Page 81 - 1965-06

Primire
Adunarea activului

la Consiliul

de Miniştri de partid al Ministerului

Preşedintele C onsiliului de Miniş-
Iri dl Republicii Populare Române, Afacerilor Interne
Ion Gheorghe Maurer, a prim ii
miercuri la amiază pe conducătorul
delegaţiei guvernamentale din Iran,
A. A likha ni, ministrul economiei. al R. P. Romane
A u luat parte Gogu Rădulcscu, vi-
copreşedinte al Consiliului de M in iş ­
tri şi M ihait Petri, m inistrul comer­ In ziua dc 22 iunie a. c. a avut loc nare ale clasei muncitoare, ale tutu­
ţului exterior. în Bucureşti adunarea activului de ror oamenilor muncii.
partid al M in isterului Afacerilor In ­ In încheierea dezbaterilor, prim it
terne al Republicii Populare Române de întreaga asistentă cu aplauze şi
consacrată dezbaterii proiectelor dc ovalii îndelungate, a luat cu v în liil
Directive ale Congresului al lV -lca tovarăşul Nicolae Ccauşescu. prim-
al partidului cu privire la dezvolta­ 6ecrctar al C.C. al P.M.R., care a spus:
rea economiei naţionale In perioada mare entuziasm documentele ce vor
întregul nostru popor a primit cu
P R O I E C T E L E D E D I R E C T I V E nerqelicc şi electrificarea tării in pe­ Ii supuse dezbaterii Congresului al
1966— 1970, valorificarea surselor e-
IV-lea al partidului, precum şi ştirea
rioada 1966— 1975, precum şi a pro­
iectului de Statut al Partidului Co­
cii Socialiste România.
munist Român. Au luat parte cadre elaborării noii Constituţii a Republi­
de conducere din aparatul contrai şi Refcrindu-.se la bilanţul marilor rea­
reqional de securitate $i de miliţie lizări obţinute în anii şesenalului, to­
varăşul Nicolae Ccauşescu a spus :
şi din cadrul trupelor M A I.
Sub conducerea partidului, oamenii
î l t y D E Z B A T E R E pinat înlr-o atmosferă dc puternică muncii au oblinut succese dc seamă
Participanţii la adunare au întîm-
PENTRU DEZVOLTAREA însufleţire sosirea tovarăşilor Nico- pc calea progresului economic şi c u l­
1on
Chivu Stoica,
tural al tării. Ceea ce caracterizează
lae Ccauşescu,
Gheorghe M aurer şi Alexandru Dră- anii şesenalului este creşterea ascen­
qhici. dentă şi dinamismul economici, r it­
lul producţia dc cărbune extras din deplin conştientă că aceste deficien­ murile înalte ale industriei bazate pe
Vafca Jiului a crescut cu 1.9 milioane ţe nu se pot înlătura de azi pe inii- La discuţii a participat un mare valorificarea superioară a icsursclor
lonc in comparaţie cu anul 1959, sar­ ne, pentru că ele au apărut ca ur­ MINELOR număr de tovarăşi care şi-au exp ri­ tării, dezvoltarea multilaterală a a-
Ritmurile cina de creştere a productivităţii mare a acumulării înlr-o perioadă mat profunda satisfacţie pentru pre­ g ricullurii, sporirea continua a pro­
zenţa in m ijlocul lor a conducerii
mai lungă de timp a unor tendinţe
muncii stabilita de Congresul al III-
lea a fost înfăptuită încă in 1964, negative, a unui mod de a vedea partidului, statului şi guvernului, min- du ctivităţii muncii sociale, ridicarea
s-au obţinut succese importante în lucr-urile şi, mi-aş permite să spun, dria patriotică pentru măreţele rea li­ sistematică a nivelului dc lia i a) po­
porului.
cincinalului îmbunătăţirea calităţii cărbunelui spă­ de a nu spune lipsurilor pe nume. CONSTRUCŢIA zări obţinute dc poporul român sub Aceste realizări ne dau garanţia că
conducerea înţeleaptă a partidului in
Aşa de exemplu, conducerea com­
lat livrai siderurgiei, au fost îndepli­
nite şi depăşite aii de an prevederile binatului iui a luat măsuri pentru o- opera de desăvirşire a construirii so­ dispunem de toate posibilităţile pen­
planului de stat cu privire la redu­ prirea la timp a practicii lucrului cialismului. tru a asigura in continuare un rilm
intens de dezvoltare a economiei. d>i
normal în zilele de repaus. De aceea
.ncep cerea preţului de cost şi realizarea şi acum se înlim pm ă încă greutăţi la cuţii şi-au manifestat totala adeziu­ înflorire a ştiinţei şi culturii. Vom
In unanimitate participanţii la dis­
de beneficii. Aceste rezultate se rl«i-
continua neabătut politica de indus­
unele exploatări ca Lonea, Lupeni
loresc creşterii continue a rolului
ne şi aprobare fală de proiectele de
organizator şi mobilizator al organe­ şi Vulcan în realizarea ritmică a pla­ DE M I N E N O I ÎN Directive ale Congresului al IV-Ivo al trializare a tării, de dezvoltare a in ­
dustriei grele si îndeosebi a industriei
nului de producţie numai in zilele
lor şi organizaţiilor de partid, rirli-
din acest c ă r ii' calilicării cadrelor, organizării intervenit cu toată stăruinţa în fata partidului, a căror înfăptuire va r i ­ construcţiilor de maşini, baza dezvol­
lucrătoare. Pe de altă parte, nu a
dica patria noastră socialistă pe noi
tării întregii economii, garanţia inde­
sindicale a
mai temeinice de către
întrecerii socialiste, aplicării pe scară organelor tutelare pentru a arăta ru lm i ale civilizaţiei şi progresului. pendenţei şi suveranităţii nationale.
Ei şi-au exprimat în acelaşi timp ho-
largă a iniţiativelor valoroase, măsu­ clar şi în cunoştinţă de cauză defi­ lArirea fermă de a îndeplini irepro­ Primul secretar al C C. al P.M R d
an rilor luate rle conducerile lehnico-arl- cientele din aprovizionarea tehnico- şabil misiunile si sarcinile încredin­ expus un amplu tablou al direcţiilor
principale în care vor fi concentrate
materială, urmărite lor.
iviimstralive ale minelor pentru în ­
deplinirea programului de investiţii Sinlem ferm hotăriti să traducem ţate de partid si guvern, neprecupe- eforturile partidului şi statului nostru
ţind nici un efort pentru aplicarea în
miniere. în viată măsurile stabilite in urma viată a politicii partidului. in anii v iito ru lu i plan cincinal. A m ­
Expriminrl în cadrul dezbaterilor ajutorului primit din partea condu­ VÂLE^JIULUI V o rb ito rii şi-au exprimat acordul ploarea acestui program de dezvolta­
asupra proiectelor de Directive în ­ cerii partidului. Va trebui folosită deplin lată de prevederile proiectu­ re a economiei reiese sugestiv dm
crederea in caracterul realist, şliin- întreaga experienţă cişligală in anii lui de Statut al Partidului Comunist faptul că investiţiile prevăzute in pro­
lilic fundamentat, al noilor sarcini şesenalului, pentru ca in înlîmpinnrca Român, document dc mare însemnă­ iectele de Directive pentru perioada
pe caic partidul Jc pune in fala in­ celui de al IV-lea Congres al parti­ 1966— 1970 însumează valoarea inves­
tate care oglindeşte aplicarea crea­
Ing. ION LÂZÂRESCU dustriei cărbunelui, muncitorii, ingi­ dului să recuperăm răinîncrea în toare a marxism-leninismului, creşte­ tiţiilo r realizate în ultim ii 10 ani. In
nerii şi tehnicienii din unităţile apar- ui mă şi in continuare să asigurăm noul cincinal poporul nostru va face
director general ol Combinatu­ rea forţei şi maturităţii partidului nos­
ţinind C.C.V.J., conducerea combi­ obiectivul principal care stă azi în încă un pas însemnat pe calea lu m i­
lui carbonifer, Valea Jiului natului, au în vedere că ritm urile de lata a clivită lii noastre — îndepli­ tru, schimbările survenite în viaţa noasă a viclH socialiste, a progresului
dezvoltare ale acestei industrii pre­ nirea ritmică a planului lună de lună, întregii noastre societăţi. şi huncislări.
văzute pentru noul plan cincinal tre­ decadă dc decadă, sâ ne respectăm In cadrul adunării a luat cuvînlut In continuare, tovarăşul Nicolae
buie pregătite îneepind cu acest an cu cinste angajamentul luat in în­ tovarăşul Alexandru Drăghici, mem­ Coauşescu a spus :
Proiectele de Directive, primite cu şi că îndeplinirea exemplară, in toa­ trecerea socialistă. Cadrele tehnico* bru al Biroului Politic al C.C. al Succesele obţinute in făurirea eco­
încredere şi deplină aprobare de că- te compartimentele şi la toti indica­ inginereşti repartizate să lucreze ne­ P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului nomiei socialiste unitare, în dezvolta­
Ire oamenii muncii din Valea Jiului, torii a planului de stat pc 1965, are m ijlocit în producţie, la sectoare, de M in iştri şi ministru al afacerilor rea multilaterală a societăţii, au în ­
trasează sarcini mobilizatoare in lata o importantă hotAriloare pentru a- trebuie să considere aceasta ca o Interne, care a spus printre altele: tărit §i mai mult legăturile partidului
industriei cărbunelui, care este che­ sarcină de mare răspundere profesio­
ceaslA pregătire. Dezbaterile au scos în evidentă cu masele largi populare, au lărgit
mată să-şi mărească an de an con tri­ nală, de onoare si prestigiu. încă o dată răspunderea şi m aturita­
buţia în acoperirea balanţei de ener­ democraţia noastră socialistă. Oame­
tea politică cu care cadrele din M i­ nii muncii urmează cu încredere linid
gie iprimară a tării. Ceea ce relme nisterul Afacerilor Interne sînt holu­
in mod deosebii atenţia noastră, a tu ­ 0 greutate rile sn îndeplinească sarcinile încre­ politică a partidului care exprimă nă­
turor lucrătorilor din industria căr­ Modernizarea - dinţate de partid şi jguvorn. zuinţele şi interesele vitale ale în ­
bunelui — muncitori, ingineri, teh­ Sub conducerea şi îndrumarea per­ tregului popor, muncesc cu elan nestă­
nicieni — este iaplu) că in anii pla­ în activitatea caracteristica manentă a partidului, orqanele M i­ vilit pentru traducerea ei în viată.
nului cincinal,, 1966-1970, va trebui nisterului Afacerilor Interne au adus In aceste condiţii, rolul şi activita­
sâ asigurăm un spor dc produc|ie pe noastră o prelioasă contribuţie la apărarea tea organelor de securitate si m iliţie
bazin de 400.000-700.000 tone dc căr­ a minelor măreţelor cuceriri revoluţionare ale au căpătat un continui nou, cores­
bune brut anual, ritm de creştere punzător stadiului actual a) dezvoltă­
care este dublu faţa d e -c c l realizat W v • poporului nostru muncitor în cursul rii societăţii socialiste. Dezbaterile
in anlt 1960-1965. Cu alte cuvinle Succesele obţinute an rle an în în ­ de mîine in lf c g ir ’ opere de conţi ruirb a socia­ din cadrul âctivului de partid al M i­
trebuie sa asigurăm în fiecare an o deplinirea sarcinilor de plan şi a an­ lismului, a drepturilor şi libertăţilor nisterului Afacerilor Interne au rele­
democratice ale oamenilor muncii.
cantitate de cărbune, în plus, egală gajamentelor luate în întrecerea so­ vat hotărirea tuturor lucrătorilor din
Organele M .AJ. au acumulat o bo­
cu .producţia unei mine de capacitate cialistă au dat naştere, datorită şi lip­ unităţile de securitate si m iliţie do
Am arătat mai sus. că o problemă gată experienţă, şi-au întărit legătu­
mijlocie, aceasta in proporţie de cir­ sei unui control eoni num şi exigent a şi îndeplini cu fermitate îndatoririle
centrală care stă in fala activităţii rile cu masele dc oameni ai muncii,
ca 50 la sulă p lin dezvoltarea ve­ din partea organelor superioare, la ce le revin.
noastre este acordarea unei atenlii MILIARDE LEI care reprezintă sprijin ul principal în
chilor exploatări miniere, iar 50 la manifestări de aulomullumire, de tre­ maxime lucrărilor de sistematizare şi Doresc să subliniez în mod deose­
sulă din oioile mine ale bazinului. cere cu vederea din partea conduce­ întreaga lor activitate. Popoiul noslru bit cele arătate aici dc tovarăşul A le ­
O dinamică accentuata dc creştere rii combinatului şi a conducerilor u- (Continuare in pag. a 3-a) ştie că munca organelor de securitate xandru Drăqhîei cu privire la nece­
Si m iliţie e pusă in întregime în s lu j­
va cunoaşte şi productivitatea m un­ nor exploatări miniere a unor feno­ ba apărării intereselor sale vitale. sitatea ridicării continue a nivelului
cii, care piuă în 1070 se va ridica mene negative. Din această cauză, Deşi in perioada desăvârşirii con­ a c livită lii M.A.I., în pas cu munca în­
ta 1,400-1.443 tone de cărbune pc conducerea C.C.V.J. nu a insistat cu tregului noslru popor.
fost. Creşterea îiilr-un ritm susţinui sulicienlă autoritate pentru asigura­ strucţiei socialiste fenomenul infrac­ Ca slu jitori devotaţi ai clasei mun­
a productivităţii muncii prezintă o rea îndeplinirii ritmice a planului, ţional scade, este necesar să se ma- citoare — clasă conducătoare in orîn-
importantă deosebită pentru indus­ pentru înlăturarea practicii unor ex­ P R O P li nilcsle in continuare vigilentă revo­ duirea noastră nouă -— lucrătorii din
tria cărbunelui din Valea Jiului in- ploatări miniere de a acoperi defi­ luţionară fală de duşmanii externi şi M inisterul Afacerilor Interne $i-au în ­
tiucît in anii viito ri va ii necesar cientele organizatorice prin lolosirea interni ai o rînd uirii noastre. Organele deplinit cu cinste misiunea de apăra­
ca un număr din ce în ce mai marc zilelor de repaus pentru producţie M.A.Î. trebuie să prevină şi să des­ re a cuceririlor revoluţionare ale ce­
de cadre de muncitori, ingineri şi şi iui a sesizai la timp că la sec­ copere orice încercare a elementelor lor cc muncesc, a proprietăţii socia­
tehnicieni, bine ■pregătiţi, să fie în­ toarele productive are loc diminuarea duşmănoase de a pune piedici — sul) liste, de asigurare o muncii paşnice a
dreptat spre lucrările rle investiţii aparatului lehnico-inqineresc de con­ H M Pentru creşterea continuă a produc- noi, propun ca pentru Valea Jiului să se diferite forme — mersului noslru îna­ poporului, veghind la respectarea nor­
de la noile mine. ducere şi control prin creşterea n- H I t ivi taţii muncii şi uşurarea efortului prevadă in cadrul planului cincinal un vo­ inte. melor şi princip iilor convieţuirii so­
paratului funcţional al exploatărilor In desfăşurarea întregii lor a ctivi­
Luind cunoştinţă de sarcinile spo- cialiste. Comitetul Ceniral al Partidu­
rîle care ne revin in cadrul planu­ şi combinatului. Aceste stări de lu ­ fizic, minele să fie dotate cu maşini şi uti­ lum sporit de construcţii de locuinţe de tăţi. organele M inisterului Afacerilor lui Muncitoresc Român şi guvern ul
cruri an dus la suprasolicitări, la ne­
lui cincinal şi a planului rle zece ani Interne sînt datoare să respecte cu Republicii Populare Române dau o
glijarea unor lucrări dc întreţinere laje cu caracteristici tehnico-economicc la strictele legalitatea socialistă ; să a-
de dezvoltare a cnerqelicii, m unci­ 2.000—2.500 apartamente anual, care să înaltă preţuire muncii pline de ab­
torii. inginerii şi tehnicienii rle la şi aeraj, slăbirea asistentei tehnice plicăm ferm legile stalului. Trebuie, negaţie desfăşurate de organele de
îndeosebi in schimburile II şi III, in­ nivelul tehnicii contemporane* se realizeze în termenele planificate.
exploatările miniere şi celelalte u n i­ de asemenea, sa cultivăm în perma­ securitate şi m iliţie în realizarea m i­
tăţi ale combinatului. în frunte cu disciplină şi abateri de la normele nentă la lucrătorii m inisterului nos­ siunii de mare răspundere ce le-a fost
comuniştii, şi-au exprimat deplina în ­ de tehnică a securităţii. ||]|IJD at fiind specificul geologo-minier tru o atitudine corectă fată de ce­ încredinţată. Permiteli-mi sâ vă trans­
credere în posibilităţile de traducere In urma ajutorului p rim ii din par­ |j,|j|| | din Valea Jiului, este necesara adap­ l i n In scopul asigurării îndeplinirii cu tăţeni. De aceea organele si organi­ mit, dumneavoastră şi tuturor celor­
in viată cu succes a acestor sarcini, tea conducerii partidului, precum şi ¡111 succes a prevederilor noului cincinal zaţiile de partid sâ pună în centrul lalţi lucrători din M inisterul Afaceri­
hotărirea de a face lotul pentru a din partea comitetului regional şi a aclivitălii lor, ca o preocupare p e r­ lor Interne, cele mai calde felicitări
asigura combustibilul necesar dezvol­ comi-ltMului orăşenesc de partid, con­ tarea utilajelor la condiţiile adînciiuii mi­ să se acorde o atenţie deosebită programu­ manentă, educarea m ilitarilor din u- şt să vă urez noi succese in muncă.
tării economiei naţionale. ducerea combinatului a luat o serie nelor şi a creşterii cantităţilor de metan nilălile şi form aţiunile M inisterului Nu trebuie să uităm nici un mo­
rle măsuri care sînt în curs de apli­ lui de modernizare si sistematizare a mi­ Afacerilor Interne in spiritul dragos­ ment — a arătat in continuare p ri­
care. Vor ii întărite conducerile teh­ în zăcămmt. tei de muncă, al respectului faţă de mul secretar al CC . al P.M.R. — că
Realizările nice ale sectoarelor de producţie nelor existente şi să fie luate cele mai efi­ tradiţiile dc luptă ale clasei muncitoa­ alit timp cit va exista imperialism,
piin transferarea unor cadre lehnico-
împotriva
patriei
noastre socialiste
inginereşli din aparatul funcţional al îmbunătăţirea în continuare a asis­ ciente măsuri pentru ca noile mine să fie re, ale poporului, al devotamentului va continua să se desfăşoare, pe d i­
fală dc partid $i patria socialista. îm­
j de pînă acum exploatărilor şi combinatului pentru tenţei tehnice, mai ales în schimbu­ bunătăţirea muncii politice a organi­ ferite căi, activitate duşmănoasă E-
a se îmbunătăţi asistenta tehnică în deschise la timp. zaţiilor de partid din unităţile şi for­ lemenle aparlinînd fostelor clase e x­
baza producţiei schimburile II şi III, s-au completat rile II şi III, prin transferarea inginerilor maţiunile M.A.I., pregătirea militară, ploatatoare dispărute pentru totdea­
serviciile dc aeraj ale minelor cu 79
au rol deosebii de important în în ­
una de pe scena istoriei şi alte ele­
ingineri, maiştri şi muncitori, s-a tre ­ şi tehnicienilor din aparatele funcţionale îjj || Avîndu-se în vedere creşterea efec­ deplinirea sarcinilor şi misiunilor mente descompuse — e drept în nu­
viitoare cut la verificarea cunoştinţelor tutu­ ale combinatului şi exploatărilor în sec­ tul || tivelor de muncitori la minele din care ne sînt încredinţate. măr din ce in cc mai mic — pol în­
ror muncitorilor, tngineritor şi tehni­
In numele întregului personal al
cienilor asupra normelor de tehnică toarele productive. M in isterului Afacerilor Interne asi­ cerca de asemenea să întreprindă ac­
Ca şi în alte ramuri induşiriade, a securităţii. Comitetul orăşenesc dc Valea Jiului este bine să se studieze cu gur corducerea partidului, a stalului, ţiuni potrivnice intereselor poporului.
rezultatele obţinute in îndeplinirea partid a organizat dezbaterea largă, In vederea asigurării condiţiilor de atenţie necesităţile social-culturale mereu a guvernului, prezentă aici, că un i­ Este necesar de aceea ca organele de
planului şesenal constituie o baza cu foii muncitorii mineri, a defici­ tăţile şi formaţiunile noastre sînt ori- securitate sa manifeste o permanen­
trainică de Ja care se poate trece cu entelor constatate şi a măsurilor ce locuit a minerilor, cit şi pentru asi­ crescînde şi să se întreprindă măsuri ju­ cînd la datorie, qala pentru îndepli­ tă viqilentă, să demaşte la timp orie.*
toată încrederea <)a înfăptuirea cu suc­ şc impun pentru înlăturarea lor. încercare a unor asemenea clcmen-
ces a noilor sarcini. In anii şescnalu- Conducerea combinatului este pe gurarea efectivelor de muncitori la minele dicioase pentru satisfacerea lor. nirea misiunii încredinţate de popor,
pentru apărarea cuceririlor revoluţio­ (Continuate in pag. o llI-a)
t
LUCRĂRILE AGRICOLE cutate qrabnic prima prăşită me­
canică şi cea manuală şi apoi să se
treacă, fără întîrziere la cea de a
n . ' doua praşilă.
I n RITM SUSTINUf Recoltează
furajele
PraşiBa a doua gadierii dc cîmp urmăresc îndeaproa­ tuaţia este însă cu lotul alta. Din De la Roşia de Secaş, tovarăşul
pe ca-lilalea lucrărilor. O contribuţie
cele 115 hectare ocupate cu porumb
însemnată la executarea lucrărilor abia pe 90 s-a aplicat prăsită me­ Romi Damian, preşedintele com itetu­
lui executiv al sfatului popular, ne
Ba porumb de in g rijire a porumbului şi-au a- canică. iar cea manuală şi rărilul Informează că in această perioadă la
dus-o mecanizatorii Pavel Făt şi loan
pe numai 30 ha. Există deci un marc
Lazăr de la S M T . Alba. decalaj între o lucrare şi alta cu toate cooperativa agricolă de producţie dc
La cooperativa agricolă de produc­ că ele trebuiau executate simultan. aici, pe lîngă întreţinerea în bune
ţie din Bucerdea, raionul Alba, munca condi|iuni a prăsitoarelor, se acordă
fiind bine organizată, ne relatează to­ De ce Ar li de dorit ca organizaţia de partid, o grijă deosebită lucrărilor de re­
varăşul Ion Bolea, contabil socotitor, secretar loan Homorodeanu. să se coltare a furajelor. M obilizaţi de că­
preocupe mai îndeaproape de felul
tre organizaţia de parlid. cooperato­
bului se află intr-un stadiu avansai. un asemenea în care consiliul de conducere an­ rii au recoltat pînă zilele Irecule
lucrările de îngrijire la cultura porum ­
trenează pe
cooperatori la lucru.
Din cele 230 hectare ocupate cu acea­ Cind spunem acest lucru ne referim trifoiul de pe întreaga suprafaţă de
stă cultură pînă ieri au fost prăşile deca!aj ? la faptul că din cele 100 de brale 92 hectare, 14 heelore cu Jucernă, 7
mecanic a doua oară aproape 170, iar dc muncă existente în cooperativă, hectare cu ghizdei, iar acum lucrea­
manual peste 100 hectare ză intens la cositul finetclor natura­
Cooperatorii din Fol!, raionul O- doar circa 20-30 participă la lucru. le, la uscarea $i transportul lor.
Obţinerea acestor rezultate bune răşlie au terminat printre prim ii din Se impune apoi ca şi tovarăşii de Datorită bunei organizări a muncii
este urmarea firească a faplului că radonul Orăşlie insămintatul porum ­ la S.M.T. Orăşlie să ia măsuri opera­ şt folosirii depline a capacităţii m ij­
organizaţia de parlid (secretar tov. bului. Pentru aceasta, în primăvară, tive pentru dotarea cultivatorului ce loacelor de transport, aproape întrea­
Epifan Jurcâ) desfăşoară o muncă au fost felicitaţi. lucrează aici cu piese active de ga recoltă de trifoi şi hicernă a fost
susţinută pentru mobilizarea tuturor In urma ploulor căzute, plantele dc schimb. Este necesar acest lucru de­ depozitată deja in şire. Zilnic, ru a-
forţelor la lucru. Drept rezultat, Ia porumb au crescut bine dar o dată oarece în ziua de 23 iunie, din lipsa tclajele existente, au fost transpor-
cu ele au apărut şi buruienile. Fi­ acestoi-*. cultivatorul nu a fost folo­
prăşîtul porumbului -participă zilnic talc peste 150 tone de fi nu ri. ceea
resc era ca la ora actuală cooperato­ sit. PeV ru a crea plantelor, care au
Cartiere noi, noi bucurii pentru m inerii Lupcniuluî. In fotografia dc faţă, iotoreporlerul Nicolae Mol- circa 200 cooperatori. ce a permis înlăturarea pierderi-lor
rii de aici să lucreze de zor la cea ajuns deja la 35-40 cm. înălţime, con­ prin tinerea îndelungată a finului in
doveanu a surprins unul din cartierele Viscozei din Lupcnî. Paralel cu executarea praşlleî, bri­ de a doua prâşilă a porumbului. Si­ diţii bune de dezvoltare, irebuie exe­ căpiţe.