Page 79 - 1965-06
P. 79
Nr. 3260 Drumul socialismului Pag. 3
Specialiştii C. S. Hunedoara şi Uzinei „Victoria“ Călan despre:
P r o ie c te le d e BÍE9ecéiv e
C R E Ş T E R E A I N D I C I L O R DE UTILIZARE LA
IBS dezfeateaee a rr. ' E'LWIIIl ufWllWWI f it .Tfr T Pi 1 "ffJTI PI VII T TlVUir«. " " - mp~"— ■ ■JÎÉflw— mm* ^ fnt^C ■-** iT^ r ■■■ ~ - - i. í^S^LLTZ 71
oam eniloa* m u n c ii
CU TEHNICA NOUA, SPRE REALIZAREA
SARCINILOR DE PRODUCŢIE
h g . VASILE VÄZDÄUJEANU
şeful laminorului bluming
pului efectiv de laminare. Extinderea
Ing. ILtE ZAMFIRESCU şi îmbunătăţirea bazei lehnico-mate-
Să sc execute proiectul I.P.L.
privind curăţarea cu ilacără a la director tehnic al Combinatului siderurgic rialc îşi va spune şi în această di
minatelor tn aşa ie) ca incă in Hunedoara recţie cuvîntul. In acelaşi timp se im
acest an. să se poată experimen pune îmbunătăţirea lucrărilor dc în
ta şi însuşi tehnologia de lucru. treţinere şi reparaţii, pentru care este
„Continuarea neabătută a industrializării necesară dezvoltarea sectorului de în
treţinere mecanică şi energetică in
socialiste a ţării, prin dezvoltarea cu prioritate concordantă cu dinamica creşterii
ILIE ZAMFIRESCU a producţiei mijloacelor de producţie, pune în producţiei dc metal.
laminate
Creşterea producţiei dc
director tehnic al C. S. faţa colectivelor din Combinatul siderurgic din oloiuri aliate şi carbon dc ca li
Hunedoara tate, impune corelarea capacităţilor
Hunedoara, în următorii 5 ani, sarcini impor
din halele dc prcgălirc si turnare de
tante“ . la O.S M. 1 cu capacitatea mărită dc
Pentru a veni în sprijinul unei prelucrare ce sc va crea la laminorul
desfăşurări normale o a c tiv iş tii Sarcinile trasate de Congresul al Un rol important în reducerea con dc 800 mm.
tehnice şi linanciare a combina lIM ea al P.M.R. industriei siderurgi sumului 'specific dc cocs şi creşterea Pentru asiquraroa creşterii produc
tu lu i propun a Ii luate printre al ce privind creşterea producţiei dc indicilor dc utilizare, îi revine şi ţiei de sirmă şi profile fine, s-a pre
tele următonrele măsuri : metal sc vor îndeplini şi depăşi în colectivului dc muncă dc la Uzina văzut montarea instalaţiilor necesare
^ Revizuirea condiţiilor funda- cursul anului curent. La realizarea a- dc preparare a minereurilor din Tc- laminării pe 3 fire la linia dc sfrmâ
lentate şi crearea unei baze de cestor importante prevederi colecli- liuc. care trebuie să atingă nivelul si construirea unui ajuslaj suplimentar
deslacerc a laminatelor la C. S. velc de muncă din Combinatul siric- calitativ al concentratelor prevăzut la linia de profile fine.
Hunedoara, pentru evitarea greu rurqic Hunedoara şi-au adus o con in proiect şi să mărească capacitatea Lărgirea gamei sorlim enUlo
tăţilor in livrarea cantităţilor mici tribuţie substanţială. Ele au realiz.at de preparare. Lcqat dc utilizarea con dc oţel şi a lipodimcnsiuntloc
de laminate, nevagonabile, venind un spor anual ridicat dc creştere a centratelor line in procesul dc aglo dc laminate va trebui să stea
in acelaşi timp in sprijinul bene producţiei de metal, atit la aqrcgatele merare este necesar să sc studieze dc asemenea, in centrul preo
ficiarilor. existente la începutul sesenaiului, cit posibilitatea peletizării acestora, îm cupărilor colectivelor noastre
^ încheierea contractului eco şi la cele nou construite. preună cu alte minereuri prăfoase dc muncă, pentru a satisface
nomic cu C.F.R. pentru reglemen Din proiectele de Directive ale (cenuşi do pirită, limonită Căpuş), cererile sporite ale industriei
tarea asigurării aprovizionării rit Congresului al IV-lea al P.M.R. se pentru a se evita diminuarea capa şi ale industriei constructoare
mice cu materii şi materiale. desprinde in mod pregnant consec cităţilor de aglomerare cauzată de de maşini.
fineţea avansată a acestor minereuri O problemă esenţială, căreia i sa
Pentru asigurarea aprovizio venta liniei politice generale a parti
nării cu teroaliajc, şi în mod spe dului dc industrializare socialistă a şi pentru reducerea consumului de va acorda toată alcntia, o constituia
cial cu iero-mangan, să se studieze ţării. cocs mărunt. îmbunătăţirea continuă a calităţii pro
oportunitatea im portării de mine Combinatului siderurgic Hunedoara Creşterea producliei dc otel sc pre duselor. Ridicarea caracteristicilor teh
reu concentrat şi labricarca de fc- îi revine sarcina ca, din producţia vede a se realiza în principal prin in nice şi economice ale acestora sc va
ro-manqan in unu) din furnalele totală dc metal a tării, in anul 1970, tensificarea proceselor de elaborare, realiza prin perfecţionarea proceselor
mici de ta C. S, Hunedoara. să realizeze circa 38 la sulă tontă. 44 ca urmare a extinderii şi perfecţio tehnoloqicc. Se prevede in acest scop
la sulă otel, 52 la sută otel electric nării metodei dc utilizare a oxigenu asimilarea procedeelor moderne, de
lui. O importantă deosebită se va a- mdre productivitate, cum s i n t : fre-
şi 42 la sută laminate finite. Înde
corda mecanizării lucrărilor de repa zarea la cald a lingourilor — ceea ce
plinirea acestor prevederi necesită
ION BORAMIZA raţii la rece a cuptoarelor Martin, in impune montarea a două macarale
creşterea producţiei dc metal în pe
vederea creşterii tim pului efectiv de Tioglcr, care să deservească şi ma
maistru la laminorul de 650 rioada 1966— 1970 pe întregul flux, în şina Inocenţi — îmbunătăţirea supra
raport cu sarcinile de plan din anul lucru. In acccasi măsură se va avea
mm C.S.H. feţei laminatelor prin cojire la maşini
1965 in proporţie cu circa 32 la sută in vedere asiqurarca condiţiilor mai
bune dc deservire a principalelor a- dc mare productivilale, curăţarea prin
la fontă, 24 la sulă la otel martin, 175
greqate prin completarea instalaţiilor sablarca cu alice a semifabricatelor —
Ia sută la otel electric, 42 la sulă la
4S Introducerea unui dclccto- anexe cuin ar fi o nouă macara la in special a celor destinate fabricării
scop pentru detectarea dcicclctor MODERNIZAREA AGREGATELOR laminate finite. ţevilor.
In vederea asigurării creşterii pro
interioare ale laminatelor. ducţiei de fontă au ¡neeput deja lu hala de stripaj, o macara pentru lu Promovarea în continuare a proce
crările auxiliare pe platforma cuptoa
crările de construire a unui nou relor, maşini de confecţionai praguri sului tehnic în ţoale domeniile de ac
tivitate, extinderea mecanizării şi au
CALEA VIITOARELOR SUCCESE In sectorul de laminoare, accentul
furnal dc mare capacítale. De aseme
ADOLF DRUKER nea trebuie să sc asiqurc o creştere şi altele. tomatizării unor procese de fabricaţie
vor veni in sprijin ul secţiilor din com
diroctorul Uzinei „V ictoria" corespunzătoare a indicilor de u tili principal se va pune pe sporirea vite binat pentru realizarea sarcinilor re
zare la furnalele existente, conco
Călan mitent cu reducerea în continuare a zelor de laminare şi îmbunătăţirea in ieşite din prevederile proiectelor do
Directive alo celui dc-al IV-lea Con
existente şi studierea posibilităţii cre consumului specîlic do cocs. dicilor extensivi prin creşterea tim gres al P.M.R.
ADOLF DRUKER ării unei noi halde. In situaţia actua
+ Construirea unui laboralor directorul Uzinei „V ictoria" Călan lă, prin descărcarea zgurii lichide
centrat la nivelul uzinei, dotat cu pe haldă şi nevalorîficared ei, se
toată aparatura necesară in vede pierd anual cca. 1,5 milioane lei. In
rea îmbunătăţirii calităţii prodn-' gură depozitarea pentru un an şi şase Rezerve ce vor putea fi folosite
selor şi satisfacerii depline a ce Prevederile proiectelor de Directive ale ce plus, spaţiul disponibil abia mai asi
rinţelor procesului de producţie. lui de-al IV-lea Congres al P.M.R. au baza so luni.
lida a realizărilor înfăptuite pîna acum de po La furnale este necesară de aseme
nea construirea celei dc a doua benzi
porul nostru sub conducerea înţeleaptă a parti
NAGV CONSTANTIN d** turnare a fonici. Aceasta, atit pen Ing. OLEG BUBLIC Ing. VLAD1MIR DAVID
dului. tru a face fală creşterii producţiei dc
inginer şef la C. S. I fontă, cîf şi pentru asigurarea unei şeful sectorului furnale — aglom erare şeful sectorului cocsochimic de la C.S. Hunedoara
Hunedoara rezerve în cazul defectării maşinci al C.S. Hunedoara Cnlcclivul nostru de muncă a înregistrat progrese
Din proiectul de Directive alo Con fecţiona piese de schimb identice, s-ar actuale de turnat fontă pe bandă. simţitoare pc drumul asigurării furnalelor cu una din
gresului al IV'-lori al P.M.R. cu privire f.utea organiza mai judicios munca La secţia semicocs pentru a asigura materiile primo de bază — cocsul — de calitalc din
$ Sectorul investiţii şi I.C.SH. la dezvoltarea economiei naţionale în ld descărcare ş.a.m.ri. o funcţionare constantă, fără între In perioada planului sescnal producţia de fonlă la ce în ce mai bună. Anul acesta mediile lunare înregis-
să urgenteze executarea lucrări perioada 1906— 1970 se desprinde că In acelaşi timp este necesară şi ruperi a cuptoarelor carbnilitid. pro C.S Hunedoara a crescut de peste 2,6 ori. Fală de trate* la rezistenta cocsului sînt dc peste 72 la sută
lor aferente recuperării căldurii in 1970 producţia de lonlâ a tării modernizarea cauperelor de la furna- punem ca în locul gazului de furnal 1959, s-a ajuns la un indice mediu dc utilizare a furna la loba M itu m (lată dc 71,5 la sută, cir ne-ain angajat).
gazelor arse din sectoarele otelă- sc vo dubla, iar producţia de otel va Iiif respectiv. Aceasta, deoarece, în să fio folosit qazul metan. Ne gindim lelor cu 45,4 la sulă mai maro, dopăşindu-se astfel A fost realizat şi angajamentul luat în cinstea apro
rij şi laminoare. creşte dc 1,9 ori lată de 1965. Aceas starea in care se află acum, nu per apoi, că gazele de la semicocs şi cocs sarcina trasată dc Congresul al lll-lcn al partidului. piatului Congres al p a lid u lu i privind depăşirea pla
Pe această calc se va putea rea ta Înseamnă că la principalele produ mit obţinerea unei temperaturi mai fluidizat pol ii utilizate in scopuri In aceeaşi perioadă, consumul specific dc cocs n fost | nului dc producţie.
liza o economie de circa 300.000 se ale uzinei noastre : fontă, semi- mari de 600° C. Or, în condiţiile noii energetice. Investiţiile ar avea o du redus cu 38,8 la sută.
tone combustibil convenţional in c ocs, linqolicre, va trebui sa realizam tehnici moderne, pentru obţinerea u- blă justificare : o dală din punct dc Aceste rczullale dovedesc că in ultim ii ani au fost Pe viitor considerăm că sc va putea face mai mult
fiecare an. creşteri substanţiale. Creşterile de nor indici dc utilizare a furnalelor vedere economic şi apoi. pentru evi croate condiţii noi, posibilităţi noi. Ele ne fac să por atit in ce priveşte creşterea productivităţii muncii, cîl
producţie urmează să se obţină pe ridicaţi, csle necesară o temperatură tarea nocivizării atmosferei. Dnpă nim cu toată încrederea la înfăptuirea obieclivclor şi în ce priveşte îmbunătăţirea ca iilâ lii cocsului. O
scama îmbunătăţirii indicilor de u ti a aerului insuflat în (urna! în jurul studiile efectuate de către specialiş ce ni le pun in fată prevederile proiectelor do Direc cale rle creştere a productivităţii muncii o constituie
lizare a agregatelor. Iar în acest sens, a 1 11)0 grade Celsius. Sinlem dc pă tii noştri, folosirea gazului brut de la tive alo celui de-a! IV-lea Congres al P.M.R. Rezerve mecanizarea şi aulomalizarea unor lucrări sau pro
Ing. DOINEL FRENJONI mai avem rezerve preţioase. Prin mo rere că refacerea cauperelor şi mo semicocs intr-o termocentrală ar con de creştere în continuare a indicilor de utilizare a cese tehnologice cum ar fi : mecanizarea deschiderii
grătarelor dc ta rampele de cocs, Introducerea dozării
şeful serviciului tehnic dernizarea furnalului nr. 2 după mo dernizarea lor să se execute paralel duce ia reducerea preţului de cost agregatelor exislă. lată numai cîteva : reparaţia mij- automate a cărbunilor, automatizarea regimului lertuo-
delul turnatului nr. 1 producţia de cu modernizarea turnatului nr. 2, f locic a furnalului nr 1 şi a cauperelor aferente, ndi-
la U.V. Colan a! scmicocsutui cu 53 lei pe tonă. Pre hidraulic la cuptoarele de cocsificare.
tontă va putea să crească cu circa după proiectul dc fnzidlre a caupo- ţul de cost al cocsului fluidizat prin | carea temperaturii acrului suflat la secţia a Il-a furnale*
In vederea îm bunătăţirii in continuare a calităţii coc
10.000 tono pe an. rului nr. 1. Economia dc cocs ce se folosinţa quzuiui brut in acelaşi scop | prin schimbare* diuzclur de aer cald cu d iu/c capiu- sului, ar fi bine ca, la încheierea contractului cu fu rn i
Modernizarea furnalului nr. 2 este va realiza prin efectuarea acestei Iu s-ar reduce cu 91,13 tel pe tonă . şilc cu cărămizi dc şamotă. ridicarea bazicilăţii aglo
Propun ca m increurile ce so crări va fi de cca. 50 kg pe tona dc zorii externi de cărbuni, să fie consultat şi combi
sesc din import să tic pregălilc în- necesară cu atit mai mult cu cit a tontă, iar amortizarea investiţiilor sc Pentru mai buna gospodărire a ma meratului şi reducerea consumului de calcar brut în natul. Aceasta, pentru a se evita leqifcrarea livră rii
tr-o stalie centralizată, pentru toa i lost construit după modelul furnale va lacc in 4 ani. teriei prime în SL'clorul semicocs osie şarja furnalelor, creşterea conţinutului de fier in aglo unor cărbuni de calitate nceorespunzătoare.
te unităţile siderurgice din ţară. ! lor vechi de la Reşiţa şi nu mai co Toi în vederea asigutârii condiţiilor necesară şi compartimentarea depo merat prin introducerea in comun a concentratelor Plecînd de la realitatea că munca in combinat cre
dc Tehue şi minereului indian, repararea capitală a
In acest fel, se va crea posibilita respunde condiţiilor actuale de luciu optime de lucru pentru furnale şi e vi zitului de cărbune P.A.L. De altlel, fabricii dc aglomerare a minereului nr. 1. ează posibilităţi deosebite de cercetare şi că noi, ca
tea livrării ritmice a m inereuri cu indici înalţi de utilizare. In plus, tarea pierderii unei sume mari dc este necesară reorganizarea frontului drele tehnice, sintem chemate să luptăm pentru promo
lor, descărcarea tor in depozite s-ar crea posibililnlea asigurării unor bani in fiecare an. solicităm sprijinul de descărcare şi suprafeţelor dc depo Un lactcr important in reducerea consumului spn- varea tehnicii avansate, propun ca organizaţia dc
mecanizate, se va evita depozita condiţii -mai bune de funcţionare şi forurilor tutelare pentru desfacerea zitare pentru îr.ircaga uzină, deoare I cific fir cocs şi creşterea productivităţii furnalelor îl partid, comitetul sindicatului şi conducerea C.S.H., să
rea dc-a lungul liniilor ferate şi pentru furnalul nr. 1 ; s-ar puica con zgurii granulate, exploatarea balelor ce descărcarea şi depozitarea mine constituie scăderea consumului dc calcar brut si pu ri ia asemenea măsuri incit în cursul acestui an, fiecare
risipa. reurilor, mai ales a cocsului în afara tatea acestuia. Or.în prezent, Ja cariera Crăciijneşti. cadru tehnic cu pregătire superioară şi stagiu în pro
Studierea posibilităţilor de a- depozitelor mecanizate pe suprafeţe din lipsa unui buldozer, se extrage un calcar foarle ducţie mai marc de un an, să studieze şi să propună
provizionare a uzinei noastre cu mici şi în straturi subţiri generează murdar. De aceea sini dc părere să fie luate măsuri pentru aplicare (la tocul său de muncă) ccl puţin o
minereu aglomerat anlofondant de pentru dotarea carierei respective cu utilaju l necesar. perfecţionare dc utilaj sau proces tehnologic.
ta C. S. Hunedoara şi C. M. Re R ă sp u n su l lum pierderi de circa 3,5 milioane pe an.
şiţa, dacă nu in întregime, col
puţin in proporţie de 50 la sută.
Se va putea ajunge astiet la in
dici de utilizare a turnatelor de „NE VOM ÎMBUNĂTĂŢI
cel puţin 1,25-1,30 tone pe m.c.
volum util.
CONTINUU ACTIVITATEA"
a
Ing. CONSTANTIN DAN
Ing. NICOLAE PASCU
secţia cuptoare industriale
stfu l secţiei laminor 800 mm.
a C.S.H.
In anii sesenaiului colectivul sec structoare dc maşini, alte linii dc la
+ Conducerea combinatului să ţiei noa^lre. sub îndrumarea organi minoare. Ponderea acestor oteluri va
Intervină pe lingă IPROMET pen zaţiei de partid, a obţinut unele suc creşte la peste 70 la sută din produc
tru ca, împreună cu otetarii, să cese, care au concurat la realizarea ţia secţiei. O dovadă a alenlieî pe
găsească soluţia proiectării unei sarcinilor trasate rle Directivele ce care o acordă partidul şi guvernul
carcase metalice uşor dcmontabilc lui de al lll-lea Congres a.1 P.M.R. produselor pe care le livrăm o con
la cuptoarele electrice de 50 tone Din 1960 şi pînă în 1964 coleclivii'l stituie inzesirarea secţiei cu insta
ce urmează a se construi. Acea nosiru a laminai pesle prevederile laţii corespunzătoare, de un înalt ni
sta, in vederea reducerii duratei planului 58.296 tone de diverse pro vel tehnic, care să asigure condiţii
de reparaţii şi creşterii timpului fite. Indicele de utilizare a lamino optime de încălzire, laminare, recoa-
efectiv de lucru al cuptoarelor. rului a (ost în 1964 cu 19,55 la sulă cere şi ajuslare — ţoa-te în curs dc
mai marc ca cel din anul 1959. In execuţie.
primele 5 luni ale acestui an, entu Pentru a putea obţine realizări din
ziasmul cu care muncitorii noştri
cele mai bune. atit din punct de ve
mtîmpină cel de-a.l IV-lea Congres
IOV TRAIAN dere al îndeplinirii ritmice a sarci
al P.M.R. s a concretizat in de|)âşirea nilor de plan. cit şi al îmbună
secretarul comitetului sarcinilor rle plan cu 3.495 tone Ja- tăţirii continue a calităţii produ
de partid de la O.S.M. nr. 1 ininale. selor propun să fie luate măsuri dc
Sarcinile planului dc 5 ani, pre
şi oţel ario electrică C.S.H. asigurare in permanenţă a Hngouri-
văzute in proieclul de Direclivc, ri
lor necesare, la sortimentul planili-
dică în lata colectivului nostru pro cat, pentru a nu se lucra in salturi.
+ Să se amenajeze un sistem blema căutării soluţiilor celor mai De asemenea, propun să fie procu
mecanizat de transportare a ma p o lrivile şi a metodelor rle muncă rate din timp toate utilajele şi insta
terialului dc zidărie pentru oalele cu eficienţă economică sporilă. Ce laţiile de ajustare si control final al
de turnare dc la cuptorul nr. 8. rinţele de otel laminat, exigenta me
laminatelor, conform proiectelor, pen
reu cresrîndă în privinţa calităţii ne
tru ca lucrările de reconstrucţie să
mobilizează la o act i vil ale susţi nu tă
se încadreze în lermcnul prevăzut.
Ing. VALENTIN RÀILEANO în vederea obţinerii unor randamen Găsesc apoi că este necesară accele
te superioare şt a unei calităţi co
şeful fabricii de aglomerare rarea lucrărilor de punere in func
respunzătoare. ţiune a noii subsec(i) de încălzire şi
a minereurilor nr. 1 C.S.H. In anii următori colectivului sec a macaralelor Tieglcr pentru a se pu
ţiei noastre îi revin sarcini de ma*re tea începe montarea şi punerea în
răspundere. Va trebui să aprovizio
funcţiune a frezei ta cald — utilaj
+ Să se studieze posibilitatea năm cu oteluri aliate si oteluri car
înfiinţării unei şcoli medii siderur bon de calitate sectoare si întreprin de bază in îmbunătăţirea calităţii la Colectivele de furnalişti de la Uzina „V ic to ria " Călan şi C. S. Hunedoara raportează că sarcina pusă in faţa lor de Congresul Cl
gice în oraşul Hunedoara. deri importante din induslria con minatelor pc care Ic livrăm. 111-lea al partidului, de a creşte indicii de utilizare a agregatelor cu 40 Ia sută a fost depăşită.