Page 85 - 1965-06

Şedinţa Com isiei pentru elaborarea

proiectului de Constituţie

in ziua de 24 iunie a.c. a avut loc şedinţa Comi­ de propuneri făcute de membrii Comisiei precum şl
siei pentru elaborarea proiectului de Constituţie, de un grup larg de jurişti şi alţi specialişti in ve­
aleasă de Marea Adunare Naţională a Republicii derea îmbunătăţirii textului proiectului de Consti­
Populare Române. tuţie.
Şedinţa a fost prezidată de tovarăşul Nicolae Comisia a adoptat în unanimitate proiectul de
Ceauşescu, prim-secretar al Comitetului Central al Constituţie a Republicii Socialiste România şi a
P.M.R., preşedintele Comisiei. hotărît publicarea proiectului în presă în cursul
In cursul şedinţei s-au examinat şi adoptat o serie săptămimi viitoare.

întreţinerea culturilor
ÎN INTIMPINAREA CONGRESULUI CONFRUNTAREA

CUNOŞTINŢELOR
ll In unităţile agricole socialislc din regiunea noastră se desfăşoară în
] aceste zile o muncă însufleţită la întreţinerea culturilor prăsitoare. Mem-
I bri ai cooperativelor agricole de producţie, mobilizaţi de organizaţiile de La Petroşani, in inima de cărbune a ţarii,
U partid şi conştienţi că orice tărăgănare in efectuarea praşilelor la po- mica celalc universitară este cuprinsă dc
J nim b şi la celelalte culturi, poale diminua foarte mult recolta, lucrează lrcamâlu! sesiunii. V iito rii ingineri ai adin-
RAPORTĂM : B cele din Daia. Apoldul de Jos. Roşia dc Secaş, Ohaba. Apoldut de Sus, curilor se află in plină lebră a examenelor,
din zori pină seara tirziu la prăşit. In multe cooperative agricole,
ca
|
I din raionul Sebeş, Bucerdea Vinoasă, Ighiu, Şaid, Alba Iulia, Cistei,
vînd probleme complíca­
fl
din raionul Alba, şi altele prima prăşilă la porumb a fost demult termi-
|! nată şi sc lucrează la efectuarea celei dc a doua praşilc. Neliniştea le, cei care mime sau
mai tîr2iu sc vor prezen­
|1 Din ultimele date sosite la Consiliul agricol regional rezultă insă că coridoarelcr ta la examene. învaţă.
I în raioanele Orăştie, Ilia, Haţeg şi altele efectuarea praşilei la porumb Fostul miner Bărboşii
| este foarte intîrzială iar in unele unităţi abia a început. Timpul este loan rim anul II mine, nu
Examenele obliqă la o
i destul dc înaintat şi nu mai trebuie aşteptat nici o clipă. Comitetele anumită tensiune, uşor s-a proa dezlipit de locul
cJn eiitei r raionale de parlid şi consiliile agricole raionale trebuie să ia asemenea coridoarelor. A ici sc gă­ lui obişnuit, masa dc lin ­
sesizabilă în atmosfera
m
măsuri politice şi organizatorice incit in cel mai scurt timp să fie Icrmi-
gă geam. A conspectat, a
D
nat primul prăşit şi să se treacă la efectuarea celui de-al doilea.
sintetizinri
rcconspeclal,
sesc dc fapt, înlr-o lor-
mă condensată, principa­ mereu, căulind să înţe­
leagă cit mai bine, să
ÎN
FATĂ
FATĂ
lele elemente ale sesiu­
reţină esenţialul.
0 MAŞINĂ DE CUSUT nii. Sc răsfoiesc, pentru
ultima oaia, cu înfrigu ra­
re sau cu relativă sigu­ „Mina norocoasă“
y bului şi a celorlalte plante prăsitoare ranţă, notiţele, se în firi­ Caraqea Gheorghe din
pă mici colocvii de veri­
La Ohaba — printre prim ii din raion. Insămîn- ficare, sc întretaie între­ anul II mine, face impre­
ţale la timpul optim, culturile s-au
bări. „U rm ă to rul" îşi aş­
dezvoltat bine. Au apărut insă şi bu­ teaptă cu emoţie rindul. sie bună. Degajat, vorbă­
reţ, foarte vesel.
M îinile le sint prinse în mişcarea toată strădania, pasiunea şi dragos­ muncă spornică... ruienile. De dala aceasta lăncrănjenii numărînd la infinit paşii — Ce note aţi luat pi­
nu si-au mai dovedit însă hărnicia
dirijată a muncii, p rivirile aţintite tea lor pentru muncă, pentru mese­ din primăvară. Acest lucru il măr­ ce-1 despart de usă. M i­ uă acum la examene ?
ţ-e piesele ce se nasc si cărora ci Ic ria aleasă. nutele trec qrcu. fn in ­ — Am căzut la toate.
In această perioada, cinci în tre ţi­ turisea chiar preşedintele cooperati­ dex se scriu note. Mari
spun lapidar : reper 153, reper 12. In secţia maşini dc cusut lucrea­ vei, tovarăşul loan Lomănar. — Există o explicaţie?
reper 151, reper 2, reper... Le este ză sute de oameni. Si lot sule sînt nerea cultu rilo r constituie o etapă bucurii sau mici „drame" — Desigur. Să vedeţi.
hotăriloare în bătălia pentru recolte — Sîntein întirziati cu toate lucră­ ¡şi au începutul lot aici,
proaspăt in (|înd 5t în inima tabloul acel cărora, pentru munca lor, li s-a rile — ne spunea el. In „cîmpul ma­ Cel mai greu e lermo-
amplu si măreţ al viito rulu i pfstrici, acordat în acest an titlu l de „E v i­ sporite, membrii cooperativei agrico­ pc coridoare. Un zece. un tchnicn. Dc ta începutul
le de producţie clin Ohaba, raionul ro", unde prima prasilă a fost ter­ nouă sau chiar un opt
înfăţişat în recentele documente ale denţiat în întrecere". Lunar 600, 650. sesiunii învăţ numai la
Sebeş, îşi mobilizează toate forţele minată. porumbul se prezintă ioartu invită la felicitări, la bu­
partidului, si toţi -— de la m unci­ In aprilie 616, în mai 634, î * iunie materia aceasta, celelalte
la executarea in timpul optim a lu­ bine. In tarlaua din ,,calea mălaiu­
tor la inginer, — s-su angajat in via mai multe. Iar numărul celor care curie. examene le pot lua la
crărilor respective. In această unila- lu i'1 insă, din cauza buruienilor, po­
întrecere ce a cuprins miile dc co­ se menţin lună de lună depăşeşte toamnă, dar tcrmotehnica
te consiliul dc conducere, cu s p riji­ rumbul esle mai mic.
lective din ţara, care au hotăril să cifra dc 400. Lumini în noapte nu.
nul permanent al com itetului dc Relatarea este exactă. In această
intîm pine cu fruntea sus cel do-a) Chirilă Gheorghe, losif Cîmpeanu, unitate lucrările de întreţinere la cul­ — Alunei de ce v-ali
parlid, a organizat temeinic munca
lV-lea Congres al partidului. Izidor Mara, Dionisie Stanciu, Va- în fiecare brigadă şi echipa, rc- turile prăsitoare sînt rămase in ur­ Sus. pc colinele insti­ mai prezentat la restul
Acolo, în marca hală a Uzinei silc Lupşan, Aurel Hluşco, Axenle partizînd din timp foaie lucră­ mă. Cu toate că acolo unde s-a făcut tutului, toate ((cărnurile examenelor...?
mecanice clin Cugir unde muncito­ Sârmăşan, zeci si chiar sule de m un­ rile ce urinează a ii executate. hi timp praşila înliia, este necesar sînt luminate. Pentru oa­ — Ei, şlii citcva lulele,
rul, cu conştiinţa sa dă viaţă c°m- citori ce păstrează cu cinste şi titlu l Mem brii consiliului de conducere au să sc treacă cu forte sporite la efec­ menii de acolo, ceasuri­ dacă îţi pică unul ai scă­
plicatclor maşini dc cusul „Ileana", de fruntaş în întrecere, dovedesc în prim it ca sarcină sa răspundă alîl tuarea celei de a doua, mai sini încă le acestea sint de studiu. pat de-o „boabă“ .
„Rodica", „M aşini de cusut indus­ aceste zile de întrecere că angaja­ de efectuarea la timp a lucrărilor de zeci de hectare cullivale cu porumb Biblioteca c aproape p li­ — A n u l trecut cc re­
triale", oamenii muncii au compus mentele lor, luate pentru marele e- Produsele din mase plastice realizate de lucrătorii Fa­ întreţinere cit şi dc calitatea acesto­ la care nu s-o aplicat nici praşila I. nă. sălile rămin luminate zultate aii obţinui ?
din zumzetul sacadat al maşinilor venimenl din viaţa poporului şi a bricii chimice din Orăştie sint apreciate unanim. Opera­ ra. Intr-o adunare a comitetului de Pină miercuri din ccic 220 ha c u lli­ pîna la cumpăna orelor, — Asa şi aşa. Eram
un cînlec al întrecerii, prinzind în ţării, vor fi concretizate in sutele torii dc Ia maşinile de injecţie, printre care şi comunista partid, care a avut loc la începutul vale cu porumb nu an fost prăşite cînd arătătoarele ceasu­ tot in anul II.
tonalitatea lui întregul colectiv. de maşini noi, scoase în fiecare zi Ana Popa (in fotografie), sc străduiesc să execute numai campaniei de întreţinere a culturilor, pentru prima dală decît 160 ha. La rilor marchează ora zero. Ialu un principiu „in e ­
In hala împărţită in ateliere pe pe poarta fabricii. Iar lăcătuşul Ana lucrări de bună calitate. comuniştii s-au angajat să fie în pri- cartofi, unde cea de o Il-a prasilă In decanate s-ar simţi dit" în munca universita­
fam ilii de piese, (atelier aulomatc, Ureche, pe care comuniştii au ale­ i mele rin du ri ale întrecerii pentru e- trebuia de mult terminală mai sînt parcă nevoiii unor calcu­ ră. Cu el se poate repe­
atelier pentru rectificări exterioare, s-o să-i reprezinte la cel dc-al IV - xecutarea la timp a aceslor lucrări. încă de prăsit 4 ha. Rămase in urmă latoare electronice. Nu e ta cu uşurinţă anul, poate
atelier pentru rectificări interioare, !ca Congres al Partidului M u n cito ­ INDICI ÎNALT! Buna organizare a muncii, hărnicia sint şi lucrările de întreţinere la uşor să întocmeşti situa­ chiar de doua ori.
atelier pentru corp si plăci, organi­ resc Român, va., putea duce cu ea, cu care se lucrează în aceaslă u n i­ grădina de legume. ţia „la zi" pe institut. T o­ „M in a norocoasă" a
zat pe linie de flux...) oamenii sini in miezul de ioc al lui iulie, rezul­ tate, sini concretizate în fapte. Pe Cauza rămînerii în urmă constă iul se centralizează apoi cam avut ghinioane —
la datorie. N-au timp să-ţi dea expli­ tatele unui colectiv harnic pentru întreaga suprafaţă de 560 ha, prima in slaba organizare a muncii in cele la rectorat, l-a m întîlnit materii ncînvăţalc. timp
hanii părinţilor
pierdui,
caţii. Ochii le sînt aţintiţi spre ma­ care fiecare minut e deosebit de praşilă manuală la porumb a fost ter­ două brigăzi conduse de tovarăşii Do­ aici pc tovarăşul prorec­ cheltuiţi Iară rost.
şina de sub cuţitul căruia ies in ­ preţios. DE UTILIZARE minală si s-a început cea de-a doua. rin Vinţan şi Nicolae Cirnlea. Cu tor Ilic Conslanlinescu
tr-un singur minut o piesă, zece, sau La fiecare loc de muncă. con­ .-.Pină ieri au fost prăşite pentru a doua toate Că îh această unitate sînt forţe care ne-a acordat un
chiar nouăzeci — cîte se obţin dc oară peste 200 ha cultivate cu po­ suficiente pentru a efectua în timp scurt interviu. Refugiu... în cafea
la maşina de refulat la rece. In ate­ structorii maşinilor de cusut de la Furnalişlii hunedoreni întimpină cel de-al IV-lea Con- rumb. toate lucrările, ele nu sint mobiliza­ — Cum apreciaţi actu­
Uzina mecanică din Cugir sînt la te spre a participa la muncă. In timp ala sesiune de examene ?
lierul automate, doar la trei maşini gres al partidului cu importante succcsc in muncă. In- Nic'i: !a celelalte culturi lucrările Conversaţie in coletă-
post. tensificind pc toate fronturile acţiunea dc valorificare de întreţinere nu au fost neglijate. ce unii cooperatori ca losif Pelrnş- — Mai bună ca cea din rie.
găseşti un muncilor. El e dirijo rul cu, M aria Chirilă, Elena Faini, Pavcl iunie anul trecut. Ea a
— Avem oameni inimoşi, pentru a rezervelor interne, ei au obţinut importante spo­ La cartofi, cultivaţi pe o suprafaţă — Un filtru.
unor piese complicate ca geometric, ruri Ia producţia dc metal. Niciu, Leonlinn Savu şi alţii îşi (ac fost pregătită mult mai — Lunq sau scurt ?
care munca constituie o chestiune dc 46 ha si la floarca-soarelui, cul-
deşi le spune laconic, reper 426. In sectorul dc furnale, accentul principal s-a pus pe livolă pe 20 lin, a fost terminală si cu prisosinţă datoria, alţii ca Euge­ alcnt prin colaborarea — Lung — răspunde
de onoare — spune inginerul Si- nia Lăncrănjan, Silvia Boldeau. Maria dintre dccanale, organi­
De aici de la aulomatc si pină îmbunătăţirea reţelelor de dozare, ridicarea tempera­ praşila a doua. prompt studentul. Peste
mion Slinea, soiul secţiei maşini de Adam, Paraschiva Pavel, ele. nu în­ zaţia U .TM . şi Asociaţia cîlcva minute i se ser-
în final, la alelierul de monlaj-con- turii aerului insuflat în furnal, scurlarea timpului dc ţeleg să sprijine munca in cadrul co­ studenţilor. S-a făcut o
cusut — iar dacă parte din angaja­ mers in gol şi a op ririlor accidentale a furnalelor. Ca veste o cafea mare. Unii
trol, iinal-receptic, sule de munci­ ... Lăncrănjenii — operativei. Dar. toi aiît de adevărat planificare judicioasă, dintre studenţi, bineînţe­
mentele noastre, luate în cinstea urmare, la sfirşilul primelor 5 luni din acest an pc sec­ este că nici organizaţia de partid din
tori făurari dau viaţă, la fiecare torul iurnalc s-a realizat un indice de utilizare cu 5.4 s-au ţinut leclii dc sin­ les, aceia care nu se îm ­
Congresului au fost realizate de pe cadrul cooperativei (secretar tov. I. teza, consultaţii, lecţii re­ pacă cu disciplina, care
cinci nunule unei noi „Ilene". Pen­ Ia sulă mai marc decil prevederile celui dc-al Ill-lca
acum, mă refer in special la pro­ rămaşi în urmă Stanciu) nu-şi desfăşoară activitatea capitulai ive, permanente nu se străduiesc să în-
tru ei faptul e firesc. Şi prin aten­ Congres al partidului. la nivelul sarcinilor nu se preocupă la catodic. vele caula refugiu la o
ducţia marfă, al cărei angajament *
ţia, prin pasiunea cu care lucrează Creşterea indicilor dc utilizare au permis furnaliştilor suficient de mobilizarea oamenilor Răspunsurile date de cafea. Aici, la cofetărie
l-am depăşit cu 317,500 lei, aceasta hunedoreni să-şi realizeze rilm ic sarcinile dc plan şi la muncă. sludcnlii din anii mai
aleslă că nu vor să piardă o secun­ In perioada însămînlărilor dc p ri­ au loc conversaţii de ore
se daloreşle în primul rind hărni­ angajamentele luate in întrecere. Dovadă ? In ziua dc măvară, membrii cooperativei agri­ La Lancrăm există forte suficiente mari atestă o lărgire a întregi lingă ceştllc goa­
dă din succesul realizai, ci să-î a- 18 iunie a.c., ei au raportat îndeplinirea integrală a sar­
ciei oamenilor, conştiinţei lor. cole de producţie din Lancrăm, ra­ pentru a se grăbi lucrările de între­ orizontului cunoştinţelor, le de multă vreme.
dauqe altele noi, muncind cu ace­ cinilor dc producţie pe primul semestru al anului. De ionul Sebeş au muncii cu spor. reu­ ţinere a cultu rilo r prăşitoare. un nivel calitativ mai ri­ Dar cît timp preţios se
La Cugir, la marea uzină mecani­
eaşi exigenţă pentru marca fabricii. atunci şi pină in prezent, ci au dat peste sarcinile de şind să termine insăminţatul porum­ N. GIURGIU dicat. pierde aici ? Cile ore bu­
că, oamenii raportează Congresului plan ale semestrului 1. aproape 3.000 lonc fontă. In z i­
Pentru că, marco uzinei cugirene ne dc învăţătură?
că la fiecare cinci minute scot pc lele care au mai rămas pină la sfirşitul lunii, cantitatea O
a dus, si în occsl an, faima lăura- dc fonta dala peste plan va creşte la cileva zeci dc mii Raid
poartă o nouă maşină de cusut. Azi, Sesiunea nu confruntă
rilor maşinilor de cusut peste mari de tone. numai bagaje de cunoş­
faptul e un eveniment, dar în cu- Părăsim rectoratul SÎ
si oceane, spre ţările A fric ii şi ale Rezultate bune au iosl obţinute şi pe linia reducerii tinţe, ci in primul rind
rînd, aşa cum se intimplă şi în alte Primire la Consiliul de Stat ne îndreptăm spre locu­
Asiei. Certificatul de calitate care coeficientului dc declasate. In primele 5 luni ale anu­ oameni, caractere, greu­
mari uzine ale ţării, el va intra în lui, pc întregul sector dc furnale, declasatele au scăzut rile in care la această oră tăţile şi lipsurile din mun­
însoţeşte fiecare maşină nu a fost oot fi găsiţi studenţii.
perimetrul iaplului divers al coti­ la jumătate faţă de cifra admisă. In lunile viitoare sc ca institutului. Pentru v i­
dezminţit. Cugirenii ştiu şi sînt Pentru început — la că­ ilor, învăţămintele irase
dianului. vor repara şi moderni/a unele instalaţii, va spori volu­ Joi 24 iunie, preşedintele Consiliu­ ale Braziliei la Bucureşti, Carlos Ja- mine. In sălile de lectu­
mîndri, iar mîndria lor croşie cu fie­ lui dc Stat al Republicii Populare Ro­ din această confruntare
mul dc gaz metan lolosit la furnale, ceea ce va duce la cynlho de Bairos, iu legătură cu ple­ ră sau în camere, aple­
care noua maşină, căci în ca au pus LU CIA LICIU mâne, Clhvu Stoica, a prim it în audi­ sînt ccn mai bună povaţă.
creşterea in continuare a temperaturii acrului insuflat carea sa definitivă din R. P. Română. caţi asupra cursurilor,
enţă pe trimisul extraordinar şi m i­
T. ISTRATE
in furnal, deci la indici dc utilizare şi mai înalţi. nistru plenipotenţiar al Statelor Unite (Agerpres) caietelor dc notiţe, rczol- ___________________ I
PE MAGISTRALE HVNEDORENE construcţii propriu-zise ale raionului. să muncească mai bine pentru do-
Aşa cum am mai spus însă, întregul
bindirea a noi succese.
raion c un vast şantier al creaţiei.
— Din proiectul de Directive cu
Pentru că nici acolo unde zidarii şi privire la dezvoltarea economiei na­
m onlorii au predat „la cheie" un ţionale în perioada 1966— 1970 des­
obiectiv industrial, căutările nu în­ prindem sarcina importantă de a
cetează nici o clipă. Cei chemaţi să
STORIE NOUĂ exploateze agregatele, îndrumaţi de creşte producţia minieră — ne spu­
Poporul nostru încheie un minunat bilanţ de construcţie so­ MELEAGURI STRĂVECHI organizaţiile de partid, pun în apli­ nea inginerul loan Sloia, şeful Ex­
cialistă, o dată cu îndeplinirea exemplară a planului stabilit care întregul bagaj de cunoştinţe, ploatării miniere Zlatna. Înţelegem dc
aici că trebuie să ne mobilizăm
şi
de Congresul al lll-lea al partidului, şi se pregăteşte să în­ priceperea si experienţa, pentru con­ mai mult forţele pentru a pune în
tare economică a raionului Alba. La care polarizează întreaga alentie, tinua perfecţionare a procesului de
ceapă cu avînt realizarea sarcinilor prevăzute pentru planul Zlalna, Cistei. Teiuş, Hcnig, Zlatna, Uzina chimico-melalurrjică — continuă să fie Fabrica de produse producţie. Cîteva cifre servesc de valoare noi zăcăminte, pentru a
cincinal — măreţ program de înflorire a patriei socialiste. In Berghin, Galda. Bucerdea, Mihalţ, ca urmare a investirii a peste refractare din Alba Iulia. începută cu demonstraţie şi aici. In anii sesena- găsi şi aplica metode dc exploatare
noi, care să permită creşterea gra­
Alba Iutia, — îata cîteva din lo­ 27.000 000 Ici — s-a dezvoltat în aşa lului, ca urinare a in trării în pro­
orice parte ne îndreptăm privirea, vedem minunatele edificii un an şi ceva în urmă, construcţia dului de mecanizare si reducerea
calităţile raionului Alba vizilalc măsură îneît azi are o capacitate înaintează cu paşi repezi. La I mai ducţie a noi capacităţi, a moderni­ pierderilor de metale. Desigur, nu-i
ale socialismului. Politica înţeleaptă, ştiinţifică a partidului de noi pină acum. Nc-a impresio­ do producţie de 3 ori mai mare decît anul acesta, constructorii au rapor­ zării celor mai vechi si folosirii raţio­ o treabă uşoară; dar vom şti 6ă ne
nostru, a făcut să se schimbe din temelii înfăţişarea întregii nat trecutul istoric bogat al aces­ în 1959. Tot la Zlatna, s-au investit tat un important succes: intrarea în nale a tuturor uti-lajclor. volumul pro­ achităm de sarcini. Avem un colec­
tor meleaguri, povestit cu lux dc pentru executarea unor lucrări m i­ producţie a primei linii de şamolă ducţiei globale a raionului a cres­
ţări. ,,S-a dezvoltat baza tehnică-materială a socialismului ; amănunte, cu competenţă chiar, niere, construirea uzinei de prepa­ cu două luni înainte de termen. cut de 2,54 ori, cu un ritm mediu tiv harnic, entuziast, care ştie să
muncească bine. M in e rii Vasile Ban-
prin înfăptuirea cooperativizării agriculturii socialismul a trium ­ dc oameni dc cele mai diferite rare şi dotarea unui -laborator de a- M un citorii fabricii, bine pregătiţi, anual de 17,1 la sută. In aceeaşi pe­ gău, Rovin Coslea, Nicolae Guran,
profesii. întregul raion e presărat nalize peste 30 de milioane lei. La rioadă productivitatea muncii a cres­
fat pe deplin la oraşe şi sate, s-a jncheiat procesul de făurire au început imediat exploatarea. Pri­ Ion Cosma —- mîndria exploatării
de celăţi şi castele, în multe lo­ Alba Iulia a fost reulilată fabrica de mele succese de producţie s-au si cut cu 75,2 la sută. numărul de sa­ noastre — s-au angajat să fie şî pe
a relaţiilor socialiste in întreaga economie, a fost lichidată curi s-au găsit vestigii ale trecu­ încălţăminte „Ardeleana", cale pe înscris pe marele grafic al întrecerii lariaţi cu 54,1 la sută, iar cîştlgul v iilo r in fruntea acţiunilor în tre p rin ­
pentru totdeauna exploatarea omului de către om — se spune tului îndepărtat. Oraşul Alba care şi-a sporit producţia de aproa­ socialiste ce se desfăşoară în cinstea mediu cu 34,2 la sută. V olum ul total se pentru îndeplinirea sarcinilor cc
Iulia, de pildă, a purtat de-a lungul pe 3 ori. Tot aici, datorită unor lu­ Congresului al IV-lea al partidului : al investiţiilor de stat. depăşeşte 800
în proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al Partidu­ anilor, nume dace, romane, slave. crări de modernizare, întreprinderea în luna mai s-au realizat I 700 tone milioane lei. ne revin. Şi ca eî au făcut m u lţi
lui Muncitoresc Román cu privire la dezvoltarea economiei Alba Iulia şi meleagurile din jur de morărît lucrează acum cu 24 de de şamolă faţă de 800 tone planificat; Ca în întreaga ţară, oamenii mun­ alţii. Cred că aceasta e cea mai si-
sînt strins legale de răscoala lui în iunie, după calcule estimative, se cii din raionul A lba scrutează cu în­
naţionale în perioada 1966— 1970. înfrăţite in muncă, însufleţite vagoane pc zî fată de 5 vagoane ou N. A N D R O N A C H E
Horia. Cloşca şi Crişan, „Dealul vor realiza cel puţin 2.100 tone, fală credere viitorul. Dezbătînd proieclcle
de idealuri şi scopuri comune, clasa muncitoare, ţărănimea, furcilor" din oraş fiind locul de cit lucra în 1960. de 1 700 tone planificat... du Directive ale Congresului al IV- R. BUDIN
intelectualitatea formează societatea noastră nouă, strîns unită desfăşurare a finalului singeros Principala conslruclie a raionului, Dar toate acestea nu sînt decît lea al partidului, ei plănuiesc cum (Continuare în vag. a 2-a)
al acestui eveniment revoluţio­
sub conducerea partidului în lupta pentru desăvîrşirea con* nar... Sau o altă dală interesantă
strucţiei socialiste, pentru progresul şt înflorirea p a trie i". oferită de' istorie : Uzina chimico-
metalurgică din Zlalna numără
In anii planului de 6 ani au cunoscut o puternică dezvoltare
pesle 20^ de ani !
industria, agricultura, ştiinţa şi cultura, toate laturile vieţii din Oamenii' vorbesc însă cu mult
ţara noastră. Producţia globală industrială a ţârii este în anul mai multa plăcere despre noua is­
torie a acestor locuri, făurită de
acesta de 2,24 ori mai mare decît în 1959 ; în aceeaşi perioa­
cei cc muncesc sub conducerea
dă productivitatea muncii in industrie a crescut cu circa 63 la partidului, despre viaţa lor feri­
cită, lipsită de orice griji.
sută, iar venitul naţional cu aproape 65 la sută.
Paşi mari înainte, pe magistralele socialismului, a făcut, in
rînd cu toată ţara, şi regiunea noastră. Ne am propus să vă
înfăţişăm mai pe larg aceste înfăptuiri. Pentru aceasta vom Marele şantier
străbate zi de zi oraşele şi satele regiunii, din Apuseni şi pină
la Carpaţi, valea Mureşului, a Streiului şî a Jiului, vom parcur­ I al creaţiei
ge citevo mii de kilometri. Ne vom strădui ca tot ceea ce
vom întîlni mai frumos, mai semnificativ în viaţa oamenilor La Alba Iulia se construieşte, la
Teiuş si la Zlatna se modernizează...
muncii din regiune să vă prezentăm şi dumneavoastrâ, dragi întregul raion e un vast şantier.
cititori. A n ii sesenalului au constituit pe­
rioada de cea mai prosperă dezvol- Vedere parţială a fabricii de produse refractare din Alba Iulia. Foto: I. TEREK