Page 59 - 1965-06

Nr. 3255 Drumul socialismului Paq. 3

ANCHETA IN VIATA i>9! ŞCOALA PROFESIONALA
A
sa

NOASTRĂ 3 FAÏ1 E1
DE MECANICI AGRICOL! ALBA

Ile u : din totalul de 594 absolvenţi şi activişti de partid, lucrători din a- După această înlilnire am linul o Locurile pitoreşti de pe întinsul pa­ primeşte înscrieri de candidai |a concursul de admitere
O nouă promoţie a şcolilor ai clasei a V iliro , 100 se îndreaptă gricullură. La una din orele de diri- ora de <liricjnn'ie cu lemn „Cc voi triei noastre atrag sule dc* vizitatori
mndii şi a celor generale de 3 spre scoli medii, 254 spre scoli pro­ qcnlio avp dat elevilor o lucrare de deveni în viată", Am consiaiat că 80 din tară şi dc peste hotare. In imagi­ în anul I, absolvenţi ai soolMor elementare de 8 ani, cu
ani părăseşte bănf-ile şcolilor şi fesionale cu cărucior industrial. 75 spre conlrol cu tema „ce voi deveni în Ia sulă, majoritatea clasei, şi-au ales nile dc lată vă prezentăm doar două
îşi începe drumul în viaţă. Deo­ scoli profesionale cu caracter agricol, Viată şi dc ce?". Puşi in situaţia de deja o profesiune. domiciliul în regiunea Muiiudoara, jic baza următoare­
camdată unii sini cuprinşi in iar un număr de 75 absolvenţi ră- n-şi motiva alegerea făcuta, elevii au aspcclo îndrăgite de turişti.
febra examenelor de maturi- niîn în familie sau cu alte situaţii răspuns bine. lor acte :
lalc. dar tin d se vor vedea cu personale. Problema cea mai grea dc care Penfru mine
diplomele în mină, întrebarea m-am izbit în numea mea dc dirigui? — certificai dc absolvire a 8 cíase (în original);
„ce să fiu ?" va reveni cu in- lă a fost punerea de acord a păreri­
(ensilalc, dominîndu-lc qindu- Până lor şcolii cu propunerile părinţilor. In e dar — certificat dc naştere (copie legalizata);
rilc şi preocupările. general şcoala îl cunoaşte mai bine pe
Intîinirca absolvenţilor cu elev din punctul de vedere at capa? MARIA NEGRU
via(.i a fost pregălită cu grijă citaţii profesionale. absolventă — certificat medical cu analiza singelui şi radio­
de către cadrele didactice şi Sint unele cazuri cînd elevul, prins scopia pulmonara ;
părin|i. Cu mult timp înaintea de şcoală iu interacţiunea mai multor influen­ încă din clasele a V I şi a V ll-n am
acestor zile, elevii au iost o- te, nu mai ştie să aleagă. Este cazul îndrăgit literatura care a rămas pa?
rientaţi înspre cele mai po tri­ RADU IOAN elevului Ticula Mircca. La inreput siunea mea constanta As dori să stu­ -- recomanclare din pârlea unui S.M.T. din regiu­
vite prolesii. Tuluşj, întrebări dorea teatru. Ca dirigintă, mi-am dat diez temeinic, intr-un institut de in- nea Hunedoara.
ca „ce să devenim in viată ?“ , director al Şcolii medii din Ilia scama cu nu arc o pregătire sufici­ vătămint superior, această materie* si
„unde sintem mai po triviţi In anii trecuţi se observa tendinţa entă pentru acest dpmonju şi l?am să devm profesoară.
„oare am ales bine preocu­ de a îmbrăţişa profeşii de „râsugel"; convins să renunţe. Spre surprinde? Pasul hotărîlor l-am lăcut cînd am Concursul, care începe la data de 3 iulie l%5, con
pa pe fiiVare absolvent aliat fizica atomică, chimia industrială, in­ rea mea, dorea acum medicina. Dis, trecut Ia secţia umana. Apoi, discuţi­ stă din examen scris şi oral la limba română şi mate
acum in pragul vieţii. stitutele politehnice ele. Aparent pu cu inul cu părinţii, ani aflat că medi­ ile cu profesorii djriginti, cu părinţii,
In ancheta noastră organiza­ era nimic rău în faptul că absolvenţii cina ora „pasiunea" părinţilor şi nu cele din adunările U.T.M, mi?au inlă- mutică.
tă la 11iu am căutat să desprin­ doreau să muncească in ramurile ppi, a elevului. Elevul, lire de o anumită rit această holărîre.
dem eileva aspecte legate de de perspectivă, ale economici naţio­ sensibilitate, era mai degrabă potri­ Părinţii sau tutorii celor reuşiţi Ia concursul de ad­
orientarea profesională. nale, dar răq a fost faptul că, sub in­ vii pentru română sau istorie şi l?am
fluenta părinţilor, se orientau înspro convins su se oriorţlozc înspre qcoslo Ancheta a scos in ovidenta o mitere vor trebui să încheie contract cu un S.M.T. din
domenii,
acele ramuri, şi elevi cărora nu le
O problemă plăceau alît de mnli profesiunile respec­ serie dc lucruri pozitive privind regiunea Hunedoara.
n ab­
orientarea profesională
tive. Bipcinleles. au căzut la exame­ solvenţilor din raionul Ilia si
nele de admitere şi numai alunei şi-au Un pynefl
de mare dai seama că locul lor era în altă par­ Iiiq. Secţia de invălăm int >-a Pe toată durata celor 3 ani de studii, elevii au în­
in special dc ia Şcoala medio
i i 1. A (ost aici şi o vină destul de ds plecare — acordat alenlia cuvenită, cadro- treţinere gratuită (cazare, masă. echipament, cărţi, re­
marc a şcolii că nu a urm ărit măi in* le didactice au muncit cu simt » W chizite etc.).
r ă s p u n d e r e clcaproape tendinţele elevilor. de răspundere. Dar şi atunci
PEICA ANDRON1C Anul acesta am pus accentul pe în ­ despărfarea cînd lucrurile par a merge bine, Cu vaporaşul pc lacul dc la Bicaz
tărirea muncii de orientare profesio­ la o analiză mai atentă apar
şeful secţiei raionale de învăţământ nală. In şedinţele cu părinţii elevilor lipsuri destul dc mari.
din clasele a Y lll-a şi a Xf-a s-a dis­ pe seefii
— Se ştie că orientarea profesiona­ fa ţă de profilul economic
cutat în mod deosebit această pro­ specific al raionului, spre şco­
lă a absolvenţilor e holăriloare pen­ PREPARAÎ5A CĂMELtS! CQR9EST!
tru întreg viito rul lor. Elevul trebuie blemă şi. de comun acord, părinţii CiNDEA CrlCORCHE lile profesionale agricole au fost I
îndrumat înspre profesiunea rare co­ si dirigintele au propus pentru Uc­ diriginte al clasei a X-a B orientali ţoluşi prea putini e-
eare elev profesiunea potrivită. levl, (dc Ip şcolile din Mărâii.
respunde cel mai mu îl capacităţilor şi angajează im ediat :
Pată dc anul trecut, cînd foarte pu­ M uncclul Mic, Săcarîmb, Var-
înclinaţiilor lui. Numai astfel va putea Alegerea secţiei constituie unul din
tini elevi s?nu îndreptat spre profe­ maga şi Vor(a nu a fost orien­
da maximum de randament în muncă. momentele importante al orientării — şefi de manevră cu auforizefîc g e n e ra i;
Iată de ce orientarea profesională siuni legale de agricultură, anul n- profesionale a v iito rilo r absolvenţi. tat spre astfel dc şcoli nici un
cere multă răspundere din pârlea ca­ ccsla situaţia o mai bună. Din cei 08 Cu clasele a IX-a am organizat o elev). — strungari calificaţi;
drelor didachee, a d irigu iţilor şi con­ dc absolvenţi ai clasei a V llI-q, apro­ şedinţă în care am discutat tema „Spre Absolvenţii clasei a Xl-a B
ducerilor şcolilor. xim ativ 30 vor urma şcoala medie, ce. secţie să mă îndrept". După discu­ au fost îndrumaţi numai înspre — sudori calificaţi;
iar ccilaltf s-au orientat spre şcoli invăţăraînlu) superior, nici un
Secţia de invălăm int a pus în u lli- ţiile purtate, elevii au reuşii să-şi dea
profesionale. Noi vom urmări în elev nu a fost orientat sprp în- — lăcătuşi calificaţi.
m;i clapă a anului şcolar un accent seama de importanta ambelor secţii,
lot mai mare pe orientarea profesio­ eoni muaré dezvoltarea elevilor pînă dc faptul că exodul spre secţia reală văţâmîrilul tehnic cînd este ştiut
la despărţirea lor do şcoală şi le vom iaplnl că sini necesare multe Cei interesaţi se vor adresa /a sediu/ Preparafie/
nală a elevilor. Am începui mai in lîi este un fenomen nejustificat la ele­
cu orientarea, părinţilor. da sfaturile noastre ori dc cile ori vii care, prin capacităţile lor, sînt mai cadre medii de specialitate. in oraşul Vulcan
fnlru cit în anii trecuţi numărul de va li nevoie. p o triviţi pentru scc|ia umană. In ca­ Orientarea profesională iui
absolvenţi care s-au îndreplat spre drul ultimelor şedinţe cu părinţii c- s-a făcut bine nici la îm părţi­
rea pe secţii. Prejudecata că la
sau spre institutele tip invălăm int a- Dirigintele levilor din clasele a IX-a s-a discu­ real merg „cei moi buni" per­
şcoli profesionale cu caracier agricol
tat aceeaşi problema. Cu clasa mcq,
n * ¡col a fost foarte mic, in ncosi an clasa a X-n, qm organizat îp vacanta sistă. ^ r 9m ?
am popularizat în mai mare măsură şi părinţii de iarnă a studenţilor o in lîln ire in ­ Iată numai cilcva dinlrc lip ­ r m f Æ ■ * i
aceste şcoli şi institute. tre elevi şi sturionii dc la Politehnică, suri. Ele trebuie să fie studia­
te eu atcnlie dc secţia de in- 2
Dm analizele pe care le-am făcut, Agronomie, Filozofic, Institutul du
din controalele noastre, am constatat dioí. M1TROFAN MARIA mine. Filologie otc. care au vorbit e- vă(ămint. conducerile şcolilor, í< t¿ L Ír ¿ ¿ ¿ fx .. V n r ^ t e m
că directorii dc şcoli şi profesorii di- Ca dirigintă a clasei a Xf-a din n- li v ilo r despre frumuseţea profesiuni­ cadrele didactice şi părinţi şi să J c* V‘ G
rig in li cunosc bine ce meserii vor cesl an şcolar, pentru orientarea pro­ lor lor viitoare, despre volumul de fie înlăturate pentru viitor. C A B A N A RARAU
îmbrăţişa actualii absolvenţi. fesională a elevilor am folosit orolo cunoştinţe necesar pentru examenele T. ISTRATE m m an
Dispunem şi de o silualio slatis- dc dirigcnlic, în lilm rilc dintre elevi rle admitere etc. Foto: AUREL DULA ■i r s î p i s r -
2£Z2j
p i r
litLü8 LHLrt NlNVMIliUlÜ! ÜJL t í h L l
Şl A PRODUCTIVITĂŢII LOR - U
ii c Q f P A I F Films RiVELUL POSIBiLITAJiLOR REMI
■ H K n U
U I E I ■ 4 :® m m

Sporirea numărului de animale şi a productivităţii tor este una tări pentru găsirea unor noi metode se satura cu vapori de apă. Su ve­ cantitate mal marc dc fin ta ha. In
din cele mai iipporlanle sarcini pp rare proiectul dc Directive ale de uscare a fînurilor prin caro să fie dem ruin se realizează acest lucru ? acelaşi lîinp sini păstrate majoritatea U I h É I
celui de al IV-lca Congros al partidului le pupe tu foia um la|j|qr reduse la maximum posibil pierderi? 111 prim ul fitul este necesar ca lu­ siibşleplelor putrUiyc, fapt ce con­ 1 % . 4 f f i
agricole. îndeplinirea acestui obiecliv este condiţională de asigura­ le. In urma studiilor întreprinse a fosl cerna să se cosească după ce s-o luai tribuie la im b u n q íu liic j calităţii l i ­ ^88 ■
rea unor caiţliiăti îndestulătoare dc nutreţuri. In cadrul acţiunii gaşil un procedeu elicicnl, acela al rouă de pc plante. Ea este pusă la nului. Cu acest prilej cl primeşte
amintite, recoltarea şi mai ales uscarea Urnirilor sînt lucrări care uscării fiuurilur cp ajutorul curenţi­ gscare in $iră atunci cînd are o (umi­ miros plăcut si îşi păstrează culca­ 7
contribuie la sporirea producţiei şl calităţii furajelor. Ţinind scama lor de nor dirijai. Cum sc proceţh'a- ditate de 35 pînă In 45 la sulă. La n- rea verde. Tmodaiă cantitatea do i m
dc acest considerent, în staţiunile agricole experimentale s-a între­ 7, ii pentru folosirea acestui metode ? şezare se va evita bătălcrirea prin proteină dîti fin cruşle eu circa 80
prins un studiu vast pentru a găsi cele mai avantajoase metode de laţă o întrebare Iq care s-q dat. răs­ c-jlrnro. Esţe important qpui ca un iq sip.J, grăsimile < ţi 150 Iq sula, iar a m i
uscare. In urma cercetărilor c fc rju a lc s-a găsit o metodă nouă şi efi­ punsul cu orazîa schimbului du ex­ capăt al canalului, respectiv acela carotenul r|e IÓ uri. I:înul as|jc| ţiş-
cientă dc uscare a fin u n lo r. Este vorba dc folosirea curenţilor do perienţă organizat la cooperativa n- oaro esîo opus ven lilqlorului să fie cql ucliivaţoafă clin punct dp yedoro
aer dirijat. qricplă de producţie din Frica/.. Cu a? închis ermetic pentru a nu permite n u tritiv cp cnnecntrídrlp nap iintmrl
In lru c it acost procedeu este folosit ponlru primo dala la noi în cest prilej iov. inq. loan Jgna. de la pierderea aerului- chiar le depăşeşte, Avantajul tipos- B m / W i V<3
regiune şi ţinind scama dc faptul că 12 unităţi şi-au asigurat deja Copşiliul agricol raional Qrăştic. a După co se începe aşezarea lucur? lui procedeu nou r|c uscare a finullii
instalaţiile necesare, Consiliul agricpl regional in colaborare cg re­ prezentat participanţilor instalaţia şi goi in şiră, cînd sc ajunge la o ir.ăl- rrlcsc mai d a r în urma cioctuprii u*
dacţia ziarului „Drum ul socialismului" a organizat la cooperativa modul de exploatare a ci. Instalaţia lime de doi metri se va punt- în funr? pili caicul economic. l)¿eá iţe pe un ^ * r y •*
agricolă de producţie din Pritaz un schimb de experienţa pc acea­ dc uscare a finului cu ajutorul cu­ tiu ne eleclrovenlilatorpl. ,Sc continuă hectar dp luciirpă se obţin 4 GL’O Ug, y * & r * * Ă V 1
stă temă. renţilor de aer dirija i $•_> compune apoi cu elăditiţl finului pînă la 4 ţip care a fast uşiaţ in ufazde accş-
Participanţilor, preşedinţi Şl ingineri din cooperative, ti s-a des­ digtr un oleclrovenlilator. care se metri. Cinci stratul clădit are o unii? tq va copţino 330 Ug. ţupţeigă lí c i­
cris instalaţia, felul in care se iqcc uscarea Finului şl au fost făcute montează etanş in capătul unui ca­ dilate do 20 la sută se trece la aşe­ ta, repa ce ucţţivu’cşvtfi cu 3.550 ¡¡trl
demonstraţii practice. Iată cilcva însemnări pe marginea schimbu­ nal săpat în -pămînt, canal situat l.'i zarea celui de-al doilea strat ş.q.m.d. lapte, )p p-augj cînd su efcrlucază * i;-
lui de experienţă. mijlocul viitoarei şire. Deasupra aces­ piuă la terminarea şirei. In prunele eaieq rit ajunl .il c'.erlr.ivopiilătiţFiilui * H
tuia sc aşcnz.i un grătar din sein? ■J4 dc ore ventilatorul se va lţisa să prhl r;J iic ţ:ru j pu 15 iq su'ă ,i pip,*?
dură cu răspflâlori, iar la o înălţime funcţioneze pinâ la miezul poplii, inr ilcrilof, sujce 'îilv n jr . ccgluţ .goa
Pentru uscarea fînurilor au fos*. cu­ practicat în multe cooperative agrico­
noscute pînă acum două sisteme. Pri­ le ele producţie deoarece aproape in dc circa 0,35 m. de la suprafaţa so? gpui, in perioada următoare, puiţai f rţm/r.:lnr, se \ or c.bţino jn plus G00
Ug. do fin, Ceje 4.300 hg. fju i|/,c,ît ig
Iubii, de o pqrje şi dc alin a grăta­
mul se rclerca la uscarea linului in fiecare an avem un regint pluviom e­ rului sint aşezate obloane lormaie din ziua. A tunci cjnd în atmosferă exis? acest fc| v *î‘ avea ci» CD i j -,*4ţ.j inai
brazde pe pămînt. Acest procedeu tric bogat. Ionul se aşează pe aceşti tă o umiditate mare ol va ii folosit mul|ă proteina revenind în total a?
prezintă insă inconvenientul că se suporţi cînd are o umidităţi* tle 40-50 şipci. Din aceste obloane sini d irija ­ »11o n oră, de circa 5 ori îii cursul pioape 000 Ijg. cu a)u’ Q;ul cărora **c
pierd o bună parte din frunzele plan­ la sută. Este deci necesar ca în prea? te în sus pe verticală ho in tiri dup. unei zile. Se va urinări ps această cqte p«rt nbtine 0.730 litri laplp, răcind dj EXPL0ATA8EA MiEífERA
Pentru fiecare horn se calculează o
telor (moi ales la iriioUenc) care con­ labil să fie lăsat pentru a se păli. Pc suprafaţă utilă de 5 pînă la 7 m. p. menţinerea um idităţii dc 35 piuă la tprep|a sc constată că prin idiii/are.a
ţin cea mai marc cantitate de sub­ această cale, nvîrnl în vedere că si* 45 la sulă, e \ilim lii-s e tntpgală în- Ijiccniej produsă dc pe mi hori ir şi
stanţe nutritive. In anii cu precipita­ lac un număr redus de manipulări Cînd şira se face în cimp şi oyopr oinqerea finului. Verificarea uscării uscafă in acost tel şa )>ot obţine, in
ţii abundente există pericolul mucc- pentru uscare, se L-vj|ă şi scuturarea lunl intervine un timp ploios, msţa- finu lu i se face la 12-24 ore dc la o- pluş 3-150 litri lapte.
găirii finului. Dc asemenea, pentru frunzelor. Totuşi şi acest sistem are l.ilia este prevăzută cu prelate din prirca ventilării, prin repunerea iu Iota deci o rezervă nşcinnala de cu s e u iu! i i i comuna Certejul de Sus, raionul S lia, re<
uscarea lui, sint necesare un număr neajunsuri mai ales prin tnplni ca material plastic care pot fi folosite funcţiune a ventilatorului. !n cazul sporire a veniturilor in fiecare iinila-
la acoperirea finului clădit.
mare de braţe dc muncă. Dm aceste pr? locul unde sint aşezaţi suporlii, cînd din şiră ieşe aer rece, înseam­ <0. In regiunea noastră au fost pro­ giunea Hunedoara,
motive sistemul este abandonai in plantele fiind asfixiate, este sustrasă Principiul dc uscqre a linului se ba? nă că finul esţo bine uscal. Pentru curate 12 eleclrovenţilatoare, iar î'i
majoritatea unităţilor agricole care o însemnată suprafaţă dm circuitul zr.r/.ă pe faptul că aerul dirijat care «i avea o siguranţă mai mare oMe in? v iilo r numărul lor va creşte. Pe acea­
cultiva lucerna si trifoi. Pentru obţi­ producliy. Si în acest caz, mai ales în vine de la ventilator pe si|t> grătar rlicat să se execute două verificări. stă cale se va contribui la sporirea a ngajează
nerea unui fin dc cqlilato mai bună anii ploipşi se înregistrează însem­ trece prin stratul dc fîp, se .saturea­ Care sînt avantajele a c e le i meto­ cantitativă şi calitativa a (murilor,
s-a recurs la uscarea lui pe suporţi nate pierderi. Tonte acestea au de­ ză cu apa absorbită (ţin plutite >> de ? In primul rind sc reduc pierde­ coca ce va duce la o mai bimq bra­ — muncitori necaiificaţi pentru subteran
Iprcpeleci, colibe, capre, garduri ele.). terminat ca în cadrul staţiunilor agri­ iese afară. La baza principiului sta rile prin scuUmtro cu 15 pînă la 33 nde a animalelor, condiţie necesară
In regiunea noastră acest sistem este cole experimentale să se facă cerce­ proprietatea aerului almosleric dc a ta su'.ă, cu aîtc cuvinte sc obţine o pentru sporirea productivităţii lor.
Se asigură cazarea în dormitor comun şi masa la
cantină, contra cost.
dc muzica populară „B riu le ţu l" din
A í ít Ii N íí À Conşfanta; II, 10 A rii vesele din ope?
rt re; 8,40 Estrada dimineţii; 0,03 Solişti Pentru Informaţii suplimentare doritorii se pol a-
si formaţii (¡0 muzică usparai 11,03 ciresa la serviciul personal ¡nvăfămînt din exploatare j
Cintcce dc Laurenliit Prof.Ma; 11,30
Universitatea tehnica radio; 11,45 M (‘- între orele 7^15, telefon — Ceriej 2.
JO! 17 lÜÍJiE 1365 ridlane şi paralele muzicale; 12.30
„Bdilca care mi-i drag m ie“ — em i­
siune dc melodii populare; 13,30 Emi­
__>ji ‘ 1 siune literară; 16/20 Dialog cu
<T 6 II' Di t»| A mâneşti. regiunea Bucureşti si Firi- ascultătorii; 17,15 M elodii de Irvinq
leaz, regiunea Banal; 5,25 Piese dc
Berlin; IR,00 Muzică uşoară cţe Ghc-
r ' ^ DEV;A: Asia-i lot ce s-a intim p’.al estradă; 6,10 „Cei senin" — muzică iMso Denclrino; l (.),0â „A u înflorit sql-
I V v F « j i f a ; jt}*\ — rinem atogralul „P atria” ; Caidul — uşoară ; 6,35 Canţonete in interpre­ clr.iii iară" — emisiune de romanţe;
(•¡ncnulogralul „A rta "; PETROŞANI: tări orchestrale,- 7.15 Tineri solişti dc 10,30 Coordonate culturale 1965; 10.45
Parisul vesel — cinematograful „Re­ muzică uşoară.- 7.30 Sfatul medicu­ Ritmuri şi melodii do dans: 20,30 Ac-
publica"; Mă iubcşii', nu mă iubeş­ lui: Importanta regimului !aclo-vrq»>- lualitaicd muzicală; 22,30 Album liric
te — cinematograful „7 Noiembrie"; ţarian ; 10,15 Scriitori în lum i­ de opere UI.
:£f- V d w w í i í ' . 1.UPENI: Regina cînlccelor — rine na documentelor : Pa nai t Islrali.
mntocirnful „C gltural" ; SIMERIA : Prezentare dc Horia Oproscu ; 12,03
Pădurea spînzuratilor — cinem an- .In vacanţă — omisiune de d u ’.coc
graiul ..Mureşul" ; ALI3A IIJL1A: liioniereşii; 12,15 Muzică uşoar.i dt* 10,00 Jurnalul televiziunii; 19,20
Neamul Soimâreşlilor — cinematogra­ Radu Ghcorghiii si Horia Ropccu; Pentru copii: „Calul Furv" ( IV): A r­
măsarul nărăvaş; 10,45 Clubul tine­
ful „V icto ria "; SEBEŞ: Diavolul de­ 12.30 „C intare partidului", versuri ale reţii; 21,05 Muzică populară româ­
B U ¡V * ■ sertului — cinematograful „Progre­ tinerilor pocii în lectura autorilor ,- nească; 21,35 Din lume nchinnlc; 21.50
muzica populară:
13,05 Concert dc
sul"; ii pcrmjs să calci pe iarbă —
15,40 „Cit ji Banalul c|e mare" Mari actori ai ecranului: Gérard phi-
cinematograful „Sebeşul"; ORÂSTIE;
Solii in oraş —? cinematograful „P?? - - program de nuizicq populară ; lipc; In îneheicie: Buleiin de ştiri. Bu­
tria"; Pai||a captiva — rjnrmntog.'.ţ- 17,00 Laureaţi ai concursului nj- letin meteorologie.
ful „Flacăra"; HAŢEG: Păpuşii»? rid lernalional „Georgc Lncscu" — iciio?
— cinemaiografnl „Popular"; liRAD-. rul Ion Bu'-^ca; 17.15 Cu m iri afonul d i v o r ţ ? 8<9^ : Si*
Scararnouche — cir.rma|ogra|ul .,Stea­ prin regiunea Suceava,- 17,35 Melodij PPNIRU 34 ORE
ua roşie"; LONEA: Roşu şi negru — tiepuUre cerute dc a s c iiltă lo ri; IH.00
cinematograful „M in e ru l"; ILIA Fărq Seară pentru tineret, 10,00 Ciulă, Vr'Miie frumoasă cu cerul noros
teamă si reproş — ci utm d log raiul dansează — tinerele; 10.30 Tribunii ziua şj senin noaptea V in i moderai
„Lumina*. radio; 20,00 Radiogazcta dc senră; din vest şi nord-ves! Temperaturii
20.30 Varietăţi muzicale; 21,15 Părinţi acrului va fi cuprinsă între 22 şi
R A ti S » Si copii : Poşta părinţilor — răspun­ 26 grade ?iua, iar noaptea între 10
de proî. emerit al R.P.R. Petic Drăgo- şi 15 grade.
f g tjv x ü tëéan Programul I : 5.06 Tarafuri ale coo­ tcscu; 21,30 Petrecere dansantă; 22,20 PENIRU URMĂTOARELE 3 7ILR
perativelor agricole de producţie din Melodii «le prelulindeni. Vreme frumoasă cu temperatura
Aspect din timpul schimbului de experienţă. comunele: Bolintinul din deal şi Ro­ Programul II: 7,50 Ciută orchestra staţionară.