Page 62 - 1965-06

Nr. 3256
Paq. 2 Dramul so cia lism u lu i

tura porumbului să realizăm o pro­ de vacă furajată, iar în acest an ne
ducţie de peste 5.100 kq boabe la hec­ primele 5 luni s-au realizat aproape
tar. Rezervele de sporire a producţiei 700 litri lapte. Unele cooperative în­
agricole nu sînt incă epuizate. Rezul­ registrează însă producţii cu mult
tatele diferite care se înregistrează de superioare mediei raionului. Pentru
la o brigadă la alta ne dovedesc că extinderea experienţei înaintate a
nu am valorificat pe deplin posibili- unităţilor fruntaşe, Comitetul raion-il
lălile de care dispunem. Experienţa de partid Sebeş n îndrumat consiliul
practică ne-a dovedit că accentul agricol să organizeze schimburi de
principal trebuie pus pe extinderea experienţă, instructaje şi consfătuiri
([radului de mecanizare a lucrărilor cu în g rijito rii de animale si briga­
Un loc iniporlont in cadrul dezba­ nizalorilor, lucrătorilor dm gospodă­ lorilor, influenta pozitivă pe care o aqricole si pc ridicarea le rlilită lii so­ dierii zootehnici. In acelaşi timp se
terilor conferinţei l-au ocupat pro­ riile de stat şi specialiştilor pentru au asupra creşterii producţiei la hcc- lului. Iată de cc am prim ii cu satis­ acordă o mare alenlie asigurării fu­
blemele privind realizările oblinute creşterea continuă a producţiei vege­ lar fertilizarea terenului şi aplicarea facţie proiectul dc Directive in care rajelor necesare. Numai în acest an
l>e calea dezvoltării intensive şi m u l­ tale si animaliere. Totodată, din eu- pe scară largă a măsurilor agroteh­ se prevede că la dispoziţia coopera­ s-au curătat 21.000 ha. pajişti natu­
tilaterale a aq ricullurii regiunii. S-au vînlul participanţilor la discuţii a re­ nice înaintate, În acest an am asigu­ tivelor agricole de producţie vor fi rale, iar pc 2000 ha s-au aplicat în ­
scos in evidenta succesele înregistra­ ieşit faptul că există încă insemnalc rat o bază trainică recoltei. Astfel, pe puse lot mai multe mijloace tehnice, grăşăminte chimice. Acum. una din
te de unitAlile agricole pe linia con­ rezerve pentru sporirea producţiei a- întreaga suprafaţă însămînletă cu ce­ îngrăşăminte chimice, inscclofungi- preocupările principale ale ţăranilor
solidării lor din punct de vedere eco­ gricole care nu sînt valorificate pe reale si plante tehnice am aplicat în­ cide. seminţe din hibrizi şi soiuri va­ cooperatori o constituie strînqcrea
nomic si organizatoric, subliniindu-se deplin. In acelaşi timp s-au făcut pro­ grăşăminte organice si minerale, iar loroase, animale dc rasă, asistenta Si depozitarea nutreţurilor necesare
creşterea rolului conducător al orga­ puneri preţioase menite să contribuie lucrările de îng rijire a cultu rilo r se tehnică de specialitate, credite în unei bune hrâniri a animolclor pe
nizaţiilor de partid de la sale în rezol­ la dezvoltarea intensivă şi m ultilate­ execută în bune condiţii, la un nivel condiţii avantajoase ctc. Ne bucură timpul perioadei de slabulaţie.
varea problemelor care slau in lata rală â agriculturii, la consolidarea agrotehnic corespunzător. Intre b ri­ faptul că se va introduce o gamă mai
lucratorilor din agricultură, preocu­ succeselor dobindite de către unităţile găzi se desfăşoară o vie întrecere, pe variată de tractoare de puteri şi ti­ In cadrul dezbalerilor conferinţei
parea ţăranilor cooperatori, o nieca* agricole. bază de obiective concrete, pentru puri diferite, maşini de mare produc­ s-a arătat că realizările obţinute in
obţinerea de recolte bogate. Măsurile tivitate pentru lucrarea terenurilor si­ creşterea efectivelor de animale şi a
luate de conducerea partidului şi sln- tuate în pantă, ceea cc va permite productivităţii lor nu silit pc mă­
tului cu privire la sporirea produc­ scurtarea perioadelor de efectuare a sura posibilităţilor de care dispun
unităţile aqricole, că în acest sector
j Rezerve însemnate ţiei agricole şi dezvoltarea cooperati­ lucrărilor aqricole. Cunoscînd sarci­ de activitate mai există incă o scrie
velor sint primite cu multă căldură de
nile puse de partid în tata lucrăto­
către membrii cooperatori, acestea rilor din agricultură, comuniştii sint de deficiente. Procentul de natalitate
fiind menite să contribuie la ridica­ hotărîli să muncească cu elan şi hăr­ este încă scăzut, iar mortalitatea la
j pentru sporirea rea continuă a nivelului lor de trai nicie, să mobilizeze pe toii ţăranii tineret este ridicată. De asemenea,
producţia de lapte mii este la nive­
material şi cultural.
cooperatori la înfăptuirea lor. astfel
Despre realizările ţăranilor coope­
[ producţiei vegetale ratori din Apoldul de Sus a vorbit Incit cooperativa noastră agricolă dc lul posibilităţilor. In plus, se con­
stată că un număr mare de animale
producţie să devină o unitate puter­
se valorifică la categorii Inferioare
nică. înfloritoare.
pe larg tov. K irr loan, preşedintele co­
operativei agricole de producţie. Prin­ In viata satelor Aparţinătoare comu­ de greutate. In scojjuI îmbunătăţirii
tre altele, vorbitorul a arătat că or­ nei $i a ţăranilor cooperatori s-au acestei situaţii este necesar co or­
ganizaţia dc partid din cadrul acestei petrecut transformări profunde, spu­ ganizaţiile de partid să sprijine si
O problema care a fost dezbătută creşterii rolului conducător şi al r i­ unităti s-a preocupat cu multă răs­ nea preşedintele Comitetului execu­ să îndrume conducerile unităţilor a-
în conferinţa este extinderea supra­ dicării nivelului muncii organizaţiilor pundere de realizarea sarcinilor care tiv al Sfatului popular din Sarmise- gricolc pentru a se preocupa cu mai
feţei arabile şi folosirea raţionala a de partid din cadrul cooperativelor au stat în lata cooperativei agricole qotuza. încheierea cooperativiză­ ni ii 11 ti răspundere de creşterea pro­
terenului. Comitetul regional de partid agricole de producţie. Acestea s-au dc producţie. Rezultatele muncii des­ rii agriculturii a deschis largi ducţiei do furaje, de aplicarea pe
a îndrumat comitetele raionale de orienlat spre cuprinderea în sfera ac­ făşurate de organizaţiile de bază pen­ perspective pentru valorificarea po­ scară largă a metodelor zootehnice
partid şi organizaţiile de partid din tivită ţii lor a celor mai esenţiale pro­ tru înfăptuirea politici» partidului, a sibilităţilor de sporire a produc­ înaintate. Totodată, este necesar să Aspect din noul cvartal dc locuinţe „23 A ugust" din oraşul Deva.
cooperativele agricole sa se preocu­ bleme care au stat in fala unităţilor hotărîrilor proprii, în realizarea sarci­ ţiei agricole. Cn urmare a aju­ se acorde o mai mare alenlie per­
pe cu toată grija de valorificarea cît egricole, au manifestat o preocupare nilor de producţie şl în dezvoltarea torului primit din partea statului manentizării si ridicării calificării
mai judicioasă a posibilităţilor exis­ susţinută pentru educarea comunistă îng rijito rilo r, precum si cointeresă­
conştiinţei socialiste a ţăranilor coope­ şi prin folosirea judicioasă a fondu­
tente, in funcţie de condiţiile concre­ a membrilor de partid $i dezvoltarea
ratori silit concretizate în creşterea rilor proprii, cooperativa agricolă de rii lor în sporirea producţiei pe cap
te specifice fiecărei unităti. Ca urma­ conştiinţei socialiste a maselor, pen­ continuă a puterii economice şi orga­ producţie s-a dezvoltat an de ai» de­ de animal.
re, în anul trecut suprafaţa arabilă a tru lichidarea neajunsurilor si ex­ nizatorice a unităţii noastre. Dezvolta­ venind multimilionară. Acordarea u- Pe această cale se vor crea coti-
crescut cu 1.300 hoclnre, iar alte 860 tinderea largă o experienţei înaintate. rea ramurilor pentru care aven» con­ nui sprijin eficient de către organi­ dilii pentru sporirea veniturilor ob­
hectare au fost trecute în categorii Dcsfăşurind o muncă politică susţinu­ irea cont
diţii fjvo ra b ile si intensificarea pro­ zaţia de partid consiliul de condu­ ţinute de către unităţile agricole din
superioare dc folosinţă, fiind plantate tă de lo om la om, organizaliilc de
ducţiei ne-au dat posibilitatea să spo-. cere al cooperativei agricole s-a mate­ sectorul zootehnic şi se va realiza o
cu pomi si vită (te vie. Conferinţa a partid au reuşii să asigure o bună mo­ rin» an de an averea obştească. In rializat în laplul că anul trecut s-au mai bună aprovizionare a populaţiei
apreciat însă că mai există suprafeţe bilizare lo lucru a ţăranilor coopera­ prezent ea Însumează G milioane lei, realizat sarcinile de plan la toate pro­ cu lapte, carne, ouă ele.
însemnate în Jiecare raion, care pot tori, ceea ce a permis ca lucrările a- Iar fondul de bază se ridică la 550.000 dusele agricole. Cu multă dragoste si i o s a □
fi redate circu itulu i arabil prin des­ gricole să fie executate in condiţii lei la suta de ha. Principala sursă de holârire muncesc ţăranii cooperatori Ca unităli model de gospodărire
socialistă, gospodăriilor de stat le re­
fiinţarea drum urilor inutile, defrişa­ agrotehnice corespunzătoare. Ca ur­ venituri o constituie contractele în ­ Si în acest an. Un imbold puternic vin sarcini importante pc linia creşte­ a lor
rea pomilor răzleţi, folosirea mai de­ mare, cooperativele agricole din C li­
cheiate cu stalul. In anul trecut, de pe pentru consolidarea succeselor rlobîn-
plină a terenurilor din ju rul con­ nic, Apoldul de Sus ş a., au reuşit să rii producţiei agricole şi reducerea
urma valorificării produselor prin a- dile îl constituie hotărîrea partidului
strucţiilor ele. Jn această direcţie este obţină cîle 3 000—5.200 kg porumb preţului de cost al produselor. Y'or-
crst sistem am realizat venituri în va­ şi guvernului cu privire la îmbună­
necesar să existe o preocupare mai boabe la hectar. In medie, pe raion, loare de 3 milioane lei. Aplicarea re­ tăţirea regimului de valorificare a pro­ bincl despre felul cum sc iulăjjtuiesc
susţinută din partea organizaţiilor dc s-au realizat cile 1.700 kg porumb şi tribuţiei suplimentare pentru sporul de duselor agricole. V en iturile suplimen­ aceslc obiective în cadrul gospodă­
partid din fiecare unitate agricolă, peste 10 000 kg cartofi la hectar. Un tare pe care le va obţine cooperativa riei de stat din Galda, iov. inq. Au ais oamenilor munci
pulindu-se ostiei lărgi intr-o măsură loc important în cadrul măsurilor lua­ producţie realizat peste prevederile pustiu Moramt. directorul G.A.S., a
planului a constituit o măsură im por­ agricolă de pe urma livrării produse­
însemnată producţia agricolă. In p ri­ te în vederea sporirii producţiei agri­ subliniat contribuţia de seamă pe care
tantă in cointeresarea ţăranilor coo­ lor contractate cu stalul se ridică la
v in ţa folosirii raţionale a terenului, cole l-a ocupai aplicarea principiului comuniştii şi-au adus-o la îmbunătă­
peratori în obţinerea unor rezultate peste 120.000 lei, din dare 50.000 lei
^ntreoqa activitate a lucrătorilor din cointeresării materiale. Un stimulent se vor obţine de la cultura cartofilor. ţirea activităţii ccoMomico-financiare Un loc important în cadrul lu cră­ Din lucrările conferinţei"ţ»*ă'ii
ogricultură trebuie îndreptată spre puternic pentru creşterea producţiei cît mai' bune.- Datorită 'aplicării aces­ a unităţii. Faptul că organizaţi* de
Sporirea simţitoare a veniturilor coo­ jjrins însă si unele deficiente, dato­
creşterea ponderii categoriilor superi­ vegetale si animaliere l-ou constituit tui sistem an» reuşit să executăm la peratorilor îşi găseşte expresia în partid s-a întărit prin primirea in rin- rilor conferinţei l-au ocupat proble­
oare de folosinţă a suprafeţelor, ri­ măsurile luate de partid si guvern cu timp si de calilnle toate lucrările «- ridicarea continuă a nivelului de trai dul comuniştilor a celor mai buni lu ­ mele legale de preocuparea pentru rită cărora în unele sectoare nu s a
dicarea ic rltltlă tii solului, combaterea pTÎvire la îmbunătăţirea regimului dc yncole, fapt ce nc-o permis ca la cui- al ţăranilor cooperatori. crători, că a îndrumat si sprijin it cu îmbunătăţirea continuă a condiţiilor atins nivelul sarcinilor stabilite. Prin­
eroziunii, îmbunătăţirea structurii cu l­ valorificare a produselor agricole. Ho- competentă consiliul gospodăriei, o r­ de trai ale oamenilor muncii. S a tre alíele s-a arălat că în activitatea
turilor, extinderea irigaţiilor si apli­ tărîroa recentă a partidului şi guver­ ganizaţiile de sindicat si tinerel în re­ subliniat faptul că datorită măsuri­ organizaţiilor comerciale s-flu sem­
carea întregului complex de măsuri nului adoptată in acest srop constituie zolvarea principalelor probleme care lor luate de partid şi guvern, veni­ nalat del ic ien lo în studierea cererilor
agrotehnice specifice fiecărei culturi. un imbold puternic în muncă pentru «ui stal în fata G.A.S., a asigurat de­ turile oamenilor muncii din regiunea de consum ale populaţiei şi asigura­
Oricnlîndu-se spre realizarea acestor ţăranii cooperatori, deoarece venitu­ păşirea producţiei globale şi marfa, Hunedoara au crescut in fiecare an. rea cu fondurile de marlă necesara
obiective, cooperativele agricole de rile suplimentare pe care \e vor rea­ 1 In zootehnie se pot reducerea preţului de cost si reali­ satisfacerii acestor cereri. Datorită
producţie din A po ld ul de Sus, Oarda. liza de pe urma încheierii contracte­ zarea de beneficii însemnate. Folosi­ Astfel, comparativ cu 1959 ele au fost
Strei, Deva, Hişca sa., au înregistrat lor cu stalul se ridică la peste 2 m i­ | obţine rezultate mai rea judicioasă a mijloacelor de pro­ tu anul 19G4 cu 35.4 la sulă mai mari. deficienţelor existente în aprovizio­
h majoritatea culturilor producţii care lioane lei. Studiind proiectul de Di­ ducţie aflate în dotare a permis me­ Aceasta s-a reflectat si în creşterea narea cu mărfuri a oamenilor m uncii
depăşesc media raioanelor si a regiu­ rective ale Congresului al lY'-lca al canizarea completă a principalelor lu­ jjutcrii dc cumpărare a pojjulaţiei. s-au ivit uneori goluri, lipsind mar-
nii. De nici se poale trage concluzia partidului, ţăranii cooperatori tsi dnu crări agricole. Fiind îndrumat îndea­ Prin unităţile comerţului dc stat si luri de largă circulaţie si de sezon.
că există încă rezerve pentru spori­ seama do ntenlia deosebită pe care | bune proape dc către organizaţia de partid, cooperatist s-au viiulut mărfuri al Deficiente s-au ivit si în deservi­
rea producţiei agricole, care nu sînt partidul o acordă creşterii volum ului consiliul G.A.S. pune în discuţie p rin ­ căror volum a crescut în anul 1964, rea populaţiei. Se întîlnesc încă lu­
valorificate pe deplin. Generalizarea producţiei agricole globale si dezvol­ cipalele probleme legale de spori­ fală dc anul 1959, cu G7,4 la sută.
experienţei acumulate de unităţile tării' cooperativelor ogricole. Pentru rea rentabilităţii producţiei agricole, crători care au o atitudine rejjroha-
respective este una din sarcinile im ­ realizarea sarcinilor cuprinse în pro­ U nilă lilc agricole socialiste, din re­ nutc, Realizările noastre în sectorul analizează cauzele deficientelor con­ Din bugetul statului s-au alocat a- bilă fală de cumpărători. Penlru în ­
portante care slau in fata organelor iect, organizaţiile de partid desfăşoa­ giunea noastră dispun de condiţii na­ zootehnic se (Intuiesc taptuiui ca or- statate şi Stabileşte măsuri concrele nual importante fonduri pentru con­ lăturarea acestora, organizaţiile de
şi a organizaţiilor de partid, în vede­ ră o muncă politică susţinută în sco­ turale favorabile dezvoltării creşterii qnmzalin de partid du» cadrul brigă­ pentru înlăturarea neajunsurilor. strucţiile social-culturale, gospodă­ partid vor trebui să desfăşoare o
rea dezvoltării intensive si m ultilate­ pul descoperirii si valorificării depline animalelor. Unele cooperative agri­ zii zootehnice se preocupă cu grijă Alentia princi|jală este îndreptată a- reşti $i edilitare. Intre anii 1960— 19G4 muncă ijolilică si educativă susţi­
rale a producţiei agricole. O con tri­ o rezervelor existente pentru creşterea cole de producţie, printre care cele de crearea unor condiţii corespunză­ sujjra modului cum fiecare brigadă isi s-au construit 15 800 apartamente nută, să îndrume conducerile orga­
buţie de seamă la sporirea producţiei producţiei oi)rico)e. militează pentru din A poldul de Sus, Clinic, Tcius, Lă- toare pentru îngrijirea s» hrănirea ani­ realizează bugetul lunar de venituri convenţionale, magazine, scoli, c i­ nizaţiilor comerciale de a organiza
pe unitatea de suprafaţă sînt chemat» extinderea pe scară largă a experien­ puşnic ctc., unde organizaţiile de partid malelor. de introducerea metodelor Si cheltuieli, putmdu-sc astfel consta­ nematografe etc. In atcnlia organe­
să si-o aducă mecanizatorii. In acest ţei înaintate, ceea ce în final va duce au îndrumat consiliile de conducere zootehnice înaintate. ta la timp şt evita cheltuielile neeco- cursuri pentru calificarea şi ridicarea
lucrătorilor operativi,
calificării
sens, în fata organizaţiilor de partid Ja consolidarea cconomico-organizuto- să se preocupe de asiqurarea bazei 1 lotărirea partidului si guvernului noniicoase. lor s’t organizaţiilor de partid a s u l
din S.M.T. slă sarcina de a se preo­ rică a fiecărei unităti agricole. lutajere si a adăposturilor necesare, cu privire la îmbunătăţirea regimu­ folosirea judicioasă a fondurilor alo­ O slabă preocupare a existat, aşa
cupa cu toată răspunderea de edu­ — Cooperativa agricolă dc produc­ de repartizarea şi permanentizarea ca lui de valorificare a produselor agri­ Din dezbaterile conferinţei a re­ cate. Sub îndrumarea comitetelor cum a apreciat conferinţa, si din par­
carea comunistă a tractoriştilor, de în g rijito ri a celor mal pricepuţi coo­ cole a fost primită cu viu interes de ieşit că este necesar să existe mai
ţie din Sinlandroi o obţinui de la an multă preocupare din partea organe­ regional, raionale şi orăşL*neşli de tea industriei locale s» a cooperaţiei
ridicarea calificării lor prolesionale. la an succese tot mai însemnate ¡n peratori au obtinut rezultate hune in către ţăranii noştri cooperatori de­ partid, sfaturile populare s-au pre­ meşteşugăreşti penlru producerea u-
pentru a asigura efectuarea la timp sporirea producţiei agricole, înlărin- privinţa sporirii încărcăturii de ani­ oarece in ea se prevăd si uncie mă­ lor si organizaţiilor de partid penlru ocupat mai organizat de realizarea nor sortimente de |jroduse cerule de
şi la un nivel agrotehnic corespun­ du-se continuu din punct de vedere male la sula de hectare şi in creş­ suri importante pentru stimularea generalizarea experienţei pozitive a-
zător a lucrărilor agricole. Este de economic si organizatoric, spunea iov. terea productivităţii acestora. creşterii producţiei animaliere. cumulată de unităţile agricole frun­ lucrărilor de investiţii sociol-culluraîe oamenii muncii si care nu se fabrică
mare însemnătate faptul ca în flecare taşe, precum si pentru sprijinirea Si gospoiiăreşti-edilitare, de executa­ în industria rejjublicană.
Maria Vinercan, secretara comitetu­ — Cooperativa agricolă de produc­ Numeroşi participanţi la discuţii
S.M.T. să se pună un accent deosebit cooperativelor agricole de producţie rea lor în termen $i de calitate cores­ S a apreciat, de asemenea, că sfa­
lui de partid. Producţiile realizate în ţie din Lăpuşnic, a arătat tov. Lucre- au scos în evidentă faptul că un rol
pe îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor Si a gospodăriilor de stot care nu ob­ punzătoare. Aşa cum s-a subliniat in
u ltim ii ani la grîu si sfeclă se ridică ţia Costa, preşedintele consiliului de deosebit de important in privinţa îm ­ ţin rezultate pe măsura posibilităţi­ turile populare nu s-au preocupat
si pe folosirea la înlrtag a capaci­ la 1.400—2 000 şi respectiv 20 000— conducere al acestei unităti, deţine bunătăţirii activităţii în sectorul zoo­ cadrul conferinţei, aceste probleme îndeajuns de folosirea mai judicina- A
tate a utilajelor, aceştia fiind factorii lor dc care dispun. De asemenea, din
28.000 kg la hectnr. Datorită creşterii cite 47 bovine, 88 ovine si G3 porcine tehnic îl are constituirea de organi­ au fost dezbătute în sesiuni ale sta­ a fondurilor destinate îndeosebi pen­
care influenţează în mare măsură a* producţiei pe unitatea de suprafaţă, la suta de hectare. In scopul asigu­ zaţii de bază la brigăzile zootehnice, cuvîntu! participanţilor la discuţii s-a turilor populare şi în şedinţe de co­
supra preţului de cost al lucrărilor cooperativa o avut posibilitatea să rării unei bune hrăniri a animalelor, Astfel, crearea de organizaţii de dcsjjrms faptul că ţăranii coopera­ rniţele executive. tru qosjjodăria comunală Datorita
ogricole. valorifice cantităţi însemnate dc p ro­ consiliul de conducere o fost înd ru­ bază. care cuprind un număr însemnat tori, mecanizatorii şi lucrătorii din M u lt s-a schimbat si viata ti» sa­ hqjLului că iui s-a avut în alentio
gospodăriile de stot sint hotărîli să
A$a după cum a reieşit din dezba­ duse, să sporească averea obştească mat dc organizaţia de partid să ex­ de comunişti, în brigăzile zootehnice muncească cu toată dragostea şi pri­ peste tot corelarea lucrărilor de con­
teri, obiectivul principol ce trebuie şi să retrjbuie mai bine munca ţăra­ tindă suprafeţele ocupate cu plante ale cooperativelor agricole din raionul ceperea pentru sjjorirca continuă a tele regiunii noastre. Din fonduri strucţii propriu-zisc cu cele edilitar»,
urm ărit în fiecare unitale agricolă nilor cooperatori. Toate aceste reali­ de nulret leguminoase. De asemenea, Sebeş, s-a subliniat in conferinţă, a producţiei agricole, pentru realiza­ proprii, oamenii muticii si-au con­ s-au ivit neajunsuri. In acelaşi ting),
este sporirea continuă a producţiei zări sînt strins legate de activitatea se pune un accent deosebit pe selec­ influenţat pozitiv asupra creşterii struit, mai ales în mediul rural, 12.000 in unele ■ orase, conslrucliile |jentru
de cereale. îndeosebi de grîu si po* desfăşurată dc către comunişti. Prin ţie, iar cointeresarea în g rijito rilo r în rentabilităţii sectorului zootehnic. In rea în mod exemplar a sarcinilor pe case individuale. Dc asemenea, s-au comerţ au (ost neglijate in mod n o
rumb. Pentru creşterea producţiei la obţinerea de rezultate tot mai bune care partidul le-a jjus în fata unită­ construit la sale din contribuţia cetă­ perinis.
crearea dc organizaţii de bază în fie­ anul trecut în unităţile agricole du» ţilor agricole, în scopul creşterii per­
hectar este necesar să se acorde o se realizează prin aplicarea sistemului raionul Sebeş s-au obţinui în me­ ţenilor şi cu credite rambursabile, In mediul rural, dc$î sînt electri­
alcntie deosebită aplicării pe scară care brigadă s-au asigurat condiţii de retribuire după producţiile obli- die cile 1580 1. lapte pe cap manente a bunei stări a oamenilor scoli, cămine culturale, magazine să­
muncii.
l.şrgă a măsurilor agrotehnice înain­ pentru o bună mobilizare a tuturor teşti, dispensare, s-au electrificat noi ficate 357 de sale, lotuşi, ritm ul rie
tate, folosirii seminţelor de mare pro­ ţăranilor cooperatori la muncă în executare o lucrărilor nu este co­
sate etc.
ductivitate, adaptate condiţiilor con­ scopul realizării sarcinilor ce ne stau respunzător. Unele greutăţi le-a creat
crete ale fiecărei zone pedoclimatice, în fată. Deosebit de important este f — Cită diferenţă între viata din în această privinţă M inisterul mine­
amplasării ]udicioase a culturilor, r i­ I trecut a ţăranilor si cea de azi — lor s> energiei electrice care nu a
dicării gradului dc fertilitate a Icre- faptul că în fruntea acţiunilor care se spunea tov. Vasile Zqircea. preşedin­ construit axele de înalta (ensarno
nului şi scurtării lorn»LM»i*lui dc execu­ întreprind în vederea creşterii pro­ tele Comitetului executiv al Sfatului stabilite, sau a modificat planul in i­
tare a lucrărilor agricole. Prin apli­ ducţiei agricole se situează comu­ popular comunal Sarmisegetuza, ra­ ţial.
carea acestor măsuri, în proiectul de ionul Haţeg. Acum, ţăranii coopera­
D irective ale Congresului al lV-lca niştii. Dcsfăşurind o muncă politică In alentia sfaturilor populare, va
al partidului se prevede ca în perioa­ şi organizatorică susţinută în rînrlul tori trăiesc o viaţă demnă. Şi-au con­ trebui să stea în v iilo r mai mult
struit case spaţioase, sănătoase, «c
da 1066— 1970 să sc realizeze in pro­ cooperatorilor, constituind in acelaşi construirea unor obiective de interes
cente un spor lată de perioada 1061 — timp exemplu demn de urmat, comu­ îmbracă maî bine. belşuqul si bună­ general cum sînt : policlinici, hote­
1955 la griu-sccară de 117. iar la po­ starea au pătruns în casele tuturora.
rumb de 126. Vorbind despre succe­ niştii au reuşit să slobilească şi să Totul datorăm partidului, politicii luri, case de cultură, cinematografe,
sele înregistrate pc lima dezvoltării organizeze îndeplinirea în mod exem­ sale înţelepte de trecere la cooperati­ complexe de deservire care la ora
actuală sînt puţine fală de cerinţele
agriculturii, participanţii la discuţii plar a principalelor sarcini care stau vizarea agriculturii, cale care s-a do­
au arătat că în centrul activităţii o r­ în fala unităţii noastre. Pornind de la vedit in măsură să asigure fericirea crescînde ale pojjulaliei regiunii.
ganizaţiilor de partid /Ic la sote tre­ cunoaşterea concretă a problemelor noastră. Prevederile proiectelor dc Direc­
buie să stea preocuparea pentru con­ tive ale Congresului al IV-len al
solidarea economico-orqanizntorică a ce trebuie rezolvate, comitetul de — în oraşele regiunii — sublinia jjarlidului cuprind sarcini imjjorlflnle
unităţilor aqricole. partid a îndrumat birourile organi­ ti» cuvîntul 6âu tov. Dumitru Dejcu,
Relerindu-se la rezultatele oblinute zaţiilor de bază du» cadrul brigăzilor preşedintele Com itetului executiv al care vor duce la ridicarea nivelului
de cooperativele agricole de produc­ Sfatului popular regional — mii rle de viată al tuturor oamenilor muncii.
să repartizeze sarcini individuale fie­
ţie din raionul Sebeş pc hnia conso­ oameni ai muncii locuiesc în aparta­ Datoria organelor si organizaţiilor de
lidării lor din punct de vedere eco­ cărui comunist, potrivit puterii sale mente confortabile, au la dispoziţie partid, a stalurilor jjopulare este să
nomic şi organizatoric, tov. Gcorgc dc muncă si să exercite un control unităti comerciale si jjrestatoarc de acorde toată alentia înfăptuirii aces­
Monioşteanu, primul secretar al comi­ sistematic asupra modului cum aceş­ servicii corespunzătoare, care le tor sarcini deosebit de importante,
tetului raional de partid, a arătat că tia si le duc la îndeplinire. Roadele oferă o gamă variată de jjrodu.se ali­ să urmărească îndoajjroape îndepli­
muncii desfăşurate |jcnlru educare«
în ultim ii 3 ani acestea sl-au mărit mentare si industriale execntrnrl lu­ nirea lor.
di; peste 2 ori averea obştească, în comunistă a membrilor de partid s>
crări de calitate coresjjunzătoare.
dezvoltarea constiinlci socialiste a ma­
prezent revenind mai mult rle 200.000 Oraşele regiunii s-au schimbat, au
lei la suta de hectare. In unele coojje- selor se concretizează în grija pe care
căpătat o nouă înfăţişare. La aceasta
rative aqricole cum sînt colo din fiecare ţăran cooperator o manifestă In numărul viitor vom pu­
Apoldul de Sus, Clinic S-o,, valoarea iată de sporirea si păstrarea averii au contribuit masele de cetăţeni care, blica olte materiale de la dez­
mobilizaţi de sfaturile populare, au
averii obşteşti se ridică la peste obşteşti — izvorul principal al bună­ baterile Conferinţei regionale
600.000 lei la suta de hectare. Reali­ stării. Exjjlicind cu răbdare s» pa Un nou lot do troctoore din dotarea S.M.T. — în dru m spre ogoarele cooperativelor agricole de întreprins largi acţiuni gospodăreşti de partid.
zările amintite sînt rodul firesc al bază de exemple concrete coopera- producţie. sl de Înfrumuseţare,