Page 6 - 1965-06
P. 6

Poq.  2                                                                                               Drumul  socialismului                                                                                                         NR.  3242
                                                                                                                                                                                               i»

        IZIIFBRIUEM-FACTOR PHIHCIPflL                                                                                                                                                 GRUPUL  ŞCOLAR  U.M.  CUGIR





                                                                                                                                                                                              P R O S P E C T
              (Urmaré  din  pag.  1)         La  o  producţie  normală  de  lîn  na­  conţine   astfel   o   cantitate   apre­
                                           tural,  pentru  regiunea  noastră,  iată   ciabilă   dc   clorofilă   care   este
        putide  cu  faza  de  imbobocirc.  la  tri-   ce  cantitate  de  proteină  brută  se  poa­  foarte  necesară  organismului  animal.                                                     pentru  anul  şcolar  I965\66.
        Joi,  ghizdei  şi  spcHccio  cu  faza  de  în­  le  oblinc  la  ha  în  raport  cu  felul  dc   Fală  de  uscarea  obişnuită  la  soare,
        ceputul  înfloririi.  la  borceaq  alunei   uscare  a  ie rb ii:      prin  această  metodă  se  înregistrează                                                                        înscrierile  pentru  şcoala  profesionala  de  ucenici
        cînd  înfloreşte  mazărea  sau  măzări­                               o  creştere  a  proteinei  de  peste  60  la
        chea,  iar  hi  1 inelele  naturale  alunei                           sulă.  iar  a  carotenului  (provitomina                                                                se  fac  între  15  şi  2  iulie  1905  pe  baza  unei  cereri  inso­
        t înd  ierburile  grnininee  dominante  au                                                                                                                                    lite  de  următoarele  acte :
                                            —  uscat  în  brazde             A )  de  11  ori.  Finul  uscat  cu  ajutorul
        înspicat  si  sini  în  sladiu!  de  Inainlc                         curenţilor  de  aer  dirijaţi  are  o  va­
        de  înflorire  sau  la  începutul  înflori-   direct pc  păinint   70 kg.  loare  biologică  apropiată  de  nutreţul                                                                  —  CERTIFICAT  DE  8  CLASE  (in  original)
        ni.  Orice  depăşire  a  acestui  momoni   —   uscat în  valuri  şi  căpiţe  .96  kg.  verde  si  conţine  un  procent  ridicat                                                       —  CERTIFICAT DE  NAŞTERE  (în  conie)-
        optim  duce  la  pierderi  mari  de  sub­                             de  calciu.
        stanţe  hrănitoare,  acestea  puţind  a-   —  uscat  pe  colibe,  capre,  M ulte   cooperative   dc   producţie                                                                       —  BULETIN  DE  ANALIZA  SlNGELUI  efec­
        junge  pînă  la  50  la  sută  (uneori  si                           si-ou  procurat  aceste  ventilatoare  şi   R in  nn  MUNTF _
        mai  mult), rezultinil  un  fin  cu  un  pro­  prepelegi  etc.   112 kg.                                                                                                      tuată  cu  3  săptămîni  înainte  de  concurs)
        cent  ridicai  de  celuloză.                                          le  vor  folosi  în  acest  an,      Foto:  1. TEREK                                                            —  REZULTATUL  EXAMENULUI                  RADIOLO-
                                            —  uscat  pe  garduri    140 kg.
          In  multe  pârli  mai  dăinuie  încă  o-
        biroiu l  de  a  se  lăsa  finetelc  să  tic  re­                                                                                                                             GIC  PULMONAR.
        coltate  tîrziu,  după  faza  de  înflorire   Regula  generală  oslo   ca   uscarea   Insilozatul                                                                                     La  examen  pot  candida  absolvenţi  ai  şcolilor ge­
        sau  pinâ  cînd  se  formează  seminţele,   finului  să  se  facă  intr-un  timp  cit
        inolivînrlu-se  că  s-ar  obţine  cantitativ   mai  scurt,  cu  cit  mai  puţine   ma­  ;  trebuie  început                                                                   nerale  de  8  ani  din  regiunea  Hunedoara. în vîrstă de  14-
        un  spor  de  producţie.  Este  adevărat   nipulări,  fără  expuneri  prelungite  la                                                                                          16  ani  împliniţi  la  15  septembrie  1965.
        că  in  unele  cazuri  se  obţine  un  spor
                                           soare  şi  nu  direct  pc  pâmînt,  ci  pe   j  de  acum
        rle  producţie  de   1015  la  sută,   dar   diferite  feluri  de  suporţi,  care  se  pot                                                                                            Candidaţii  care  nu  vor  depune  toate  actele  pînă
        principii  nu tritivi  sini   în   cantitate   confecţiona  din  materiale  lor.^le  de                                                                                       Ia  2  iulie  1965  nu  vor  fi  admişi  la  examen.
        mult  mai  mică.  In  hrănirea  animale­
                                           căuc  fiecare  unitate.
        lor  este  nevoie  de  o  cantitate  mai                               In  perioada  recoltării  finurilor  sînt                                                                      Meseriile  în  care  vor  fi  pregătiţi  cei  admişi:
        mică  de  furaje  atunci  cind  acestea   Alunei  cind  nu  avem  posibilitatea   dese  cazurile  cind   persistă   timpul
        sini  bogate  în  substanţe   nutritive.   să  uscăin  iarba  pe  suporţi  si  sinlem   ploios  şi  pregătirea  lor  este  mult  îm ­                                                 —  FREZOR  -  RABOTOR  -  MORTEZOR  ;
        Importanta  fazei  de  veqetatie  asupra   nevoii!  să  o  lăsăm  în  brazde  po  pă-   piedicata.  Pentru  a  se  evita  pierderi­                                                   —  LĂCĂTUŞ  -  MONTATOR  ;
        calităţii  furajelor  esle  ilustrată  si  de   minl,  pentru  a  se  micşora  pierderile   le  prea  mari  de  substanţe  nutritive
        exemplul  următor  :               prin  scuturarea  frunzelor  şi  florilor,   esle  indicat  sa  se  pregătească  fura­                                                             —  STRUNGAR:
                                           întoarcerea  brazdelor  de  fin  trebuie                                                                                                           —  RECTIFICATOR.
                                           făcută  la  3-4  ore  după  cosi re.  Se  va   jele  prin  metoda  însilozării.  Se  pol
                                                                             însiloza  lucerna,  trifoiul,  borceagurilo'
          M om entul  de     Canlilalea de   bisa  opoi  finul  să  se  usuce,  după.  care   prin  adaus  de  substanţe  chimice  sau                                                        Examenele  încep  în  ziua  de 3  iulie a.c.  şi constau
                                           Se  va  aduna  direct  în  căpiţe,  fără  a-1
            recollare        iarbă  necesa­                                  melasă  pentru  a  se  însiloza  mai  uşor,                                                              din  următoarele  probe:
                                           mai  întoarce*  si  manipula.
                            ră pentru  o u-                                  sau  folosind  plantele  în  stare  pălită
                                                                             precum  si  ierburile  din  finetele  natu­                                                                      —  LIMBA  ROMÂNA,  (scris  şi  oral)'
                            nitate  n u triti­
                                            f i                              rale.  Toate  acestea   se  pot  însiloza   Concursuri
                                            |j  O  metodă  nouă              singure  sau  in  amestec  cu  secară,
                             vă in kg.                                                                                                                                                        —  MATEMATICA  (scris  si  oral).
                                                                             pleavă  sau  tocălurâ  de  paie.                                                                           ŞCOALA  TEHNICA  DE  PERSONAL  TEHNIC
                                                şi  avantajele  ci             Recoltarea  şi  pregătirea
        ;  —  înainte de inspicare  4                                                                 furajelor  ale  cinematografiei                                                         Şcoala  tehnică  cu  durata  de şcolarizare de 3  ani
                                            9                                asigurarea  bazei  furajere.  De  aceea,   Râspuir/.ind   interesului  lot   mai   cele  mai  reprezentative  lilme  româ­
          —   Ja  înspicate         5                                        constituie  o  problema  importantă  în                              curs  li  se  pun  cileva  întrebări   din   primeşte  candidaţi  în  vîrstă  de  17-25  ani,  absolvenţi  ai
          —   la  înflorire         6,5                                      conducerile  cooperativelor   agricole   mare  pe  care  publicul  spectator   il   neşti  (.are  au  rulat  in  ultima  vreme   şcolilor  medii  cu  examen  de  maturitate.
                                            O  metodă  nouă,  care  permite  scur­  de  producţie,  cu  sprijinul  consiliilor   manifestă  fată  de  producţiile  studio­  pe  ecrane:  La  patru  paşi  de  Infinit,
          —  după  înflorire       10      tarea  timpului  de  uscare  si  reducerea   agricole  raionale  si  orăşeneşti  au  da­  urilor   noastre,   întreprinderea  cine­                înscrierile  înceo  la  15  august  pe  baza  unei  cereri
                                           pierderilor,  metodă  ce  se  aplică  mai   toria  să  ia  o  serie  de  măsuri  tehni-   matografică  regională  de  stat  Hune­  Pădurea  spinzuratilor,  Neamul  Şoimă-   însotîle  de  următoarele  acte:
                                           ales  la  lucerna,  este  bolotarca.  A p li­  (.o-organizalorice,  astfel  îneît  paralel   doara  —   Deva  a  iniţiat  un  concurs   reştilor  şi  Gaudeamus  igilur.
          Prin  recoltatul  lîrziu  se  micşorează   cată  în  anul  trecut  de  către  coopera­  cu  celelalte  lucrări  ce  se  desfăşoară   pe  tema:  „Să  cunoaştem  noile  rea­  In  prezent,  concursul  se  organizea­  —  CERTIFICAT DE  NAŞTERE  (copie  legali­
        Si  producţia  coaselor  a  doua  şi  a  treia   tivele  agricole  de  producţie  din  Cis-   în  aqricullură,  recoltarea  furatelor  să   lizări  ale  cinematografiei  româneşti“ .   ză  in  localităţile  Deva.  Petroşani,  Lu-
        Ja  lucerna,  trifoi  si  ghizdei  si  se  pier­  tei,  Tcius  şi  Galtiu,  raionul  Alba,  me­         Pot  participa  la  acest  concurs   toii   peni,  Alba  lulia,  Orăştie.  Sebeş,  Brad   zată)  ;
        de  otava  de  pe  lînctole  naturale,  in-   toda  amintită  a  dat  rezultate  bune.  Eu   se  bucure  de  o  atenţie  deosebită.  oamenii  muncii  din  localităţile   in   şi  llaleq,  urmînd  ca  in  viitor  să  fie   DIPLOMA  DE  MATURITATE  (îii  origi-
        reqisirindu-sc  astfel  o  simţitoare  scă­                            In  lu n rlie   de  condiţiile   concrete   care  se  organizează,  în  afară  de  lu­  organizat  si  în  numeroase  localităţi
                                           constă  în  recoltarea  hiccrnci  in  faza   alp  fiecărei  unităţi,  să  se  stabilească
        dere  a  producţiei.                                                                                    crătorii  dm  reţeaua  cinematografică   din  mediul  rural.          nai)';
                                           rle  imbobocire,  lăsată  in  brazdă  să  se   modul  de  recoltare,  forţele  care  par­                Câştigătorilor  concursului  li  se  ole-
                                           usuce  limp  dc  5-8  ore,  cind  soarele   ticipă  la  aceste  lucrări,  maşinile,  u-   şi  din  presă,  pe  baza  completării  u-   ră  ca  pre m ii:  un  aparat  de  radio,  un   —  BULETIN  DE  ANALIZA  SÎNGELUI  :
                                           i sie  puternic,  sau  pînă  la  24  ore  cind   lildjele  de  recoltat  si  balotat,  tocăto-   nul  număr  nelimitat  de  buletine   de   aparat  dc  fotografiat,  ceasuri   de   —  REZULTATUL  EXAMENULUI   RADIOLO-
                                                                                                                participare.
             Ce  sisteme                   timpul  este  norox,  pinâ  ce  lucerna  n-   hle  de  nutreţ,  mijloacele  de  trans­  In  buletine,  participanţilor  la  con-  inînâ,  stilouri  şi  alic  obiecte.
                                           jnnge  la  un  procent  dc  umiditate  de   port  etc.  Pe  baza  unui  plan  operativ                                                     GIC  PULMONAR ;
             folosim  la  uscare           numai  30-35  la  sută.  In  această  stare   concret,  fiecare  cooperativă  agricolă   vr           !r             ☆                             —  DECLARAŢIE  TIP  DE  STAREA  MATE­
                                           ea  se  balotează  de  pe  brazdă,  folosin-
                                                                             de  producţie  va  trebui  să  treacă  la
                                           du-se  presele  de  balotat  paie.  Halolii   recoltarea,  uscarea  şi  depozitarea  fu ­              litico-educalivă  de  masă  cu  filmele   RIALA ;
                                           se  lasă  apoi  în  picioare  la  soare  si   rajelor  in  asa  fol  incit  toate  lucrări­  Ţinind  seama  de  faptul  ca  reţelei   artistice,  documentare  şi  jurnalele  de
                                           vin i  Încă  4-5  vile  pentru  a  se  desă-                         cinematografice  ii  revin  sarcini  im ­                                     —  ADEVERINŢA  DE  VENIT  IMPOZABIL:
          Pentru  obţinerea  unui  fin  de  cali­  virsi  uscarea,  după  care  se  transportă   le  să  se  iacă  intr-un  timp  cil  mai   portante  in  direcţia  popularizării  111-   wCLualităti.
        tate  nu  este  suficient  ca  finetele  să                          scurt,  cu  pionieri  cit  mai  mici.  Lu­  mr-lor,  a  atragerii  unui  număr  mare   La  concurs  participă  secţiile  cine­  —  ADEVERINŢA  DE  SALARIZARE  PENTRU
        fie  cosile  Io  momentul  optim.  O  marc   In  locul  de  depozitare.  Prin  aplicarea   cerna.  trifoiul,  qhizdciu),  sparccla,  fî-   de  spectatori  şi  a  valorificării  eonii-   matografice   raionale  şi   orăşeneşti,
        importantă  o  constituie  si  felul  cum   acestui  sistem,  lucerna  îşi  păstrează   netele  naturale  din  luncile  n u rilo r,   tului  de  idei  al  acestora,  întreprinde­  cinematografele  pe  35  mm.  de  toate   FIECARE  MEMBRU  DE  FAMILIE.
                                           toate  calităţile,  iar  pierderile  calitati­
        se  face  uscatul  finului.  Dacă  plantele                          din  zona  deluroasă,  din  livezi,  iarba   rea  cinematografică  regională  de  slut   categoriile.   cinematografele  săteşti   Meseriile  în  care  vor  fi  pregătiţi  cei  admişi  *
        se  recoltează  alunei  cînd  au  conţinu­  ve  nu  se  ridică  la  mai  mult  dc  10-15   de  pe  drumuri,  din  zona  căilor  fe­  Munedoara-Dcva   a   organizat   un   pc  l(i  mm.  precum  şi  autocaravanele.
        tul  cel  mai  ridicai  de  substanţe  nu­  la  sulă.  Acest  sistem  de  balotarc  se   rate,  din  grădini,  trebuie  să  fie  re­  concurs  cu  premii  la  care  participă   Câştigătorilor  concursurilor  li  se  a-   —  Tehnician  construcţii  de  maşini.
        tritive,  prin  sisloimil  de  uscare  se  u r­  poale  aplica  şi  la  celelalte  categorii   coltate  şi  depozitate  în  totalitate  îna­  toate  unităţile  din  reţeaua  cinema­  cordă  premii  in  bani.  Informaţii  privind  data  tinerii  examenului  dc
        măreşte  ca  să  se  păstreze  aceste  sub­  de  im u ri.            inte  dc  începerea  recoltării  pâioase-   tografică  a  regiunii.  Unul  din  sco­  Concursul  se  va  dostăşura  in  pe­
        stanţe  si  să  se  evile  pierderile  dato­  In  ultim ul  limp   s  a  introdus   în   lor.  De  felul  cum  se  va  desfăşura  n-   purile  concursului  esle  şi  de  a  sti­  rioada  2  mai  —  31  decembrie  a.c.   admitere  la  Şcoala  tehnică  de  personal  tehnic  se  pri­
        rită  modificărilor  chimice  care  se  pe­  practica  o  metodă  şi  mai  înaintată  de   reastă  acţiune  depinde   în  cea  mai        Cinematoqrnleîe  cîsligătoare  pe  re­  mesc  la  secretariatul  şcolii, str.  11  Iunie nr. 5, telefon 31
        trec  în  plante,  mai  ales  sub  acţiunea   uscare  a  finurilor.  folosindu-se  în  a-   mare  măsură  asigurarea  bazei  fura­  mula  pe  lucrătorii  din  reţeaua  cine­  giune  participă  $i  la  (uza  pe  tară,  or­
        puternica  a  razelor  solare,  pierderi  de   cest  scop  curenţii  dc  aer  dirijaţi,  pro­  jere,  si  în  mod  nemijlocit,  sporirea   matografică  in  găsirea  celor  mai  va­  ganizată  de  Comitetul  de  Stat  pentru
        vitamine,  de  frunze  si  flori  prin  spă­  duşi  de  un  ventilator  sjrccial  acţio­  producţiei  de  lapte,  carne  şi  lină.  riate  forme  si  metode  de  muncă  po-  Cultură  si  Artă.
        larea  si  solubilizarea  substanţelor  nu­  nat  de  curent  electric  sau  de  un  trac­
        tritive  de  către  ploi  sau  chiar  de  că­  tor.  Prin  aplicarea  acestei  metode  se                                                A
        tre  rouă.  In  practică  sînt  cunoscute   obtm  o  serie  de  avantaje:  se  micşo­
                                                                  eliberează  ARTIŞTII  AMATOR
        diferite  metode  de  uscare  a  finurilor.   rează  cheltuielile  de  recoltare,  se  re­                                                                                     ÎNTREPRINDEREA
        Trebuie  să  alegem  insă  acel  sistem   duc  la  maximum  pierderile  prin  scu­
        care  ne  asigură  cit  mai  puţine  pier­  turare,   lucornierele   se
        deri.                              intr-un   timp   foarte   scurt,   finul
                                                                               Timp  de  aproape  două  zile,  Casa  de   a  interpretat  cu  uşurinţă  si  vigoare   marcăm  secvenţele  ..Nici  nn  veqcmet
                                                                             cultură  din  Hunedoara  a  fost  gazda  fa­  cileva  piese  folclorice  specifice  re­  de  minereu  rcbulal",  cup le tu l:  ,.Mi-c
                                                                             zei  orăşeneşti  a   Festivalului  cînlecu-   giunii  noastre  (hatoqanâ  şi  învirtită).  dor  de-un  vagonct  cura t“  şi  olu Ic.
                                                                             lui  şi  dansului  hunedorcan,  manifes­  Menţionăm  că,  pe  lingă  tmuta  a-   Mişcarea  firească  in  scenă,  costuma­
                                                                             tare  închinată  celui  di*-a!  lV-lea  Con­  tractivă  de  prezentare  (în  costum  pă-   ţia  şi  recuzita,  bine  alese,  au  con­
                                                                             gres  al  P.M.U.                   durenesc).  corul  E.M.  Gholar  a  avut   tribuit  la  reuşita  programului.
                                                                               Publicul  luincdorean,  cunoscut  prin   un  repertoriu  variat,  bine  interpretat.  Brigăzile  artistice  de  aguatie  de  le
                          r .\                                               simpalia  şi  căldura  cu  care  primeşte   liuc,  cunoscută  publicului  hunedorcan,   C.S.H.,  deşi  au  beneficiat  in  cele  mai
                                                                                                                 Formaţia  insirumenlnlâ  a  E.M.  Te-
                                                                             mnniieslărilc  dc  acest  gen,  a  pa rtici­
                                                                                                                                                  m ulic  cazuri  de  texte  corespunzătoa­
                         h x                                                 pat  în  număr  mare,  sala  do  specta­  s-a  prezentat  cu  un  repertoriu  etero­  re,  nu  au  reuşit  totdeauna  să  le  pună
                                                                             cole  devenind  ncincăpătoaro.
                                                                                                                                                  suficient  de  bine  în  valoare.
                                                                               Cele  peste  30  de  formaţii  artistice,   gen  :  muzică  populară  şi  uşoară.  Con­  Publicul  spectator  a  aplaudat   cu
                                                                                                                siderăm  că  muzica  uşoară  nu  era  po­
                                                                             cu  aproximativ  550  interpreţi,  au  ofe­                          căldură  pe  cei  peste  40  de  solişti  vo­
                                                                                                                trivită  in  Festivalul  cinlecului  şi  jo­
                                                                             rit  un  spectacol  plin  de  dinamism  şi                           cali  si  instrumenlişli  care,  prin  re­
                                                                             frumuşele.  C oloritul  viu  al  portului   cului  popular.  O  notă  pozitivă  se  cu­  pertoriul  variat  şi  interpretarea  ar­  O LE  TEHNICE
                                                                             popular  pădurencsc,  în  care  s-au  pre­  vine  însă  calităţii  interpretării  piese­  tistică,  au  dovedit  marile  posibilităţi   Din   :  : K
                                                                                                                lor  folclorice  şi  în  special  acompania­
                                                                             zentat  grupul  folcloric  din  Dăbîca  şi   mentului  reuşii  al  soliştilor  de  muzică   care  există  In  rîndul  artiştilor  ama­
                                                                             corul  Exploatării  miniere  din  Gbelar,   jjopulară.  In  acest  sens  remarcăm  şi   tori.  Solista  Boilos  Măria  de  la  că­
                                                                             ca  si  costumul  celorlalte  formaţii,  a   taralul  I.C.S.Il.  compus  din  17  instru­  minul  cultural  din  Boj.  în  vîrslâ  dc
                                                                             contribuit  la  crearea  unei  atmosfere                             peste  n0  de  ani,  prin  prezenta  sa  la
                                                                             de  adevărată  sărbătoare.         mentişti  (dirijor  I.  Slănescu).  fcslival,  a  demonstrat  că  dragostea                                 •  PRODUS
                                                                               Esle  destul  de  greu  să  alegi  pc  „cei   Aşezămintclc  culturale  din  raza  o-   pentru  cinlecul  popular,  plăcerea  de               R E F R A C T A
                                                                             mai  buni",  dinlr-un  număr  aiit   de   rnşului  regional  Hunedoara  au  fost   a  cînla.  reuşesc  să  învingă  d ific u l­
                                                                             mare  de  interpreţi  si  formalii.  Vom   reprezentaţi*  de  căminele  culturale  din   tăţile  vîrslei.  Ea  o  interpretat   cu
                                                                             încerca  totuşi   să  prezentăm  o  ima­  Dăbîca,  l>oj,  Slreisingeorgiu.  Uatiz  şi   succes  cinlecul  „Crisule  —  Mureşule".
                                                                             gine  cit  mai  apropiată  de  realitate.   Zlasti.                  Ncamlu  Euqonia.  Negru  Agneta,  Le­
                                                                             Remarcăm  de  la  început  numărul  mare   Un  punct  atractiv  al  programului  a   tca  V irgil.  A lic  Octavian,  Saiulor  Ma-                 y 1  ATORI
                                                                             de  formalii  sindicale  prezente  la  fes­  constat  in  prezentarea  obiceiului  de   ria,  Cepclea  lulia   sînt  doar  citeva
                                                                             tival.                             nuntă  de  către  grupul  folcloric  din   nume  din  grupul  mare  de  solişti  vocali                         m e t r ic i.
                                                                               Combinatul  siderurgic   şi-a   adus   Dăbîca.  împletirea  interesantă  dintre   ce  s-au  perindat  prin  fata  spectato­
                                                                             contribuţia  la  buna  reuşită  a  pro­  text.  melodie  şi  joc,  originalitatea  cos­  rilor.
                                                                             gramului  prin  proze.ntarca   corului   tumelor,  dinamismul  mişcării  in  scenă,   Confruntarea  de  la  Hunedoara  a  re­
                                                                             (de  dala  aceasta  redus  ca  număr),  dis­  au  creat  o  atmosferă  de  autentică  pe­  levat  numărul  mare  de  formaţii  artis­
                                                                             tins  cu  premiul  111  la  ultim ul  con­  trecere  populară.
                                                                                                                                                  tice  capabile  să  susţină  spectacole  dc
                                                                             curs  republican  al  form aţiilor  artis­
                                                                                                                 Un  al  doilea  grup  folcloric,  mai  res-   calitate.  Se  impunea  insă,  ţinind  sea­
                                                                             tice  de  amatori  ;  formaţia  de  dansuri,   lrîns  ca  număr,  a  fost  prezentat  dc   ma  dc  specificul  acestei  manifestări   ÎNTREPRINDEREA  DE  CONSTRUCŢII
                                                                             laureată  a  concursului  VII,  a  unor   căminul  cultural  din  Boj.  Echipa  dc   artistice,  o  mai  marc  atenlic  în  alcă­
                                                                             brigăzi  artistice,  formalii  instrumen­  dansuri  a  cooperativei  „Drum  nou"   tuirea  repertoriului  formaţiilor  si  in­  FORESTIERE  DEVA
                                                                             tale  (de  muzică  uşoară  şi  mandoli­  din  Hunedoara  ca  şi  cea  a  căminului   terpreţilor,  ca  şi  o  exigentă  sporită  in
                                                                             ne),  solişti  vocali.             cultura)  din  Slreisîngeorqiu  (dansuri   selectarea  soliştilor  (în  special  a  ce­
                                                                               A tit  corul  (d irijo r  C.  Ungureanu)   maqhinre)  se  inscriu  în  rîm lul  forma­  lor  vocali).  S-a  resimţit  apoi  lipsa  de   STRADA  DOROBANŢILOR  NR.  24
                                                                             cit  si  formaţia  de  dansuri  (instructor   ţiilor  cu  o  bună  interpretare  artistică.
                                                                             Pecs  Aurora),  nu  şi-au  dezminţit  pres­                          acompaniament  la  programele  unor              ANGAJEAZA  DE  URGENŢA:
                                                                                                                 Brigăzile  artistice  de  agitaţie  au  a-
                                                                             tigiul  de  care  se  bucură,  fiind  înde­  dus  în  scenă  preocupările  de  zi  cu  zi   brigăzi  artislice  de  agitaţie,
                                                                             lung  aplaudate  de  spectatori  pentru                                O  menţiune  specială  pentru  orga­    —  maiştri  constructori ;
                                                                             calitatea  interpretării.          ale  celor  ce  muncesc  in  mine,  uzine   nizatori  şi  prezentatori  care  au  con­
                                                                               O  bună  impresie  au  lăsat  form aţii­  sau  pe  ogoare.  Programul  brigăzii  ar­  tribuit  substanţial  la  buna  desfăşurare   —  tehnicieni  constructori  ;
                                                                             le  artistice  ale  Uzinei  „V icto ria "  din   tistice  de  agitaţie  a  E.M.  Teliuc  —   u  spectacolului.  —  ingineri  constructori.
                                                                             Călău.  In  repertoriul  corului  au  fost   „C intali  mineri  cu  ţara-nlreagA"  —  a
                                                                             incluse  cîntece  despre  patrie  şi  pariul   prezentat   aspecte   din   munca   m i­  ŞTEFAN  G ALIC EAN U    Aceste  posturi  sînt  la  şantierul  drum  auto  Teliuc
                                                                             şi  prelucrări  de  folclor.  Cinlecul  „N u
             Aeftuuert  de  însiloiare  a  secarei  se  bucură  de  o  atenţie  sporită  din   gîndi  bade  că-mi  j>asă"  se  însene  ca   nerilor  pentru  depăşirea  planului  şi   GHEORGHE  ARMAŞESCU   —  Topliţa— Hunedoara.
         partea  ţăranilor  cooperatori  din  Sintandrei.                    o  reuşită  realizare  interpretativă  a   realizarea  de  economii  în  cinstea  ce­  motodişti  la  Casa  regională   Se asigură cazarea.
                                                        Foto  :  V.  O N O IU  corului.  Taraful,  deşi  redus  ca  număr,  lui  de-al  lV-lea  Congres  al  P.M.R.  Re­  a  creaţiei  populare
                                                                                                                                                                                           Lucrarea  începe  pe  data  de  10  iunie  1965.
                                                                                                                                                                                           Relaţii  suplimentare  se  pot  cere  zilnic  la  serviciul
                                                                                                                                                7.30;  9.00;  11,00;  13,00;  15,00;  17,00;
                   A G E N D                               A                 gostei"  —  muzică  uşoară;  7,30  Sfa­  Gică  Pelrescu,  Florin  Dorian,-  22,30   19.00;  21,00;  23,00;  0,52  (programul   personal  ad-tiv  din  cadrul  întreprinderii,   telefon  nr.
                                                                             tul  medicului;  7,45  „Mandoline,  v io ­
                                                                                                               Ritm  si  tinerele.
                                                                                                                                                                                      1589,  1397.
                                                                             ri.  chitare"  —  muzică  uşoară;  8,00
                                                                                                                                                 IU-
                                                                                                                 Programul  II  :  7,35  Piese  inter­
                                                                             Sugiarul  presei;  8.06  Muzică  uşoa-   pretate  do  fanfară;  7.50  Cîntece  si
                                                                             râ;  8,55  Solişti  şi  form alii  de  muzică   jocuri  populare,-  8,05  M elodii  de  es­  T E L E V I Z I U N E
                                                                             uşoară;  9,40  Cîntece  si  jocuri  popu­  tradă,-  9,03  „M elodii  pe  placul  tu­
                         MIERCURI  2  IUNiE  1965                            lare;  10,30  Instantanee   culturale,-   turor“  —  muzică  uşoară;  10.'40  „Ne   După-amiazâ  —  fotbal  :  în lîln in le
                                                                             13.19  Concert  de  p rin z ;  14.10  „C he­  aşteaptă  tabăra“  —  emisiune  de  cîn-   dinlre  echipele  Rapid  —  Progresul
                                                                             marea  dragostei“  —  muzica  de  es-   lece  pioniereşti;  11,03  Muzică  popu­  şi  Dinamo  Bucureşti  —  Steaua  ;  19.00
                                                                             iradă;  15.40  Muzică  populară  inter­  lară;  12,15  Din  muzica   popoarelor;   Jurnalul  televiziunii  ;  19,20  Pentru
                 c i N  i:  ivi  a          frirt"  ;  Eroi  curajoşi  ca  tigrii  —  ci­  pretată  de  11 ie  Arlinescu,  Stela  Fi-   13,03  Scleclmni  din  operete.  13,30   c o p ii:  „Spaima  dovleceilor"  —  sce­
                                            nematograful  „Flacăra“ ;   H A Ţ E G :   rulescu  si  Uie  Caz,acu;  16,15  Muzică   De  toate  pentru  toii  (reluare);  14.25   netă  de  Chira  Dragonnr  ;  20.00  De­
                                            Pădurea  spinzuratilor  —  cinemato­  uşoară;  16,30  Roza  vinturilor,-  17,00                      buturi;  21,00  Oameni  sărmani.  E-
            DEVA  :  Casa  Ricordi  —  cinema­                                                                 Muzică;  15.10  Caleidoscop  muzical;
           tograful  „Patria“ ;  Divorţ  italian  —   graful  „Popular";  B R AD ;  Solie  pen­  Program  muzical  cerut  de  colectivul   15,30  Sliinln  in  slujba  păcii;  15,40   cranizarc  de  Ion  Barna  după  lucra­
                                            tru  nn  australian  —  cinematograful   Uzinelor  mecanice  din  Plopeni  —                         rea  cu  acelaşi  titlu  de  F.M.  Dostoiev.
          —  cinematograful  „A rta ":  Hanka  —   „Steaua  roşie“ ;  L O N E A :  Nu  te  a-                  Un  tango  pentru  tine  —  muzică  dc   ski"  ;  In  încheiere:  Buletin  de  ştiri.
          grădina  de  vară;  PETROŞANI:  Cu   linge  de  fericire  —  cinematograful   regiunea  Ploieşti  şi  de  membrii  coo­  estradă;  16,00 „Ride  luna  dup-Qn  nor"  Buletin  meteorologic.
          bicicleta  spre  Lună  şi  Cei  3  muş­  ..M inerul";  1LIA  :  Sechestratul  din   perativei  agricole  de  producţie  din   —  melodii  populare;  17,15  Muzică
           chetari  —  cinematograful  „Repu­  Aîlona  —  cinematograful  „Lum ina";   satul  Bo/.ed,  regiunea  Mureş-Auto-   uşoară  interpretată  de  Lavinia  Slă-
          blica“ ;  Neamul  Şoimâreşlilor  —  ci­  H U N E D O A R A :  Misterele  Parisului   nomă  Maghiară;  II). 15  Universitatea   veanu;   19,05  „Călătorie  muzicală"  I I qbI!<*î î î b   m e i e o r o t o ^ î c
           nematograful  ,.7  Noiem brie“ ;  LU-                              tehnică  radio;  10,30  Interpreţi   de   —  muzică  uşoară.-  19.30  Teatru   la
                                            —  Stadionul  „C o rvinu l".      muzică  uşoară;  Aida  Moga.  Bobby
          P E N I:  Gaudeamus  igitur  —  cinema­                                                              microfon  •  „M iza ntrop ul"   comedie   PENTRU  24  ORE
                                                                             Solo.  Nalaşa  Zclska.  Dusan  Iaksic,
          tograful  „C u ltu ra l“ ;  S1MERIA:  Can­                                                           de  M olitve;  21,15  „A m   îndrăgit  o   Vremea  se  va  menţine  n  fia b ilă
          can  —  cinematograful   „M ure şul“ ;    31  A  I)  3  O          Silvie  Variau.  A lin   Noreanu,  Sara   melodie"  —  muzică  uşoară;   22 05   cu  cerul  noros.  V or  cădea  p:ecij>i-
                                                                             Monliel,  Frank  Schöbe),  Roxana  M a ­
           ALBA  1Ü LIA:  Gaudeamus  ig ilu r  şi   Programul  I  :  5,06  Muzică  uşoară;                     „Cînlece  de   dragoste"  —  mii/...ă   talii  sub  forma  de  averse  insolite
                                                                              tei,  Paul  Anka;  20,00  Radiogazela  de
           Păţaniile  lui  Tolca  K liu kvin   —  ci­  5.20  Jurnalul  satelor,-  5.30  Lecţia  de   seară.  20,30  Varietăţi  muzicale;  21,15   uşoară;  23,05  Inîiln ire  cu  melodia  şi   de  descărcări  electrice.  V iu lu i   va
           nematograful  „ V i; torid“ ;   SEBEŞ:   gimnastică;  6,00  Ciută  orchestra  de   „Autograf  pe  o  carte  nouă“  —  Ben   interpretul  preferai.  suda  potrivit,  local  pînă  la  tare.
           Patru  fete  intr-o  curte  —  cinemato­  muzică  populară  „Dunărea“  a  Sfa­                                                       din  sud  şi   sud-esl.   Temperatura
          graful  „Progresul“ ;  Viată  nouă  —   tului  popular  din  Olteniţa;  6,35  M e ­  Corlaciu  despre  romanul  său  „Ba-   Buletine  de  ştiri  şi  ra d io ju rn a le :   aerului  va  fi  cuprinsă  între  2  şi  28
          cinematograful  „Sebeşul“ ;  ORÂŞTIE:   lodii  vesele  pe  portativ,-  6,45  Salut   ricina“  (în  curs  de  apariţie);  22,20   5,00;  6,00;  7,00;  10,00;  12,00;  14,00;   grade  ziua,  iar  noaptea  între  10  şi
           A   3-a  rachetă  —  cinematograful  „Pa-  voios  de  pionier;  7,15  „Polca  dra-  M elodii  lansate  de...  surorile  Cosak,  16,00;  22,00;  23,52  (programul  I)  16  grade.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11