Page 87 - 1965-06

Nr. 3262 Drumul socialismului Pag. 3

P roiectele de D irective A O R I C D L T D R A REGIUNII

..-r* __ w ,m u m uttA r ~ ^ ~ 7Kr-'ÍMiir; ~rff~'r ’fiiTnrñ" ~*T j 1 ^ »7 ?? ^ -vfTT-- m M D f t B B I B M M M H M n i
in dezbaterea

eam enilor m m ie ii PE CALEA OEZVOLTARIIIHTEISIUE SI DIULTILATERALE

---- ---

MO B IIIZ AREA SUSŢINUTA A REZERVELOR Şl POSIBILITĂŢILOR EXISTENTE IN AORICUL-
TURA PRIN ACCENTUAREA EFORTURILOR DE ÎNZESTRARE TEHNICO-MATER1AIA, CONSO LI­
DAREA Şl EXTINDEREA REZULTATELOR POZITIVE OBŢINUTE iN DEZVOLTAREA GOSPODARII- PROPUNERI
LOR AGRICO IE DE STAT Şl A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE, IN SCOPUL
PESTE
CREŞTERII PRODUCŢIEI AGRICOLE. VEGETAIE Şl ANIMALE.
MIHA1 VARVARICHI, ing. şef
(Din. proiectul de Directive privind sarcinile de bază ale planului economic pe anii
1966— 1970). la G.A.S. fiircea.
AGRICOLA i IN G .A .S . L A 10 0 h a . <$> In vederea îmbunătăţirii pro­
IN PERSPECTIVA cesului de producţie ar ii u til ca
pentru gospodăriile
agricole de
stat să se elaboreze un normativ
S R C I N I R E A L I Z A B I L E tDS unic ceea ce ar duce la sim pli­
A
ficarea actualelor forme de o r­
ganizare şi planificare a muncii.
0 /
I D " 1 PRESLER RICHARD, Ing. şei
la S.M.T. Miercurea.
In producţia vegeta­ de substanţe nu tritive existente în în special să studieze posibilitatea ♦ Pentru lucrările executate in
sol. Fertilizarea s-a realizat pe baza pentru producerea erbicidelor la noi
lă obiectivul principal analizelor aqrochimlce efectuate şl a in tară. In cazul cind praşila ma­ cooperativele agricole de către
mecanizatori, consider necesar gă­
rămîne in continuare avut o eficientă economică ridicată. nuală ar fi înlocuită cu combaterea h sirea unor forme de retribuţie su­
Lucrătorii din G.A.S sînt entuzias­ pe cale chimică, în cadrul unităţii plimentară in raport cu produc­
creşterea producţiei de maţi de faptul că in 1970 agricultura noastre, pe întreaga suprafaţă de 510 ţiile obţinute, astfel in cit să crea­
cereale, în special de vo prim i pcsle 1,1 milioane tone de ha care se cultivă cu porumb, am scă şi mai m ult interesul acestora
îngrăşăminte chimice in substanţă economisi circa 5.100 zile/om necesa­ în sporirea recoltelor. Cred că ar
gnu şi de porumb. activă, de 3,5 ori mai mult decît în re efectuării prăşilului, ceea ce ne-ar H/aj - da rezultate bune introducerea
Gospodăriile aqricole de slat ou 1965 — din care circa 800 tone în ­ permite folosirea forţei de muncă res­ plă|ii muncii mecanizatorilor in
IfK ll
obţinut an de an succese importante grăşăminte azoloase — revenind 110 pective la alte lucrări. Uni —iBB5 raport cu media p r o d u c ţlo r obţi­
pe linia sporirii producţiei aqricole kg îngrăşăminte la fiecare hectar de As vrea să ridic apoi o altă pro­ U Á0 nute in cooperativa agricolă pe
fapt ce le situează in fruntea aqri- teren arabil Acest lucru va con tri­ blemă care după părerea mea este o- care o deservesc.
cultu rii noastre socialiste. Pentru bui la sporirea simţitoare a produc­ portună. Nu e suficient să produri
viitor, prin proiectul de D irective ale ţiei. Se pune însă şi problema folo­ mult şi de calitate bună, cl trebuie să FILON PlRVU, preşedintele co­
Conqresului al IV-lea al parlidului sirii judicioase a fiecărei tone de în­ ai şi spaţii de depozitare a recoltei operativei agricole din Unirea.
în c o n d ţu n i corespunzătoare. Pentru
sînt trasate noi sarcini Astfel, in pe­ grăşăminte chimice, astfel încit pe in unităţile ce cultivă şi obţin pro­ Marea răspundere faţă de baza
rioada 1966— 1970 producţia agricolă această cale să sc asigure sporuri în ­ aceasta, consider că este important ca In proiectul dc Directive am
la sula de hectare urmează să spo­ semnate de recoltă. De aceea, consi­ citit că se va acorda o mare aten­
rească cu 50 la sulă fată de perioada der necesară terminarea lucrărilor de ducţii sporite de porumb să se asiqu- ţie lucrărilor de desecări şi pro­
precedentă. Prin creslerea înzestrării cartare agrochlmică a solurilor din ro spaţiile de inmagazinare, prin a- tejării terenurilor dc inundaţii.
tehnice şi prin folosirea raţională a toate unităţile agricole. In acest fel locarea unor Investiţii. In acest scop tehnico-materială a agriculturii După părerea mea este un lucru
mijloacelor existente produclia medie fiecare specialist poate urmări îndea­ este necesar să sc prevadă găsirea ioartc important care va asigura
anuală la porumb urmează să ajungă proape realizarea unei îngrăşări ra­ celor mai economicoase soluţii con- obţinerea unor recolte sporite
în perioada cincinalului la 3.300 kg ţionale a terenului pe baze ştiinţifice. slruclive. In anul !970, coope­ d iliilc climatice, sc rclleclă cum îndestulătoare a populaţiei cu carne, chiar şi în anii cu condiţii clim a­
boabe la hectar. La cultura porum bului cheia succe­ Concomitent cu sporirea producţiei nu se poate mai bine în proiectul D i­ lapte, unt, ouâ şi alte produse do tice mai puţin favorabile. Legat
Ţinind seama de rezultatele oblinu- sului obţinerii unor producţii ridica­ la heclar ne preocupăm in continuu rativele agricole de pro­ rectivelor Conqresului al IV-lca. In origină animală. Anual vor trebui ob- dc aceasta aş propune ca la ni­
te în cadrul unităţii noastre la a- te constă şi în efectuarea la timp a de scăderea preţului de cost al pro­ ducţie vor fi deservite continuarea măsurilor luate in ultim ii (mute 1.150 mii tone dc carne in vel regional să se întocmească a-
ceastâ cultură, apreciem ca sarcinile pregătirii terenului, a insăm inlărilor duselor. A n u l trecui, pentru produ­ ani in agricultură, proiectul de Direc­ greutate vie. peste 28 milioane hecto­ numite proiecte şi pentru îndigui­
stabilite în perspectivă sini pe deplin şi mai cu seamă a în g rijirii plantelor. cerea unei tone de porumb boabe am de peste 320 staţiuni de tive prevede pentru anii cincinalului litri de lapte, peste 28 mii tone dc rea albiei riu lu i Galbena din ra­
realizabile. In această direcţie vom face progre­ cheltuit 466 lei. Ca urmare, de la cul­ maşini şi tractoare, do­ i n v e s ţ ii in valoare de peste 35 m i­ lină şi peste 3 miliarde dc ouă. ionul Haţeg care aduce mari pa­
In anul precedent de pe fiecare din se simţitoare deoarece în perioada tura porumbului am realizat un bene­ liarde Iei, ceea ce reprezintă de 1.6 Realizarea acestor sarcini de mare gube prin eroziuni şl inundaţii.
cele 117 hectare cultivate cu porumb 1966— 1970 gospodăriile agricole de ficiu de 213.000 lei. Obţinerea acestui tate cu aproape 85 mii ori mai mult decit în perioada ani­ răspundere impune introducerea po
am recoltat cile 4.983 kg boabe, tată stat vor primi însemnate investiţii rezultat se dntoreste bunei organizări tractoare de puteri şi lor I9GI— 1965. După cum se arală în un (ronţ larg a tehnicii perfecţiona­ Inq, EM ANOIL___MANUGHE-
de 2.500 Icq planificate. Acest fapt care vor contribui la introducerea pe a muncii pentru aplicarea în condiţii proiectul dc Directive o parte în­ te, a maşinilor şi instalaţiilor nece­ VICl, directorul Sla|iunii experi­
ne demonstrează că există rezerve un front larg a tehnicii perfecţionate, corespunzătoare a întregului com­ tipuri diferite, cu peste semnată din aceste fonduri de inves­ sare pentru mecanizarea lucrărilor din mentale Geoagiu.
multiple care, folosite judicios, să la generalizarea în practică a meto­ plex de lucrări agrotehnice şi urmă­ 32 mii combine şi un tiţii se vor utiliza pentru construcţia zootehnie.
ducă la înfăptuirea prevederilor. In delor agrotehnice înaintate. ririi îndeaproape a cheltuielilor făcute de noi staţiuni dc maşini şi tractoare, Pe această linie, considei oportună O In problema mecanizării con­
acest sens proiectul de Directive pune In G.A.S. din regiunea nooslră şi In cadrul fiecărei brigăzi. Pentru gos­ număr mare şi variat de pentru creşterea parcului de maşini a- îniiinţarea unor întreprinderi desti­ tinue a agriculturii ar trebui ca
in fala lucrătorilor din G.A.S. sarcini mai ales la Bîrcea, problema îng ri­ podăria noastră cit şi pentru cele­ qricole şi tractoare. O mare atenţie nate exclusiv introducerii mecanizării Uzinele constructoare de maşini
de mare răspundere privind spoiirea jir ii culturilor trebuie să se reali­ lalte G A.S. este important ca în v ii­ maşini agricole... se va acorda în perioada cincinalului lucrărilor in fermele zootehnice ale să studieze posibilitatea in trodu­
producţiei aqricole. O dată cu dez­ zeze pe cale mecanizată. Despre a- lor să producem mai mult, mai ieftin aprovizionării economiei cu piese dc cooperativelor agricole de producţie cerii in producţie a unor agrega­
baterea acestui p ro jta m luminos al ceasta trebuie să amintesc că simul­ şi să realizăm beneficii sporilc. Aceas­ Importanta acordată de parlici dez­ schimb, nivelul producţiei acestora şi ale gospodăriilor agricole dc stal. te pentru lucrări complexe în po­
micultură,
viticu ltură şi Icgumi-
dezvoltării României Socialiste am tan cu însămîntarea porumbului cu ta este si va fi una dintre preocupă­ voltării continue a bazei tehnice a inreqistrind o creştere do col puţin Prin această măsură ar fi repuse in cullură. De asemenea, consider o-
chibzuit îndclunq pentru a descoperi maşinile S.P.C.-6, pe 300 de hectare rile dc căpetenie ale lucrătorilor din agriculturii ca factor principal în două ori in 1970 fată de 1905. stare de utilizare pentru a asigura
rezervele capabile să contribuie la am aplicat atrazin in scopul comba­ gospodăriile de slat. sporirea recoltelor şi asigurarea Pentru îndeplinirea sarcinilor de mecanizarea lucrărilor din zootehnie, portuu ca alunei cind se face re­
mărirea producţiei de porumb. terii p‘,\ calc chimică a buruienilor. M IM A I VARVAR1CHI. marc răspundere, incrcdinlale meca­ o seric de utilaje şi instalaţii procu­ partizarea de noi maşini agricole,
Din experienţa acumulată am re- Pe baza realizărilor pe care le-am tnnincr şef al G.A.S. Bîrcea stabilităţii lor, indiferent do cr>n- nizatorilor, privind încadrarea In c- rate de cooperativele agricole şi forurile competente la nivel re­
■ .RlĂiSăl GîUR? lingă alte măsuri agto-_ obţinut consider, important ca in pc- poca optimă a lucrărilor agricole şi G.A.S., care sînt ncqlijate in prezent, publican. să aibă in vedere şi re­
S w rtlC c . folosirea chibzuită a îngra^ ■ r-ioado cincinalului''- prăsltul manual creşterea randamentelor Ia heclar, creindu-sc totodată condilii favora­ lieful fiecărei regiuni. Nouă, de
şămintelor chimico este o ptrghie pre­ la porumb să fie înlo cuit-cu comba­ proiectul de Directive prevede in tro­ bile pentru introducerea tehnicii per­ pildă, ne-ar ii foarte utile plugu­
ţioasă în sporirea recoltei de po­ terea pe cale chimică a buruienilor. ducerea unei game mai variate de fecţionate recomandată. rile balansiere pentru desfundat si
rumb. In anul precedent s-au aplicat Firesc că in acest caz sc impun sar­ ÎNGRĂŞĂMINTE chimice tractoare, dc puteri şi tipuri diferite, Va trebui să crească calitativ n i­ alto agregate necesare mecaniză­
pe înlreaqa suprafaţă cultivată can­ cini importante pentru industria chi­ precum şi a unor maşini de marc velul reviziilor şi reparaţiilor la trac­ rii lucrărilor de terasarc.
tităţi însemnate de azotat de amoniu mică in scopul de a-şî extinde gama productivitate. toare şi maşini agricole prelungindu-
ÎN SUBSTANŢĂ ACTIVĂ Şl cooperativele agricole din regiu­ se durata lor de lolosire între două
şi superlosfat în iunclie de rezervele produselor destinate agriculturii şi IOAN POPA, Ing. Ia cooperativa
nea noastră dispun în prezent de a- reparaţii şi reducerea staţionărilor agricola din Deva.
proape 1.000 tractoare, peste 315 com­ neproductive cauzale dc defecţiuni 0 După cum reiese din proiec­
PENTRU RIDICAREA bine şi alle utilaje de marc produc­ acxidenlalc, pe această cale mecaniza­ tul dc Directive, in 1970, agricul­
torii oducind o contribuţie de seamă
tivitate, ceea ce a făcut ca peste 82
la reducerea preţului de cost al lu­
la sută din suprafaţa arabilă şi mc- crărilor executate. tura va prim i peste 1,1 tone în­
grăşăminte chimice in substanţă
PRODUCTIVITĂŢII canlzabilă să se lucreze cu ajutorul Paralel cu mărirea parcului dc ma­ activă, revenind circa 110 kg pen­
staţiunilor de maşini şi
tractoare.
Acest lucru a creat posibilitatea ca la şini agricole şi tractoare din regiunea tru fiecare hectar teren arabil.
ora actuală, încărcătura pe un trac­ noastră este necesară creşterea co­ In vederea gospodăririi cu chib­
A N I M A L E L O R tor fizic să fie dc 100 ha, renliztndu- respunzătoare a numărului dc meca­ zuinţă a acestora, consider nece­
sară elaborarea unor norme tehni­
se astlel şi în regiunea noastră una
nizatori şi îmbunătăţirea in struirii lor.
din principalele sarcini stabilite de Pentru a se asigura formarea şi edu­ ce pentru păstrarea, depozitarea
Sporirea numărului extinderea metodei însiimînţărilor ar­ Congresul al IlM e a al partidului. carea de mecanizatori multilateral şi utilizarea îngrăşămintelor, care
tificiale. In urma dezbaterilor acestui Mecanizatorii din agricultura regiu­ pregătiţi, la nivelul sarcinilor de ex­ să aibă caracter obligatoriu pen­
de animale, intensifica­ document, s-a ajuns la concluzia că nii Hunedoara vor depune toate elor- tindere a mecanizării ag riculturii şi tru toate unităţile. Pc de altă par­
rea acţiunii de selecţie în raionul noslru există posibilitatea turlle pentru ca folosind cit mai bine de îmbunătăţire continuă a folosirii te, fiecare unitate să fie obligată
ca in cadrul centrelor de însămîntări baza tehnico-materialâ, sarcinile sta­ parcului de maşini necesare sporirii a folosi şi respecta cu stricteţe
în vederea îmbunătăţi­ să fie folosiţi numai reproducători bilite de Directive să fie realizate şi producţiei aqricole, asigurarea şcoli­ hărţile de chimizare a solului.
rii raselor vor permite cu valoare zootehnică cunoscută. A s t­ depăşite. In vederea înfăptuirii aces­ lor cu cadre didactice trebuie să con­ ♦ Aş avea o propunere şi In
fel, prin utilizarea mult mai completă tor sarcini şi pentru a se putea scurta stituie o preocupare de seamă. După
legătură cu soiurile de grîu. In ­
obţinerea, în medie a- a fiecărui taur de mare valoare se pot mai mult durata lucrărilor agricole, părerea mea este necesar să se ia tr-adevăr, noi am fost ajutaţi in
nuală a unei producţii însămînta circa 1.500 de vaci. Pe baza este necesar ca S.M.T. din regiunea măsuri ca la principalele discipline ultim ii ani cu sămînţă din soiu­
propunerilor făcute am întocmii un
număr
noastră să fie dotate cu un
de circa 1.150 mii tone plan de perspectivă care prevede creş­ mal mare de maşini agricole (combi­ de specialitate să fie încadrate numai rile cele mai valoroase, cele mal
cadre didactice Inginereşti cu un sta­
terea numărului centrelor dc însămîn- ne pentru recoltarea cerealelor pă- | productive. Am organizat şi lo­
de carne în greutate vie, giu în producţie de cel puţin 5 ani. turi seminciere proprii. Totuşi, în
lare artificială de la 24 la 32. ioase şl a porumbului, maşini de îm­
peste 28 milioane hec­ Lin m ijloc sigur de ridicare rapidă prăştiat îngrăşăminte, maşini fitosani- Eforturile colectivelor de mecaniza­ unii ani se observă o oscilaţie a
a nivelului productiv al animalelor îl tare şl pentru balotat, grape cu colţi tori din regiunea noastră sînt îndrep­ curbei producţiei la unele soiuri
tolitri de lapte, peste 28 reprezintă şi intensificarea acţiunii etc.). Prin înzestrarea cu aceste ma­ tate în prezent spre executarea lucră­ dc grîu ceea ce înseamnă că din
mii tone de lînă şi peste de selecţie care trebuie să albă la şini se va putea asigura recoltarea în rilor de întreţinere a cultu rilo r pră- punct de vedere biologic ele nu
bază cele mai avansate metode, co­ şitoare şi spre încheierea activităţii sint aclimatizate perfect la condi­
8 miliarde ouă. respunzătoare cerinţelor actuale de timp cît mai scurt, crcindu-se astfel de revizie, reparare a utilajelor de ţiile unită(ii noastre şi aş spune
creştere a animalelor. In acest scop, posibilitatea executării în epoca op­ recoltare-treieriş. înfăptuind angaja­ chiar la condiţiile regiunii. .So­
In urma dezbalerilor care au avut noi vom căuta să introducem regis­ timă a întregului complex de lu ­ mentele luate în cinstea celui de-al
loc şi în unităţile agricole socialis­ crări. IV-lea Congres al P.M.R., ei aduc o cotesc necesar ca la Staţiunea ex­
trul genealogic dc crescătorie în cîl
te din raionul Sebeş, a reieşit că mai multe unităli şi vom extinde me­ Intrucît in |ara noastră exislă con­ contribuţie importantă la sporirea perimentală din Geoagiu cit şl în
sarcinile înscrise în proiectul de D i­ toda selecţiei individuale. Arest lu­ diţii corespunzătoare de dezvoltare a producţiei agricole, la progresul con­ cadrul centrelor de încercare a
rective privind creşterea animalelor cru ne va permite ca în scurt timp sectorului zootehnic, proiectul de D i­ tinuu al agriculturii noastre. soiurilor să se ia in studiu pc o
sînt pe deplin realizabile. Şi în v ii­ rective prevede sarcini importante în
să folosim pentru reproducţie numai scară mai largă crearea unor so­
tor sporirea efectivelor, îm b u n ă tă ţe a ce priveşte creşterea efectivelor dc Ing. A N T O N IE IU G A
animale cu o zeslre creditară valoroa­ iu ri de grîu autohtone.
lo r calitativă şi dezvoltarea produc­ animale şi a producţiei acestora, ast­ şeiul serviciului S.M.T,
să şi verificală. Consider util ca pen­
ţiei de carne, lapte, lină, ouă ctc., va fel încit să se asigure aprovizionarea dc la Consiliului agricol regional
tru verificarea capacităţii reale dc
constitui unul din principalele obiec­
transmitere la urmaşi a însuşirilor IlffWBBIiWB— B
tive al muncii noastre. Aşa după cum cconomlco-productive ale reproducă­
se prevede în proiectul de Directive, torilor, să se extindă activitatea actua­
la sfirşltul anului 1970 trebuie să se lelor centre de selecţie prin cuprin­ mori cu ciocane pe care am instalat-o
ajungă pe întreaga tară la circa 5 m i­ derea unui număr cit mai mare de u- Furaje îndestulătoare şi în sortimente variate Ia fermele de animale. Folosirea lu-
lioane bovine, peste 6,5 milioane por­ nitâţi şi a unui număr sporii dc ani­ cernei sub această formă ne-a permis
cine, circa 13 milioane oi, din care să obţinem rezultate bune in creş­
male din toate speciile.
aproape 70 Ia sută cu lină fină şi se- terea animalelor. Această metodă sa
Pe baza sarcinilor izvorîte din pro­
mifină. Creşterea nivelului produc­ iectul de Directive noi preconizăm Pentru furajarea raţională a animalelor chil »brote în principii nutritive. O dată apoi in brazde penlru ca umiditatea poate extinde în majoritatea unităţilor
tiv al animalelor a slat şi pînă acum ce am luat in cultură furajele respec­ din regiunea noastră. De aceea, ar fi
ca fără a diminua efectivele să mer­ să scadă sub 40 la sulă, după care
în atenlia lucrătorilor din această ra­ prin raţii echilibrate, se va asigura un sorti­ tive ne-am preocupai şi de sporirea bine ca S.M.T.-unle să fie dolate cu
gem pe specializarea unor unităli la irecem la balotarea lui cu ajutorul
mură dc aclivitalc. Cooperativele a- i -2 specii de animale în iunclie de ment mai variat de furaje ; se va extinde cu producţiei la ha. Pe circa 20 de hec­ presei mecanice. Ce am cîşligat prin agregate penlru producerea făinei do
gricolc din raionul Sebeş dispun în lucernă care să fie folosite in toate
ro n d iliile fiecărei cooperative agrico­ tare cu lucerna, pe lingă măsurile a- aceasta ? O economic de 11 zile mun­
prezent de 14.259 bovine din care le, ceea ce va duce la o ameliorare precădere cultura Iucenici, trifoiului, sparce- grolehuice aplicate în cursul anului că la hectar fată de 21 cile sc rea­ cooperativele dc producţie.
4.562 vaci cu lapte şi juninci gestanle.
rapidă şi in masă a efectivelor dc tei, orzului, ovăzului ş.a., bogate in proteine, şi precedent ain efectuat irigarea c u l­ lizau in mod normal, ceea ce la în­ In această perioadă, în cadrul u n i­
Rezultatele dc pînă acum confirmă producţie. turii do 4 ori. Acest lucru l-am rea­ treaga suprafaţă şi la cele 3 coase e- tăţii noastre, pe lingă recoltarea lu­
consecventa cu care (ăraniî coopera­ va creşte producţia la hectar la aceste plante.
In vederea îmbunătăţirii activităţii lizat cu ajutorul unei instalaţii de ir i­ fcctuale însumează 1.G80 zile muncă carnei şi trifoiului cooperatorii m un­
tori se străduiesc, ca pas cu pas, să
de însămîntări artificiale, consider ne­ gare prin aspersiunc. Ca urmare a economisite. In legătură cu mecaniza­ cesc din plin ia slrînsul finu lu i na­
traducă în viată sarcinile trasate de cesar ca pe plan regional, să se ia sporului de producţie obţinui, încă rea recoltării nutreţurilor şi a balotă- tural de pe cele 108 hectare, a bor*
•'artid. Cine nu a auzit de coopera­ măsuri pentru pregătirea prin cursuri Ţăranii cooperatori din Cistei, ra­ este posibilă însă numai printr-o fu­ din primul an am recuperat suma de rii aş vrea să ridic o problemă ; este ceaqului, sparcetel şi altor culturi
tiva agricolă din Clinic care. de la de scurtă durată a cadrelor care se ionul Alba au primit cu mult entu­ rajare raţională a animalelor, prin 70.000 lei cu care am procurat agre­ necesar să fie construite mai multe penlru a asigura un bogat şi varia!
Congresul al 111-lea al partidului, în ocupă de această problemă. ziasm proiectul de Directive ale Con­ administrarea unor raţii echilibrate, gatul dc aspersiunc. cositori mecanice şi prese de balotat. sortiment de furaje. Ne preocupăm
fiecare an a obţinui producţii medii O mare alcnlie trebuie acordată gresului al IV-lea al Partidului M un- lată de ce am prim it cu mult interes Tinînd seama de prevederile pro­ Aceste maşini să fie folosite în u n i­ apoi în aceeaşi măsură de uscarea,
de lapte, pe cap de vacă furajală. cu­ cilorcsc Român cu privire la dezvol­ prevederea din proiect reieiitoare la
î m b u n ă tă ţii păşunilor şi tinetelor iectului de Directive ale Congresului tăţile agricole la înlre ag j lor capaci­ transportul şi depozitarea în bune
prinse intre 2 800— 3.200 litri. Aseme­ nalurale care reprezintă o rezervă în­ tarea economiei naţionale în perioa­ asigurarea în fiecare unitate a unui al IV-lea al partidului privind spo­ tate de lucru. eondiliuni a tuturor furajelor, astfel
nea succese s-au înregistrat şi la semnată dc furaje încă insuficient da 1966— ).970 Dc la aparilid în presă sortiment variat de nutreţuri, prin rirea producţiei animaliere, consider incit anul acesta să asigurăm in între­
Apoldul do Sus, Miercurea, Sebeş, a aceslui măreţ program al în flo ririi extinderea cu precădere a suprafeţe­ C ultivînd lucerna şi alte plante le ­
folosită, nu numai în raionul Sebeş, că este necesar ca in perioada 1966— guminoase pc suprafeţe însemnate de gime nutreţurile necesare.
Boz şi în alte părţi ale raionului. patriei noastre socialiste, am studiat lor cullivate cu lucerna, trifoi, spar-
ci şi în restul regiunii. A r fi util ca 1970 industria constructoare de ma­ teren am avut posibilitatea să creştem Cooperatorii noştri îşi înzecesc c-
In viitor accsle succese vor fi con­ din partea serviciului de resort al cu alcnlie îndeosebi prevederile re­ rclă. orz, ovăz ş.a., bogate in protei­ şini agricole să producă un număr şi să punem la îngrăşat 45 capele t i­ io rh iriliî pentru buna desiăşurare a
solidate şi dezvoltate pe baza tra­ consiliului agricol regional să exis­ feritoare la agricultură. Dc aici am ne. Noi am chibzuit în amănunt asu­ mal mare de Instalaţii penlru irigarea neret taurin. In urma aplicării unor tuturor lucrărilor privind strîngerea
ducerii în fapt a sarcinilor înscrise In te o preocupare mai sistematică, mai desprins grija cu care partidul se pra acestui lucru şi am ajuns la con­ prin aspersiune din care o bună parte roţii echilibrate, am înregistrat zil­ furajelor. Pe această cale vom reuşi
proiectul de Directive. Consider că concretă şi mai eficace, atil pentru preocupă <ie sporirea continuă a pro- cluzia că pentru dezvoltarea cu succes să fie folosite în unităţile agricole, in nic pe cap de animal un spor de creş­ să întimpinăm Congresul al IV-lea
realizarea obiectivelor de mare răs­ îndrumarea lucrărilor de ameliorare duclioi agricole. a sectorului zootehnic este necesar să vederea sporirii producţiei furajelor tere în greutate dc 0.8— I kg. Drept al partidului cu rezultate bune p ri­
pundere încredinţate lucrătorilor din propriu-zlse, cil şi pentru adminis­ In proiect un loc de scamă îl ocupă trecem la cultivarea furajelor do mare cultivate şi în special a luccrnel. rezultat, am reuşit să predăm m ajori­ vind asigurarea unei bogalc şi va­
sectorul zootehnic trebuie să se facă în trarea periodică a îngrăşămintelor or­ prevederile referitoare la sporirea nu­ productivitate. Ca urmare a pr?ocu- Acest lucru va avea urmare imedială tatea tinerelului îngrăşat la calitatea
principal pe seama introducerii pe sca­ ganice şi minerale, extinderea sis­ mărului do animale şi â productivi­ părilor manifestate în accnMâ direc­ în oblinerea unor canlităli sporite I şi foarte puţine exemplare la ca- riate baze furajere, ceea ce ne va
ră mai largă a tehnicii perfecţionate, temului raţional de păşunal ctc. Con­ tăţii lor. Pentru înfăptuirea ei, ţie arum avem in cultură £6 hectare de nutreţuri, de calitate superioară. permile să hrănim mai bine anima­
generalizarea tn producţie a metode­ sider că prin eforlul comun al tu tu ­ consiliu) de conducere va depune o cu lucerna, 25 ha cu trifoi, 20 ha cu O altă problemă care ne preocupă Jilatea a ll-a. lele şi să obţinem produc|ii tot mal
lor agrozootehnice înaintate, pe sea­ ror celor care lucrează in domeniul muncă susţinută. Acum. cooperativa sparcelă, 20 ha cu borceaq. însem­ nsle recoltarea mecanizată a lucer- In cadrul coopcralivei noastre u ti­ ridicate.
ma găsirii unor noi mijloace de spo­ creşterii animalelor, sarcinile prevă­ noastră dispune de 433 bovine din nate suprafeţe cu orz, ovăz şi altele. nei, trifoiu lu i şi ailor nutreţuri. In lizăm cu bune rezultate finul de lu-
rire a producţiei animaliere etc. Pen­ zute în proiectul de Directive vor de­ care 150 vaci şi juninci, 283 porci, In felul acesta avem posibililatea să această privinţă am înregistrat rezul­ cernă sub formă de făină pe care o M IH A I DOBÎRTA.
tru realizarea efectivelor stabilite în veni o realitate vie. oi, păsări etc. Aceste efective cit asigurăm cantităţi sporite de albumi- tate bune. Lucerna o recoltăm cu co- preşedintele cooperativei
proiectul de Directive, o importanţă Ing. C O N S T A N T IN DASCALESCU şi producţia lor trebuie sporită sim­ dăm in hrana porcilor şi a păsărilor. agricole de producţie din ClsteL
deosebită o reprezintă organizarea pe vicepreşedinte al Consiliului ţitor. Îndeplinirea acestui obiectiv nă digeslibilă şi să alcătuim raţii e- sitorile mecanice. F inul este lăsat Făina o preparăm cu ajutorul unei raionul Alba
baze ştiinţifice a reproducţiei prin agricol raional Sebeş l — î m i —