Page 65 - 1965-06

¡t

ŞEDINŢA COMISIEI PENTRU
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI

ELABORAREA NOII CONSTITUŢII

Vineri dimineaţa, la Consiliul de Stal al Repu­ Luînd cuvintul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
m 8 blicii Populare Române, a avut loc şedinţa de con­ ream intit că, încă in legislatura trecută, s-a ales o
stituire a Comisiei pentru elaborarea noii Consti­ Comisie pentru elaborarea noii Constituţii a Repu­
tuţii. Din comisia aleasâ de Marea Adunare Naţio- blicii Populare Române. Din însărcinarea Comisiei,
nolâ, în sesiunea din martie 1965, fac parte tovă­ un grup mare de jurişti şi alţi specialişti au lucrat
răşii : AUG U STIN ALE XA, GHEORGHE APOSTOL, la întocmirea anteproiectului de Constituţie.
IOSIF BAYERLE, A LE X A N D R U BIRLADEANU, EMIL După alegerea de către Marea Adunare N aţio­
BODNARAŞ, PETRE BORILA, DEMOSTENE BOTEZ.
nală în actuala legislatură a noii Comisii pentru
A V R A M BU N ACIU. NIC O LAE CEAUŞESCU. C H IV U continuarea lucrărilor de elaborare a Constituţiei,
STOICA, DU M ITRU COLIU, IO N CREANGA, C O N ­ grupul de jurişti a definitivat anteproiectul. Dispu­
1 ANUL XVII. NR. 3257 " ] SlMBATA 19 IUNIE 1965 4 pagini, 25 bani S T A N T IN D A IC O V IC IU , VASILE DAJU, ALE XAN D R U nem in prezent de un proiect care poate fi supus
DRAGHICI, C O N S T A N T IN DUMITRACHE, PETRE ENA-
spre dezbatere Comisiei alese de Marea Adunare
CHE, GRIGORE G E A M A N U , S U Z A N A GÎDEA, N IC O ­
N aţională.
LAE H U D IŢEAN U , TRA1AN IONAŞCU. M A R T IN ISAC, Subliniind că socialismul a repurtat mari victorii
PROIECTELE PE PIRECTIVE GHE MAURER, M A N E A MANESCU, ŞTEFAN M1LCU. în ţara noastră, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pro­
A TH A N A S E JOJA. K O V A C S GYORGY, IO N GHEOR­
ALEXAN D R U MOGHIOROŞ. ILIE MURGULESCU, C O N ­
S T A N T IN PARASCHIVESCU-BALACEANU. C O N S T A N ­ pus ca pentru a consfinţi situaţia de fapt, proiectul
de Constituţie sâ prevadă ca statul nostru sâ poarte
T IN PIRVULESCU, LEONTE RAUTU, GHEORGHE RO­
ŞU, LEO NTIN S A L A JA N , LU D O V IC TAKACS, ŞTEFAN denumirea de REPUBLICA SOCIALISTĂ
\H DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII TR1PŞA, VIR G IL TROFIN, ŞTEFAN VO IC U, ŞTEFAN ROMÂNIA.
VOITEC, A LE X A N D R U V O IT IN O V IC I.
La propunerea tovarăşului Ştefan Voitec, pre­ După dezbaterea şi aprobarea proiectului de
către Comisie, urmează ca el sâ fie dat publicităţii
şedintele M arii Adunări Naţionale, a fost ales în
şi sâ fie supus apoi sesiunii M arii Adunări N aţio­
Cu competenţă şi răspundere colae Ceauşescu, prim-secretar al Com itetului Cen­ Propunerile făcute au fost aprobate în unani­
unanim itate preşedinte al Comisiei tovarăşul Ni-
nale.
dere problema creşterii producţiei de FONTĂ tral al Partidului Muncitoresc Român. mitate.
In ziua de 16 iunie a.c. s-au desfă­ terca temperaturii aerului insuflat în
şurat lo clubul „S id crurcjislur lu­ furnale, metal, şi alţi vorbitori au făcut pro­ IN MII TONE
crările plenarei lărgite a Comitetului Cocsul râmînind în continua­ puneri prelioase în această direcţie.
orăşenesc de porlid Hunedoara : re un combustibil costisitor, va In cc priveşte calilalca metalului pro­ SA PREGĂTIM
La plenara Comitetului de parlid trebui ca m uncitorii Uzinei de dus, sc vor asimila procedee m oder­ CONFERINŢE ALE UNOR ORGANIZAŢII
din oraşul regional Hunedoara a par­ preparare a minereurilor dc la ne ca : frazarea la cald a linqourilor,
ticipat tovarăşul Nicolac Constantin, Tcliuc să atingă în cel mai monlîndu-sc în acest scop două ma­
secretar al Com itetului regional H u ­ scurt timp nivelul calila liv al carale, îmbunătăţirea suprafeţei la­ REGIONALE DE PARTID TEMEINIC
nedoara al P.M.R, concentratelor prevăzute în pro­ minatelor prin cojirea la maşini dc
In cadrul plenarei s-au dezbătut iect (dc 52 la sută fier), să se mare p ro du clivilalc si curăţarea prin
proiectele de Directive ale Congre­ mărească capacitatea de pre­ şablare cu alice a semifabricatelor. V in eri au început lucrările confe­ Gheorghc Apostol — la Galaţi, Emil
Bodnaraş — la Mureş-Autonomă M a ­ CAMPANIA
sului ai IV-lea al P.M.R. cu privire la parare prin urgentarea lucrări­ Relevînd succesele obţinute de co­ rinţelor organizaţiilor de partid re­
dezvoltarea economiei naţionale in lor celei de a doua clape. Con­ lectivul întreprinderii forestiere din gionale Banat, Braşov, Bucureşti, Ga- ghiară. Alexandru Drăghici — la Bra­
perioada 1966— 1970 şi cu privire la sider că esle necesar să se stu­ Hunedoara, ing Romulus Goţiu. a iaţî, M urcş-Aulonom ă Maghiară. şov, Ilie Verdet — la Bucureşti.
valorificarea surselor energetice şi c- dieze posibilitatea peletizărji arătat că există toate condiţiile ca la La lucrările conferinţelor iau parle află discutarea activităţii comitetelor DE
Pe ordinea de zi a conferinţelor se
lcelriiicarca lării in perioada 1966—- concentratelor line, împreună l.F. Hunedoara să se asigure o gos­ delegaţii aleşi in conferinţele raionale
1975, precum si proiectul de Stalul al cu alic minereuri prăioase în podărire raţională a fondului fores­ si orăşeneşti de parlid — muncitori, regionale de partid pe perioada ce a
Partidului Comunist Român. scopul evilării dim inuării ca­ tier. Numai prin construcţia de noi ingineri, tehnicieni, lucrători din gos­ irecul de la ultima conferinţă şi pînă
In unanimitate, participanţii la ple­ pacităţilor dc aglomerare şi re­ drum uri auto. spre bazinele închise, F H u i podării agricole de stat şi staţiuni de In prezent, dezbaterea proiectelor de RECOLTĂRI!
nară şi-au manifestat deplina lor ade­ ducerea consumului dc cocs vor fi date in producţie peste 2 m ili­ maşini şi tractoare, ţărani coopera­ Directive ale celui de-al IV-lea Con­
ziune iată dc prevederile proiectelor mârunl. oane m.c. masă lemnoasă. tori, intelectuali, activişti de partid, gres al P.MR, cu p rivire la dezvolta­
de Directive, documente dc o excep­ In cursul anilor 1965— 1966, sc vor Mai mulţi vorbitori au cerut să fie de stat şi din economie. De aseme­ rea economiei naţionale în perioada In această perioadă, m uncitorii din
ţională însemnătate. Plenara a dat o executa lucrări de modernizare la fa­ înfăpluile unele lucrări dc înfrum u­ nea, sint prezenţi numeroşi invitat! 1966— 1970 şi cu p rivire la valorifica­ gospodăriile agricole de stal, meca­
înaltă apreciere caracterului rcalist- brica de aglomerare, pentru îmbună­ seţare a oraşului. M erilă amintită pro­ — membri ai C.C. al P.M.R. si ai gu­ rea surselor energetice şi electrifica­ nizatorii din S.M.T. si membrii coo­
ştiintific al documentelor dezbătute, tăţirea calităţii aglomeratului si re­ punerea de a se amenaja Îm prejuri­ vernului, reprezentanţi ai unor in sti­ rea tării în perioada 1966— 1975, pre­ perativelor agricole de producţie lu­
subliniind că sarcinile noului plan c in ­ ducerea consumului de energie şi mile lacului de la Cinciş, ca p rin c i­ tuţii centrale, ai organelor locale de cum s> a proiectului de Statut al crează din plin la îngrijirea c u ltu ri­
cinal sint pe deplin realizabile, liind combustibil. pal punct turistic de agrement al slal şi comitetelor regionale si oră­ Partidului Comunist Român, alegerea lor prăsitoare, la recoltarea nutreţu­
fundamentate pe o temelie trainică Creşterea producţiei de oţel se va muncitorilor. Dc asemenea, in noile şeneşti ale organizaţiilor obşteşti, ca­ noilor organe regionale de partid, rilor etc. Paralel cu aceasta, sc fac
— măreţele succese obţinute de po­ realiza în principal prin intensificarea cartiere trebuie să-si găsească locul dre de conducere din uzine, fabrici precum si o delegaţilor la Congresul intense pregătiri pentru campania de
porul m uncitor in toate domeniile de procesului de elaborare ca urmare a cerut : statui, fresce, mozaicuri, iîn- Eli; "•ti' si de pe marile şantiere, din in stitu ­ al IV-lea o! P.M.R. recoltări. C ulturile de cereale păioa-
activitate. extinderii şi perfecţionării metodei dc lîni arteziene etc. ■ ţii, oameni de ştiinţă, cullură si arlâ. Lucrările conferinţelor continuă. se se dezvoltă bine. Dc la o zi !a alta
Studiind cu mare atenţie, grijă si utilizare a oxigenului. O importanţă , y ' La conferinţele regionale participă lanurile, mai ales cele de orz. îşi
răspundere fiecare paragraf al docu­ deosebită se va acorda mecanizării încheind un nou contract cu v iito ­ tovarăşii Cliivu Stoica — la Banal, (Agerpres) schimbă culoarea verde în galben
mentelor, tovarăşii care au luat cu- lucrărilor de reparaţii lo rece la cup­ rul, participanţii lo plenară au asi­ pal. Sint indicii sigure că vremea re­
v jn lu l au lacul propuneri valoroase toarele M artin în vederea creşterii gurat conducerea partidului, că vor coltării se apropie.
menite să conducă la valorificarea de­ tim pului efectiv de lucru. Tot pentru depune toate forţele, energia si pu­ In total, în cooperativele agricole
plină a tuturor resurselor interne, la lolosirea mai bună a tim pului de lu ­ terea lor dc muncă, pentru înlăplui- de producţie din regiune vor trebui
continua promovare a progresului cru. vor ii completate instalaţiile a- roa măreţelor Directive ale celui dc-al 1 3 - ' l)n nou tip de placaj recoltale peslc 41.000 hectare c u lti­
tehnic, ridicarea calificării m un citori­ nexe. In hala de slripaj se va monla IV-lca Congres ol partidului. vate cu cereale păioase, iar in gos­
lor, însuşirea şi aplicarea in produc­ încă o macara, iar pe plalforma cup­ s. t r u ţ a podăriile agricole de stat 6.000 hec­
ţie a procedeelor tehnologice avan­ toarelor, maşini dc conlecţionat pra­ Specialiştii Institutului de cercetări placajului se formează din furnire de tare cu orz si L500 hectare cu ovăz.
sate. guri. forestiere au produs experimental pla­ culoare mai închisă — mahon, stejar, In acest an există posibilitatea strin-
In centrul dezbaterilor a stal pro­ in ce priveşte creşterea producţiei caj cu desene în relief. Noul tip dc lag puternic aburit, iar în urma fre- qcrii recoltei înlr-un timp scurt dato­
blema creşterii producţiei de metal. de oţel electric, sint in curs de ela­ placai sc va utiliza la decorările in ­ zdni apare şi stratul al doilea dc cu ­ rită faptului că a sporit parcul dc
■ Potrivit proiectului dc Directive ale borare unele studii. Se prevede con­ M E C A N IZ A R E A -C A LE terioare ale clădirilor, la fabricarea lcare mai deschisa. tracloare şi maşini agricole prin noile
celui de-al IV-lea Congres al parti­ struirea a două cuptoare electrice cu mobilei, confecţionarea caroseriilor Acest nou tip de placaj îmbogăţeş­ dotări făcute. Numai in cadrul S.M.T,
dului, „In anul 1970, industria side­ o capacitate de 50 tone liecare, pe de tramvaie, autobuze, vagoane, la te gama sortimentelor realizate pînă din regiune au fost prim ite pină in
rurgică va produce circa 4,1 milioane amplasamentul cuptoarelor nr. 4 şi 5 ambarcaţiuni ele. Procedeul de fabri­ acum Cele 15 fabrici de specialitate prezent 95 de tractoare U-65C şi U-651.
tone fontă. G,3 milioane tone oţel. de la O.S.M. 1. Promovarea progresu­ DE CREŞTERE care a acestui nou produs constă în din care 10 construite în anii sesena­ 40 remorci ele. Dar, pe lingă aceasta,
4,4 milioane tone laminale, 800.000 lui tehnic se concrclizează, în secto­ . înclcierea furnirelor prin presare la lului, produc in prezent placaj în can­ pentru stringerea la timp şi fără pier­
tone levi. Sporul producţiei dc fontă rul de oţelării. prin proiectarea şi cald, iar desenele se execută la o tităţi de aproape 4 ori mai marc faţă deri a reeoltei’ -este necesar ca întreg
se va obţine prin punerea in func­ construirea in următorii ani a unei PRO D l JCTIVITÂŢII maşină specială. Pentru obţinerea de de 195y. u tila ju l agricol existent (tractoare,
ţiune a trei furnale de mare capaci­ instalaţii dc turnare continuă a oţe­ desene colorate, slratul exterior al (Agerpres) combine, prese de balotai, autocami­
tate, precum şi prin creşterea indi­ lului. oane etc.), ce se va folosi în campa­
cilor dc utilizare la furnalele exis­ In Icgâlurâ cu aceasta propu­ Propunem sâ se studieze posibilităţile de nia de recoltare să fie bine pus la
tente”. nem să se studieze posibilita­ punct.
Referindu-se la importanta creşterii tea amplasării instalaţiei dc mecanizare a procesului de extracţie a mine­ Ţinind seamă de acest lucru, cu
producţiei de metal, tov. ing Ioan turnare continuă in secţia reului în abataje prin introducerea unor maşini
Niţă, director tehnic al Combinatului O.S.M.-I, iar in locul cuptoa­ mult timp in urmă, conducerile S.M.T.
siderurgic Hunedoara, a spus prin­ relor I şi 2 din această secţie şi utilaje de mare productivitate. din regiune au luat măsuri pentru re­
vizuirea si repararea utilaju lu i ce sc
tre a lte le : Din producţia de metal a să se construiască 2 converti- va folosi la recoltarea cerealelor pă­
ţării, in anul 1970, C.S. Hunedoara 2oare cu oxigen dc 50 tone ca­ ioase. Drept rezultat, pînă la 17 iu­
va trebui să producă circa 38 la sulă pacitate fiecare. înfăptuirea a- In anii sesenalului, Exploatarea Esle însă nevoie ca tehnicienii $i nie toate cele 944 tractoare cu care
fontă, circa 44 la sută tolat otel, circa ccstui obiectiv ar asigura o minieră Tcliuc a devenii de nerc- inginerii să caute posibilităţile de a-
52 la sută oţel cleclric şi 42 la sulă producţie dc 400.000— 450.000 eunoseul. A u fost deschise orizon­ plicare a aceslci metode de lucru la sc va lucra în campania de vară ur­
mează să fie reparate, cele 140 dc re­
laminate finite. Pentru obţinerea aces­ tone oţel anual. Datorită elas­ turi noi în subteran, s-a mecanizat condiţiile concrete ale exploatării. morci destinate transportului boabe­
tu i spor de metal este nevoie ca in ticităţii procedeului, s-ar rea­ procesul de extracţie in sectorul I, In ultim ii ani, exploatarea noastră lor şî paielor sini puse la punct, iar
anii viito rulu i plan cincinal să se rea­ liza şi o gamă sortimentală va­ în ajutorul minerilor au venit ma­ a fost dotată cu maşini şi utilaje din cele 31 prese de balotat a mai ră­
lizeze o creştere a producţiei, fală do riată, salisiăcind mai bine ne­ şini şi utilaje de mare pro ductivi­ moderne. In sectorul 1 procesul de mas să fie reparată doar una sin­
sarcinile de plan ale anului 1965, în cesităţile de consum. tate. Aşa cum au subliniat pa rtici­ extracţie este complet mecanizat, gură.
următoarele proporţii : la fontă circa In sectorul dc laminoare, accentul panţii la dezbaterea proiectului de indicii de utilizare au crescut de la
32 la sulă. oţel total circa 24 la sulă, principal se va pune pe creşterea v i­ Directive în cadrul plenarei lărgite a un an la altul. Dar, participanţii la In ritm susţinut se desfăşoară re v i­
oţel cleclric 175 la sulă. la laminate tezei de laminare si îmbunătăţire a com itetului de parlid dc la E.M. Te- plenară au arătat că mijloacele mo­ ziile şi reparaţiile la combine si ba­
finite circa 42 la sulă. Cunoscînd că indicilor extensivi prin creşterea tim ­ liuc, modernizarea procesului de derne dc care dispun pot fi mai bine toze. Astfel, la mai bine de 75 la sută
sporul producţiei dc metal va trebui pului afectiv de laminare. Sporirea producţie a făcut ca in acest an va­ folosite. Creşterea indicilor de u ti­ din cele 304 combine, reparaţiile pla­
să se realizeze aproape în întregime producţiei de laminate din oţeluri a- loarea producţiei globale să fie de lizare a iorezclor, excavatoarelor, nificate au fost terminate. De ase­
pe seama creşterii indicilor de u tili­ liale şi carbon, impune corelarea ca­ 3 ori mai mare ca în 1959. In prezent, autobasculantelor şi a celorlalte me­ menea, lucrările de reparaţii prevă­
zare a agregatelor. în sectorul furna­ pacităţilor din halele dc pregătire şi în numai 12 zile exploatarea reali­ canisme, înseamnă creşterea produc­ zute la un număr de 120 batoze au
le preconizăm următoarele măsuri : turnare a secţiei O.S.M.-1. cu capaci­ zează întreaga producţie a anului tivităţii muncii, sporirea producţiei fost realizate in proporţie de pesle
Vom intensifica acţiunea de îmbună­ tatea măriţii de prelucrare ce sc va I93H. Accaslă creştere impetuoasă de minereu. Propunerea făcută de a 55 la sulă.
tăţire a încărcăturii, în se d iile de coc- crea la laminorul de 800 mm Pentru a producţiei de minereu sc datoreşte sc studia toate posibilităţile de rea­ A colo unde munca în ateliere a fost
serie şi aglomerare va creşte exigen­ asigurarea producţiei de sirniă şi pro­ politicii partidului nostru dc indus­ lizare a unor indici dc utilizare a bine organizată, unde s-a făcut o a-
ta fală de calitatea cocsului si a m i­ fite fine s-a prevăzut montarea insta­ trializare socialistă a ţării. maşinilor cit mai ridicaţi, printr-o provizionare corespunzătoare cu pie­
nereului aglomerat, livrat furnalelor; laţiilor necesare laminării pe trei fire Proiectul de Directive prevede exploatare raţională, executarea de sele necesare, stadiul reparaţiilor esle
este în studiu un amplu plan de mă­ (la linia de sirmă) şi conslruirea urnii creşterea în continuare a producţiei reparaţii la timp şi de bună calita­ avansat. In această situaţie se prezin­
suri privind perfecţionarea şî îm bu­ ajustai suplimentar la linia dc pro- de fontă şi oţel, fapt care implică te, ridicarea continuă a calificării tă S.M.T. Alba unde mai sînt de re­
nătăţirea proceselor tehnologice, spo­ lile fine. creşterea corespunzătoare a produc­ m uncitorilor a fost sprijinită de toţi vizuit doar 7 combine si 3 batoze din
rirea consumului dc gaz metan şi creş- Dezbâtind cu competenţă şi răspun­ ţiei de minereu de fier In plenară participanţii la plenara lărgită a co­ cele 46 şi respectiv 16 planificate.
s-a arătat că alături de descoperirea m itetului de parlid. M ai anevoios se desfăşoară reparaţii­
de noi rezerve în cim purile aliate M in e rii exploatării noastre, au le la S.M.T. Haţeg, unde Irebuie re­
în exploatare, o alta cale de spo­ prim ii proiectele de Directive cu un parate încă 19 combine şi 20 de ba­
rire a cantităţii de minereu extras deosebit interes şi entuziasm. Ele toze, la S.M.T. Orăşlie 28 combine
o constituie creşterea productivităţii deschid perspectiva luminoasă a dez­ şi 10 batoze.
muncii. Aceasta se poate realiza voltă rii continue a industriei noa­ La accaslă situaţie a contribuit s*
prin mecanizarea complexă a pro­ stre socialiste, de modernizare a pro­ faptul că aici s-a trecut la repararea
cesului de extracţie. Participanţii la ceselor dc producţie. Ei şi-au anali­ Pentru obţinerea unor realizări frumoase în cinstea Congresului utilaje lo r respective abia în a doua
dezbaterile pe marginea proiectelor zat posibilităţile, rezervele interne partidului, şeful de brigadă Ludovic Kadar de Ja şantierul din Deva, se jumătate a lunii aprilie în timp ce la
de directive au făcut in acest sens de care dispun la locurile de muncă preocupă cu multă grijă de ridicarea calificării m uncitorilor. Alba, Dobra şi Miercurea, ele au fost
numeroase propuneri de introduce­ şi sint hotăriti să îndeplinească in IN FOTOGRAFIE; Ludovic Kadar explîcind m uncitorilor din brigadă începute încă din prima decadă a
re a tehnicii noi in procesul de pro­ mod exemplar toate sarcinile care cum trebuie să-si organizeze munca pentru depăşirea planului. lunii martie.
ducţie. S-a propus studierea posibi­ le vor sta în faţă, să realizeze încă Foto: I. TEREK
lităţilor de mecanizare a procesu­ la sfirşitul acestui an indicii care Stadiul înlîrziat al reparării u tila ­
lui de extracţie în abataje prin in ­ vor fi stabiliţi pentru prim ul tri­ ju lu i agricol la S.M.T. Haţeg şi Orăs-
troducerea unor maşini şi utilaje dc mestru al anului 1966. Propunerile tie se datoreşte şi faptului că munca
nu s-a organizat de la început pe an-
marc productivitate. Prin mecaniza­ făcute in plenara lărgită a comite­ samble şi subansamble, conform in ­
rea încărcării m inereului si a ope­ tului de partid vădesc preocuparea VIZITA 0ELE6AŢIEI C.C. al P.M.S.U. dicaţiilor prim ite (lin partea Serviciu­
raţiunii de rambleere sc reduce e- deosebită a muncitorilor, tehnicie­ lui regional S.M T. Există si unele
fo rlu l fizic şi creşte productivitatea nilor şi inginerilor pentru creşterea
muncii in abataj. O altă propunere continuă a productivităţii muncii, Delegaţia C.C. al P.M.S.U., condusă . situaţii, asa-zis „speciale” , cînd u n i­
s-a referit la studierea posibilităţilor cale principală a sporirii producţiei de lovarăsul Gyula Kallay, membru ior Almăsan, membru al CC . al tăţile sini împiedicate în buna des­
dc creare a abatajelor cu front lung de minereu. In felul acesta m inerii al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., P.M R., ministrul minelor şi energici făşurare a procesului de reparaţii.
care permit mecanizarea extracţiei vin în sprijinul siderurgiştilor, tri­ vicepreşedinte al C onsiliului dc M i­ electrice, Matei Ştefan, prim-secretar Astfel, S.M.T. din Dobra a prim it o
dc minereu, folosirea pe scară largă niştri al R P. Ungare, împreună cu al Com itetului regional Argeş al adresă de la I.R.E.H., serviciul reţele,
a susţinerii metalice moderne in a- miţi ndu-le cantităţi sporite de mine­ tovarăşul A lexandru Bîrlădeanu, mem­ P.M.R., Constantin Sandu, preşedin­ prin care se anunlă întreruperea lur-
tele Com itetului Executiv al Sfatului
nizăriî energiei electrice în perioada
bataje. Prin crearea acestor puncte reu, cu conţinut bogat în fier. bru al Biroului Politic al C.C. al I I — 17 Vf, între orele 8 pînă la 16.
de lucru, unde să fie concentrată ANDREI R A D O V IC I P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului popular regional, AdaJbert Gilberl,
producţia sectorului, munca poale fi secretarul com itetului dc partid de M inişlri, a vizitat vineri şantie­ director general al Întreprinderii de Or, tocmai în această perioadă se im ­
mai bine organizată, maşinile si uli- Ing. IO A N Z A H A rul Hidrocentralei „Gheorghc Ghcor- construcţii hidroenergetice, Ştefan punea intensilicarea ritm ului de re­
paraţii.
Nicolae, directorul grupului de şan­
lajcle pot ii folosite mai raţional. şeful E.M. Teliuc ghiu-Dej" de pe Argeş. In tim pul v i­ tiere ale hidrocentralei.
zitei, oaspeţii au fost însoţiţi de Bu-
(Agerpres) (Continuare fn pag. a J-n)
IMBUI
Magazin sătesc climalcrică Geoagiu-Bâi au partici­ unităţi cinematografice săteşti. Cu
pat jo i după-amiază la o intere­ acest prilej, numeroşi locuitori au
sată expunere privind istoricul sta­
Cetăţenii satului Boiul de Jos, ra­ participat la sărbătoarea deschide­
ţiunii şi al izvoarelor termale de rii, asislind totodată la primele pro­
A c t u a l i t a t e a ionul Ilia, au terminat cu cîtva timp aici, inccpîntl cu epoca stăpinirii
in urmă construcţia unui magazin iecţii. In această săptătnină în ra­
sătesc. La realizarea Iui un ajutor romane in Dacia şi pină in zilele ionul Ilia se va deschide o nouă
deosebit l-au prim it din partea noastre. Expunerea, care s-a bucu­ unitate cinematografică sătească.
rai de aprecierea unanimă, a fost
Instructaj producţie care au fost instruiţi in U.R.C.C. Ilia. susţinută de Iov. Traian Bălan de (SILVIA T O M A , corespondentă).
Acum, cetăţenii din salul Boiul
două serii.
Cu acest prilej delegaţi dtn par­ de jos îşi pot procura cele nece­ la M uzeul regional din Deva. (A N ­
Din Iniţiativa Consiliului agricol sare in condiţiunl mal bune. DREI VALERIU, corespondent).
tea un ităţilor contractante au v o r­ „Sosesc deseară“
regional, la Casa agronomului de
bit participanţilor despre condiţiile M IN O D O R A ANDR1CA Noi unităţi
la M io tia în perioada 14-19 Iunie corespondentă
in care se lace recepţia, avantajele Colectivul Teatrului de Stat din
a.c. a (ost organizat un instructaj
cc revin cooperativelor agricole de cinematografice Sibiu esle din nou oaspetele deve-
privind valorijicarea produselor a- producţie prin valorllicarea unor Expunere nilor. Astăzi, cl va prezenta in sala
In satele Tisa (comuna Burjuc) „ A ria ", comedia lui Tudor Muşa-
grlcole. A u participai 100 vicepreşe­ cantităţi sporite de produse şi de
Oamenii muncii aliaţi la odihnă şi Răduleştl (comuna Lăpuşnic) s-au tescu „Sosesc deseară". Spectaco­
Frezorul Ioan lovânescu de la Uzina „Victoria'* Cătan îşi organi­ dinţi din cooperalivelc agricole de calitate superioară ele. şl tratament în staţiunea balneo- deschis in această săpiămină două
zează bine munca, execută numai lucrări de bună calitate. lele au Ioc in matineu şi seara.