Page 60 - 1965-06
P. 60
Făgî ?r Drumul socialismului Hr. 3255
ADDIS ABEBA 16 (Agerpres). — Cuaison Sackey, în care se face uni
Continuîndu-şi lucrările la Addis bilanţ prealabil al activităţii Com ite
Abeba, Comitetul special al O.N.U. tului. La propunerea reprezentantului
pentru decolonizare (Comitetul celor Afganistanului, sprijin it de Franţa.
24) a discutat în şedinţa sa de luni Pakistan, Uniunea Sovietică, în raport
probleme privind politica rasială dusă a fost inclus un punct care arată că
de guvernul Republicii Sud-Africane. membrii Com itetului special sint de
Delegatul Coastei de Fildeş a cerut acord că Organizaţia N aţiunilor Unita
în cuvîntarca sa anularea mandatului trebuie să fie întărită si că Adunarea i
de tutelă asupra A fric ii de sud-vest, Generala, atunci cînd se va în tru n i
pc care-1 deţine încă în mod ilegal din nou, trebuie să funcţioneze nor
guvernul lui Verwoerd. El a cerut mal, în conformitate cu regulile ei
com itetului să întreprindă măsuri e fi procedurale.
Prezenţe ciente pentru a împiedica anexarea
acestui teritoriu de către Republica
Sud-Africană.
In şedinţa de după-amiază au luat
romaneşti cu vin tu l reprezentantul R.P. Polono
PARIS 16 (Agerprcs). — preşedintele Franţei a vizitat depar şi. reprezentantul A fric ii de sud-vest,
Generalul de Gaulle $i-a început tamentul Seine et Oise. Intr-o cuvin- ATEN A 16 — Corespondentul care au cerul tuturor ţărilor membre
miercuri, ceea ce France Presse de tare rostită la Saint-Germain-en-Laye, Agerpres, C. Alexandroaie, trans ale O.N.U. să refuze orice sprijin a-
numeşte cel de-al treilea şi ultim ul el şi-a reafirmat ideile salo despre mite : cordat Republicii Sud-Africane.
turneu din timpul actualului sâu man „politica naţională franceză“ , bazată ☆
dat. FI va vizita localităţi din depar pe puterea militară. In oraşele Larissa şi Voios din N E W YORK 16 (Agerpresl. —
tamentele din ju ru l capitalei, respec Reierindu-se la unele probleme ale regiunea Tessalia au fost organi Comitetul special al O.N.U. pentru UN NOU CENTRU
tiv Seine et Oise. Seine el M arne şi situaţiei internaţionale, generalul de zate manifestări culturale de ca operaţiile destinate menţinerii păcii DE TELEVIZIUNE IN U.R.S.S,
Eure el Loire. Călătoria sa se va în Gaulle a subliniat în mod special ne ire Liga de prietenie greco-ro- şi-a întrerupt lucrările pînă în luna
cheia la 20 iunie. cesitatea unităţii statelor vesl-euro- mâne. august. Cea dc-a 19-a sesiune a A d u La marginea Moscovei, în
Miercuri, in prima zi a turneului, pene. In cadrul acestor manifestări apropiere dc parcul Ostanki-
nării Generale a O.N.U. a îm puter
primarii celor două oraje au ros nicit comitetul să examineze sub toa no. pe o suprafaţă de 40 ha
tit cuvîntări de salut, iar genera te aspectele problema operaţiilor se construieşte un centru uni
/. B. Tito va face o vizită în lul Leónidas Spais, preşedintele O.N.U. pentru menţinerea păcii, in onal de televiziune care va fi
Ligii de prietenie greco-române, clusiv posibilitatea de a lichida ac cel mai marc din Uniunea So
BELGRAD 16 (Agerpres). — R.S.F. Iugoslavia, secretar general al şi Mircea Bălănescu, ambasado tualele dificultăţi financiare ale O r vietică şi unul din cele mai
La invitaţia Prezidiului Sovietului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, rul R.P. Române, au vorbit des ganizaţiei N a ţiunilor Unite. Comitetul mari din Europa. Noul lele-
Suprem al U.R.S.S., a Consiliului de va face, începînd de la 18 iunie, o pre strîngerea relaţiilor de prie GUATEMALA. — Aspect de avea sarcina să prezinte un raport centru, care va fl dat in ex
M in iştri şi a Prezidiului C. C. al tenie şi colaborare dintre cele Noi demonstraţii Ia o recenta demonstraţie des A du nării Generale cel mai tîrziu la ploatare spre sfirşilul anului
P.C.U.S., Iosip Droz Tito, preşedintele vizită oficială în Uniunea Sovietică. două ţării. Deputatul Takis făşurata pe străzile principale 15 iunie, lucru ce n-a putut fi rea 1968, va putea transmite zil
Ghiorghiou (Uniunea de Centru) antisegregaţioniste ale oraşului Guatemala ca pro lizat din cauza poziţiilor divergente. nic cite şase programe dc te
leviziune, dintre care unul in
In şedinţa din 15 iunie, Comitetul
bolivia : ¡niensitarea represiunilor şi-a împărtăşit impresiile din vi test împotriva Intervenţiei ame a aprobat raportul prezentat de secre culori.
zita recentă făcută in România.
Domini
ricane din Republica
Au fost apoi prezentate filme ro la Chicago tarul general al O.N.U. U Thnnt si Noul centru unional de te
mâneşti. cană. leviziune va uşura considera
împotriva oamenilor muncii şi a activiştilor La aceste manifestări culturale, CH IC AGO 16 (Agerpres), — preşedintele celei de-a 10-a sesiuni bil activitatea celor peste 130
La Chicago se ţin lanţ demonstra
care au reunit fiecare peste 1.000 ţiile populaţiei de culoare împotriva de telecenlre existente în pre
La minele „Siglo V einle" şi „Ca- zent In Uniunea Sovietică, in-
de persoane, au fost de faţă pre segregaţiei rasiale care există în şco
tăvi", au fost operate noi arestări de fecţii judeţelor şi alte persoane lile din acest mare oraş situai in cen trucit el va pregăti programe
către armată şi poliţie, care au ocu oficiale. trul S.U.A. In cursul celei de-a patra şi pentru alte studiouri dc te
LA PAZ 16 (Agerpres). — pat minele. Printre cei arestaţi se află demonstraţii, organizată în ultimele RIO DE JANEIRO 16 (Agerpres). — în Brazilia în vederea creării acestei leviziune din ţară.
In Bolivia, junta militară condusă şi femei. Politia a efectuat perche O După cum relatează presa brazilia „fundaţii". Ea este compusă fiin I?
de generalul Rene Barrientos inten ziţii la dom iciliul unui mare număr şase zile, manifestanţii au tre nă, în prezent se examinează ches persoane, dintre care insă numai 3 EPIDEMIE DE
sifică represiunile împotriva oameni rle mineri. Creşterea şomajului, pro TBILISI 16 (Agerpres). — cut pe principalele străzi ale o- tiunea încheierii unui acord între sini reprezentanţi ai Academiei de GASTROENTERITÂ IN INDIA
lor muncii şi a activiştilor sindicali. vocată de asa-zispte măsuri „de mo Pe scena Teatrului de dramă raşului îndreplîndu-se spre primă Brazilia şi S.U.A. privito r la crearea şliinte. Doi sint funcţionari ai De
Continuă concedierea minerilor de la dernizare a industriei m iniere” , cit si „Şola Rustaveli", din Tbilisi, a rie. Deşi poliţia a areslal un număr „Fundaţiei de investigaţii tropicale", partamentului dc Stat şi ceilalţi spe Ministerul Sănătăţii al In
minele aparlinînd companiei de stat intensificarea represiunilor au agra fost prezentată in premieră co de 85 de manifestanţi, o delegaţie a sub conducerea Academiei de ştiinţe cialişti şi consilieri.
„Corporacion Minera Boliviana” . T o t vat foarte mult situaţia politică in acestora a reuşit să fie primită de p ri a S.U.A. şi finanţată cu capital nord- După cum arată ziarele, chiar în diei o anunţat că in Calcu
odată, au loc concedieri ale salaria ternă din Bolivia. Situaţia materială media „O scrisoare pierdută" de mar căruia i-au cerut punerea în li american, avînd drept scop studie rindurile guvernului se manifestă re ta a izbucnit n epidemic de
ţilor de la căile ferate şi din institu n oamenilor muncii s-a înrăutăţit, de I L. Caragiale. bertate a celor circa 500 de persoane rea posibilităţilor de cxploalaro a bo zistentă împotriva acestui proiect. gastroenterită în urma cărei a
ţiile de stat. asemenea. După cum transmite agenţia arestate în cursul recentelor demon găţiilor regiunii Amazonului. Această au încetat din viaţă 560 dc
straţii. De asemenea, delegaţia a ce Guvernatorul stalului Amazonus. Ar- persoane. Pină în prezent s-au
TASS, piesa românească s-a bu rut autorizalia organizării unui mare regiune are peste 5 milioane km pă tur Reîs, a declarat că „în realitate înregistrat 3.645 dc cazuri. în
f f curat de succes. marş de la un capăt la celălalt al traţi, reprezenlind 42 la sută din te este vorba de ocuparea Amazonici cercările de o opri extinde
ritoriul Braziliei.
oraşului. rea epidemiei nu s-au dove
r» O misiune nord-americonă a sosit dc către Statele U nite”.
dit eficace. Potrivit aprecie
PARIS 16 — Corespondentul A- lui european, care reuneşte parlamen rilor făcute de medici sim p
gerpres, Georges Dascal, transmite: lari din Piaţa comună. tom ele bolii sint asemănă
Lucrările sesiunii Consiliului m i Dezbaterile sesiunii Consiliului mi congg: Lupte crîncene între forţele toare cu cclc ale holerei.
nisterial al Pielei comune s-au în nisterial ou scos în evidentă dive r
cheiat miercuri la Bruxelles, iixînri gentele dintre „cei sase", îndeosebi COMBATEREA CANCERULUI
o nouă întîlnire pentru 28 iunie, cînd In problema finanţării politicii agrare •¿¿ente şi trupe!e guverna PRIN SUPRAÎNCĂLZIREA
vor fi reluate negocierile în proble
comune. In comunicatul oficial dat
ma finanţării politicii agrare comu LEOPOLDVILLE Ui (Agerpres). — s-au dedat la crime monstruoase, uci- pot duce Ia scindarea forţelor afri ARTIFICIALA A CORPULUI
ne. In cursul dezbaterilor a fost a- publicităţii la încheierea lucrărilor Şeful guvernutui revoluţionar con- (jînd numeroşi locuitori. Un număr do cane, ceea ce este în defavoarea
bordală, de asemenea, problema ex se arată că schimbul de păreri a dus golez, Cristophe Gbenye, a dat pu bli poşte 70 de misionari de provenien După opt luni luptei pentru independentă ce se După cum transmite n-
tinderii îm puternicirilor Parlamentu doar la „lăm urirea situaţiei". cităţii la Brazzaville o declaraţie în ţă belgiană şi olandeză au fost. dc genţia ADN, cunoscutul fi
care arată că recent, în localitatea asemenea, ucişi pretextindu-se că ar de guvernare duce pe continent". zician prof. dr. M anfird
Bula au avut loc lupte crîncene Intre fi colaborat cu insurgenţii". Protcs- La rîndul său, ziarul ghanez von Ardcnnc a expus la
forlelc insurgente şi trupele guver tînd împotriva acestei crime comisă „D a ily N ation" apreciază că după Berlin, in faţa unul au
nului de la Leopoldville, puternic spri dc trupele lui Choinbe, Gbenye a ex confcrinla de la Lagos a reieşit ditoriu alcătuit din oameni de
l i
jinite de unităţile dc mercenari. „In primat condoleanţe ţărilor ai căror ce Greutăţile economice cărora tre clar necesitatea ca „divergentele ştiinţă şi medici,s-o nouă con
"i» localitate, scrie Gbcnye, au pătruns tăţeni au căzut victime crimelor din buie să le focă fată guvernul W j|. între ţările africane trebuie rezol cepţie Cu privire la combate
două batalioane de mercenari care Buia. son si poziţia precară a acestuia vate pe calea tratativelor bilaterale, rea cancerului prin supraîn
in parlament continuă să se afle în fără a se ajunge la contradicţii ce
NEW YORK 10 (Agerpres). — prinse". Liderii ciprioţilor turci, ins atenţia presei occidentale. Ziarul pot pune în pericol unitatea africa călzirea a rtific ia lă a corpu
Consiliul de Securitate a holărit piraţi din afară, au intensifical pro economic vesl-german „Induslricku- lui. Prof dr. Ardenne a cal
nă. O altă publicaţie ghaneză, „Pan
Ţparţi, la recomandarea secretarului vocările urmărind „subminarea pro T rier" arată că „după opt luni de gu Africa", apreciază că intenţia ţărilor culat cu ajutorul unor meto
general ai O.N.U., să reînnoiască gramului de pace al gu vern ulu i" şi vernare. partidul laburist se află africane, membre ale O.C.A.M., de de fizico-matematicc că ce
mandatul forţelor O.N.U. in Cipru pe „revenirea la condiţii normale" . şi --SA4GON 16 f-Agerpres). — - după aterizarea a două avioane m i din nou înlr-o grea situaţie econo lulele canceroase extrem dc
o perioadă de încă şase luni, pină constituind „o permanentă sursă de Pc aeroportul internaţional din Saî- litare americane, care aveau la bord mică şi politică. El trebuie să în a boicota conferinţa de la Acera a sensibile la căldură pot fi
la 26 decembrie. tensiune şi de ameninţări la adresa gon s-a produs miercuri dimineaţa o 120 de m ilitari ce urmau să fie îmbar vingă în tară şi străinătate o criză şefilor de state membre ale O.U.A. distruse la 44-45 grade in
Luînri cuvintul în cadrul şedinţei păcii". Orhan Erlop, reprezentantul puternică explozie care a distrus o caţi pc un avion de transport spre de încredere Nu se poate prevedea îşi are rădăcinile în influentele proporţie de 95 la sută
Consiliului, delegalul Ciprului, Spi- Turciei la O.N.U. a respins aceste parte a clădirii aeroportului. Potrivit Statele Unite. deocamdată dacă acest lucru este străine. Ea cere conducătorilor a- Cu ajutorul mijloacelor teh
ros Kiprianu, a arătat că în perioa acuzaţii şi a declarat că ciprioţii datelor neoficiale, relatează cores posibil. Există posibilitatea dizolvă fricani „să se concentreze mai mult nice elaborate la institutul
da ultim elor trei luni în care a fost greci au încercat, fără succes însă, pondentul din Saigon al agenţiei A s Se apreciază că pagubele materia rii parlamentului si ţinerii dc noi asupra problemelor privind cons „ Ardenne" şi cu ajutorul unor
reînnoit mandatul forţelor O.N.U., să folosească forţa O N U . „ca ins sociated Press, au fost rănite 46 de le sint importante. Cursele aeriene truirea unei A frici independente, metode de supraveghere co
guvernul cipriot a continuat. îm preu trument pentru a infringe rezisten persoane, între care 34 de americani. din Saiigon pe rute internaţionale alegeri". decit să (acu jocul unor puteri respunzătoare. prof. ¡i Kirsch
străine".
nă cu forţele O.N.U., să acţioneze ţa comunităţii turce". Explozia s-a produs la cileva minule au fost suspendate. După ce trece in revistă măsu a reuşit să dovedească la A-
pentru normalizarea situaţiei dar „nu rile guvernului laburist, ziarul a- cademia de Medicină din
au fost oblinule nici un fel de îm rată: „Insistenţele lui W ilson asu Dresda că un om sănătos poa
elaborarea Anglia şi politica
bunătăţiri în ciuda măsurilor inire- pra reelatizării industriei otelului te suporta o asemenea supra
si nesiguranţa privind încălzire artificială pe timp
planului de cinci ani, iniţiat de de 30-34 de minute.
Brown, m inistrul economici, au în S.U.A. în Vietnam
tărit neîncrederea. Perspectivele dc 40 DE ANI DE LA
realizare a politicii veniturilor, pre
conizate de Brown. sint considera Intr-o corespondentă din Londra ÎNTEMEIEREA nARTEK"-ULUI
te ca neînsemnate". ziarul elvelian „Die tal" analizează
poziţia guvernului laburist faţă de Cunoscuta tabără dc pio
politica S.U.A. în Vietnam. nieri şi şcolari „Artei:" din
^ Două posturi de radio bra Arătînd că deocamdată nu sc sudul Crimeei sărbătoreşte 40
ziliene. „ C ontinental" şi „O Glo- „Africa este aşteaptă o schimbare a poziţiei g u de ani de la întemeierea ci.
bo". au transmis direct dc la Li Acum patru decenii, la 16 iu
vernului britanic faţă de situaţia
sabona întilnirea de fotbal dintre capabilă să-şi din Vietnam. „D ie T a l" subliniază nie ¡925. in sunetul tobelor a
reprezentativele R.P. Române şi că „W ilso n în mod evident a re ¡I fost înălţat, pentru prima oa
Portugaliei. Ziarul „Ultima Ora" nunţai la slaba sa încercare do a ră. in vîrful catargului, stea
subliniază buna comportare a e- rezolve singură promova o linie proprie faţă de gul taberei, alcătuită pc atunci
chipei române în cea de-a do\ia
Vietnam". „N o i greutăţi se fac sim- numai din patru corturi care
repriză, cînd, după părerea co lite în parlament. Deputatul labu adăposteau 70 de copii, sosiţi
mentatorului. înaintaşii români rist W arbey a încercat să determi i din gubernia Moscova.
puteau să îmbunătăţească scorul
ne pe Slcwnrt să aducă noua po li Astăzi. „Artek"-nl se întin
de 2-1 schimbindu-l cu un meci Comentînd rezultatele recentei tică americană în Vietnam — care de pe o distanţă dc 8 km de-a
nul. Avînd încă m\dte rezcrrie
conferinţe de la Lagos a m iniştri înseamnă un război total şi împo lungul ţărmului însorit al
de energie — scrie ziarul despre lor de exlerne ai ţărilor O.Lf.A., triva acestei lări — în fala Consi Mării Negre El ocupă o su
a doua repriză — românii s-au ziarul tunisian „A l Am al" scrie că liului de Securitate. Probabil. în ju prafaţă de 300 ho pc care
dovedit mai rapizi punind în aceasta a dovedit că „A frica esle rul lui W arbey se vor grupa lo(i s-au înălţat peste 300 dc clă
practică tactica atacului susţinut, capabilă să-si rezolve singură pro politicienii laburişti, care pînă acum diri: dormitoare, şcoli, canti
pînă ce au reuşit să reducă sco blemele". Un alt ziar tunisian, au considerat concesiile britanice ! ne. staţiuni tehnice pentru
rul. De aici înainte, fotbaliştii „L.A ctio n" scrie: „Sintem foarte bu fală de politica S.U.A. în Vielnom copii etc. Tot aici ou fost a-
portughezi ou fost presaţi dc curoşi de rezultatele conferinţei. drept preţul pentru hotărirea rapi menajate terenuri sportive si
adversari, care, insă nu pierdut Ele constituie un succes pentru toţi dă a lui W ilson în problema eta bazine de înot. In prezent,
şansele dc a mai înscrie. Toto africanii, o victorie a A fricii". Tot tizării industriei de otel... N em ulţu la „Artele" se odihnesc peste
dată. se remarcă faptul că înain odată, ziarul independent „A s Sa- mirile din Partidul laburist s-au ex 4.000 de copii.
tarea echipei române a avut de bah" îşi exprimă temerea că „te n tins. Intr-o perspectivă mai înde In cele patru decenii de
înfruntat in cca de-a doua re dinţa unor tărî africane de a crea părtată este îndoielnic dacă mini la întemeierea sa. „Artele"-ul
priză o apărare dc „beton" şi pc organizaţii independente de O.U.A. ştri ca Greenwood sau Cousins vor a oferit ospitalitate la 200.000
deasupra era vorba de un adver R.S.F. IUGOSLAVIA. — IN FOTO: Vedere parţială din noul cartier „Skalice" recent construit la poate provoca rivalităţi periculoase. mai sprijini politica externă brita dc copii veniţi din toate col
sar de înaltă clasă, ce figurează Split, cu o capacitate de 20.000 locuitori. Oraşul Split, port la Marea Adriatică, este considerat un centru Aceste tendinţe, subliniază ziarul. nică orientală spre W ashington". ţurile Uniunii Sovietice, ca şi
intre primii favoriţi ai campiona turistic in plină dezvoltare. din multe alte ţări.
tului mondial.
$ Aseară la lumina reflec
toarelor pc sfadioim t central din LONDRA. au holărît să stabilească relaţii di cerut guvernului britanic să facă to tală sentinţa pronunţată dc Curtea
Tbilisi s-a disputat meciul ami cări înlr-o regiune mlăştinoasă. 18 Tom Drlberg, cere guvernului „să
plomatice la rang de ambasadă. tul pentru a anula actuala consti militară din Teheran împotriva lui soldaţi, care sc aflau in cele două
cal de fotbal dintre echipele de Primul ministru al Indiei, Lai Ba- tuţie sud-rhodesiană înainte de pro Mohammed Bokharai şi a trei com elicoptere, şi-au pierdut viaţa, reflecteze asupra consecinţelor de
tineret ole U R.S.S. şi II P. Ro hadur Shastri a avut marţi seara o CAIRO. clamarea independenţei. zastruoase ale unei noi escaladări
mâne. După un joc interesant, întrevedere cu premierul britanic plici al săi, acuzaţi dc asasinarea a conflictului vietnamez".
fotb a liştii rom âni au ob ţin u i o Harotd Wilson. Observatorii din Preşedintele Pakistanului, A yub TOKIO. prim ului ministru iranian, Hassan HANOI. k h a r t u m .
meritată victorie cu scorul de Londra subliniază că cei doi prira- Khan, şi-a încheiat vizita de 48 dc M arţi după-amiază in capitala Ja- A li Mansur. Mohammed Bokharai si I.a 14 şî 15 Iunie, delegaţia P.C.
4-3 (1-2). In partea a doua a m e miniştri au discutai îndelung o serie ore pe care a făcut-o la Cairo, pic- din Marca Britanie, condusă de John Un purtător dc cuvint al M in is
ciului in decurs dc 8 minute s-au de aspecte ale situaţiei care s-a cînd miercuri dimineaţa spre Lon Gollan, secretarul general al pa rti terului Afacerilor Interne din Sudan
creat în Vietnam. dra. înainte de a părăsi Cairo, pre a declarat că autorităţile din Khar-
înscris trei puncte tabela de m a r dului, a avut la Hanoi convorbiri cu
caj indicind: 3-3. Cu 5 minute şedintele Khan a declarat că în tim o delegaţie a Partidului celor cc tum vor da publicităţii o declaraţie
înaintea sfirşilului Inlilnirii, e- WASHINGTON. pul vizitei sale a avut un schimb de muncesc din Vietnam, condusă de în care vor fi expuse măsurile gu
clupa română a iniţiat o serie vederi cu preşedintele Nasser în- Le Duan, prim-secrctar a) C.C. al vernului in vederea asigurării secu
Senatul S.LLA. a ratificat prelun tr-o serie de probleme privind si rităţii în provinciile meridionale ale
de atacuri spectaculoase marcind Partidului. In cadrul convorbirilor,
punctul victorios prin Năftănăilă. girea pe încă un an a acordului in tuaţia internaţională, relaţiile dintre care s-au desfăşurat într-o atmosferă ţării. In ultim ul lirap, în regiunile
ternaţional care reglementează pre cele două ţări şi cea de-a doua con situate în sudul ţârii au continuat
+ La Skoplje echipa de fot cordială, a avut loc un schimb dc
ţurile griului. Potrivit buletinului de ferinţă afro-asialică la nivel înalt tulburările provocate dc uncie ele
bal Farul Constanţa a învins ieri păreri asupra unor probleme dc in mente care primesc ajutor din străi
cu 4-0 (0-0) echipa locală Vardar, ştiri al Casei Albe, unul din m oti dc la Alger. teres comun. nătate şl. în primul rind, din partea
vele pentru care Senatul nu a făcut
intr-un joc conţină pentru „Cupa nici o schimbare in acest acord este guvernului lui Chombc.
Balcanică". Cel mai bun jucător faptul că negocierile rundei Kcn- ADDIS ABEBA- LONDRA.
de pe teren a fost Ologu care a nedy sint în curs şi că sc speră s i împăratul Etiopiei, Kaile Selassîc BEIRUT.
înscris 3 puncte Returul se va Un grup dc 50 dc parlamentari
se ajungă la un nou acord asupra I. l-a convocat luni seara pe araba poniei a avut loc un mare miting alte cinci persoane, au fost condam Ambasada Iordaniei Ia Beirut a
desfăşura Ia 23 iunie la Con acestei chestiuni. Acordul asupra sadorul M arii Britanii. John Russeli at studenţilor, care au comemorat 5 naţi la moarte. Pedeapsa pronunţat? laburişti — transmite UPI — au a- făcut cunoscut că regele Hussein a
stanţa. griulu i a intrat in vigoare în 1949, ccrîndu-i să avertizeze guvernul cn ani de la evenimentele din 1060. împotriva a două persoane din accs' dresat prim ului ministru W ilson o adresat un mesaj preşedintelui Re
fiind semnat de 49 dc târî, dintre glez asupra pericolului pe care-' cînd au avut loc mari demonstraţii grup a fost comutată în închisoare scrisoare in care cer să se averti publicii Arabe Yemen, Abdullah al
zeze Statele Unite că Marea Britanic
care 10 sint ţâri exportatoare şi ce prezintă intenţiile prim ului ministru împotriva Tratatului de Securitate pc viaţă. nu mai poate continua să sprijine Sallat. in legătură ru propunerile
P R O N O E X P R E S lelalte importatoare. Acordul înche sud-rhodesian. Ian Smith de a dc japono-ameriedn. Studenţii au depus politica americană în Vietnam. In sale dc a media în vederea regle
iat pe termen de 4 ani a iost ulte clara în mod unilateral independen o coroană dc flori pe locul unde a mentării problemei yemenite. In a-
La concursul Pronoexpres nr. 24 rior prelungit pentru încă 3 ani. ţa ţârii. Haite Sclassie a declarat că fost ucisă studenta M itik o Kanda. NEW YORK. scrisoare se spune c i laburiştii din ccst mesaj, regele Hussein a expus
din 16.V1.965 au fost extrase din această problemă provoacă îngrijo ’olîţia a intervenit, arestind cîţiva Două elicoptere ale armatei amc întreaga Anglie sint dezamăgiţi do proiectul său in această problemă
sprijinul continuu pc care premierul
urnă următoarele numere : SOFIA. rarea tuturor ţărilor africane deoa 'emonstranţi. ricanc, care decolaseră de pe acro Wilson îl acordă intervenţiei ame Mesaje similare au fost adresate
39, 20, 14. 40, 22, 17 rece realizarea intenţiilor lui Smilh portul centrului dc instrucţie al in preşedintelui Republicii Arabe U n i
După cura anunţă agenţia BTA, gu- ar însemna Instituirea unui puter TEHERAN. fanteriel dc la Fort Bcnninq. s-au ricane în Vielnara. Scrisoarea, re te. Nasser, şi regelui Arabiei Sau
30, 7 { vernele R.P. Bulgaria şi Pakistanului nic focar de rasism in Africa. El a M iercuri dimineaţa a fost execu- ciocnit in aer. prăbuşlndu-se în flă dactată de parlamentarul laburist dite, Fcisal.
Fond de premii : 543.587 lei.
Redaclta gl adrmtnstioţla ziarului» itr. Dr. Petru Giozo ai. 2$, teletoo 15 88, 12 73, 15 85, Taxa plătită Io numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T R nr 263,328 dto 6 noiembrie 1949. - Tiparul« lotreprlndeiea poligrafica Hunedoara D * vjl 40 C*'