Page 7 - 1965-06
P. 7
NR. 3242 Drumul socialismului Pag. 3
Creşte numărul
STAGIUL DE CANDIDAT - depunătorilor
la C. E. C.
ŞCOALA DE EDUCAŢIE Jn cadrul întreprinderii raio
nale dc industrie locală din O-
lăştie, funcţionează un ghişeu
Stan Măqu-
CE.C. Tovarăşul
COMUNISTA şeu, desfăşoară o susţinută
reanu, mandatarul acestui gh i
munca pentru creslerea numă
rului depunătorilor C.E.C.
In prezent o bună parte din
cei 240 depunători au consijn-
Organizaţiile de partid din raionul pe podul rulant de la U.C.M. Zlatna ţămint scris de depunere, prin
Alba, sul) conducerea şi Îndrumarea este organizator de grupă sindicală. virament sau numerar. Depu
Ci niţelului raional, se preocupa în Adrian Cobuzneanu este secretarul nerile prin virament au con
deaproape de întărirea rIndurilor lor. organizaţiei U.T.M., Gheoryhe Lungu, tribuit la creşterea soldului a-
Ele pun un accent deosebit pe educa lăcătuş de revizie la Coşlariu este cestui ghişeu, valoarea medie
ţia politică a comunişlilor, aiiI în pe secretarul organizaţiei U.T.M,, Co- a unui consimlămînt fiind de a-
rioada stagiului de candidat cil şi rovitlci Andrei este membru in comi proape 100 de lei.
după aceea, pentru a-i ajuta sa de tetul sindicatului pe Complexul C.F.R. LU CIA SENT1VAN!
vină cadre călite clin punct de ve Teiuş-Coşlariu. Candidatele de partid corespondentă
dere politic şi ideologic, capabile să Eugenia Pelrascu şi Aurelia Frîncu Vedere panoramică dm Hunedoara.
îndeplinească în cele mai bune con de la cooperativa agricolă Drimbar
diţii sarcinile ce li se încredinţează. au fost antrenate să desfăşoare o ac
tivitate culturală mai intensă, sarcină
ATRAGEREA SISTEMATICA pe care au dus-o la îndeplinire în denia existentă sau prin trimiterea
bune condiţii. Preocupîndu-se îndea
LA ACŢIUNILE ORGANIZATE PROBLEME ALE ei organului chemat să o rezolve. Or,
proape de traducerea în viată a sar acest mod de a privi lucrurile nu este
Experienţa a dovedit ca rezultatele cinilor, primind sprijin din partea or cel mai corespunzător. De datoria
bune se obţin atunci cînd aceştia sint ganizaţiilor de bază, candidaţii de sfaturilor populare este să analizeze
partid răspund cu conştiinciozitate la SFATURILOR
atraşi sistematic Io acţiunile organi fiecare propunere în parte cu multă
zate pentru traducerea in viata a chemările organizaţiilor de partid. răspundere şi să urmărească solu*
sarcinilor trasate de partid. In raio Organizaţiile de bază obişnuiesc POPULARE ţionarea ei definitivă.
nul nostru, organizaţiile de bază a- să ceară candidaţilor de parlid in fo r Puţină preocupare există la unele
cordâ o atenţie deosebită activului mări asupra felului cum ei s-au achi — — 3 ■ « L A ^ J I l ■ 1 h WBUWK&B sfaturi pentru descoperirea şi folo
fără partid, din rîndul căruia sint tat de sarcinile încredinţate, in fo r sirea unor materiale din resurse lo
prim iţi majoritatea candidaţilor. T o mări pc care le prezintă cu prilejul Campania electorală din accsl an a puiuţilor. Pentru atragerea unui nu saf. Este vorba de întocmirea proiec dărirea oraşelor şi comunelor sc des cale, ceea ce le-ar permite rezolva
varăşii din activul fără partid sint adunărilor generale. Aşa procedează scos din nou în evidenţă interesul măr cit mai mare de oameni ai m un tului pentru alimentarea cu apă a o- făşoară lent deşi majoritatea propu rea multor propuneri cu cheltuieli
invitaţi Ici adunările generale lărgite organizaţiile de bază de la Depoul deosebit pe care oamenii muncii de cii in rezolvarea problemelor obşteşti raselor Alba Tu 1 io. Orăşlie, Cugir, nerilor făcute de alegatori au tema băneşti minime. Mai multă preocu
ale organizaţiilor de bază. sint an C.F.R. Teiuş, revizia de vagoane Coş- la oraşe şi sate il manifestă fată de şi deci şi a propunerilor făcute în lermoficarea şi canalizarea coloniei amintită. Asemenea deficiente in til- pare trebuie să existe pentru folosi
trenaţi la îndeplinirea sarcinilor po lonu, cooperativa agricolă de pro conducerea şi rezolvarea probleme campania electorală, s-au rcactivizat Gurabarza. sistematizarea si canali nitn mai des la comune si unele ora rea maximă a posibilităţilor locale.
litice şi economice, fiind ajulali să le ducţie din M ihalţ şi atlele. lor obşteşti. Dovedind multă iniţia comitetele de cetăţeni, care au fost zarea comunei Zlatna si altele. şe din Valea Jiului. A ic i este necesar să existe şi un
ducă la îndeplinire. Aşa procedează O experienţă‘ valoroasă în ceea ce tivă şi spini gospodăresc, alegătorii instruite cu sarcinile ce le revin. Majoritatea propunerilor însă sînt Cele mai multe propuneri sînt însă sprijin mai substanţial din parlea sfa
organiza iii le de partid din Comple priveşte educarea candidaţilor de au făcut numeroase propuneri care Sfaturile populare au analizat în şe dc competenta sfaturilor populare şi dc competenta sfaturilor populare turilor populare raionale şi orăşeneşti
xul C.F.R. Teiuş — Cosfariu, U.C.M. parlid au acumulat organizaţiile de să schimbe lata oraşelor şi satelor, dinţe de comitet executiv şi sesi a altor organizaţii locale. La oraşe în comunale. Ele se referă îndeosebi la regionale. De asemenea, acele orga
Zlalna. S.M.T. Alba, cooperativele a- partid de pe raza comunei Teiuş. Aici să contribuie la îmbunătăţirea con uni modut cum s-au rezolvat pro deosebi ele se referă la lucrări gos 1 ni reţinerea de drumuri, construcţii nizaţii economice în competenţa că
gricole de producţie V in lu l de Jos, se obişnuieşte să se traseze sarcini diţiilor lor de viată. In adunările şi în- punerile făcute în campania electo podăreşti, edilitare si de înfrumuse de scoli, cămine culturale, electrifi rora revin unele propuneri au dato
Drimbar. lLicerdea ele. comuniştilor cu o vechime mai mare ţare, îmbunătăţirea aprovizionăm ele. cări etc. Pină în prezent s-au între
în partid pentru a sc ocupa de creş tîlnirile dintre candidata de depu rală. ria să ia cele mai corespunzătoare
La educarea candidaţilor do partid taţi şi alegătorii din regiunea noas De curînd. Comitetul executiv al Înfăptuirii lor li s-a acordat toată a- prins o seamă dc acţiuni pentru în măsuri.
rn perioada stagiului se pot folosi terea si educarea candidaţilor. Ase tră s-au făcut 7.020 propuneri. In re Sfatului popular regional a analizat tenţia. Astfel, cu sprijinul cetăţeni făptuirea lor. Demn de remarcat este
multe metode şi lorme. Una din aces menea sarcini au primit membrii de zolvarea lor sint chemate să-şi aducă stadiul rezolvării propunerilor. C i lor şi prin fondurile bugetare s-a reu larga participare a cetăţenilor. Dînd Fără îndoială că rezolvarea multora
tea o constituie ¡nvăţămmlul de partid Dumitru Cimpeanu, Pa-rtenie aportul sfaturile populare. De aceea, fric, din cele 7.020 propuneri, au fost şit să se repare $i întreţină 25 dc viata propunerilor s-au construit 18 din propunerile făcute este condiţio
partid. In raionul nostru, organiza- Dalea (revizia de vagoane C.FR. Coş- la indicaţia Comitetului execuliv al rezolvate pină acum I 800, adică 25,6 străzi în oraşul Hunedoara, 7 in o- km. drum uri noi şi s-au executai re nată de mobilizarea oamenilor muncii,
liilc de bază au încadrat la învăţă- lariu). Aurel Ccrghcdeon (stalia C.F.R. Sfatului popular regional, s-au întoc Iu sula din totalul lor. raşul Simeria ele. parări pe alţi 223 km. Bine se desfă a tuturor alegătorilor. Pentru aceas
mintul de partid pe toii camlklaln. Teiuş), Oprita Teodor, Măria $uteu Un volum important de muncă s-a şoară lucrările Li majoritatea con ta este necesar să fie îmbunătăţite
$i Vasile Hălălae (cooperativa agrico mit evidente cu aceste propuneri, Din rîndul propunerilor făcute, un formele organizatorice de masă, să
In mod deosebit la cercurile de stu stabilindu-sc în competenţa cui revine, număr de 100 revin spre rezolvare depus şi la rezolvarea propunerilor strucţiilor de şcoli cit şi la căminele
diere a Statutului P.M.R. lă rle producţie Teiuş). care s-au ocu- ce se refereau la acţiunile de în fru culturale. Cu unele deficiente sc des fie antrenate comisiile permanente,
pat de educarea a 1-3 candidaţi de cît şi modul şi termenul de rezolva organelor centrale, ele referuulu-se activele lărgite ale acestora, comi
O influentă pozitivă a.supra edu partid. re. In acelaşi timp propunerile au îndeosebi Ia lucrări de investiţii. A- museţare. Cu sprijinul deputaţilor. al făşoară însă lucrările de electrificări tetele de cetăţeni, organizaţiile de
caţiei c ei n ü i d o ii i or de partid o exer Există însă si organizaţii de bază fost selecţionate şi repartizate secţi cestea au (ost aduse la cunoştinţa comitetelor de cetăţeni şi al orga rurale. A cţiun i de masă s-au organi masă pentru a-şi aduce o con tribu
cită conferinţele si expunerile ce se ilor sfaturilor populare sau organe organelor dc resort, iar secţiunile nizaţiilor de masă, in această primă zat Ia curăţarea păşunilor. ţie tot mai importantă. Deputaţii au
lin periodic cu prilejul adunărilor ca acelea din Henig, Miceşti, Berghin, lor care sint in măsură să le rezol Sfatului popular regional s-au îngri vară s-au exlins si amenajat zone Organizarea muncii pentru înfăp datoria să aibă în preocuparea lor
Benic şi altele care nu au acordat a-
generale. In fala noilor membri de lentia cuvenită candidaţilor de partid, ve. In oraşe şi comune propunerile jit de posibilităţile dc rezolvare. M u l verzi pc 134.5C0 m p. şi s-au înlreţi- tuirea propunerilor făcute de alegă permanentă, înfăptuirea propunerilor
partid şi a candidaţilor sînl expuse s-au selecţionat pe circumscripţii e- te din studiile şi proiectele preconi nut 565.231 m.p. S-au plantat peste tori trebuie să constituie o sarcină
conferinţe ce se referă la calitatea problemei întăririi rîndurilor pa rti lectoralc fiind înscrise in caietele de- zate sc găsesc intr-un stadiu avan- 00.000 arbori ornamentali, trandafiri permanentă a sfaturilor populare. De făcute de alegători. In felul acesta ei
de membru de partid, opărarea şi dului. Datorită unei munci superfici etc. aceea, fiecare propunere trebuie stu vor dovedi respect faţă de cuvintul
păstrarea avutului obştesc, trăsătu ale desfăşurată de comitetul de partid Deşi cifrele amintite sînt îmbucu diată cu multă atenţie şi să se urmă- alegătorilor.
rile moral-politice ale comuniştilor, din cooperativa agricolă de produc rătoare, se constată că in rezolvarea rească modul ei de rezolvare. Pe alo SABIN BOT1CIU
drepturile şi îndatoririle membrilor ţie Henig (secretar Nicolae Delcu), în în arbori lincczi, la uscarea lor vicepreşedinte al Comitetului execuliv
şi candidaţilor de partid, îmbunătăţi acest an au fost primiţi numai doi Ţinind scama de toate acestea se unor probleme gospodăreşti la ora curi mai sint sfaturi populare care
rea calităţii produselor şi altele. Ase candidaţi de partid, cu toate că aici impune totuşi o intensificare a exe şe nu s-a dat în toate cazurile aten consideră terminată această muncă o a] Sfatului popular regional
există mulţi oameni harnici, cinstiţi,
Hunedoara
dată cu înscrierea propunerii în evi-
menea conferinţe au fost expuse la Fa care luptă pentru a da viată hotărî- cutării in timp util a c o jirii dobori- ţia cuvenită. Acţiunea pentru gospo
brica Ardeleana, Complexul C.F.R. lurilor dc vin i din pădurile de răşi-
Teiuş — Coşlarm, cooperativele agri rilor partidului şi ar merita cu pri ■J noasc.
sosinţă să fie prim iţi
in rindurile
cole de producţie din Teiuş, Mihalţ, partidului. Tot în scopul prevenirii dezvoltă
Cisiei ele. rii în masă a gîndacilor dc scoarţă, SPARTACHIADA DE VftBfl
Deosebit de utile s-au dovedit a EFICACITATEA SE se impune tratarea arborilor doborîti
li discuţiile tovărăşeşti pe care mem de vint si nccojîli cu substanţe chi A TINERETULUI
brii biroului si ai comitetului raional CONCRETIZEAZĂ IN 1 mice. folosirea arborilor cursă alit din
de partid, ai comitetelor de partid REZULTATELE 03JINUTE cru doborili dc vint cît si din cei tă
din întreprinderi, instituţii şi unităţi iaţi special pentru atragerea dăună
agricole s ocia liste le organizează pe Se şlie că munca de educare poli torilor. ÎNTRECERI VII
riodic cu candidaţii de partid. tică a candidaţilor rle partid se con De o deosebită importantă sînt şi
De asemenea, membrii birou iilor cretizează in rezultatele practice pe In toamna anului 19 64 vîntul a măsurile care trebuie luate pentru
organizaţiilor de bază se ocupă in- care aceştia le obţin in producţie, în provocat doborîrca unui mare număr prevenirea alacglui ,„unor qîndaci de
dj^p^aapev ele dezvoltarea ia ace£l atitudinea înaintată p'e care ci o au de- arbori în păduri, in special de ra- lemn, ear£ prin -galeriile pe care le LA JIUL PETRILA
a “ţ j j s ’tmii peiîlru citit, recoin'dndîn-*“ falii de muncă, fală de obligaţiile ob- Sinonse. Volum ul col mai maro de ar sapă în trunchiul arborilor doborili
du-le să citească literatură politică, şleşti şi îndatoririle sociale. La U.C.M. bori dobor i IL de vint s-a identificat in şi păstraţi în condiţii necorcspunză-
beletristică, tehnică. Acestora li se Zlalna, bunăoară, toţi cei 39 candi raza Întreprindem forestiere Petro loarc, iac inutilizabilă cheresteaua întrecerile acestei tradiţionale com
solicită să întocmească şi să pre daţi de partid sint fruntaşi în pro şani, mai ales în bazinul Jiului do pentru mobila, binale, duşumele etc. petiţii de masă au început la data
zinte recenzii pe marginea cariilor ducţie; f i revizia de vagoane C.F.R. vest, unde doboriturile de raşinoase In vederea prevenirii unor asemenea de 15 aprilie, in toate asociaţiile spor
citite. Asemenea acţiuni contribuie Coşlariu, Depoul C.FR Teiuş şi in s au produs pe suprafeţe întinse. Can atacuri este necesară scoaterea cit tive din regiune, într-un cadru fes
la creşterea nivelului politic şi de celelalte unităţi economice, in frun tităţi importante s-au identificat şi la mai grabnică a materialelor din pă tiv.
cultură generală al candidaţilor de tea întrecerii socialiste se situează întreprinderile forestiere din Sebeş, duri şi expedierea către fabricile de După 40 zile de desfăşurare a în
partid, Ia pregătirea lor in vederea membrii $i candidaţii de partid. Haţeg şi Orăşlie. la limita superioară cherestea sau pentru alte utilizări. A- trecerilor din cadrul prim ei etape,
Din cele expuse, din experienţa
p rim irii in rîndul membrilor de parlid. a arici de vegetaţie a molidului. colo unde nu este posibilă livrarea se poate scoate în evidentă că o se
noastră practică, rezultă că stagiul de rie de asociaţii sportive din Valea
In raionul nostru, mulţi candidaţi Lemnul rezultat din doboriturile de grabnică a malerialelor, acestea vor
candidatură constituie într-julevăr o Jiu lui au înregistrat succese remar
de partid sint prim iţi din rîndul ute- vini poate şi trebuie valorificat su fi păstrate în locuri însorite, aplicîn-
scoală de educare comunistă pentru cabile. Astfel, asociaţia sportivă Jiul
miştilor. Aceasta a du$ la îmbunătă perior. In acest sens conducerea Di du-sc şi tratamente cu substanţe chi
tovarăşii care solicită primirea in
ţirea activităţii organizaţiilor U.T.M. recţiei regionale a economiei fori's- mice indicate de instrucţiunile teh Petrila, în colaborare cu organizaţiile
rindurile partidului.
în rîndul cărora ei işi continuă m un Hero Hunedoara şi conducerile între nice in vigoare. U.T.M. şi sindicale, a întocmit un
Cu toate rezultatele dobîndite în
ca. Inir-una din şedinţele sale, Comi prinderilor forestiere au luat măsuri. plan de acţiune concret în care s-au
munca de educare comunistă a can )n vederea executării acestor lu
tetul do parlid de la Complexul C.F.R. In urma cercetării pc teren s-au sta precizat ram urile sportive la care vor
didaţilor de partid, sîntum conştienţi crări s-au luat din timp uncie mă
Teiuş-Coşlariu a analizat aclivitntea că în acest domeniu mai avem încă bilit locurile unde există doborîluri suri. Am intim in special pe acelea participa, modul de desfăşurare a
candidaţilor de partid in rîndul orga de vini şi volumul masei lemnoase concursurilor, locul $1 data, asigura
multe de făcut. Este necesar ca se privitoare la acordarea unor tarife
nizaţiei U.T.M. Cu acest prilej au căzute. Ocoalele silvice Bistro. Curtir, rea bazei materiale, po trivit cu spe
cretarii şi ceilalţi membri ai biroului stimulatorii.
fost criticate lipsurile candidaţilor de comitetului raional de partid să lină Orăşlie si Petroşani au întocmit acte cificul de muncă al întreprinderii.
partid Emil Har na si Nicolao Oţoiu mai multe expuneri în fata noilor de- punere in valoare a acestui lemn Urmărind aplicarea unor masuri e- In urma acestor măsuri, întrecerile
care nn luau parte activă la viata or într-un timp relativ scurt. Jiracc I F. Sebos a reuşit să-şi re sportive au început pe schimburi de
membri de partid, a candidaţilor şi cruteze forţa d(? muncă necesară şi
ganizaţiei U.T.M. Concluziile şi mă a tovarăşilor din activul fără partid, Concomitent cu identificarea şi sta muncă în cadrul sectoarelor de pro
surile luate au dus la îmbunătăţirea să se intilncasca mai des cu oame bilirea cantităţilor de lemn căzui s-a să asigure cojirea d o bo rilu rilo r de ducţie, la ramurile fotbal, lupte, hal
muncii. vint p<; măsură ce zăpada s-a retras tere, volei, tenis de masă, ciclism şi
nii in mod organizat. De asemenea, început fasonatul şi scosul lui. Con spre golurile alpine. Nu aceeaşi si şah. De o bună apreciere în rîndu l
va trebui să avem mai mu!! in aten ducerile întreprinderilor si sectoare tuaţie intîlnim in raza 1 F. Petro
ÎNDRUMARE c o n c r e t a p en tr u ţie organizaţiile de bază din Benic, lor dc exploatare s-au preocupat dc şani, I, F. Haţeg si 1. F. Orăşlie, unde tineretului se bucură întrecerile de
Straja. Berghm. unde s-au constatai recrutarea braţelor de muncă pentru fotbal, unde fiecare sector de muncă
în d e p l in ir e a s a r c in il o r ritmul de cojire a doborilurilor este participă cu o echipă. In total, în a-
unele neajunsuri in ceea ce priveş fasonare. Lucrătorii recrulaţi au fost
nt'corespunzălor. Este adevărat că în ceastă competiţie se întrec 9 echipe.
Principala metodă de educare co te creşterea şi educarea candidaţilor reoartizali pc locuri de muncă, potri acest an au căzut zăpezi mari in re Pentru desemnarea celui mai bun
munistă a candidaţilor de partid o de partid. vit volum ului masei lemnoase, spe giunea dc munte, care au împiedicat luptător, ciclist, jucător de tenis de
constituie numea practică pentru în Comitetul raional de partid Alba va cificului terenului, condiţiilor (le lu lucrul în timpul iernii. Totuşi, pnn- masă, a celui mai bun halterofil, se
deplinirea sarcinilor ce stau in fala căuta să-şi îmbunătăţească stilul şi cru ele. S-au constituit brigăzi şi c- tr-o mai bună organizare a muncii dispută întreceri în cadrul fiecărui
organizaţiilor de bază. Comitetul ra metodele de muncă pentru a traduce chipc de muncitori cure au fost do se puteau obţine rezultate bune si la
ional de partid îndrumă şi contro in viată sarcinile trasate de Plenara tate cu mecanisme. întreprinderile amintite, care în luna sector de muncă.
lează felul cum organizaţiile de bază C.C. a P.M.R. din 14-15 aprilie 1965. Pe lingă operaţiile de fasonat, sor mai se prezintă cu restante. Pină în prezent, numărul celor care
se ocupă de aceaslă problemă, cum In alcnlin noastră va sta ridicarea tat, scos şi apropiat s-a trecut la exe Pentru valorificarea tuturor rloborî- au luat startul la concursurile ce au
avui loc se ridică la peste 3.000 de
îi ajută pe candidaţi să rezolve sar necontenită a nivelului de pregătire cutarea codrii ruşinoaselor. Si aceasta lurilor de vint, pc lingă alte masuri participant! din cadrul Exploatării m i
cinile primite. politico-idcologică, creşterea comba din două motive. Mai in lii trunchiu se impune operativitate mai mare la
tivităţii şi a conştiinţei partinice a niere Petrila.
Unii dintre candidaţii de partid membrilor şi candidaţilor de partid, rile trebuie cojile înainte de zborul construirea instalaţiilor de scos-apro- Buna organizare a întrecerilor, asi
sînt aleşi în oryanele de conducere educarea lor în spiritul patriolismului glndacilor de scoarţă, care in căuta piat, organizarea temeinică a lucră gurarea bazei materiale, populariza
ale organizaţiilor de masă, în coiec* şi internaţionalismului socialist, înar rea locului pentru înmulţire preferă rilo r de mişcare a lemnului şi trans rea largă a spartachiadei, precum şl
‘ ivele de redacţie ale gazelelor de marea lor cu cunoaşterea hotărîrilor arborii de răşinoasc doborîti şi ncco- portul cu prioritate a produselor ob colaborarea strînsă cu comitetele
-crete etc. In acelaşi timp ei sint partidului si guvernului, a poziţiei jiţi. Sub coaja arborilor qîndacii işi ţinute prin sortare. Totodată trebuie După cum este cunoscut, duminică a avui loc pe stadionul 23 August U.T.M. şi sindioale vor asigura şi In
antrenaţi la diferite acţiuni obşteşti, partidului în problemele mişcării co depun ouăle creînd o nouă generaţie luate şi măsuri pentru prevenirea in din Bucureşti. înlilnirea de fotbal contind pentru prelim inariile campiona viito r la etapele superioare ale spar
)a rezolvarea altor activităţi ca : stu muniste şi muncitoreşti internaţiona de gindaci mult mai mare, care în cendiilor, care în condiţiile create ca tachiadei o largă participare a tine
dierea unor probleme economice le. a politicii externe a stalului nos lipsa arborilor doborîti îşi depun ouă urmare a doborilurilor de vint pot tului mondial dintre echipele României şi Cehoslovaciei. Corespondentul retului la practicarea exerciţiilor fi
pentru creşterea producţiei şi a pro produce pagube mari fondului fores nostru voluntar, AUREL DULA, prezent pc stadionul 23 August, a sur
tru. le in cet sănătoşi cave se găsesc pe zice şi a sportului.
ductivităţii muncii. îmbunătăţirea con tier. prins două imagini de la acest meci.
IORDAN TATAR U picior, lucru ce duce Ia o înrăutăţire I, CLEJ
tinuă a calităţii produselor şi altele.
secretar a) Comitetului raional a stării de vegetaţie şi ca atare la IO A N 1R1MIE In prima fotografie, echipa R.P. Române înainte de meci. Cealaltă membru în biroul Consiliului
Astfel, tov. Ghoorghe Lupu, mecanic Alba al P.M.R. slăbirea arborilor, la transformarea inginer şef la D.R.E.F. Hunedoara imagine a surprins un aspect de la poarta oaspeţilor. regional U.C.F.S.
A
mare tehnică corespunzătoare, lu c ru Rău esle că nici conducerea ad
C IN D V O R FI rile fiind lăsate să meargă de la sine. ministrativă a întreprinderii nu a luat
măsuri hotărite împotriva acelora care
La începutul anului a fost întocmit
un plan de măsuri Ichnico-organlza-
lorice cu obiective interesante care se fac vinovaţi de neîndeplinirea sar
cinilor de producţie. Tovarăşul Gheor-
dacă ar fi puse in aplicare ar con tri ghe Cosma, directorul întreprinderii,
L U A T E M A S U R I ? bui la îndeplinirea ritmică a sarcini ştie că în prim ul trimestru al anu
lui planul a fost realizat doar la o
lor de plan. Planul stă insă în serta
rul inginerului şei. singură ramură. M ăsuri concrete nu a
întreprinderea are o carieră cu luat însă. La mobilă, din cele opt sor
La ora actuală conducerea între Făcînd o analiză mai prolundă, mare pondere în planul global. Cum timente a fost realizat abia unul.
prinderii orăşeneşti de industrie lo constaţi că la Întreprinderea orăşe slau lucrurile aici ? In primul trimes Cauza ? Lansarea defectuoasă a co
cală din Petroşani este pusă în si nească dc m duslne locală dm Petro tru n-au tos! realizate 3.530 tone pid- menzilor si slaba organizare a proce
tuaţia neplăcută să nu poală raporta şani si-au făcu!, loc o sene de de Iră concasată. iar în luna aprilie fată sului de producţie. Mai multă in iţia
îndeplinirea sarcinilor de plan. A- ficiente care Influenţează negativ în de 6.922 tone pialră concasată cil era tivă şi hotărire pentru eliminarea de
ceasta pe motiv ca in primul trimes deplinirea sarcinilor de producţie. Cea sarcina de plan s-au produs doar ficientelor trebuie să existe si din
tru al anului la întreprinderea amin mai mare deficientă constă in modul 4.007 tone. Conducerea înlroprinderii partea organizaţiei de partid.
tită nu s-au realizat sarcinile dc pro dclecluoş în care ist face datoria con în loc să ia măsuri de curăţore a ca Oamenii muncii din întreaga ţară
ducţie ia nici un indicator. Planul ducerea tehnică. Din discuţiile pur rierei a permis să se facă o exploata muncesc în aceste zile cu un entu
producţiei globale pe primul trimes tate cu mai mulţi tovarăşi care lu re neraţionalâ ceea ce a condus la ziasm deosebit pentru a intîmpina cel
tru al anului a fost îndeplinit doar în crează la întreprindere a reieşit ră greutăţi. Cind şi-au dai seama ca nu de-al IV-lea Congres al partidului
proporţie de 79,05 la sută, cel al tovarăşii din conducerea tehnică nu se mai poate lucra s-a dai dispoziţie cu rezultate cit mai frumoase. Colec
producţiei marfă in proporţie de RP.,'!0 muncesc cu competentă şi răspun să fie curăţată cariera de pămînt. De tivul întreprinderii orăşeneşti de
la sută, iar planul prodncli vil ătii dere. Inginerul şef. Oavrîlă Man, in cîiul s-a dat dispoziţia aceasta au industrie locală Petroşani bate însă
muncii in proporţie de 94.34 la sulă. loc să se ocupe rle buna desfăşurare trecut trei luni si nu s-a făcut aproa pasul pe loc. Este timpul ca atîl Co
Cînd stai dc vorbă cu o parte din a muncii, proferă să rezolve unele pe nimic. Cum să îndeplineşti planul mitetul execuliv ai Sfatului popular
cei care răspund de bunul mers ai treburi personale sub privirile îngă de producţie cînd nu asiguri condiţii al oraşului regional Petroşani, cit şi
muncii în întreprinderea respectivă, duitoare ale direcţiunii şi ale Comi- optime de exploatare? secţiunea de industrie locală a Sfa
aceştia vin cu o serie de „argum en telului executiv' al Sfatului popular Deficienţe serioase exislă şi în tului popular regional să facă o
Nu peste mult, anul şcolar în învăţămînlul de stat sc va incheln pentru toţi elevii. Pînă atunci se te“ care să demonstreze că deficien al oraşului regional Petroşani. Toată munca serviciului de aprovizionare. analiză temeinică a activităţii între
depun incit eiorlurt pentru sistematizarea Şi fixarea principalelor probleme sludiale. lîlevii, cadrele didac tele se datoresc unor cauze obieclive. lumea cunoaşte că în orele dc servi Cei care lucrează aici aşteaptă să prinderii amintite si să ia măsuri co
Petroşani
vină materialele de care întreprinde
respunzătoare. La I.O.I L.
Ei puii totul pe seama lipsei braţe
ciu inginerul şef face chefuri, pleacă
tice, părinţii, şi-au concentrat preocupările spre acelaşi scop : obţinerea unor rezultate cît mai bune ia lor de muncă, pe unele greşeli în ce cu maşina întreprinderii în scopuri rea are nevoie fără a se zbate, fără există posibilităţi pentru îndeplinirea
sfîrşiţul anului şcolar. priveşte normarea lucrărilor, pe lip personale dar nimeni nu ia măsuri. a se deplasa şi a insista în primirea ritmică a sarcinilor de producţie. Bi
In fo to g ra fie : Consultaţie la anul III mecanici — Şcoala profesională din Deva ; profesor: mg. sa unor materiale. Oare aceasta să In acelaşi timp, diferitele secţii ale lor. Cum s-ar spune, aşteaptă să le neînţeles, dacă se munceşte cu toată
Mimteanu Romulus. fie realitatea? întreprinderii sînt lipsite de o îndru- vină totul de-a gata. răspunderea. V. ALBU