Page 86 - 1965-06

Pog. 2 Dramul socialismului Nr. 3262

ISTORIE NOUĂ & i o ţ L / . . . ( ¿ l i t e ! r A Fk ■

b i/ ify
Este a treia zi de cînd Circul de marele curaj al dresoare! cu ropote
Stat „Dunărea“ se află la Deva. In îndelungi de aplauze.
MELEAGURI STRĂVECHI fiecare seară arena circului răsună spectatorului sînt acrobaţiile la pers i 1
A lte puncte care rămin in mintea
de aplauzele spectatorilor care răs­
plătesc cu căldură evoluţia artiştilor
executate de duo lu licvi, de la cir­
români şi bulgari, ce alcătuiesc îm­ cul din Sofia şi evoluţiile aeriene ale
■ ■ ■ ■ ■ n u ■ ■ ■ m i i m a i i i B
preună un program variat, plăcut şl •urorilor Popescu — două tinere cu
deosebit de antrenant. reale perspective. Aici, ca şi in acro­
(U rm a re din pag. 1) individual. Cu încetul s-a înliripat şi dezvoltare si mai mare. lată ce ne-a Spectacolul, care durează aproape baţiile artiştilor bulgari, precizia în
sectorul zootehnic. Primele amma-le declarat in această privinţă tovară­ trei ore, oferă celor prezenţi momen­ mişcări, siguranţa echilibrului, sim ­
gurA garanţie a succesului nostru... cumpărate, apoi un grajd, două. trei, şul inginer A u re l Pelrovici, preşedin­ te vesele, distractive dar şi clipe de ţul măsurii, curajul. îşi spun din plin
— La noi, la Fabrica de produse re* patru, cinci şi nu de mult J-am ter­ tele Consiliului agricol raional: încordare maximă, de emoţii, care se cuvlntul. * * * * *
fraciare — ne-a declarat inginerul Ion minat pe al şaselea. Saivan, mater­ — In viito ri ani, prin ridicarea con­ sfîrsesc, in schimb, întotdeauna cu A u plăcut, de asemenea, jocurile i NCALTÂM I N T6A CU MARCA
Cosma, mecanic-şef — 6e desfăşoa­ nitate, ingrăşătorie, puiernilâ, ma­ tinuă a gradului de mecanizare, a- satisfacţii. ¡cariene executate dc familia Popes­
ră in aceste zile o însufleţită între­ gazii... Intre timp am plantat 30 de plicarea de cantităţi mai mari de în­ Să amintim doar cîteva din puncte­ cu, studiul plastic apartinind duo-ului OL IM PI APRODUS AL FA8 PKTI
cere înlre constructori si m uncitorii hectare cu livezi, pe teren slab pro­ grăşăminte naturale şi îndeosebi chi­ le care reţin îndeosebi atenlia, deşi Kaftanski, echilibristică de salon în SOL I DĂRI TATE A "ORADEA
fa b ricii; .pentru că în vreme ce unii ductiv şi am cumpărat utilaje nece­ mice si prin îmbunătăţirea calităţii ar fi nedrept să neglijăm pe celelal­ execuţia lînă rului Naidîn de la circul
dau bătălia pentru lerminarca intr-un s a re : moară cu ciocane, tocătoare de lucrărilor, producţia în cooperativele te. deoarece spectacolul, aproape in din Sofia. ES TF CONFECŢIONATĂ DUPĂ
timp cît mai scurt a liniei de cără­ rădăcinoase, tocătoare de furaje, ca­ agricole va creste fală de media u l­ Fără îndoială, trio Lupaşcu şi duo ULTIMA LINIE A MODEI Şl
mizi refractare silico-aluminoase şi mion... Rind pe rînd am ajuns la ta­ tim ilor 3 ani cu cel puţin 300 kilogra­ întregime, se bucură do aceleaşi ca­ Munteanu îşi aduc o contribuţie sub­
lităţi. Să începem cu sfîrşitul specta­
liniei a doua de şamotă, cei lai |i fac bloul de azi. Sintem o mare familie, me qrîu la hectar, 400-500 kilograme stanţială la susţinerea spectacolului. CALITATE s u p e r i o a r ă .-
tot ce le stă în putinţă pentru a pro­ bogată: peste 1.500 de hectare, mai porumb, 6.000 kilograme sfeclă de za­ colului caro impresionează cel mai Rămin ca puncte reuşite, apreciate de CUMPĂRAŢI CU ÎNCREDERE
duce cît mai mult cu linia I de $a- bine de 500 de bovine si 1.000 ovine, hăr, 2.500 kilograme la cartofi si 500 m u lt: dresura mixtă de urşi şi lei p u b lic: patine pe role şi acrobaţii pc
motâ, intrată de curind în producţie. creştem anual cîte 400 de porci şi litri lapte pe cap de vacă furajată. a Ninei Buzduqa — dresură unică în biciclete, jonglerie modernă şi iluzio­ PRODUSELE NOASTRE^
Toţi luptă pentru înfăptuirea aceleiaşi 4.000—5 000 de păsări. Ritmul dezvol- De asemenea, se vor face plantaţii lume. Un mare curaj, o siguranţă de­ nism.
sarcini trasate de p a rtid ; atingerea tării noastre este marcat de dinam i­ noi cu pomi pe încă 500 heclare şi cu plină, stăpinire de sine, sînge rece — Nu putem încheia aceste rinduri
În ce) mai scurt timp a capacităţii de ca creşterii avuţiei obşteşti: în 1954 vii pe 150 hectare, iar suprafaţa de iată ce caracterizează personalitatea despre spectacolul Circului de stal
producţie proiectată. Perspectiva fa­ era dc 46 000 lei, in 1961 de 1.381.910 teren irigată va creşte cu încă 100 tinerei dresoare. M inute in şir răsu­ „Dunărea“ , fără a nu releva reuşi­
bricii noastre? A nul acesta si în anii lei, ca să intrăm în acest an cu o heclare, ajungînd la 350 hectare în flarea îti este întretăiată, cînd, în tele momente vesele create de Cos-
1966— 1967 va trebui să atingem ca­ avuţie obştească de peste 2.500 000 197a arena circului, Nlna Buzduqa, singu­ tclini, un virtuos comic şi acrobat.
pacitatea maximă de producţie. lei... Aşa că n u s de mirare trans­ ră, temerară stă in m ijlocul leilor şi Formaţia de jaz, dirija tă de Teodor
— De la 600 perechi încălţăminte formările din salul nostru. $i acesla-i urşilor. Fiarele, fioroase sp supun Andricski, regia tehnică şi artistică
voinici do fier a îmblânzitoarei, iar
pe zi în 1959, am ajuns la 1.400 pe­ doar începutul ; cooperativa agricolă 1 Confirmare poruncile sale hotărîlc sînt urmate semnate de Petre Lupaşcu si Mircea
rechi pe 2i în 1965. Trebuie să de­ şi satul sînt în plină dezvoltare. aproape întotdeauna cu supunere. M. Gheorqhiu, asigură spectacolului
păşim însă acest nivel cu cel puţin Da! llerghinul este în plină as­ Cind animalele părăsesc arena circu ­ sobrietate şi succes. m i . c - i m z
500 perechi pe zi — ne vorbea des­ censiune. $i nu numai Berghinul. Fie­ Ne-am obişnuit atit de mult să în- lui, publicul, pe drept, răsplăteşte I. C IO BOTA
pre perspectivă iov. Alexandru Fo- care sat în parle, întregul raion coo- tîlnim blocuri noi în construcţie, case
goroşi, directorul Fabricii „A rde le a­ peroTli vizat. Si baza ascensiunii o noi, dispensare, cămine culturale, ci­
na". Calea principală pe care vom constituie tocmai ritm ul rapid cu nematografe, magazine, incit aproape
merge este continua perfecţionare a care se dezvoltă agricultura socialis­ că nici nu le mai sesizăm prezenta
procesului de producţie, prin creş­ tă a raionului. La Cislei, pe lingă in locuri unde doar cu cîleva luni în A G E N D Ă C L U 3
terea înzestrării tehnice şi reorga­ creşterea producţiei pe unitatea de urmă nu era nimic. Prin toate locali­
nizarea fluxu lu i tehnologic. suprafaţă, oamenii ne-au vorbit des­ tăţile pe unde am trecut ne-a atras S T R . BUDAUNAG'/ANTAL, Nr_12 2
Acestea sînt doar .cileva planuri pre noile plantaţii de vii pe 50 de alenlia tabloul de o neasemuită fru­
de viitor. Dar lucruri asemănătoare hectare; la Teiuş tovarăşa ingineră museţe al construcţiei din cărămidă
am aflat în fiecare secţie şi sector Mruşcă Victoria, ne-a prezentat ta­ si mortar. Salul si oraşul parcă s-au VINERI 25 IUNIE 1965
vizitate. în fiecare întreprindere. bloul dezvoltării unităţii în care lu­ luat la întrecere pentru frumuşele. La
Peste toi se fac planuri îndrăzneţe. crează, arătînd că datorită creşterii Zlatna numărul blocurilor a depăşit
Marele şantier al creaţiei celor ce sectorului zootehnic si a sporirii pro­ douăzeci; la Henig s-au construit mai 21,15 Lectură dramatizată din ro ­ bujii auto „TRIUM F“ pentru
muncesc se extinde mereu, în pas cu ducţiei de cereale, cooperativa agri­ mult de 150 case noi; la Teiuş, noul C I N E M A manul „Calea V icto rie i" de Cezar
anii pe care îi trăim, colă a livrat statului pe bază de con­ toate tipurile de autovehicule,
este exprimat prin scoală merlie, dis­ Pelrescu ; 21,45 Cînlă orchestra Ca-
tract un volum lot mai mare de pro­ D E V A : Laleaua neagră — cine­
pensar medical, magazine, cinemato­ ravelli — muzică uşoară. precum şi pompe de gresat ma­
duse. Luate la un loc, produsele (ce­ graf, bibliotecă — înafară, bineîn­ matograful „Faina" ; Ocolul Pămîn- Programul I I : 7,35 Valsul „A u r
(ului in 80 de zile — cinematogra­
I Satul realiere şi animaliere) livrate numai ţeles, de casele noi. In comuna Ighiu ful „A rta " ; PETROŞANI : Logodni­ şi A rg in t" de Lehar ; 7,50 M elodiile nuale :
in anul trecut, ar forma un tren lung
sînt 4 şcoli dc 8 ani, in cele 4 sate dimineţii ; 8,30 A rii şi duete din o-
dc circa 200 de vagoane. Livezi ti­ aparţinătoare I cele văduve — cinematograful „Re­ pera „E lixiru l draqostei" ; 9,03 Fol­ Garantează siguranţa de func­
1 în ascensiune nere, cu plantaţii noi'de pomi si plan­ Dar unde hpseste acest nou al vie­ publica" ; Ucigaşii de femei — cine­ clor muzical din M untenia ; 9,30^ Ra- ţionare ;
matograful „7 Noiembrie" ,- LUPENI:
taţii de vii, am întîlnit şi la Bucer-
ţii oamenilor? Noi l-am întîlnit peste Joc Limonada — cinematograful dioracheta pionierilor,- 10.31 Cînte- — scuteşte sistemul de aprin­
dea, unde în u ltim ii ani s-au plantat
Lăsăm în urma aşezările cu obiec­ în masiv peste 100 de heclare de li- lot. Do la tovarăşul Gheorqhe Stan­ „C u ltu ra l“ ; SIMERIA : Ghepardul — ce de dragoste — muzică uşoară ;
tive industriale si vizităm luncile vadă. la Henig 42 de heclare, la C a l­ ca, secretar al comitetului raional de cinematograful „M ureşul" ; ALBA 11,03 „C u vint de pionier — emisiune dere ;
unde rodeşte pitnea tării. Peste tot da, M ihalţ şi in alte cooperative a- partid Alba, am aflat că in anii şe- IU LIA : M usafiri ciudaţi pe Muntele de cîntece" ; 11,15 Din viata de — asigură un consum minim
înlîlnim acelaşi entuziasm al muncii gricole. In total în ultim ii ani in senalului s-au construit în satele ra­ de gheată — cinematograful „V ic to ­ concert a C a p ita le i; 12,00 Cîntece de carburanţi ;
creatoare, semne ale transformărilor cooperativele agricole de produclie ionului Alba 2.826 locuinţe si 395 de ria" ; SE6 ES : Regina cînlecclor — şi jocuri populare; 13,40 Concert
petrecute în anii şesenalului, expre­ din raion s-au plantat cu pomi circa apartamente în orase,- am mai aflat cinematograful „Progresul" : M ed i­ de prînz : 14,35 De la o melodie la — are posibilităţi uşoare de
sie veridică a politicii înţeleptului (500 de heclare şi cu vită de vie su­ că anul acesta se vor mai construi camentul care ucide — cinemato­ alta; 15,30 Din ţările socialiste!
nostru partid de creare a unei eco­ prafaţa de 108 hectare. 132 de apartamente. Reţeaua electrică graful „Sebeşul" i ORĂST1E : Sca- 16.00 Ciulă orcheslra de muzică reglare ;
nomii socialiste unitare. Străbatem Grăitor în ceea ce priveşte dezvol­ dc alimentare a crescut cu 184 k ilo ­ ramouehe — cinematograful „Pa­ populară a Filarmonicii de stat clin — are durată de funcţionare
sal după sat. Oamenii, cei care au tarea agriculturii raionului, in secto­ metri, iar numărul satelor electrifica­ tria" i Lumea comică a lui Harold Arad ; 17,15 Cintă Elisabeta Neculco-
dat şi dau viată înălţătoarelor pla­ rul cooperatist, sînt cifrele de creş­ te s-a dublat fată de 1960. La Bără- Loyd — cinematograful „Flacăra" ; Cartiş şi Ion Dacian — arii din ope­ sporită.
nuri ale socialismului, ne vorbesc bant s-a construit şi pus în funcţiune HAŢEG : Paula captivă — cinema­ rele ; 18,00 „In parc" — muzică u- j FOLOSIŢI CU ÎNCREDERE
tere a fondului dc bază, avuţiei obş­
m indri de realizările lor. In Berqhin, o static de conexiuni si transformare, tograful „P o p u la r"; B R A D : Strigă- şoară; 18,45 Popas folcloric muzical; I
teşti si qradul de mecanizare. Dacă la
sat aproape necunoscut odinioară, in începutul anului 1962 valoarea ave­ care asigură o alimentare îmbunătă­ tui Corlei — cinematograful „Steaua 19,30 Scoală şi viata; 20,30 Noapte I BUJ1ILE „T R IU M F “.
care abia puteai răzbate cu căruţa, rii obşteşti era dc 25.783.637 lei, din ţită cu energie electrică a oraşului roşie"; LONEA ■. Diavolul Deşertu­ bună copii : „Caisele erau coapte"
impresionează pitorescul natural pre­ rare peste 15.000.000 lei fond de bază, Alba Iu lia şi a consumatorilor în ve ­ lui — cinematograful „M in e ru l” ; — povestire de Olimpia Marcu ;
sărat la tot pasul cu noul ridicat de cinaţi. V olum ul desfacerii mărfurilor l LI A : Comisarul Maiqret se în­ 20,40 Muzică populară interpretată
mina omului. Şosele largi, bine în­ la siirşilul anului 1904 s-a ajuns la o în comerţul socialist a sporit în anii furie — cinematograful „Lum ina” . dc Nalalia Gliga si Nicolae Plorlan;
grijite, străjuite de o parle si de alta valoare a avuţiei obşteşti dc 44.249 000 şesenalului cu 66,4 la sulă, ceea ce 21,20 „Cind se lasă seara" — mu­
de zeci de case noi sau renovate, lei, din care 20 970.000 Ici fond de ba­ dovedeşte creşterea simliloare a pu­ I U I H O zică uşoară; 22,12 Melodia şi inter­
ză. Cooperative agricole de producţie
pe deasupra cărora se încrucişează terii de cumpărare a oamenilor m un­ pretul preferat : 22,30 Poeme noi —
ca cele din Teiuş, Calda, Berqhin şi Programul I : 5,06 Cîntec vesel —
firele electrice de legătură înlre case cii. La Almasul Mare, Fenes. Meieş, autori : Nina Cassmn şi Alexandru * & w
altele. în această perioadă şi-au du­ muzică uşoară; 5,»5 Jurnalul sate­
si reţeaua de joasă tensiune — măr- Intrcqalde, Calda s-au construit dis­ A n d rilo iu ; 23,05 Prime audiţii de
blat valoarea avuţiei obşteşti, iar ceu lor ; 5,35 Gimnastica de înviorare ;
furii grăitoare ale satului prezentului pensare noi. 5.45 Melodii populare interpretate muzică contemporană ; 23,55 „V is a ­
Şi viitorului. din M ihalţ a crcscul-o de peste 3 ori. Pe temelie puternică sînt aşezate in- la diferite instrum ente; 6,10 „Re­ re" — program de muzică uşoara.
» In satul nostru sînt cam la 200 Cit priveşte gradul de mecanizare, vălăm înlul şi .cultura. Trei şcolii me­ cunoaşteţi aceste melodii ?". — mu­
* rţe. case noî — ne informează Ispas s-a ajuns ca în 1904 să se execute dii, cinci şcoli profesionale şi tehni­ zică uşoară ; 7.30 Sfatul medicului ; TELEVIZIUNE
'Dusa, preşedintele cooperativei agri­ cu maşinile S.M T. şi G.A.S. 95 la ce — iată doar o parle din semnele 7.45 Salul voios; de pionier ; 8,00 Su­
cole de producţie. $i aproape toate sută din lucrări la griu si 80 la sută înscrise pe cartea de vizită a raionu­ 19,00 Jurnalul tele viziu nii* '19,20
ridicate in u ltim ii 4—5 ani. Avem la porumb, volumul lucrărilor execu­ lui. La care mai adăugăm cârli şco­ marul presei ; 8,35 De la fluier la
tate mecanizat fiind mai mare de 5 marile ansambluri ; 9.00 La microfon Pentru tineretul şcolar : „Ascultaţi,
si magazin mixt, tot într-o construc­ lare in valoare de 450.000 Ici distri­ O R A D E A
ori la întreţinerea culturilor si de 7 muzica uşoară ; 10,03 Tealru la m i­ judecaţi, d e z le g a ţii"; F ilm : Om ule­
ţie nouă. iar acum ne construim un buite gratuit în acest an şcolar, peste
ori la recoltare decit în 1901. Aceasta crofon : „Pentru lericiren poporului" ţul din plastelină ; 20,00 Săplăminn;
frumos cămin cultural. IÎ00 învăţători şi profesori, 90 cămi-
datorită creşterii numărului de maşini de Nicolae M oraru si Aurel Baran- 21.00 A vanprem ieră; 21,10 Prin mu­
Izvorul bogăţiei si bunăstării oa­ nu culturale, 37 cinematografe să­
şi tractoare (numai S.M.T, Alba dis­ ga; 12,30 Muzică populară inter­ zeul „Enescu" ; 21.35 „Profesii noi
menilor, al în flo ririi satului este dez­ teşti, H7 echipe de teatru, 32 forma­ în Deltă" ; 21,50 De la o melodie la TFSATURI OE BUMBAC
voltarea cooperativei agricole de pune în prezent dc 192 tractoare — lii de* cor, 80 echipe de dansuri şi pretată de Cornelia BAlu. Uic Bul-
revenind cile 91 hectare pe tractor, garu şi losif M ihut r 14.10 Cintă or- alta r In încheiere buletin de ştiri,
producţie. O afirmă fiecare din mem­ alie elemente ale vieţii noi, demne, PENTRU MEDIU RURAL.
brii celor peste 450 de familii, care 209 semănători, 50 combine, 36 cul­ pe care o trăiesc oamenii muncii din cheslra de estradă a Radioteleviziu- buletin meteorologic.
lucrează aici. Ispas Du$a ne-a vorbit tivatoare ctc.) — precum şi pe seama raionul Alba. mi ; 15,00 P/elucrări de folclor; CEREŢI LA TOATE MAGA­
15.30 „Portrete muzicale" — muzică Builedai m dcîfiP oS ogic
pe larg despre aceasta. sporirii productivităţii pe tractor.
Dar cite nu s-ar putea scrie despre uşoară; 16,15 Din cintecele con­ ZINELE DE SPECIALITA­
— De fapt viata noastră adevărată Pe lingă mecanizarea lucrărilor, un PENTRU 24 ORE
atunci a început, cind am înfiinţai rol de seamă in dezvoltarea agricul­ viata nouă, fericilă, plină de bucurii structorilor ; 16,30 Emisiune dc bas­
a oamenilor muncii de pe aceste me­ me ; 17.00 Parada instrumentiştilor Vreme călduroasă cu cer noros TE PRODUSELE FABWCU
cooperativa Am Inceput-o putini, cu turii raionului l-au avut cadrele cu
puţin. Pe la m ijlocul şesenalului, lot studii medii şi superioare, precum şi leaguri ! Ne limităm însă la aceste de muzică uşoară; 17,30 In slujba ziua. Izolat vor cădea averse de t e x t il e .c r iş a n a ' fiind
satul a fost cooperativizat. Ogoarele folosirea pc scară lot mai largă a în ­ cîleva cifre si fapte, adăugind doar p a trie i; 18,15 Cinlece din folclorul ploaie. V în tu l va sufla moderat din
au început să fie brăzdate de trac­ grăşămintelor chimice, a seminţelor recunoştinţa pe care loti cci cu care nou cerute de asculălorl; 18,35 M u ­ sectoarele vest şi nord-vest. Tem­ DE CALITATE SUPERIOARĂ
toare. Mai în lii unul, două, apoi o din soiurile cele mai productive etc. am stal dc vorbă şi-au exprimat-o zică uşoară interpretată dc Mara peratura staţionară, ziua va ii cu­
întreagă brigadă de la S.M.T. Alba cu In prezent activitatea unităţilor socia­ fată de partid şi guvern, care le poar­ lanoli şi Florin Dorian ; 18,50 T r i­ prinsă între 26 şi 32 de grade, iar Şl DURABILE
9 tractoare, 3 combine, batoze, grape, liste este îndrumată dc 44 ingineri a- tă zi de zi de grijă. buna rad io ; 19,00 Caleidoscop mu­ noaptea intre 13 şi 18 grade.
pluguri, discuitoare... Producţia a în­ qronomi, 3 ingineri zootehnici, 16 zical ; 20,00 Uadiogazcta de seară ; PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
ceput să crească an de an. In 196a medici veterinari si 43 tehnicieni a- •Ar 20.30 M elodii fredonate şi dc dum ­ Vreme călduroasă cu cer noros j
am ajuns să recoltăm cu 800— 1.000 gronomi şi zootehnist!. Vă invităm, dragi cititori, să u r­ neavoastră — muzică uşoară; 21,00
kilograme la hectar mai mult griu Avînd o bază solidă, agricultura măriţi viito rul nostru reportaj pe ca- Soliştii noştri pe scene mondiale ; ziua cu temperatura staţionară.
şi porumb decit atunci cînd lucram raionului va lua In urm ătorii am o rc-1 vom transmite din raionul Sebes.
■ U 3 H H B S a E B f i a SEU ------ S S S 2
UH ,E*™ CItJ Frumosul în oraşele regiunu sindical, s-au întreprins măsuri de in- pe baza unor schite de sistematiza»
Este bine să amenajăm zonele verzi
Tn colaborare cu organizaţiile de
re. In această privinţă solicităm spri­
Irumuseiare a curiilo r interioare la
întreprinderile şi in s lilu liile din o-
raş. La unităţile comerciale s-a in­ jin u l D.S.A.P.C.
sistat în mod deosebit la aranjarea Ce trebuie avut
corespunzătoare a vitrin elo r şi ex­
In activilatea de liecare zi a edililor oraşelor, un loc im porlant îl ocupă şi lucrările gospodăreşti. Tot an, s-au prevăzut plantări de pomi rile de parcuri şi zone verzi s-au fo­ punerii mărfurilor.
mai mult sfaturile populare silit preocupate de înfrumuseţarea blocurilor, străzilor, cartierelor, a întregului si arbuşti ornamentali pe o parte în­ losit borduri de încadrare din beton, In mai puţină măsură ne-am pre­ în vedere
oraş. In această direcţie sini întreprinse largi acţiuni de masă, sînt folosite forme şi melode variate de semnată a străzilor din oraş. Comite­ care au fost amplasate pc fundaţii r i­ ocupat însă de urmărirea modului
mobilizare a maselor de cetăţeni, dc descoperire şi folosire a resurselor locale. S-a acumulat astfel o bună tul executiv a asigurat 2.000 bucăţi gide. de beton. La organizarea stilu­ în care întreprinderea de gospodă­ In inlîmpinavea Congresului al
experienţă. Penlru generalizarea metodelor bune in gospodărirea şi înlrumusefarca oraşelor, Comitelui exe­ din fondurile bugetare, iar 1.000 buc. lui peisagist s-au întocmit din timp rie orăşenească administrează fon­ IV-lea al P.M.U., în toate sectoarele
cutiv al Sfatului popular regional, a organizai recent cu vicepreşedinţii comitetelor execulivc ale sfaturilor s-au procurat pe plan local din pă­ schiţe indicatoare avîndu-se în ve­ dul de locuinţe din administrarea sa. de activilale se desfăşoară o susţi­
populare raionale şi orăşeneşti un reuşii instructaj practic. După vizitarea oraşelor Deva, Hunedoara, Si- şunea oraşului de comitetele de ce­ dere îmbinarea în mod armonios a Puţin ne-am ocupat apoi de activi­ nută muncă penlru a prezenta un
meria, Orăşlie şi Cugir, la Sebeş au avut loc fructuoase discuţii. Tov. David Cernat, preşedintele Comite­ tăţeni. gazonului de iarbă cu plantaţiile de tatea comitetelor de cetăţeni de la bilanţ cît mai bogat. Aceeaşi preo­
tului executiv a) Sfatului popular orăşenesc Sebeş a prezentat citeva aspecte din munca de gospodărire şi In întreaga sa activitate de gospo­ flori şi trandafiri. Astfel, în zonele blocuri şi imobilele din administra­ cupare există şi in rîndul edililor fă­
înfrumuseţare. dărire şi înfrumuseţare a oraşului, verzi cu suprafeţe mai mari, predo­ rea I.G.O. De asemenea, pentru re­ raşelor.
S-au purtat apoi discuţii fructuoase. sfatul popular s-a sprijin it pe con tri­ mină covorul verde de iarbă care pararea unor trotuare, nu am reu­ Penlru viitor, a subliniat in con­
Redăm mai jos citeva aspccle dc la acest schimb de experienţă. buţia comitetelor de cetăţeni. In este încadrat cu pomi ornamentali şit să facem aprovizionarea cu ma­ cluzie tov. SABIN BOTICI, vice p re ­
munca cu acestea am considerat ne­ fasonaţi în coroană, plante decorati­ terialele necesare. şed in te al C o m ite tu lu i executiv al
cesar să asigurăm in conducerea lor, ve, buchete de trandafiri de talie Trebuie sa arătăm că n-am reu­ S fatului p o p u la r reg io nal, sînt ne­
ca preşedinţi, pe cei mai buni depu­ mare si mică. şit in măsură corespunzătoare să cesare unele măsuri.
Se cunoaşte că penlru estetica o-
taţi sau cetăţeni, oameni cu un dez­ raşului un rol important îl arc zu­ imprimăm îu conştiinţa unor lo cui­ Lucrările ce se întreprind să fie
SPRIJINUL LARG CETĂŢENILOR voltat spirit gospodăresc şi cu pres­ grăvirea faţadelor la imobile pe toate efectuate. In viitor, va trebui să u- stabilite in funcţie de nevoi şi co­
păstrării lucrărilor
necesitatea
tori
tigiu în faţa maselor. Putem spune
relate cu posibilităţile locale. In e-
străzile oraşului. De aceea, comitetul
că în oraş avem acum un număr în­
semnat de preşedinţi de comitete de executiv a întreprins prin comitetele lilizăm mai mult slalia de ampli­ xecutarea lor să se concentreze cit
mai multe forţe. Ele să nu lie însă
cetăţeni care sînt adevăraţi activişti de cetăţeni o largă acţiune de repa­ ficare şi alte mijloace de populari­ răsfirate în tot oraşul.
ai sfatului. Evidenţiem pe tov. Carol rare şi zugrăvire a faţadelor precum Fiecare sfat popular este bine să
O contribuţie de seamă la înfru­ plan de acliune privind mobilizarea Roza. Ioan Belaşcu, Ana Eşu, Elena şi reparatul gardurilor. zare. stabilească precis cine execută lu­
museţarea şi gospodărirea oraşului o Dîn expunerea tov. DAVID cetăţenilor la executarea lucrărilor Cîrcoană si Rudolf Lanq. crările st care va fi contribuţia or­
aduce participarea aci ¡vă a maselor necalificate. Pe baza acestui plan Cum lucrează comitetele de cetă­ ganizaţiilor de masă. Orice ieşire
la acţiunile de muncă patriotică. De CERNAT, preşedintele Comite­ s-au repartizat lucrările pe circum ­ ţeni? Comitelui de cetăţeni de pe Aprecieri ale participanţilor la muncă patriotică să fie temeinic
aceea, Comitelui executiv al Sfatului tului executiv al Sfatului popu­ scripţii electorale si organizaţii de str. M ihoi Viteazul, de pildă, condus pregătită; su ţie asigurate scule, ma­
popular al oraşului Sebeş, a întocmit lar oruşencsc Sebeş. masă cu termene pe zile. Planul a de tov. Ioan Belascu, cind a început experienţă a relevat multe lucruri teriale, îndrumare tehnică şi altele.
un plan de acţiune pe lucrări. fost prelucrat înlr-o şedinţă la care Ing. VICTOR ZAHARCO. vicepre­
lucrările de extindere a zonelor verzi, bune, pe care le vom aplica şi in Mai multă atenţie trebuie acordată
Criteriul de bază care s-a avui în au participat deputaţi, preşedinţii co- a organizat o discuţie cu toţi alegă­ şedinte al Comitetului executiv ol Valea Jiului. Bine sînt amenajate întreţinerii spaţiilor de folosinţă co­
vedere la stabilirea obiectivelor a executiv a studiai cu atenţie ţoale miletelor de sindicat şi de femei, torii din circumscripţia respectivă in Sfatului popular orăşenesc regio­ zonele verzi unde predomină covo­ mună: casa scării, curie, trotuare
fost acela de a prevedea lucrări pe acesle propuneri si le-a introdus în reprezentanţi ai organizaţiilor, de legătura cu ceea ce trebuie făcut, re- nal Hunedoara : Metodele de rul verde de iarbă, deoarece se fo­ etc. Să se organizeze largi a c ţ^ > i
măsura posibilităţilor de rezolvare a planul de măsuri in funcţie de nece- tinerel, preşedinţii comitetelor de partizînd totodată sarcini pe fiecare muncă sînt in cea mai mare parte loseşte puţin material floricol. în acest scop cu comitetele de bloc
lor. La stabilirea volum ului de lu ­ silatea şi oportunitatea lor. Am asi­ stradă, organizatorii grupelor de familie. areloasi şi la Hunedoara. Sfaturile Valea Jiului nu este gospodărită şi străzi.
crări am ţinut scama în primul rind gurat deci o îmbinare a lucrărilor ce partid pe străzi si directorii de între­ După prima etapă a întrecerii pa­ populare de aici au sădit in sufletul la nivelul cerul. Una din cauze o Nici un moment nu trebuie negli­
de posibilităţile dc finanţare de la bu­ se execulă din fonduri bugetare, cu prinderi si instituţii din oraş. Pe baza triotice, comitetul executiv a orga­ marii majorităU a cetăţenilor senti­ constituie fopiul că nu s-au luat pes­ jate unităţile comerciale. Ele trebuie
get şi de pul crea de mobilizare a ma­ cele rare se realizează prin munca planului, s*a trecut in organizarea e- nizat o consfătuire cu preşedinţii co­ mentul de dragosle pentru frumos, te lot măsuri corespunzătoare pen­ să contribuie la aspectul gospoda-
selor la acţiunile de muncă p a trioti­ palrioliră a cetăţenilor. xecutării lucrărilor pe porţiuni re­ mitetelor de cetăţeni în care s-au ana­ penlru oraşul în care locuiesc. Ia a- tru rezolvarea problemelor ridicate resc-edilitar al oraşelor.
că. Pentru acesle lucrări, îu buget La organizarea lucrărilor am por­ partizate fiecărui comitet de cetăţeni lizat rezultatele obţinute, gcncrallzin- monajnrea si întreţinerea spaţiilor de deputaţi. La executarea lucrărilor să se în­
s-a prevăzut suma de 418.500 lei. Pre­ nii dc la Ideea de a începe cu cele şi organizaţii de masă. Procedînd în du se experienţa pozitivă. verzi participă zeci de mii de loca­ Zonele verzi nu sînt bordurate şi tocmească in măsura posibilităţilor
vederile au lost folosite numai pen­ de mai mare amploare, într-un sin­ ace.st iei am reuşit să mobilizăm un tari. duci nu au un aspect plăcut. Aici, o schiţe de sistemaQzarc. Atenţie deo­
tru procurarea de materiale şi plata gur cartier, penlru a schimba astfel număr mare de cetăţeni. In realizarea lucrărilor planificate Ne-nm oriental in prim ul rînd spre vină revine sfatului popular orăşe­ sebită trebuie dată mai ales intrărilor
manoperei calificate, restul lucrărilor integral aspectul său estetic şi gos­ In timp ce ne-am concentrat atenţia am primit un preţios sprijin din par­ executarea lucrărilor pc arterele nesc care nu a solicitat induşi rigi în oraşe, unde s-a făcut prea puţin.
s-au executat prin muncă patriotică. podăresc. In acest an, am concentrat spre citeva puncte principale ale o- tea organizaţiilor de sindicat, U.TM . principale. Ulterior vom merge spre locale să producă astfel de borduri. La fel şi cu plombările asfaltului pe
In acest lei s-a realizat o economie forţele din oraş pe trei şantiere prin­ rasului, nu am neglijat nici lucrările şi de femei. Comitetele de sindicat exterior. străzi şi trotuare.
cipale. dtn întreprinderi şi instituţii au luat Slab se prezintă şi aspectul unită­
de 140.000 Ici (aţă de devizul de exe­ prevăzute in flecare circumscripţie. Totuşi, intrările în oraş nu sînt ţilor comerciale; firme vechi, respin­ Nu trebuie scăpată din vedere pro­
cuţie. Aceasta ne-a creat posibilitatea Să luăm de exemplu şantierul or­ Penlru a cuprinde toate aceste lucrări în sarcina lor executarea unor lu­ la nivelul cerul, Lipsesc zonele verzi, gătoare, vitrine ne îngrijit aranjate. blema calităţii lucrărilor.
să folosim fondurile penlru execula- ganizat penlru sistematizarea străzii am repartizat salariaţii sfatului pe crări. Din iniţialiva Comhelului oră­ iar cele existente nu sînt corespun­
rca altor lucrări. Subliniem faptul că 24 Ianuarie, Dobroqeanu Gherea şi cile un grup de 10 circumscripţii pen­ şenesc al femeilor, zonele verzi nu zător amenajate. AUREL ROTARU, vice pre şedinte u In cadrul schimbului de ex­
întocmirea planului şl stabilirea o- Parcul 8 Mai. In primul rînd s-au în ­ lru organizarea şi conducerea lucră­ fost repartizate pe comisiile din cir­ In ntentie vom avea mobilizarea al C o m ite tu lu i executiv ol S fatului perienţă s-au Iras învăţăminte
biectivclor s-au făcui în urma consul­ tocmit documentaţiile tehnice penlru rilor din punct de vedere tehnic şi cumscripţii pentru a fi intretinute pe unui număr cil mai mare de cetă­ p o p u la r raion al H a ţe g : A lost un preţioase. Fiecare participant
tării cetăţenilor pc circumscripţii c- această lucrare cu schiţa de sistemati­ sprijinirea deputaţilor la mobilizarea ţoală perioada anului. Această mă­ ţeni la acţiunile gospodăreşti şi de reuşit schimb de experienţă, plin de ■ şi-a exprimat dorinţa de a a*
leclorole. La siîrşilul anului trecut, zare n acestei zone din oraş. Penlru colălenilor şi la întocmirea evidentei sură a avut ca rezultat întreţinerea înfrumuseţare. învăţăminte, Vnm aplica si în oraşul •i plică lot ceea ce este bun şl
deputaţii au organizai pe circum­ conducerea lucrărilor din punct de acţiunilor întreprinse. in bune condiţiuni a zonelor verzi pe Ing. CORIOLAN NICOARĂ, vi­ Haleg multe din metodele desprinse. J în oraşul său.
scripţii adunări cu alegătorii în care vedere tehnic, comitetul executiv a O problemă care a trebuit să (ie întreaga suprafaţă de 7 ha. cepreşedinte al Comitetului execu­ Stăm slab cu amenajarea zonelor de Se aşteaptă acum rezultatele
s-au făcut propuneri privind lucră­ fixat să răspundă tehnicieni din ca­ rezolvată operativ a (ost procurarea La ridicarea esteticii oraşului a tiv ol Sfatului popular orăşenesc la intrare în oraş cît şi cu unele din praclice.
rile care să se realizeze în fiecare drul secliei de gospodărie comunală. contribuit şi executarea de lucrări regional Petroşani : Schimbul de centrul oraşului. 3 V. FURIR
circumscripţie în anul 19C5. Comitelui Comitetul executiv a întocmit un de materiale. In primăvara acestui trainice, de bună calitate. La lucră­