Page 83 - 1965-06

Nr) 3261' Drumul socialismului Pao. 3

Instalaţia pentru forjarea orizon­
tală este o nouă creaţie a construc­
torilor de maşini din ţara noastră.
t‘a se foloseşte Ia forjarea racordu­
Depozitele întreprinderilor comerciale cu ridicata con­ — Nu putem spune că magazinul rilor speciale pentru industria petro­
stituie barometrul unităţilor de desfacere cu amănuntul, nu esle asigurat cu fond de marfă, lieră. Forjarea se face prin interme­
j Co unitate interpusă între fabricile producătoare de bu- dacă avem în vedere valoarea lui, diul a patru ciocănele ce acţionea­
ne-a spus tov. Maria Dănilaş, ges­
nuri de consum şi unităţile de desfacere la cumpărători, ză asupra pieselor supuse acestei o-
tionară la magazinul armntil. Dar nu
depozitul fără îndoială işi are un deosebit rol. Cu cit prin peraţiuni cu o frecvenţă dc 450 lo­
este toluna ce fel de marfă !
halele sale trec mai multe mărfuri, cu cit noutăţile nici In depozitul de mînă at unităţii se vituri pe minut. Faţă de alte ase­
nu au timp de popas, înseamnă că spre unităţile din găsesc cantităli mari din jachete de menea utilaje folosite în întreprin­
âreţeaua cu amănuntul sînt dirijate mai multe produse Îînă, cu mînecă scurtă care practic derile constructoare de maşini, no­
care satisfac cerinţele consumatorilor. nu au sezon de p u rta t: pen<lru vară ua instalaţie asigură o mai mare
Dacă acest barometru funcţionează bine sau nu cum­ prea groase, pentru iarnă au mî­ precizie dimensională a pieselor,
părătorul de fiecare zi din unităţile comerciale găseşte necă scurtă. Tot aici rafturile depo­ are o productivitate sporită şi per­
zitului de mînă sînt pline cu rochii
ceea ce solicită sau este amînat de la o zi la alta. Cum de jerse care au culori mohorîte şi mite realizarea unor produse de
se prezintă practic unele depozite ale întreprinderilor cu în modele fără gust. Ele stau aici calitate superioară. Maşina funcţio­
ridicata din regiunea noastră? lată întrebarea (a care (deşi s-a făcut o expoziţie de pre­ nează cu comandă după program.
am căutat răspuns interpelind cîţiva gestionari de uni­ zentare în unitate) de mai bine de un
tăţi din oraşul Deva. Fără a avea pretenţia că am epuizat an. Din modelul fabricat de „A rta +
modei" cu 483 lei bucata s-a vindut
problemele legate de comerţ, de buna aprovizionare, de în decurs de un an doar... o singură La Institutul de proiectări de a-
relaţiile dintre depozit şi amănunt, redăm citeva păreri,
rochie de jerse.
d propuneri, sugestii. Cum ajung aceste mărfuri In ma­ parataj electrotehnic şi instalaţii de
gazine ? I automatizare se fac pregătiri pen­
rînd dc culoare. In majoritatea ca­ Deşi magazinul lansează comenzi, tru introducerea calculatoarelor e-
în „Lumea zurilor materialele sînt de culoare pe baza cerinţelor populaţiei, I.C.R.T.I. lectronice în marile întreprinderi. In
Petroşani are sistemul ei de repar­
Termocentrala electrică a Uzinei „Victoria'* Călan. Aspect interior. închisă, pe cită vreme mult solicitate tizare. Nu se uită >la comenzi şi tri­ acest scop, au început lucrări la Ci­
vii.
sint cele in culori pastelate,
Icopiilor“ Uneori lipsesc din depozit şi bine­ mite ce are la îndemină. Totul aşa, zmele „Tractorul" din Braşov, „Flec-
ca să fie.
înţeles din magazine, materiale de
rochii da pre tu ri mai m ic i: 32, 53 şi De ce, tovarăşi de la I.C.R.T.I. Pe­ troputere" din Craîova, Fabrica de
Magazinul atrage alenlia prin v i­
Adunarea activului de partid trine. Totul este de dimensiunea cum­ 58 Jet metrul. troşani, un asemenea sistem ?! vagoane din Arad ele., pentru efec­
Lipsa uneori a sortimentelor
cu
părătorilor : jucării, articole de îm ­ culori vii este şi urmarea faptului că tuarea de calcule economice sau
brăcăminte şî încălţăminte de o în depozitul I.C.R.T.I. Petroşani exis­ tehnico-ştiinţifice. De asemenea,
a! Ministerului Afacerilor Interne şchioapă sau ceva mai mari. In ge­ tă un stoc însemnat de mărfuri greu sînt în curs de introducere calcula­
neral o bună prezentare a m ărfuri­
lor. vandabile care stau aici de timp în­ toare universale şi specializate pen­
delungat. De aceea şi voiajorii vin tru comanda unor procese tehnolo­
La magazinele alimentare se ob­
al B. P. Romane a fost Iov. loan Şonea. gestionar. cu eşantioane din aceste m ărfuri pe servă o mai mare preocupare pen­ gice la Combinatul siderurgic din
Cel interpelat, în această unitate
care cumpărătorul le respinge.
— De cîlva timp se pare că „L u ­ lru aprovizionarea în sortiment bo­
(Urmare din pag. I) mea" celor mici s-a ridicat la gra­ gat. Sînt şi aici unele lipsuri, intre Hunedoara, termocentrala Luduş şi
(Urmare din pag. /} muliii american în Vietndmul dc sud, modernizate o minelor. Din această dul preocupărilor majore. Din fon­ | Din grămadă 0 . C.L. Alim entara şi I.R.I.C. s-au în ­ altele.
bombardarea Republicii Democrate dul de marlă existent in depozitele tocmit grafice pe unităţi în legătura
categorie de lucrări cele mai multe întreprinderilor cu ridicata şi bine­ cu cele 42 sortimente cuprinse în (AgerpresI
te, din afara sau din Iară, da a atenta Vietnam sînt acte de agresiune des­ probleme le ridică lucrările dc Ia înţeles din felul în care sînt onorate Ce poale fi mai neplăcut pentru planul dc producţie şi zilele de l i ­
Ia interesele poporului, ale cauzei so­ chisă care stîrnesc protestul şi minia E. M. Lonea, mină care nu-şi face notele de comandă putem trage con­ un lucrător operativ, ca faptul vrare. Dar acest grafic este mai mult
cialismului. In acelaşi timp, iată de a- tuturor popoarelor iubitoare de pace, planul şi care in anul viitor va tre­ cluzia că atîl unităţile producătoare cînd din unitate clientul pleacă iară o formalitate. Din cele 42 sortimente
cei care nu sc încadrează in muncă, vorbitorul a spus : bui sa asigure 25 Ia sută din sporul cît şi depozitele se îngrijesc de a- să-şi li -putut cumpăra marfa solici­ se primesc in medie 14-15, neglijîn-
încalcă legalitatea socialistă şi nor­ Poporul román işi exprimă depli­ producţiei, pe bazin, ca si cele le ­ sigurarea unui fond dc marfă cores­ tată. Uneori aceste lucruri se întîm- du-se produsele solicitate mai mult.
mele de convieţuire stalo rniritc in so- na solidaritate cu lupta poporului gate de darea în funcţionare a puţu­ punzător. Avem în unitate şi punem plă din cauza aprovizionării neralio- Nici calitatea nu se respectă. Sînt
cieiate, orqanclc (Ic miliţie trebuie vietnamez, cere cu hotărîre înceta­ rilor de extracţie Aninoasa-sml, lu­ la dispoziţia cumpărătorilor un sor­ nale. a modului defectuos în care în ­ cazuri ne-a spus Iov Nicolae Lazăr,
să ia, de asemenea, măsurile impuse rea agresiunii americane, retragerea crările de aeraj de la E. M. Uricani timent mai bogat de tricotaje, con­ treprinderile cu ridicata repartizează responsabilul magazinului nr. 1
de legile tării. trupelor imperialismului american şi altele. Conducerea E M. Lonea fecţii şi încălţăminte în mărimi şi mărfurile. Deva, cînd primim produse necores­
Este cunoscut rolul educativ şi mo­ din Vietnam, respectarea dreptului trebuie să înleleagă că nu esle ad­ modele mult mai variate. Aceasta şi — Dacă ne luăm după inventarele punzătoare calitativ.
bilizator al dezbaterii în public, in co­ poporului vietnamez de a-şi rezolva mis ca, dm cauza ritm ului nesalisfă- datorită faptului că în bună parte lunare, spunea tov. Zamfir Puiul, Şi o altă deficientă privind apro­
lectivele de oameni ai muncii, a ma­ singur treburile interne. călor de execuţie n lucrărilor de in ­ notele noastre de comandă sînt ono­ gestionar la magazinul de încălţă­ vizionarea cu Alba-lux, Alba-sii'per
nifestărilor retrograde, a abaterilor Evenimentele din Vietnam, precum vestiţii dm subteran, să inlîrzie cu rate iar produsele care lipsesc. sînt minte „Select", valoarea tui nu nu­ şi Periau. Dintr-un schimb de expe­
de la legile tării şi îndatoririle cclă- şi cele din Republica Dominicană a- aproape 4 luni centralizarea produc­ în alenlia depozitului în viilor. mai eă acoperă fondul de marfă sta­ rienţă la Tg. Mureş mi-nm dat sea­
tenoşti. Va trebui să acordăm şi mai rată că imperialismul american nu se ţiei la noul put de extracţie Lonea Mai sînt şi deficiente — la încăl­ bilit pentru unitate dar îl şi depă­ ma. ne-a spus interlocutorul, că nu
multă olentic mobilizării maselor largi clă în lături dc In încălcarea brutală îl. Această înlîrziere va produce in ţăminte. Deşi se ştie că în cea mai şeşte. Si totuşi nu putem spune că se pune problema fabricării lor ci
la demascarea şi combaterea oricăror a indcpcndenlei şi suveranităţii po­ continuare greutăţi în realizarea pla­ mare parte cumpărătorii solicită în­ reuşim să satisfacem cerinţele cum­ aceea a preocupării depozitelor
manifestări străine normelor de con­ poarelor in scopul s p rijin irii iorlelor nului pe acest an şi în crearea din călţăminte de culoare albă, sau des­ părătorilor. Dc ce?! In primul rînd 1. C.R.A. Deva. Fiind profilată pe un
vieţuire socialistă, creşterii vigilentei celor mai reacţionare. timp a condiţiilor pentru sarcinile chisă. pentru copii, tocmai acestea ne penlru că repartizarea fondului de alt specific, I.C.R.A. neglijează pur
şi combativităţii oamenilor muncii, co revin exploatării in primul an al marfă de către I.C.R.T.I. Petroşani nu şi simplu aceste produse. Consider
Situaţia politică internaţională im ­ vin în cantităli mici. Uneori penlru
rare asigură un sprijin larg şi pr-> noului cincinal. a ne satisface comanda, depozitul se face judicios. Aici marfa sc ia din că ar fi mai bine să se organizeze ,uti
tios a c liv jlă lii organelor de securitate pune întărirea unităţii tarilor socia­ înfăptuirea sarcinilor pe care Con­ grămadă, fără o prealabila sortare depozit cu produse chimicale care să
liste, a partidelor comuniste si mun­ I.C.R.T.I. Petroşani trimite incă’ lă-
şi miliţie. gresul al IV-lea al partidului le va minte de oulori putui plăcute, inchise. pe modele, culori şi mai ales nu­ sc ocupe şi de aceste articole deose­
citoreşti, a mişcării dc eliberare na­ bit de căutate.
Trebuie să îmbinăm cit mai bine ţională, a forţelor sociale din în ­ pune în fa|a industriei cărbunelui mohorîte care nu au nimic comun mere. Din această cauză ne trezim
activitatea politica şi educativă de treaga lume care se opun agresiunii cere o preocupare deosebită pentru cu vîrsta cumpărătorilor lor. Şi tot la cu mărfuri care sînt in una-două cu­
masă cu măsurile de sancţionare le­ imperialiste şi militează activ pentru irabunătă|irca activităţii de investi­ încălţăminte. Uneori parcă se uită lori şi de 2-3 mărimi, dc parcă l o ţi Depozitele, după cum ne-au re­
gală a celor ce comit infracţiuni. salvgardarea păcii. ţii. eforturi mai sus|inule pentru do­ că sînt copii de diferile virste şi bine­ cumpărătorii ar avea aceleaşi mărimi latat gestionarii unităţilor amintite,
întreaga activitate a organelor de Partidul şi guvernul pun la baza laren lehnîco-malerială a minelor, înţeles cu dimensiuni diferite la în­ In încălţăminte şi aceleaşi gusturi. au inca multe de făcut pentru asi­
securitate şi miliţie trebuie să fie pă­ pentru îmbunătăţirea condiţiilor dc călţăminte. Nu demult am primii Aşa de pildă, la un lot de 50 perechi
politicii externe ;> stalului noslru prie­ pantofi fabricaţi de întreprinderea gurarea unei aprovizionări corespun­
trunsă de un înalt spirit de răspun­ tenia şi alianţa frăţească cu toate ţă­ locuit şi de deservire sucial-rultu- 100 perechi pantofi din care vreo zătoare. Se impun citeva măsuri.
dere. In îndeplinirea sarcinilor încre­ rile socialiste. Pornind de la intere­ r.ila a m uncitorilor mineri. Conduce­ 2— 3 au fost numărul 25, restul toate „Record" Jimbolia, 29 perechi au
dinţate de partid si guvern, lucrătorii sele păcii si cooperării internationale. rea combinatului, ca beneficiar, va mai mici. fost gri şi numărul 39 în vreme ce
(lin numărul 41 şi 44 nu s-a primit
din M inisterul Afacerilor Interne au Republica Populara Română continuă trebui să urmărească cu loală exi­ nici măcar o pereche. Râul esle că
datoria de a veghea la respectarea să dezvolte, de asemenea, relaţii cu genta realizarea planului de investi­ aceşti pantofi nr. 39 stau în magazin
legilor ţării de către toii cetăţenii, ei toate ţările,»indiferent de orinduirca ţii. la lucrările de conslruclii-montaje Garderoba fără perspectivă de vînzare, în vre­ • Să se studieze cu mai m ul­
trebuind sa Iie însă, primii, model de lor socială. de suprafaţă, unde s-au înregistrat me ce clienţii solicită numere 40, 41, tă atcntic notele dc comandă.
an de an râmîneri în urmă şi repla-
conduită în societate, de a-si perfec­ • Repartiţia m ărfurilor să
M ililin tl pentru apărarea păcii, pen­ nificări de lermene, precum şi fală complexă 42, dar care lipsesc. Si nu este sin­
ţiona continuu pregătirea politică şi gurul caz. De altfel acest lucru se sc facă cit mai raţional, avîn-
profesională. Receptivitatea la sesi­ tru micşorarea încordării internatio­ dc creşterea eficientei acestor inves­ du-se în vedere gama produ­
nale, România, alături de celelalte tiţii. Ne vom concentra alenlia în vede din stocul dc mărfuri din de­
zările şi părerile oamenilor muncii, In completarea garderobei apelezi pozitul de mină al magazinului unde selor. culoarea, mărimea, mo­
dezvoltarea continuă a legăturii cu ţâri socialiste, manilestă o vigilentă special asupra lucrărilor de la mina la unităţile de textile şi confecţii. Si există încălţăminte în cantităli n- delul etc.
Dilja, care are o pondere însemnată
masele largi populare constituie o neslăbită fată de acţiunile cercurilor aici nota unei mai bune aprovizio­ preciabile de mai bine de un an, pe • Să se ia măsuri de lichi­
îndatorire importantă a organelor dc agresive care periclilează pacea po­ in sporul de producţie ce trebuie rea­ nări îşi face ecoul. La magazinul „M o ­ care însă nu le mai solicită nimeni. dare a stocurilor de mârluri
securitate si miliţie, o cerinţă o de­ poarelor. $i în viilor asigurarea ca­ lizat in anii cincinalului, precum şi dern" rafturile cu expunere directă
pacităţii de apărare a stalului se va asupra urgentării lucrărilor de la su­ Deşi intre depozitul I.C.R.T.I. Pe­ vechi, cu circulaţie lentă şi în­
mocratici noastre socialiste. oferă sortimente de stofe şi ţesături troşani şi nnilălile de desfacere s-a locuirea lor cu ceea ce este
bucura de cca mai mare atcnlio, co­ prafaţa minei Poroşeni care poale variate penlru toate virstele, penlru
Societatea contemporană — a ară­ respunzător intereselor apărării inde­ să intre în producţie înainte de ter­ făcut un grafic dc livrare, acesta nu nou in industria bunurilor dc
tat în continuare tovarăşul Nicolae pendentei patriei şi cuceririlor revolu­ menul prevăzut iniţial De asemenea, satisfacerea mani majorîlăli a gus­ se respectă. consum.
Ceauşcscu — înfăţişează un proces ţionare ale poporului muncitor. vom acorda toată alenlia dezvoltării turilor clientelor. Teoîil Ursu, • Deplasarea voiajo rilor în­
Ne-am adresat tov.
complex de transformări radicale: minelor Bărbăteni şî Livezeni precum gestionarul unităţii. treprinderilor cu ridicata în
dezvoltarea tarilor socialiste, succe­ (Cuvintareu tovarăşului Nicolac şi îmbunătăţirii calităţii lucrărilor de — Buna aprovizionare a magazi­ | Aşa, ca să fie unităţile cu amănuntul să se
sele mişcării de eliberare naţională, Ceanşescu a Íost subliniată in re­ pregătiri şi deschideri din subieran. nului este rodul preocupării mai facă mai des şl cu eşantioane
ale luptei pentru pace, democratic şi petate rinduri de aplauze puternice, Sinlem ferm convinşi că, sub con­ susţinute alît a noastră cit şi a de­ La prima vedere magazinul de tri­ şl modele din toate sortimen­
progres social. prelungite). ducerea organelor şi organizaţiilor pozitului I.C.R.T.I. Petroşani. De fie­ cotaje pare abundent. Rafturile sînt tele.
Incercînd să se opună mersului îna­ de partid, minerii, tehnicienii şi in­ care dată cînd întocmim notele de pline, o expoziţie cu rochii din jerse ® Conducerile organizaţiilor
inte al societăţii, să-şi menţină dom i­ In încheierea adunării, activul de ginerii Văii Jiu lui se vor achilo cu comandă nc consultăm toii lucrăto­ completează prima impresie. Din pă­ comerciale să vegheze mai
naţia şi să înăbuşe prin forţă aspira­ parlid al M inisterului Afacerilor In­ cinste de sarcinile pe care partidul rii operativi din unitate, linem sea­ cate e doar „prim a impresie" căci mult la modul in care merceo­
ţiile de libertate ale popoarelor, im ­ terne a adoptat o telegramă adresată le va pune în fală, muncind cu dîr- ma de cerinţele populaţiei. o dală cu solicitarea unor confecţii logii îşi fac datoria. Ei nu sînt
perialismul recurge la intervenţii ar­ Comitetului Central al Partidului zenie şi perseverentă pentru a în vin ­ Magazinul oferă astfel, un bogat de sezon răspunsurile vin invariabil străini dc faptul că sint aduse
mate şi represiuni colonialiste, la Muncitoresc Român caro exprimă dra­ ge greutăţile pe care le mai înlim pi- sortiment de mărfuri alcătuit din aceleaşi: „N u avem, mai încercaţi în magazine mărfuri necores­ — Şi noi raportăm succesele
im ixtiuni In treburile interne ale altor gostea înflăcărată şi devotamentul în- nă, pentru a pregăti încă din acest stofe de lînă pentru costume bărbă­ peste citeva zile". Deşi atente cu fie­ punzătoare. noastre: la ciorapi, calitate su­
state. încalcă normele dreptului in­ Ircgului personal iată de patrie, po­ an condiţiile trecerii la îndeplinirea teşti, ţesături de bumbac, de mătase care client intrat în magazin, lucră­ perioară, Numai aşa ne putem
ternaţional. atentează la independen­ por şî parlid, holărirea fermă de a naturală şi artificială. toarele unităţii nu pot satisface ce­ menţine evidenţiaţi în între­
ta şî suveranitatea naţiunilor, extinde îndeplini neabătut sarcinile ce-i re­ noului plan cincinal de dezvoltare a Dar în relaţiile cu depozitul se rinţele acestora (tocit in parte. Dc In rnlatiiile dintre depozit şi amă­ cere lună de lună — ne spune
focarele dc nelinişte in lume, pericli- vin în apărarea cuceririlor revoluţio­ economiei naţionale — etapă impor­ înlîlncsc şi necazuri pe care cum- ce? Şi aici sînt unele deficiente in nunt îşi an locul şi alte măsuri... muncitoarea Paraschiva Simi-
tînd pacea mondială. nare ale oamenilor muncii şi aplica­ tantă în ridicarea României socialiste părătOTii le reproşează lucrătorilor livrarea mărfurilor de către depozitul Unele chiar în comerţul cu amănun­ lie. de la Fabrica „Sebeşul"
A ratin d că intervenţia impcrialis- rea legilor stalului socialist. pe noi culmi ale progresului. operativi. Ele sînt legate în primul I.C.R.T.I. tul, dar la care vom reveni în viitor. din Sebeş.
însă, s-a muncit puţin. Cu toate că ci au şi prestat numeroase ore in
activiştilor culturali le este îndeobşte sălile de repetiţii din regiune.
cunoscut rolul său educativ, de fo r­ Reuşita spectacolelor reclamă şi o
mare a gustului pentru teatru şi pen­ mai atentă preocupare pentru ele­
tru frumos în rîndurile micilor spec­ mentele de decor, costume şi recu­
tatori, ale şcolarilor şl tineretului, el zită. Aceste probleme pot ii rezol­
a fost neglijat, atit de neglijat incit vate prinlr-o mai justă folosire a re­
în unele raioane nu există nici un surselor locale sau cu sprijinul tea­
asemenea colectiv (Orăştie, Brad. şi o- trelor profesioniste din Petroşani şl
raşul regional Deva). O activitate Deva.
sub posibilităţile reale de care dis­ Se cere, de asemenea, a ii pre­
punem are şi raionul Alba, raion în zentate un număr cît mai mare de
care îşi desfăşoară activitatea Tea­ spectacole pentru a le da ritm ul ne­
trul de stat de păpuşi, care poate să cesar şi a familiariza pe actorii ama­
mult decît în .ediţia precedentă. A le ­ dale de Casa Centrală a Creaţiei novată Corîna?"), Pestişul M ic şi Bc- sprijine orice in iţiativă în această d i­ tori cu lumina rampei, cu publicul.
® In întrecere : 479 formaţii cu circa 4.000 artişli gerea unui repertoriu bogat în idei, Populare au fost atacate, aproape în i:ic („Dănilă o ia razna"), Rlbiţa („N e a ­ recţie, material şi de îndrumare ar­ In felul acesta se va evita em otivita­
variat, atractiv şi pe măsura posibi­ exclusivitate, numai piesele înlr-un murile"), Dobra („Ploaia"), Pui („Cînd tistică. Ceva mai mult s-a muncit în tea inerentă oricărei apariţii pe sce­
amatori. lităţilor interpretative ale colective­ act şi, cîteodaiă, unele, puţin reali­ chitara-i de prisos"), Stremţ („C o­ raioanele Ilia, Sebeş, şi oraşul regio­ nă, timiditatea proprie amatorilor. Să
lor artistice de amatori a constituit zate, aşa cum arătam mai sus. şul"), Ighiu („Conu' le onida fată cu nal Hunedoara. Se impune ca în pu­ fie cerută şî urmărită cu toată stric­
© Au cîştigat formaţiile care şi-au ales bine piesele o preocupare permanentă a activiş­ Trebuie să recunoaştem, deci, că reactiuneo"), Sintandrci („Zmeoaice- ţinul timp care a mai rămas pină la teţea îndeplinirea normei obşteşti de
tilor culturali. n-am făcut lotul pentru asigurarea va­ le") şi altele. întrecerea între colectivele de păpu­ cel puţin 5 spectacole prealabile pre­
şi au muncit perseverent. In marea majoritate a cazurilor au rietăţii repertoriului prezentat la cen­ Din păcate, însă, la unele centre şari să se lucreze cu toată răspun­ zentării în concurs, chezăşie sigură
fost incluse în repertoriu piesele cele trele intercomunale de concurs, că de concurs au fost prezentate specta­ derea, solieitîndu-se acolo unde 6C a unei bune comportări in competi­
simte nevoia, sprijinul artiştilor mî-
© Numărul recitatorilor şi al cititorilor artistici — mai potrivite, în funcţie de preocu­ din cauza greşelilor semnalate mai cole cărora nu Ii s-a putut acorda nici nuitori de la Teatrul (le păpuşi din ţie.
pările oamenilor muncii din localita­ sus, strădaniile unor colective artis­ unul din atributele amintile. Cităm Alba talia. Comitetele pentru cultură şi artă,
sub posibilităţi. tea respectivă, de posibilităţile de tice n-au fost încununate de succes. doar citeva cazuri: interpreţii form a­ casele de cultură vor trebui să acor­
montare a spectacolului şi de colec­ Aleqvrea mai bună a repertoriului ţiei din Covragi (Haţeg) nu-şi eu Aşa cum aminteam mai sus, ne a- de o mai mare atenţie antrenării în
tivul dc interpreţi. Evident, aceste cu siguranţă că ar fi dus, implicit, Iu neşteau bine rolurile; cei din Bacoa flăm la începutul fazei raionale a ce­ concurs a recitatorilor, citito rilo r ar­
© Ajutorul specialiştilor este necesar. formalii au ieşit victorioase din con­ spectacole mai bune şi atractive. (Ilia) au fost nevoiţi să întrerupă lui de-al IV-lea festival bienal de tea­ tistici şî colectivelor de montaje li­
fruntarea cu publicul şi din disputa spectacolul la jumătate din necunoaş­ tru. terare, care la faza intereomunală fie
Faza inlercomunală ne-a prilejuit
© Teatrul de păpuşi să intre în drepturile sale. penlru calificarea la faza raională. şi eîteva marginalii cu privire Ia ca­ terea textului, iar la centrul de con­ Pentru ridicarea acestei etape la un că au fost într-un număr foarte re­
Au existat însă şi cazuri unde preo­ litatea spectacolelor teatrale. Am a- curs Rucerdea (Alba) s-au jucat 5 nivel superior, o atcntic deosebită dus, fie că au lipsit cu totul. De a-
© Se cere ridicarea calităţii spectacolelor. cuparea pentru stabilirea repertoriu­ sistat la numeroase reprezentanţii piese diferite în acelaşi decoi. trebuie să se acorde pregătirii forma­ semenea, ridicarea calităţii specta­
lui n-a fosl rodul unor multiple cău­ reuşite, captivante, în care mesajul La această situaţie s-a ajuns prin ţiilor promovate cît şi celor de la ca­ colelor, a interpretării să fie o preo-
© Să fie totul o sărbătoare a artei dramatice. tări şi al unor dezbateri colective, în a fost limpede pus în lumină, ideile prezentarea unor formalii direct in sele do cultură. Piesele sînt pre­ cu|>are permanentă a tuturor activiş­
tilor culturali şi în mod special a me-
funcţie dc necesităţi şi posibilităţi. şi sentimentele comunicate firesc şi concurs, fără a susţine 5 spectacole gătite, au fost jucate. Se impune însă todişlilor de la casele de cultură.
a fi minuţios sudate, cizelate, cură­
Unele piese alese au depăşit poten­ convingător, după o concepţie regi­ în prealabil — conform requlamen ţate cu qrijă de tot ce trenează. A Pentru rcuşils fazei raionale a ce­
tu lui. Iată dar că neîndeplinirea a-
Devenit tradiţional, Festivalul bie­ se pot desprinde cîleva concluzii cu ţialul colectivului artistic de a pă­ zorală bine conturată. Calitatea arlis ceslor obligaţii regulamentare şi ob­ ceasta este de fapt clapa cea mai grea lui de-al IV-lca Festival bienal (le
nal de teatru „I. L. Caraqiale" se privire la participarea formaţiilor in trunde în text, de înţelegere a unor lîcă a acestor spectacole a fost asigu­ şteşti au avut uneori repercusiuni pe­ în pregătirea spectacolului artistic. teatru „I. L. Caraqiale" va trebui să
bucura de o toi mai largă populari­ concurs, organizarea concursului, re­ rată de alegerea piesei, de o bună nibile penlru acel moment şi păgu­ Studierea atentă a fiecărui gest şî a ne mobilizăm cu to(ii, să facem ca
tate în no d u rile oamenilor muncii pertoriu, scenografie, regie şi inter­ probleme exprimate metaforic; altele distribuire a rolurilor, în funcţie- (Ic bitoare pentru activitatea viitoare cu fiecărei mişcări — care trebuie să strădaniile actorilor amatori să-şi qâ-
de la oraşe şi sale. După numai trei pretare artistică, Aceste concluzii sînt au fost peste posibilităţile materiale temperamentul, fizicul şi firea acto­ amatorii. exprime ceva exact — sc face acum.
ediţii, marea întrecere s-a transfor­ cu aţii mai utile cu cît ne aflăm la de punere in scenă, şi, ca atare, au rilor amatori, spre a-i apropia, pe a- Se mai pol înlătura încă deficientele scască răsplata cuvenită, pe măsura
mat înlr-o adevărată sărbătoare a ar­ începutul fazei raionale, etapă supe­ fost jucate înlr-un decor necorespun- ccst criteriu, de personajele cărora Este drept că asemenea exemple ce tiu de exprimare, de dicţiune ş.a. entuziasmului cu care ei s-au pre-
tiştilor amatori. rioară. de la care se aşteaptă mai le-au dat viată. In felul acesta actul au fost pulme la număr, majoritatea Instructorii ou datoria de a lucra deci gălit să înlimpine, in producţie şi pe
V iu disputată, faza inlercomunală mult. zător, cu costumaţie şi recuzită „adu­ echi|)elor plasindu-se pe o linie as­ cu fiecare actor amator în parte. Ori-
a celui dc-al IV-lea Festival bienal Privitor la prezentarea în concurs nate", improvizate. de creaţie a fost mult uşurai dc d ifi­ cendentă fată de ediţiile trecute ale scenă, cel rlo-al IV-lea Congres ol
de teatru s-a încheiat de curind. In a formaţiilor de teatru, trebuie subli­ Totodată, trebuie să arătăm că a- cultăţile documentării actorului. Dar Festivalului bienal de teatru „I. L. cîte greutăţi ridică această treabă, ea P.M.R. Să fie toiul n sărbătoare a
regiunea noastră întrecerea celor 479 niată participarea numerică bună a vem în regiune destule colective ar­ nu de puţine ori artiştii amatori au Caraqiale". Dacă, însă, manifestau o nu poale fi neqlijată pe seama jocului artei dramatice, a actorilor amatori, a
formaţii teatrale (lin sistemul aşeză­ acestora La actuala ediţie au urcat tistice de actori amatori care pot in ­ realizat şi roluri de compoziţie, prin- exigenţă sporită fată de pregătirea de ansamblu. Rezolvarea acestor pro­ spectatorilor. Să fie o bucurie comu­
mintelor culturale, cuprinzînd circa scena multe colective dc teatru nou bleme impune însă un riquros pro­ nă şi plină.
4.000 de artişti amatori, la care se a- înfiinţate, mai ales din satele înde­ terpreta şi piese in mai multp acte. tr-o perseverentă muncă individuală fiecărei formaţii în parte, aceste ca­ Prof. G HERM AN M IH A I
daugă recitatori şi cititori artistici, a părtate ale regiunii (Ticera. Ciungani. de autori români şi din alte ţări, că de însuşire a meşteşugului actoricesc zuri puteau fi evitate, succesul fazei gram de repetiţii, dublat de discipli­ inspector la Comitetul regional pentru
atras in sălile celor peste 85 centre Curechi ş.a.). există şi posibilităţi materiale dc pu­ şi colectivă, de asamblare, de sudare. intercomunale putea fi deplin. na cerută dc această muncă. cultură şl artă
de concurs, mii (le spectatori care au In privinţa repertoriului se consta­ nere a lor in scenă. Dar, în acest Pe această linie se înscriu formaţiile In faza raională vor intra in concurs A lu to rul specialiştilor în probleme
aplaudat cu căldură piesele prezen­ tă de asemenea o îmbunătăţire. Au sens, s-a muncit prea puţin. Din cele de teatru din: Sâsciori („O m ul care şi formaţiile de păpuşari ale căminelor de teatru este absolut necesar în a- Prof. SETEL SILVIU
tate fost puse în scenă peste 90 de titluri metodist la Casa reqlonală * creaţiei
Din desfăşurarea acestei prime faze de piese, adică cu 35 de titluri mai mai bine de 300 de titluri recoman- a văzut moartea"), Cimpa („Este v i­ culturale. In direcţia teatrului de păpuşi ceastă peiiuadă. De altfel unii dintre populare