Page 61 - 1965-06
P. 61
r, (.i • V11 d ‘ a
Hvrw/iKKtiâ-Deva
PROUTARI DIN TOATE jARILE, UNIŢI VÁ1
ÎN INTÍMP1NAREA CONGRESULUI
R A P O R T Ă M
AM ÎNDEPLINIT
PLANUL SEMESTRIAL
exploatării
noastre
Cînd m inerii
ANUL XVII. NR. 3256 VINERI 18 IUNIE 1965 4 pagini, 23 bani si-au reînnoit angajamentele în c in zice să fie depăşită cu 8,36 la sută, mai
mult cu 4.36 la sulă dccît prevedea
stea Congresului partidului, au anali angajamentul reînnoit. Pe această cale
zat temeinic posibilităţile de care dis m inerii exploatării noastre au sporit
pun la fiecare loc de muncă. Părerea
producţia de minereu, de la Tcliuc
PROIECTELE DE DIRECTIVE lor a fost că Ia producţia globală si luînd drumul furnalelor şi uzinei de
marfă
de
preparare 49.000 tone minereu marfa
plusuri
se pot
realiza
1.900.000 lei si, respectiv, 2.100.000 lei.
Si în acest an iniţiativa „N ic i un
că se poate îmbunătăţi calitatea eu peste plan.
0.5 la sută si se pot obţine depăşiri vagonet de minereu rebutat* a fost
la minereul marfă de 42.000 tone. iar aplicată de către toate brigăzile de
ÍN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII la metalul livrat in minereu de 12.000 mineri. Aceasta a condus la îmbună
tăţirea calităţii minereului
cu 2,79
tone.
procente. Din plusul de minereu si
Organizaţia de partid a indicat căi
le pe care angajamentele luate in în prin îmbunătăţirea calităţii lui. colec
trecere pol fi traduse in faptei creş tivul nostru a reuşit să livreze 16.000
terea productivităţii muncii s» aplica tone fier în minereul marfă. Astfel,
rea pe scară largă a iniţiativei „N ici colectivul Exploatării miniere Tcdiuc
un vagonet de minereu rebulat“ . In a realizat peste plan 3.138.000 lei la
PE ŞANTIERELE vederea sporirii productivităţii mun producţia globală si 7.435.000 lei la
producţia marfă, reuşind ca în ziua dc
cii au fost luate măsuri care au dus
la folosirea din plin a capacităţii ma 16 iunie să-si îndeplinească sarcinile
şinilor si utilajelor, cit s> a tim pului prevăzute pentru primul semestru al
VUTORULIH dc lucru. Buna organizare a muncii anului.
şi realizarea unor indici ridicaţi de
utilizare a maşinilor au făcut ca sar Ing. IO A N Z A U A
Coleclivele de constructori cina de creştere a productivităţii fi şeful E. M. Teliuc
studiază cu interes proiectul
de D irective ale celui dc-al IV* Depăşiri la toate sortimentele
)ea Congres al partidului, cu
privire la dezvoltarea economiei
Analizînd posibilităţile de care dis cest scop la secţia I chimie s-a a-
naţionale in perioada 1966—
punem, colectivul întreprinderii noa plicat o nouă tehnologie de Iratare
1970. Sarcinile prevăzute sint o
stre s-a angajat să obţină în cinstea a minereului de manqan cu sullit de
dovadă In plus a g rijii parti
celui de-al IV-lea Congres al parti sodiu şi acid sulfuric.
dului nostru pentru ridicarea dului următoarele: 1.950.000 lei spor Rezultatele acestor preocupări n-au
standardului de viată al po la producţia globală; l.OOO.OCO Ici spor înlirziat să se arate. In cinci luni.
porului, paralel cu dezvoltarea la producţia marfă; 700.000 Ici eco muncitorii, tehnicienii si inginerii
economică n tării, o dovadă a nomii la preţul dc cosi; sporirea pro si-au depăşit planul producţiei globa
ductivităţii muncii cu 3 la sula; sa
încrederii depline pe care le şi marfă cu 2.756.000 lei si. res
dea peste plan 4 tone tanin; 60 lonc pectiv, 2.259.000 lei. La preţul de cost
partidul o arc în torta creatoa
oxid galben de îicr; 20 tone oxid roşu s-au realizat economii în valoare de
re a oamenilor muncii. de fier; 5 lone piroluzită. 1.215.000 lei, iar productivitatea m un
Cele trei sule de mii de apar Pentru înfăptuirea angajamentelor cii a crescut cu 6,6 la sută. Peste
tamente prevăzute a (i realiza luate, în toate secţiile a existat o sarcinile de plan s-au produs cinci
te în anii viito rulu i cincinal iac continuă preocupare. Conducerea în lone tanin praf, 73 tone oxid galben
treprinderii, îndrumată de comitetul
parte dinlr-o operă grandioasă de fier, 23 tone ox'icl roşu de fier, 09,4 din produsele sortate da
de partid, a luat o serie de măsuri muncitoarea Chir ca Elena, de l( i
de construcţie, operă de care e 18.5 tone piroluzită tratată şi alte
bine gîndite. Atenţia principală a fost
capabil numai un popor eli îndreptată înspre respectarea si apli produse. Fabrica „Sebeşul“ din Sebeş, sînt
berat pentru totdeauna de e x carea unor procese tehnologice de fa IO A N V A C A R U de bună calitate. Succesul ci este
ploatare. Ciira aceasta impre bricaţie superioară, exploatarea ra AUREL DODRILA întregit de depăşirea lună de lună
sionantă pune în fata construc ţională a maşinilor si utilajelor, îm tehnician la serviciul plan a planului de producţie cu 40— 50
bunătăţirea organzârii muncii. In a- al F. C. Orăştie
torilor de locuinţe sarcini spo la sută.
rite.
Vaiea Jiu lui va continua să
fie si în viito rii ani un vast Mai multe mărfuri transportate
şantier. La Petroşani şi Lupeni,
la Vulcan şi la Petrila se vor
construi noi ansambluri de lo
cuinţe. Pentru a face fată cu Drum uri spre Adunări als aciit/eioi Ca si în abatajele din adîncurile Văii Jiului si din torilor din transporturile auto este reducerea preţului
succes acestor sarcini nu e su masivul Poiana Rusca, sau in cetatea de foc a Hune de cost. Cele 336.000 lei ¡înregistrate la capitolul eco
ficient să muncim după vechile doarei, lucrătorii din transporturile auto ale regiunii nomii — angajamentul prevede 130.000 lei — vădesc
metode. Trebuie căutate altele înlmipină Congresul p a rtid u lu i. anlrenali într-o însu preocuparea fiecărui colectiv de muncă pentru realiza
mai eficiente, care să accelere cărbunele cincinalului fleţită întrecere pentru îndeplinirea sarcinilor de plan rea acestui principal indicator de plan. Numai la ben
ze ritm ul de execuţie. Construc- si orăşeneşti şi a angajamentelor. Zi de zi conducătorii -auto adaugă zină, în primele 5 luni s-au înregistrat economii fată de
!orii s-au gindit la aceasta. In zultate a muncit colectivul nostru şi • t * la depăşirile de plan noi plusuri, re p rcze n tii^ mai multe consumul planificat de peste 31.000 litri, cantitate cu
anii viito ri In construcţia de lo @ O nouă mină pe pinâ acum. Acest lucru a creat con mărfuri transportate, înregistrînd totodată însemnate e- care un autocamion S. R. 101 poate parcurge mai mult
cuinţe se va extinde pe scară harta patriei diţii pentru ca să p u te m -d a -în 'fu n c de psrt d conomii de carburanţi. De la începutul anului lucrăto de 94.000 km. **
largă metoda de lucru cu a ju ţie primul abataj frontal în cărbune rii, din autobazele aparţînînd l.R.T.A. Huncdoara-Deva Aceste frumoase rezultate se datoresc strădaniilor
torul cofrajelor glisante, meto cu 6 luni de zile mai devreme. In cursul zilei de ieri au continuat si-au depăşit planul producţiei globale cu 3,8 la sulă, depuse de lucrătorii întreprinderii pentru realizarea unor
® Primul abataj frontal In anul acesta, colectivul nostru realizind un plus fată do sarcina planificată de peste
dă care duce la scurtarea ter să aibă Ioc plenare ale comitetelor indici lehnico-economici ridicaţi. De remarcat este faptul
va munci la galeriile paratele si di raionale si orăşeneşti de partid, lărgi 2.000.000 tone kilometrice convenţionale. In felul acesta,
menelor de execuţie. că în primele 5 luni coeficientul de utilizare a capaci
- cu şase luni mai recţionale ,,Nord" pînă la hotarul cu te cu activele lor — în raioanele Ilia angajamentul luat în întîmpinarea Congresului de către
Proiectul de Directive preve mina Vulcan, garajul, stati-a de trans Orăştie, Haţeg şi oraşul regional lucrătorii întreprinderii noastre a fost îndeplinit cu mult tăţii autovehiculelor a fost îndeplinit în proporţie dc
de ca pînă la sfîrsîlul viito ru devreme formare, depozitul de exploziv şi alte Deva. înainte de termen. 100,8 ta sută, ceea ce a condus la creşterea volum ului
lucrări orizontale sau înclinate. De dc mărfuri transportate.
lui cincinal lucrările de terasa- asemenea, vom depune toate efortu In discuţiile purtate, participanţii la In perioada amintită rezultatele cele mai frumoase au
0 Cu 80 m. I. pe lună — plenare — membri ai comitetelor ra fost obţinute de colectivele autobazelor Alba-lulia, EMIL TRIFAN
roente si betoane să fie meca rile pentru a se termina la timp să ionale si orăşeneşti, activişti de partid director adjunct
parea puţului auxiliar nr. 2, ga Sebeş si Hunedoara, care au depăşit prevederile de plan
nizate în proporţie de 80 la leria direcţională si cea paralelă si din aparatul de stat, secretari şi cu 933.948; 501.444 $i respectiv, 450.602 tone kilometrice
sulă. In această direcţie pc şan viteză medie de avan „Nord-V est" pînă la hotarul cu mina alt! membri ai comitetelor de partid convenţionale. E M IL IA CREŢU
sare în galerii cialiste, ai birourilor organizaţiilor de Unul din obiectivele principale ale întrecerii lucră l.R.T.A. Hunedoara
tierele grupului II se vor mon Lupeni. din întreprinderi şi unităţi agricole so planificatoare principală
ta stafii moderne de preparare Orqanîzîndu-si bine munca, colecti bază ele. — şi-au manifestat adeziu
vul nostru a ajuns să obţină viteze nea deplină iată de proiectele de D i
a betonului si mortarului, care Colectivul nostru, care lucrează la
deschiderea noii mine Paroşeni, a de avansare în galerii in medie de rective ale celui de-al IV-lea Con
să asigure o productivitate spo 80 m.l. pe lună. In fiecare lună înain gres al P.M.R., subliniind că realizarea
primit cu deosebii interes si bucurie Au început lucrările
rită. Se vor moderniza staţiile documentele de imporlanlă istorică, tările în steril totalizează 360— 400 prevederilor lor va asigura dezvolta SFATUL POPULAR AL REGIUNII HUNEDOARA
m.l. Succese deosebite obţin brigă rea ascendentă si în ritm rapid a e-
care urmează să fie supuse dezba
de betoane existente si se va de construcţie COMITETUL EXECUTIV
terii şi aprobării Congresului al zile dc înaintare conduse de Vîtcâ conomiei şi culturii noastre socialis
extinde mecanizarea la săparea IV-lea al partidului. Ion şi Hamz Aurel, de la orizontul te, la un nivel de trai tot mai rid i
fundaţiilor de blocuri. Se va Prevederile Directivelor elaborate 630 si Croitoru Nicolac de la orizon cai. a unui nou furnal C O N V O C A T O R
tul 700.
extinde, de asemenea, mica me de parlid pun în fala minerilor sar Referindu-se la proiectul de Statut
cini de o deosebită însemnătate : spo Creşterea vitezelor de avansare, al P.C.R., participanţii la discuţii, l-au
canizare la lucrările de finisaj. executarea înainte de termen a lu apreciat ca un document de însem de 1000 sn.c. In conformitate cu art. 9 şi 11 din legea nr. 6/1957 de orga
rirea producţiei de cărbune la 20— 22
Constructorii de locuinţe din milioane de tone în anii cincinalului crărilor miniere planificate, vor crea nătate deosebită pentru creşterea con nizare şi funcţionare a sfaturilor populare, deputaţii Sfatului popu
Valea Jiului sînt încrezători în viilor şi la 35— 40 milioane tone pînă condiţiile necesare ca să putem por tinuă a rolului conducător al parti La Hunedoara au început lucrările lar at regiunii Hunedoara sînt convocaţi Ia :
în 1975. Mina Paroşeni va ii una din ni exploatarea cărbunelui cu o ju de construcţie a unui nou lurnal dc
forţele lor. Proiectul de Direc mătate de an mai devreme decît era dului în toate domeniile de activitate.
marile exploatări carbonifere, care 1.000 ra.c., al doilea dc acest tip rea S E S I U N E A A I I - A
tive le-a întărit această încre vor produce cărbune cocsificabil ne prevăzut, adueîndu-ne astfel contri In cadrul dezbaterilor, vorbitorii au lizat la Combinatul siderurgic din lo
dere şi ii mobilizează la rea cesar industriei siderurgice. buţia la sporirea bazei energetice a analizat cu multa răspundere posibili calitate. Acest agregat face parte din a Sfatului popular al regiuni/ Hunedoara, ce va avea loc în
t-Vii.
Pentru a ne aduce contribuţia la tăţile de realizare a obiectivelor pre obiectivele industriale moderne dc
lizarea sarcinilor acestui an, o STÂNESCU e u g e n marc rapacitate prevăzute în proiec ziua de 25 iunie 1965, orele 9 dimineaţa, in localul Sfatului popu-
realizarea sarcinilor puse in fala in văzute, iăcînd propuneri valoroase in
garanţie a succeselor viitoare, dustriei carbonifere, colectivul nos inginer tul de Directive ale celui de-al IV-lea Iar regional cu următoarea
această privinţă. Propunerile lor au
tru de muncă va lua măsuri care să BRAND BERNADT Congres al partidului. împreună cu
IO N S1TESCU fost însoţite de angajamentul dc a alte două mari furnale care vor in O R D I N E D E Z I :
ducă la intensificarea lucrărilor de prim-maislru miner
Inginer şei adjunct la grupul deschidere şi pregătire. Vrem să dăm MOLOCI TEODOR nu precupeţi nici un efor: pentru a tra în patrimoniul industriei noastre Raport privind măsurile luate de comitetul executiv pentru în
minerilor, care vor lucra la exploa asigura înfăptuirea măreţelor sarcini siderurgice în viito rul pJan cincinal,
de şantiere nr. 2 al T.R.C.H. miner şei de brigadă noul agregat va contribui la creşte frumuseţarea şi buna gospodărire o oraşelor şi comunelor, şi cu
tarea cărbunelui, abatajele înainte Exploatarea miniera pe care le va stabili ccl de-al IV-lea rea producţiei de fontă prevăzuta privire la rezolvarea propunerilor făcute de alegători.
de prevederile planului. Cu bune re Paroşeni Congres al partidului. pentru această perioadă.
Deva, 10 iunie 1965
PREŞEDINTE, SECRETAR,
Dejeu Dumitru
Roş |0an
nălţăm arar
„PARTIDULUI S
VIZITELE DELEGAŢIEI C.C. al P.M.S.U.
Lui, Partidului, Sn pragul celui de-al trebuie să depuneţi toată strădania greu să alegi o Moare sau un buchet,
IV-lea Congres al său, copiii Devei, voastră la învăţătură. Acum, cînd aii e greu să spui care formaţie, a cărei In 2iua de 17 iunie a.e„ delegaţia
Şcolarii şi pionierii au venit să-i încheiat un an şcolar, oraşul nostru şcoli a oferit publicului spectacolul C.C. al P.M.S.U., condusă de tovarăşul In după-amiaza aceleiaşi zile, dele
aducă In dar notele lor mari la în se miiulreştc cu nenumăraţi elevi de gimnastică cel mai reuşit. Totul Gyula Kallai, membru al Biroului Po gaţia. insolită de tovarăşii Ftorian
văţătură, cînlccele lor, jocurile lor, purtători ai notelor bune şi foarte a fost frumos, inedit, lotul a dovedit litic al C.C al P.M.S.U., vicepreşedin Dănălache, membru al C.C. al PM.R.,
bucuria lor nestăvilită. S-au strins bune. In numele Comitetului execu talent, strădanie, muncă. Iar pro te al Consiliului de M iniştri al R.P. prim-secretar al Comitetului orăşe
cu toţii, mii $i mii pc gazonul verde tiv al Sfatului popular al oraşului gramul artistic în care cînlul şi ver Ungare, împreună cu tovarăşul A le nesc Bucureşti al P.M.R., Ion Cosma,
al stadionului si primele lor cuvinte Deva urez elevilor şi cadrelor didac sul si-a dat cu armonic mina a adus xandru Bîrlădeunu, membru al Birou membru al C.C. al P.M.R., preşedintele
le-au rostii prin trei iniţiale dragi tice o vacantă plină de bucurii“ . cu cl însăşi viata, frumuseţea copi lui Politic al C.C. al P.M.R., vicepre Comitetului executiv al Sfatului popu
înscrise cu trupurile lor fragede: Făcind bilanţul anului şcolar pc lăriei de azi. Au pornit din zeci. din şedinte al Consiliului de M iniştri al lar al Capitalei, P c n ^ iliu Macovei,
P.M.R. A$a au găsit de cuviinţă şco eare-1 încheiem astăzi — a spus dc sule de piepturi, spre înaltul ceru R.P. Romane, a vizitat Combinatul adjunct al ministrului afacerilor ex
la rii Devei să-si înceapă programul la aceeaşi tribună, iov. M ihai Dinu. lui, ce-şi deschise parcă anume in petrochimic Ploieşti si Rafinăria Brazi. terne, Horia Maieu, arhitect sof al
la sfirşilul unui an de muncă, pro prim-secrelar al Comitetului orăşe această după-amiază ferestrele se In timpul vizitei, delegaţia a fost in Capitalei, a vizitat Monum entul ero i
gram prin care au Ţinut să aducă nesc U.T.M. Biroul Comitetului oră nine, cînt de slavă partidului, patriei, solită dc Mihai Florcscu, ministrul lor luptei pentru libertatea poporului
mulţumire părintelui ce le-a îndru şenesc apreciază > că organizaţiile poporului ei harnic. „Semnele de industriei chimice, Mauriciu Novac, şi a patriei, pentru socialism, noile
mat paşii, ce le-a înseninat copilăria, punctuaţie” , programul brigăzii ar
U.T.M. si de pionieri din scoli şi-au vicepreşedinte al C.S.P., N. lonescu. ansambluri de locuinţe Şoseaua G iu r
prin grija căruia au ¡nvătal în con îndeplinit rolul lor de ajutor de nă tistice de agitaţie a $co)ii pedago adjunct al ministrului industriei chi
diţii minunate, $i care le-a dăruit în dejde al şcolii in munca de educare gice, o reuşită lecţie pentru muie de mice, de directorul Combinatului pe giului, Drumul Taberei, Şoseaua M i
fiecare toamnă, incepind din anul a tinerei generalii. Vacanta de vară elevi, a adus cu el si nenumărate trochimic Ploieşti, G. Muscă s» do hai Bravu, complexul de cămine stu
celui de-al Ill-lea Congres, manuale cu minunatele-i tabere de la munte nume de elevi fruntaşi, (Homcro- directorul tehnic al Rafinăriei Brazi, denţeşti Grozăveşti, Pavilionul Expo
gratuite. si de la mare. cu jocurile si excursiile dean Viorica, Vasicscu Viorica, su V. Nica. ziţiei realizărilor economiei naţionale.
Fluturau în mîini slequlele pur vă aşteaptă...". roriie Mariana şi Elena Gligor, Bor-
purii, panglici tricolore, eşarfe azurii, Dar înainte de a-si începe vacanta deanu Maria, Angola Slroie, Elisa-
simbolizînd seninătatea zilelor in care elevii au oferit devenilor un frumos beta Bud.,.) nume de clase care au V ' T -
s-au născut si au crescut ,- purtau cu program. Aici, pe stadion, elevii şco încheiat a.nul şcolar cu medii de pes
ei cercuîele înflorate. Stadionul era te 8 (clasa anului V a Scolii peda
lilor generale de ft ani „Dr. Petru
un cînip de ll o r î : florile patriei. Groza“ si „Pelofi Sandor“ , ai Scolii gogice cu media 8,65).
La vioară sau la trompetă, la acor
In tribună, mullime. Au venit să-i pedagogice şi ai scolii medii „De-
vadă si părinţii, şi profesorii, cei care ccbal'\ ai Scolii profesionale minie deon, la violoncel sau voce, prin
împreună au muncit un întreg an re si de construcţii au înmănunchial vers. elevii scoî-ilor generale de B
ani şi ai şcolilor medii din Deva au
şcolar pentru ca acum să culeagă intr-un program de gimnastică, dc
cu bucurie roadele. Dc aici, de la cînlece si versuri munca tuturor — închinat în ultima zi de şcoală cînl
tribună, cuvîntul adresat de iov. a elevilor, a profesorilor, a organiza de slavă părintelui drag. $i cintul lor
Soss Andrei, şeful secţiei de învâtâ- ţiilor de pionieri si tineret, atestind a răsunat pînă departe i
mînt a Sfatului popular al oraşului prezenta permanentă a îndrumării „Cu vrerea lui supune timp şi spaţii
Deva, a găsit ecou in mii de inimi organelor locale de partid, de stat si Preface-n fapte marile chemări
tinere. „Trăim vremuri minunate. de tineret. El creşte-n noi. $i mindre generaţi,
V iito ru l şi-a deschis larg portile-i Din marea de flori vii, multicolore Partidului să-i înălţăm clnlări
luminoase. Pentru acest viitor m inu ce a inundat stadionul, din unduirea LU CIA LICIU
nat, pentru această copilărie fericită mlădioasă, armonioasă sau ritmică e Foto: 1. TEREK