mai bune tehno- loc de muncă cu materii prime şi avut mereu in atenţie ^problema în-
acoslea au fost subliniate in darea
tontă, Ta reducerea' consumului" spe •creşterea simţitoare a p ro du olivH ăţti-: *tnptul:. că- deşi ¡rTTflnsanrbtp 1 $-9u ob- logih dş_ ¿¿ibric^lii»- cajre^ să^ ^asigure ^ materiale dc ■ calitate, îmbunăttnrrea iZ^'Urjl disciplinei, au hiat operativ
de scamă şi în cuvintul m ullor par
cific de cocs. In sectorul otelăni spo muncii. De asemenea, mai mult tre ţinut realizări frumoase în îndepli ridicarea caracteristicilor mecanice procesului tehnologic pe întregul flux măsuri atunci cînd au constatat une
ticipanţi la discuţii, fiind apreciate
rul (Ic producţie va fi obţinui în spe buie făcut pe linia îm bunătăţirii dis nirea sarcinilor de producţie, există si tehnologice şi asimilarea de noi de producţie. S<1 desfăşurăm o ase le abateri.
ca atribule esenţiale ale aclivilatii or ciplinei in muncă; aceasia. deoarece
cial prin intensificarea procesului do unele întreprinderi care n-au reali mărci de oteluri. menea muncă politică si educativă ca
ganizaţiei regionale de partid, Există însă şi unele întreprinderi
elaborare ca urmare a folosirii pe în unităţile noastre şe înregistrează zat planul sortimental. Combinatul Este adevărat că din Valea Jiului fiecare muncilor, inginer şi tehnician
li) perioada dintre cele două con scară largă a tehnologiei de fabri încă absenţe nemotivale. In vederea siderurgic Hunedoara nu a produs o s-a livrat cărbune spălat pentru cocs să înţeleagă că îmbunătăţirea caii- unde disciplina mai lasă de doriţ*
feríale oamonli muncii din industria caţie a otelului cu oxigen. In însu descinderii a noi zăcăminte, e ne cantitate importantă de oteluri cal dc bună calitate, dar în cărbunele tatii produselor este o înaltă înda In anul 19C4 s-au i.iregistraţ multa
regiunii au dat patriei, peste plan, şirea noii tehnologii însă, trebuie să voie de mai nniltă preocupare alît mate $i aliate si unele tipodimensiuni brut există totuşi multă cenuşă. In torire patriotică. absente nemolivate şi învoiri, din
I I I . 000 tone cărbune brut, R8.000 tone acordăm toată alentia întregului pro din partea noastră, cit şi a întreprin do laminate. De asemenea, nu s-a care cauză s-a pierdut o importantă
minereu de fier, 11.000 tone cocs ces de producţie, pe tot fluxul, deo<v derii de explorări miniere Deva pen realizat planul sortimental la Direc cantitate de producţie. La Combina
metalurgic, 110.000 lone fontă, 107.000 rece aceasta impune o durabilihne tru terminarea cît mai urgentă a lu ţia regională a economiei forestiere, tul carbonifer Valea Jiului, întrep rin
tone oţel, 0.1,000 tone laminate finite mai mare la cuptoare, creşlerea tim crărilor în cim puriîc miniere Teliuc- Uzine mecanică din Cugir şi altele. derea minieră Barza, Trustul minier
si alte produse, in valoare de a- pului efecliv de lucru. La laminoare est si Ghelari-esl. Solicităm in acelaşi O deficienţă a activităţii econo Construcţii ia termen, Deva, Direcţia regională a econo
proape 310 milioane loi, trebuie intensificată activitatea incit timp ajutorul M inisterului MineJor mice din unele întreprinderi, scoasă miei forestiere, întreprinderea regio
nală de transporturi auto, Trustul re
O contribuţie de seamă la obţine să crească In mod susţinut produc Si Energiei Electrice si M inisterului în evidentă în lucrările conferinţei, de calitate, ieftine gional de construcţii Hunedoara sl
rea aceslor succese au adus-o colec tivitatea pe oră efectivă. Industriei construcţiilor de maşini o constituie realizarea planului de alte întreprinderi nu s-a desfăşurat
tivele de muncă din întreprinderile însuşirea tehnologici înaintate, fo să urmărească îmbunătăţirea calilălii produclie nerilmic, în salturi. La o muncă politică suslinută pentru
siderurgice ale regiunii. losirea cu pricepere a agregatelor dc utila ju lu i minier fabricat in tară, pre Combinatul carbonifer Valea Jiului In anii şesenalului regiunea H u neficiari pentru asigurarea documen reducerea absentelor şi crearea unei
Siderurgişlii hunedoreni au dobîn- înaltă tehnicitate ng se poate face cum şi asimilarea unor noi utilaje unele exploatări înregistrează rămî- nedoara a cunoscut un bogat pro taţiilor şi amplasamentelor, au de pulernice opinii do masă îm potriva
dit succese importante în înfăptuirea însă fără cadre cu o temeinică pre ru performante lehnico-economice peri in urmă în prima decadă, recu- gram de investiţii. Din cele II m i terminat rămigerea în urni«7 a unor manifestărilor de indisciplină. In
obiectivelor stabilite de Congresul al gătire, specializate, îu măsură să re« superioare. In acelaşi timp cerem să perind o parte din acestea prin e- liarde lei alocate de stal ca fonduri importante lucrări de investiţii. Res Valea Jiului au avut |oc abateri de
Jll-lea al partidului în ce priveşte zolve cu competenţă problemele com fim mai bine aprovizionai! cu piesele forturi suplimentare in următoarele de investiţii s-ju construit imporlan- tante faţă de graficele de execuţie la normele de tehnica securităţii
sporirea producţiei de metal. In anii p le te ce le ridică zi de zi procesul de schimb necesare. decade. N critm icitatc în realizarea l.i capacităţi de producţie în indus 6-au înregistrat ia lucrările de su muncii şi de Ia prescripţiile tehnolo
şesenalului au fost puse în funcţiu tic producţie. Mai mulţi participanţi — Creşterea suslinută a producţiei planului de producţie s-a manifestat tria siderurgică, minieră, alimentară, prafaţă de la minele Dîlja, Aninoasa gice, din cauza insuficientei preo
ne furnalul de 1.000 m.c„ cinci cup la discuţii au subliniat în acest sens de minereu şi deci de metal — arăta şi la Trustul minier Deva, întreprin precum si obieclive social-culluralc. şi Loneo, la amenajarea incintelor cupări a conducerilor lehnico-adml*
necesilaleo organizării unui număr
toare M a rtin de 400 tone pe şarjă, printre altele tovarăşul loan Cosma, derea minieră Barza, U.M. Cugir şi Constructorii, beneficiarii şi proiec de la minele Teliuc şi Ţebea, la fa nistrative, a organizaţiilor de partid
sporit dc cursuri de ridicare a ca altele.
noile linii de laminoare, care au a- prim-secretar al Comitetului raional tanţii au depus strădanii pentru ca brica de oxigen de la Hunedoara, si sindicale pentru asigurarea unei
lificării $i specializare, de îmbunătă
6igural creşterea simţitoare a pro de partid Brad — depinde în mare Aşa după cum s-a subliniat în con obiectivele stabilite să fie executate complexul avicol M intia şi altele. asistente tehnice susţinute şi a celor
ţire continuă a procesului instruc-
ducţiei de fontă, o|el $i laminate. măsură de rezervele deschise şi pre ferinţă, datoria organizaţiilor de în tormen, de calitate corespunză Nu se acordă suficientă atenţie mai bune condiţii de lucru în loaţe
liv în şcolile profesionale, tehnice si
Paralel cu aceasta, organizaţiile de gătite, de linia de front activ. De partid şi a conducerilor tehnico-ad- toare si icilin. lucrărilor din planul de investiţii al locurile de muncă. In alic uzine şi
tehnice de maiştri. Organizaţiile de
partid, sindicat şi U.T.M, din com aceea, este necesar ca la Inlroprinde- m inislrative din acesle întreprinderi, O bună experienţă a dobîndit co întreprinderilor industriale, care u- fabrici, pe şantierele de construcţii
partid ou datoria să mobilizeze ca rea minieră Barza să se depună moi
binat, conducerile tehnico-adminis- a comitetelor raionale şi orăşeneşti lectivul de la I.C.S, Hunedoara, care neori neglijează unele lucrări, con-
drele tehnico-inginereşti înspre o se mai întilnesc abateri do la disci
tralive ale secţiilor s-au preocupat in mult interes pentru desfăşurarea unei de partid este de a lua asemenea a reuşit să pună in funcţiune agre siderindu-le de mai mică im portan
muncă de concepţie bine organizată. plina tehnologică.
permanentă de crearea condiţiilor op rodnice activităţi pe linie do studii si gate siderurgice cu mult înainte de ţă,
Înspre studierea şi rezolvarea celor cercelări geologice, pe punerea in măsuri care să ducă la realizarea zi
time pentru atingerea în cel mai scurt tormen. Aşa, de pildă, cuplorul M a r Conferinţa a apreciat că nu s-a ri Conferinţa a trasat sarcină orga.
mai importante probleme ale proce do zi, decada do decadă a sarcinilor
tim p a nivelului de producţie pro valoare a noi zăcăminte. tin nr. 8 de 400 tone pe şarjă*a fost nclor şi organizaţiilor de partid din
sului de producţie. dicat la nivelul cerut nici activita
iectat la noile agrégale, de creşlerea Aşa cum prevede proiectul de Di-, de plan, ştiind că aceasta este o re pus in funcţiune cu 39 zile înainte tea şantierelor de construcţii social- toate unităţile economice ale regiunii,
Pe larg au fost dezbătute in lucră
continuă a indicilor de utilizare. rective ale Congresului al IV-lea al zervă importanlă în creşterea pro de termen, cîşligîndu-se pc această culturale. Cu toate ca volumul con
rile conferinţei problemelo din sec comitetelor raionale şi orăşeneşti, să
— Cu succose do seamă se prezintâ partidului cu privire la dezvoltarea ductivităţii muncii şi îmbunătăţirea cale cca. 35.000 tone oţel. strucţiilor de locuinţe planificat pen
torul extractiv al regiunii. S-a apre acorde toată atenlin în tă ririi perma
la Coufennla regională de partid şi ciat că organizaţiile dc partid, U.T.M., economiei naţionale, „in perioada calităţii produselor. Dar, aşa cum 6-a arătat în lucră tru 1964 s-a îndeplinit, peste 50 la
6idenirgişiii din Călan — spunea în rile conferinţei, activitatea de con- nente a disciplinei. Se impune lua
sindicatele si conducerile tehnieo-od- sută din numărul do apartamente
cuvintul său tovarăşul A dolf Druker, M ruclii-m onlaj nu s-a ridicat in toa 6-au predat abia în ultim ul trimes rea dc măsuri fată de orice abatere
m inislrative din unităţile miniere au
directorul acestei uzine. A nu l acesta te întreprinderile la nivelul cerut. tru al anului.
dovedit o susţinută preocupare pen de la normele dc tehnica securităţii
am realizat un spor )a producţia glo Slaba organizare a muncii, aprovizio
tru aplicarea unor metode de ex Pentru Lipsa de ritmicitate, îndrumarea muncii, de la prescripţiile tehnologice.
bală de 6.500.000 lei, iar la produc narea nerilmică cu materiale, folosi
ploatare fie înaltă productivitate, pen tehnică nesatisfăcătoare şi alte de
ţia marfă de 10 milioane lei. Fur- rea incompletă a utilajelor, insufi ficiente au contribuit la calitatea
tru respectarea tehnologiei dc ex
nalişlii au dat peste plan 4.700 tnne cienta preocupare pentru extinde
tracţie, îmbunătăţirea organizării slabă a unor lucrări, la neexecuta-
fontă, realizată cu cocs economisit. o productivitate rea metodelor industriale de con In numărul viitor vom publica
muncii, folosirea deplină a tim pului rea finisajelor corespunzătoare şi la
Din proiectiU de Directive ale Con strucţii şi alte deficiente din acti alte materiale de la dezbate
gresului al IV-lea al partidului pri de lucru, intensificarea lucrărilor de vitatea şantierelor, precum şi pre depăşirea costurilor in construcţii. rile Conferinţei regionale do
Importante fonduri de investiţii în
vind dezvoltarea economiei naţionale Investiţii din subteran. M in e rii din cît mai ocuparea nesalisfăcătoare a unor be domeniul industrial şi 6ocial-cu)tu- partid.
în perioada 1966— 1970 se desprind Valea Jiului au reuşit in anul trecut
sarcini de o deosebită însemnătate să oblină o productivitate cu 411.4
pentru întreprinderii# siderurgice din la sulă mni mare decit în 1959. rea
regiunea noastră. „In anul 1970 — lizând cu un an mai devreme preve Succese de seamă au fost obţinute mult de 87 Ia sulă din sporul dc
prevede proiectul de Directive ale derile Congresului al IlI-lea al pa rti de majoritatea colectivelor de mun producţie înregistrat lu U.M. Cugir
Congresului al ÎV-lea — industria side dului privind creşterea pro d u ctivi că din regiunea noastră şi in ce pri in anii şesenalului a fost realizat pe
rurgică va produre circa: 4,1 m ilioa tăţii muncii in industria cărbunelui. veşte creşterea productivităţii m un snama creşterii productivităţii muncii.
ne tone ionlă, 6,3 milioane lone oţel, — Succesele dobîndile in Valea cii. Pe ansamblul regiunii planul la Insuficienta preocupare pentru fo
4,4 milioane lono laminate, 800.000 Jiului — spunea în cuvintul său to aco.M indicator a fost realizat în 1964 losirea întregii capacităţi a utilaje
lone ţevi. Sporul producţiei de îon- varăşul Lazăr David, prim-secrelar în proporlie de 104.5 la sulă, iar in lor. extinderea mecanizării, utilizarea
tâ se va obţine prin punerea în func al Comitetului orăşenesc de partid primele 5 luni ale anului 19G5 în raţională a fondului de timp, a fă
ţiune a l reI furnale de mare capa Petroşani — îşi au izvorul în munca proporţie de 100,5 la sută. cut cn în unele întreprinderi sarcina
citate, precum $i prin creşterea in plină de entuziasm a minerilor, care La I.C.S. Hunedoara s-a realizat de crestero a productivităţii muncii
dicilor de utilizare le furnalele exis conduşi de organizaţiile de partid au în anul trecut o productivitate cu &B nu fie realizată, In sectorul foroş-
tente". reuşit să ridice pe o treaptă supe peste 72 la sulă mai mare decit îg tior, datorită folosirii incomplete a
— O contribuţie importantă )a rioară nivelul Întrecerii socialiste. 1950, depâşindu-se în acest fel preve- mecanismelor, în anul 1064 nu s-a
creşlerea producţiei de metal în anii M ulte organizaţii rle partid au pus dorilc Congresului al 111-lea al parii- realizai productivitatea pe utilaje
viito ru lu i cincinal — sublinia tova în centrul activităţii lor cele mai im dului. Acest lucru s-a obţinut îndeo decit la fierăstraie mecanice. Incom
răşul Iun Marinoscu, m in ie ru l indus portante probleme ridicate de pro- sebi ca urmare a mecanizării intr-un plet au fost folosite capacităţile dc
triei metalurgice o va aduce Com renul de producţie, Qrgnnizalia no grad înaintat a lucrărilor de con- producţie existenţe $i la Uzinele me
binatul siderurgic din Hunedoara. Si- partid de la mina Aninoasa a urm ă struclii-montai, folosirii unor meto canice clin Cugir, Atelierele de re
flerurgiştii hunedoreni sînl chemaţi rit permanent realizarea planului la de industriale în construcţii, hunei parat material rulant din Simeria.
6ă-st intensifice eforturile pentru îm top indicatorii, folosirea mai raţio organizări a muncii. Uzina de reparat utilaj minier din
bunătăţirea proceselor tehnologice si nală a utilajelor, huna organizare a O bună expericnlă au căpătat co Petroşani, Trustul regional de con
a organizării locurilor de muncă în muncii, njulînil in acest fel colectivul lectivele întreprinderilor siderurgice strucţii ele.
voderoa obţinerii apronoc în între de mineri să Îndeplinească planul la în re priveşte creslorea indicilor de In proiectul de Directive ale Con
gime a sporului producţiei de metal toii indicatorii şi să cîştige titlul de utilizare a Jurnalelor si cuptoarelor gresului al IV-lea al partidului cu
pe seama creşterii indicilor de uti exploatare minieră fruntaşă pe ra Martin. A lit la Hunedoara, cît şi la privire Ja dezvoltarea economiei na
lizare a agregatelor. mură. Călan sarcina stabilită de Congresul ţionale în perioada 1966— 1970 se
In cuvintul său, tovarăşul Nicolae Despre succesele obţinute $1 des ol IlI-lea al partidului a fost înde subliniază că „promovaroa progresu
Agachl, director general al C.S. Hu* pre experienţa brigăzii pe care o plinită cu un an mal devreme. M al lui tehnic în toate domeniile de ao- Din noul peisaj al Văii Jiului.: TERMOCENTRALA PAROŞENI.