Page 89 - 1965-06
P. 89

PROLETARI  DIN  TOATE  ŢARILE,  UNIŢI-VĂ /.
                                                           fiu n í*c íi   î)  e v a                                                                               Conferinţe  ale  unor  organizaţii


                                                                                                                                                                               regionale  de  partid


                                                                                                                                                   V in eri  au  început  lucrările  con­  unor  instituţii  centrale,  ai  organelor   trecui  de  la  ultima  conferinţă  şi  pînă
                                                                                                                                                 ferinţelor  organizaţiilor  de  partid  re­  locale  de  stat  şi  ai  organizaţiilor  ob­  in  prezent,  dezbaterea  proiectelor  de
                                                                                                                                                 gionale  Argeş,  Crişana,  Maramureş,   şteşti,  cadre  de  conducere  din  uzi­  Directive  ale  celui  de  al  IV-len  C on­
                                                                                                                                                 Oltenia,  Suceava.                 ne,  fabrici  şi  de  pe  marile  şantiere,   gres  al  P.M.R.  cu  privire  la  dezvol­
                                                                                                                                                                                    din  in sliluţii,  oameni  de  ştiinţă,  cul­  tarea  economiei   naţionale  in   pe­
                                                                                                                                                   La  lucrările  conferinţelor  Iau.  par­
                                                                                                                                                 te  delegaţii  aleşi  în  conferinţele  ra­  tură  şi  artă.         rioada  1966— 1970  şi  cu  privire   la
                                      inul sodalismiiiiionale  şi  orăşeneşti  de  partid  —  m un­                                                                                   La  conferinţele  regionale  participă   valorificarea  surselor  energetice  şi
                                                                                                                                                 citori,  ingineri,  tehnicieni,  lucrători   tovarăşii  Dumitru  Coliu  —   la  M a ­  electrificarea  tării  în  perioada  1966—
                                                                                                                                                 din  gospodării  agricole  de  stat   şi   ramureş,  Leonlin  Sălăjan  —   la  Cri-   1975.  precum  şi  a  proiectului  de  Statut
                                                                                                                                                 staţiuni  de  maşini  şi  tractoare,  ţă­  sana.   Ştefan  Voitec  —  la   Oltenia,   al  Partidului  Comunist  Român,  ale­
                                                                                                                                                 rani  cooperatori,  intelectuali,  activişti   M ihai  Dalea  —  la  Suceava,  Paul  Ni-   gerea  noilor  organe   regionale   de
                                                                                                                                                 de  partid,  de  stat  şi  din  economie.  De   culescu-Mizil  —  la  Argeş.  partid,  precum  şi  a  delegaţilor  la  Con­
                                                                                                                                                 asemenea,  sînt  prezenţi   numeroşi   Pe  ordinea  de  zi  a  conferinţelor  se   gresul  al  IV-lea  al  P.M.R,
                                                                                                                                                 invitaţi  —   membri  ai  C.C.  al  P M.R.   află  discutarea  activităţii  comitetelor   Lucrările  conferinţelor  continuă.
                                                               SiMBAîA  26  IUNIE  1965                               4  pagini«  25  bani        şi  ai  guvernului,  reprezentanţi   ai  regionale  de  partid  pe  perioada  ce  a       (Agerpres)
                         It.  NR.  3263

                                                                                                                                                  Sesiunea  a  lE-a a  Sfatului

                        ÎNTÎMPINAREA  C O N G R ESU LU I                                                                                          popular  regional                                                      Actualitatea



                                                                                                                                                    La  Deva,  s-au  desfăşurat  ieri  lucră­  criticat  unele  deficienţe,  venind  cu
                                                                                                                                                                                    propuneri  de  îmbunătăţire  a  activită­
                   R A P O R T A M                                                                                                                popular  regional  Hunedoara.     ţii  de  viilor.                       In  localul  C lubului  sindicatelor
                                                                                                                                                  rile  celei  de-a  11-a  sesiuni  a  Sfatului
                                                                                                                                                    In  prezidiul  sesiunii  au  fost  aleşi
                                                                                                                                                                                      Sesiunea  a  adoptat  o  holărire  care
                                                                                                                                                  tovarăşii  d e p u ta ţi:  Dum itru  Dejeu.  V í­
                                                                                                                                                                                                                                                deschide
                                                                                                                                                                                                                                           va
                                                                                                                                                                                                                                      se
                                                                                                                                                                                    propunerilor  făcute  de  alegători.  în ­
                                                                                                                                                  chente  Bălan.  Sabin  Boticiu,  V iorel   cuprinde  măsuri  pentru   rezolvarea   din   Deva   regională  a  cercurilor
                                                                                                                                                                                                                          expoziţia
                                                                                                                                                  Râceanu,  Simion  Mihăilă,  María  Col-   frumuseţarea  şi  gospodărirea  oraşelor   de  foto-amalori  ale  sindicatelor.
                                                                                                                                                  ccru  şt  losif  Szelan.          şi  comunelor.                        Vizitatorii  vor  putea  vedea  peste
                                           TOATE  ECHIPELE                                                                                          Ordinea  de  zi  a  sesiunii  a  cuprins:  lar  regional,  la  lucrările  sesiunii  au   150  dc   fotografii   rcprezcnlind
                                                                                                                                                                                      In  afară  de  deputaţii  Sfatului  popu­
                                                                                                                                                    —  Raport  privind  măsurile  luate  de
                                                                                                                                                  Comitetul  executiv  al  Sfatului  popu­  participat  tov.  Gheorghe  Călin,  prim-   peisaje,  peisaje  industriale,  aspecte
                                                                                                                                                                                                                          din  munca  oamenilor  din  regiu­
          Extindem                         CE  FLANEL ÎNDEPLINIT                                                                                  lar  regional  penlru  rezolvarea  propu­  sccrctar  al  Comitetului  regional  H u ­  nea  noastră,  executate  de  foto­
                                                                                                                                                                                    nedoara  al  P.M.R.,  deputaţi  în  M.A.N.
                                                                                                                                                  nerilor  făcute  de  alegători,  înfrum u­
                                                                                                                                                  seţarea  şi  buna  gospodărire  a  oraşe­  din  circumscripţiile  electorale  din  re­  grafii  cercurilor  de  amatori.
                                                                                                                                                                                                                                       O
                                                                                                                                                  lor  şi  comunelor,  prezentat  de  Iov.   giunea  Hunedoara,  activişti  dc  partid,   Intre  25  şi  30  iunie,  la  Brad,  in
                                                  ®  Planul  producţiei  globale  depăşit  cu  1,2  la  sulă
          mecanizarea                                                                                                                             deputat  Sabin  Boticiu.           preşedinţi  ai  comitetelor  executive  ale   sediul  casei  raionale  dc  cultură  sc
                                                  «  Planul  producţiei  marfă  depăşit  cu  2,9  la  sută                                          —   Coraporlul  Comisiei  permanente   sfaturilor  populare  raionale  şi  orăşe­  află  deschisă  expoziţia  de  pictu­
                                                                                                                                                  de  qospodărie  comunală  drum uri  şi   neşti,  şeii  ai  secţiunilor  Sfatului  popu­
                                                  ®  Planul  de  aur în  concentrate  depăşit  cu  5,6  la                                        industrie  locală,  prezentat  de  Iov.   lar  regional,  conducători  ai  unor  între­  ră  a  Şcolii  medii  de  arte  plastice
          lucrărilor                                  sută                                                                                        deputat  Apostol  Gheorghe.        prinderi  şi  instituţii.            din  Bucureşti.  Sini  expuse  peste
                                                                                                                                                                                                                          50  de  picturi  în  ulei  cu  aspecte
                                                                                                                                                    —  Propuneri  penlru  modificarea  u-   Sesiunea  a  trimis  o  telegramă  Co­
                                                                                                                                                                                                                          din  oraşul  Brad  unde  elevii  cla­
                                                   ®  Economii  la  preţul  de  cost  pe  5  luni      peste                                      nor  Indicatori  ai  planului  economic   m itetului  Central  al  P.  M,  R„  tovară­  sei  a  Xl-a  s-au  aflat  in  practică.
                                                      520.000  lei.                                                                               pe  anul  1965.                    şului  Nicolae  Ceauşescu.  prin  care   Expoziţia  poate  ii  vizitată  zilnic
            Colectivul  secţiei  prelucrări  m e­                                                                                                   In  cadrul  lucrărilor  sesiunii  au  luat   deputaţii  din  Sfatul  popular  regional   intre  orele  8-13  şi  17-20  (PAULA
          canice  de  la  Uzina  de  reparat  u-                                                                                                  cuvintul  mai  mulţi  deputaţi  şi  in v i­  îşi  exprimă  hotărîrca  de  a  muncii  cu
                                            Încă  de  la  prelucrarea  cifrelor  de   îmbunătăţirea  continuă  a  calitălii                                                                                               BULZ  —  corespondentă).
          tiia j   minier   Petroşani  —  secţie                                                                                                  taţi.  care  au  evidenţiat  metodele  bune   (oiţe  sporite  pentru  înfăptuirea  sarci­
                                          plan  pe  anul   1965,  colectivele  de   minereului  extras  esle  unul  din  c ri­
          fruntaşă  pe  uzină  pe  anul  1963  si   mineri  de  la  E.M.  Cerlej-Săcărimb   teriile  de  bază  ale  întrecerii  socia­            de  muncă  ale  sfaturilor  populare,  au  nilor  trasate  dc  partid.
          1964  —   continuă  să  obţină  reali­  şi-au  luat  angajamente  mobilizatoare   liste.  Pentru  realizarea  acestui  obiec­
          zări  frumoase  si  în  acest  an  Pla­  în  întrecerea  socialistă  pentru  a  în­  tiv  în  condiţii  cit  mai  bune,  s-au                                                                                   In  săli
          nul  de  producţie  a  fost  Îndeplinit   cheia  ultim ul  an  al  şesenalului  cu   luat  măsuri  de  extindere  a  puşcării                      Î N N O I R I
          cu  regularitate,  ca  urmare  a  folo­  rezultate  cit  mai  bune.  In  cinstea   selective,  de  podire  a  vetrelor  de  a-                                                                                  şi  pe  stadioane
          sirii  din  plin  a  tim pului  de  muncă,   Congresului  al  IV-lea  al  partidului,   bataj,  ceea  ce  duce  la  eliminarea
          respectării  proceselor  tehnologice,   ei  şi-au  reînnoit  angajamentele.  în ­  pierderii  de  minereu  util  în  vatră.
          extinderii  mecanizării  operaţiilor   sufleţiţi  de  dorinţa  de  a  fntîmpina   De  asemenea,  se  urmăreşte  limitarea                   Dăunăzi  eram  în  biroul  tovarăşu­  le  de  vedere.  Nu  existau  scoli,  că­
          de  lucru,  introducerii  tehnicii  noi.   acest  eveniment  cu  succese  deose­  consumului  dc  exploziv  precum  şi  l i ­             lui  Roman  Nan,  preşedintele  Com i­  mine  culturale,  magazine.  Acum.  a-   Azi,  inccpind  dc  la  orele  9  va
          cit  şi  aplicării  unor  inovaţii  si  ra­  bite.  Noile  angajamente  prevăd  de­  mitarea  lăţim ii  cxcavaţiilor  pentru  ca          tetului  executiv  al  Sfatului  popular  proape  în  toate  satele  aparţinătoa­  avea  loc  in  sala  Şcolii  medii  „Dc-
          ţionalizări  importante   In  perioa­  păşirea  planului  la  producţia  globa­  acestea  să  aibe  m inim um   de  steril                comunal  Gurasada.  Discutam  despre  re  avem  şcoli  noi.  cu  săli  spaţioa­  cebal"  din  Deva  etapa  regională
          da  care  a  trecut  de  la  începutul   lă  cu  I  la  sulă,  la  producţia  marfă   vizibil.  Selecţionării  sterilului   din           preocuparea  oamenilor  pentru  înfru­  se,  unde  copiii  învală  în  condiţii   a  campionatului  republican  la  g im ­
          anului  si  pînă  in  prezent  s-a  con­  cu  2  la  sulă.  la  minereu  extras  şi   minereu  la  locul  de  muncă  şi  la  ros-         museţarea  satelor.  Preşedintele  si-a  bune.  La  Gurasada  s-a  construit  un   nastică.  băieţi  şi  fete.  Cu  acest
          ceput  si  aplicai  folosirea  dispozi­  prelucrai  cu  2.9  la  sulă.  La  capito­  togoale  i  se  acordă  o  atenlie  deose­           adus  aminte  de  unele  lucruri   care  impunător  local  penlru  şcoala  de  8   prilej  se  va  alcătui  selecţionata
          tivului  universal  de  găurit,  folo­  lele  aur  in  concentrate  şi  arginl  se   bită.  Ca  urmare  planul  de  aur  in               au  rămas  dc  domeniul  trecutului  ani.  la  Cîmpuri  dc  Sus  şi  Runcşor,   regiunii  care  ne  va  reprezenta  la
          sirea  bancului  de  rodare  a  motoa­  prevede  depăşirea  planului  cu  3,7   concentrate  a  fost  depăşit  cu  5,6  la                  .. In  mai  multe  comune  ale  raionu­ şcoli  de  4  ani.  Activitatea  cultural-   faza  superioară
          relor  Diesel,  dispozitive  de  rabotat   şi  respectiv  cu  3.4  procente.  Pro­  sută  iar  preparatorii  au  prim it  mine­           lui  Ilia  se  inauguróse,  in  cadru  fes­ arlistică  arc  unde  să  se  desfăşoa­  O
          lacăte  de  funii  pentru  colivii.  ductivitatea  fizică  a  muncii  nc-am   reu  cu  conţinut  de  steril  scăzut.                      tiv,  electrificarea.  Oamenii  aveau  de  re.  S-au  construit  cămine  culturale   Duminică,  27  iunie,  începind  de
            O  contribuţie  de  seamă  la  suc­  angajat  să  o  depăşim  cu  2  la  sută,   Rezultatele  în  întrecerea  socialistă                ce  să  se  bucure.  Lampa  cu  petrol  nu  în  mai  toate  satele.  Datorită  condi­  la  orele  9  va  avea  loc  pe  stadio­
                                                                                                                                                                                                                          nul  „Cetate"  din  Deva  un  con­
          cesele  dobîndile  si-au  adus-o  mun­  iar  la  preţul  de  cosi  să  obţinem  c-   sini  popularizate  operativ.  La  fieca­            mai  era  folosită,  iar  in  casele  m ulto­  ţiilor  create,  formaţiile  noastre  ar­  curs  dc  motociclete  —  indemîna-
          citorii  Ionică  Viorel.  Silaghi  A le ­  conomii  in  valoare  de  400.000  lei.  re  echipă  graficul  realizării  indică              ra  au  apărut  aporatele  de  radio,  te­  tistice  se  întrec  pentru  intiictate  cu   re.  Participă  sportivi  din  locali-
          xandru,  Zvoboda  Adalbert,  Bor-   Pentru  înfăptuirea  angajamentelor,   ce  cantitate  s-a  realizat  din  angaja­  » W S *    !   v   levizoarele,  maşinile  de  spălat,  fri­  cele  mai  bune  formalii  din  regiune.  laîe.
          cea  Ilie,  Panta  loan,  Bojită  Con­  comitetul  de  partid  a  îndrumat  con­  mentul  luat.  La  intrările  in  mină  gra­            giderele.  Cei  din  Gurasada  îşi  dă­  Greu  se  descurcau  localnicii  şi   Concursul  este  organizat  de  a-
          stantin.  Scurtu  Gheorghe,  care  îs'i   ducerea   exploatării  să  întreprindă   ficele  comparative,  vitrinele  calităţii             deau  şi  ei  seama  de  avantajele  cu­  cînd  era  vorba  dc  aprovizionarea  cu   sociaţia  sportivă  Voinţa.
          depăşesc  sarcinile  de  plan  cu  20-   studii  şi  să  ia  măsuri  tehnico-orga-   şi  articolele  de  la  gazeta  de  perete           rentului  electric,  dar  parcă  le  era  alimente  si  alte  produse.  Greu.  pînă
          35  la  sută  şi  execută  lucrări  de   nizatorice  bine  chibzuite.  Ca  urmare,   popularizează  fruntaşii,  slim ulînd  în­           greu  să  se  apuce  de  troobă.  Unii  se  au  fost  dale  în  folosinţă  magazinele
          bună  calitate.                  metodele  de  lucru  s-au  îmbunătăţit   trecerea.                                                       qindeou  că  pentru  a  electrifica  satul  din  Gurasada  şi  Cîmpuri  Surduc.
                                           continuu,  normele  tehnice  de  exploa­  M ăsurile  luate  au  efecte  dintre                           trebuie  să  cheltuiască  bani.  că  nece­  In  aproape  toate  satele  au   fost   Medalion  muzica!
                   ÎO A N   BERTOTI        tare  au  fost   respectate   întocmai,   cele  mai  bune.  De  la  începutul  a-   Azi  mai  mult.  mai  bine   sită  mult  timp.  Preşedintele  sfatului  înălţate  o  serie  de  edificii  social-
                  tehnolog  la  U.R.U.M.   ceea  ce  a  condus  la  o  dilutie  foarte   nului  şi  pînă  în  prezent  II  brigăzi   deci!  ieri   Raportează   Euge­  popular  a  stal  de  vorbă  cu  cetăţe­ cullurale,  iar  în  prezent  se  lucrează   Maria  Tănase
                      Petroşani            scăzută.   Asistenta   tehnică,  compe­  şi  13  echipe  se  menţin  evidenţiate   nia  Conslanlinescu.  de  la  Fa­  nii  în  mai  multe  rînduri,  le-a  e x p li­  la  altele.  Cind  spunem  aceasta  a-
                                           tentă  şi  promptă,  a  fost  îndrumată   în  întrecerea  socialistă  lună  de  lună.   brica  „Ardeleana"  din  Alba  lu-   cat.  Apoi,  împreună  cu  cîliva  depu­  vem  în  vedere  localul  şcolii  de  4
                                           îndeosebi  spre  echipele  care  nu  se   Dintre  acestea  menţionăm  pe  cele   ha,  evidenţiată  in  marea  în ­  taţi  a  hotăril  să  discute  în  mod  or-  ani  din  satul  Vica,  local  ce  va  li  dat
                                                                                                                                                                                                                            In  cadrul  planului  dc  activităţi
          Pe  loc  de  frunte              încadrau  în  ritm ul  de  producţie  pla­  conduse   de  A ron  Branea  şi   losif   trecere  ce  se   desfăşoară   in   qanizat.       în  folosinţă  în  cinstea  celui  dc-al   cuKural-educalivc  programalc  pen­
                                                                                                                   cinstea  celui  de  al  IV-lea  Con­
                                                                             Trifan  de  la  sectorul  I,  Teodor  Dan-
                                                   Comuniştii  din  organizaţia
                                           nificat.
                                                                                                                                                      —  Este  in  binele  nostru,  al  tutu­
                                           noastră  au  s p rijin ii  aceste  echipe,  ce-   ciu  şi  loan  Blaj  Gherman  de  la  sec­  gres  al  partidului.  ror,  le-a  explicat  el.  IV-len  Congres  al  partidului.  Ar  li   tru  staţiunile  de  odihnă  din  re­
                                          rind  să  fie  repartizaţi  la  locurile  cele   torul  II.  Aurel  Stănculescu  şi  Gheor-   F o to :.  V.  ONOILL                       greşit,  insă  dacă  nu  am  scoate  în   giunea  noastră,  duminică  va  avea
            M un citorii  secliei  turnătoria  nr.   mai  dificile,  penlru  o  putea  stimula   qhe  Nelega  dc  la  sectorul  III.                  •Aşa  0 u  început,  -în- <xnul  1964«  >hi-  -evidentă  şi  alle  ffocrări  mat  mărunte   loc   la   Gcoagiu-Băi  medalionul
          1  de  la  Uzina  „V ic to ria "  Călan  au   pe  miner»  să  învingă  loate  greută­  Zilele  ce  au  mai  rămas  pînă  la  data         crărilo  de  electrificare  la  Gurasada  dar  care  au  contribuit  la  înfrum u­  muzical  Maria  Tănase.
          produs  de  la  începutul  anului  şi   ţile  ridicate  de  natura  zăcămîntului.   începerii  celui  de  al  IV-lea  Congres             şi  Gothatea.  Ceva  mai  spre  toamnă,  seţarea  satelor.              Cu  acest  prilej  Iov,  Mia  Barbu,
                                                                                                                                                    cetăţenii  din  salul  Cîmpuri  Surduc
                                                                                                                                                                                      In  circumscriplia  nr.  2  drumul  era
          pină  în  ziua  de  16  iunie  45  tone   In  fruntea  brigăzilor  rămase  în  urmă   al  P.M.R.  ne  vor  aduce  noi  succese   Rebutul  sub admis  munceau  cu  aceeaşi  rîvnă  la  elec­  foarte  denivelat.  Cind  cădeau  ploile,   interpretă  de  muzică  uşoară   din
          radiatoare  peste  prevederile  pla­  au  trecui  şelii  unor  brigăzi  fruntaşe,   In  muncă.  Deocamdată  raportăm  că                  trificare.  In  prezent,  toate  cele  trei  gropile  se  umpleau  cu  apă,  din  care   Bucureşti,  va  vorbi  despre  viaţa
          nului  semestrial.  Rebutul  admis  a   care  prin  folosirea  la  maximum  a  tim ­  pină  la  15  iunie  planul  producţiei  glo­  M un citorii  secţiei  teracotă  de   sate  sînt  electrificate.  In  casele  m u l­  şi  activitatea  artistei  şi  va  inter­
          fost  redus  cu  0,3  la  sulă.  Acest   pului  de  muncă  au  reuşit  să  le  rid i­  bale  a  fost  depăşit  cu  1,2  la  sută,  al   la  întreprinderea   de   materiale   cauză  greu  puteai  să  te  deplasezi   preta  din  cînlccele  sale.  Formaţii
          lucru  a  făcut  ca  turnătorii  de  aici   ce  la  nivelul  echipelor  şi  brigăzilor   producţiei  marfa  cu  2.9  la  sută.   la   pentru  construcţii  Bîrcea  şi-au  rea­  tora  dintre  locuitori  ard  becurile  e-  pe  aici.  Deputata  Maria  Stoichiloiu   artistice  ale  amatorilor  vor  pre­
                                                                                                                                                    lectrice,  sînt  instalate  aparate  de  ra­
          să  se  afle  pe  loc  de  frunle  în   cu  rezultate  bune.  Exemplul  lor  per­  minereu  extras  şl  prelucrat  cu  3  Ia   lizat  şi  depăşit  sarcinile  de  pro­  dio  şi  televizoare.  Cetăţenii  înţe­  nu  puica  sta  pasivă.  A  discutat  cu   zenta  un  spectacol.
          întrecerea  socialistă  ce  se  desfă­  sonal  a  dat  un  avînl  deosebit  între­  sută,  iar  planul  de  aur  şi  respectiv   ducţie  lună  de  lună.  Ei  au  re­  leg  acum  şi  mai  bine  că  îndemnu­  cetăţenii  şi  i-a  antrenat  la  pietrui­
          şoară  în  uzină.                cerii  socialiste,  brigăzile  de  mineri   argint  in  concentrate  a  fost  şi  el  de­  dus  rebutul  sub  admis.                     rea  drum ului  pe  o  distantă  de  I  km.
                                           Sndeplinindu-şt  in  luna  mai  planul   păşit  cu  5.6  la  sută  şi  respectiv  cu                     rile  comitetului  executiv  al  sfatu­  Acelaşi  lucru  a  făcut   şi  deputatul
            Cele  mai  bune  rezultate  le-au                                4.6  la  sută.  Productivitatea  fizică  a   Bazindu-se  pe  succesele  obţinu­  lui  popular  comuna)  erau  tăcute  din  loan  Oargă  din  circumscripţia  nr,  3.   Seară  literară
          obţinui  brigăzile  şi  echipele  con­  de  producţie.             muncii  a  sporit  cu  3,7  la  sută  faţă   te  şi  pe  rezervele  existente,  colec­  dorinţa  dc  a  le  crea  o  viată  cit  mai  In  alte  lucrări  mai  mărunle   miră
          duse  de  Cecla  Lazăr.  Avram   V io ­  S-au  intensificat  lucrările  de  des­  de  plan.  iar  in  5  luni  s-au   obţinut  tivul  de  muncă  de  aici  s-a  anga­  uşoară.  construirea  a  5  podeţe,  amenajarea
          rel,  Ciobanu  Dumitru,  Budu  M a ­  chidere  şi  pregătire,  fapt  ce  a  con­  523.000  lei  economii.  jat  de  curînd,  ca  în  cinstea  Con­  Dar,  în  satele  comunei  Gurasada  a  două  fînlîni,  plantarea a  peste  I  000   Azi  după-masă  are  toc  la  Clubul
          rin,  Trucă  Gheorghe  şi  Căpinaru   dus  la  creşterea  liniei  de  abataj,  la                      gresului  partidului  să  dea  peste   s-au  înfăptuit,  cu  sprijinul  cetăţe­  pomi  ornamentali,  amenajarea  de   sindicatelor  din  Cugir  o  seară  lite ­
          Constantin.                      asigurarea  muncii   fără  întreruperi   Acestor  rezultate  le  vom  adăuga   sarcinile  planificate  un  vagon  de                                                           rară  pe  tema  „S criito rii  şi  poe(ii
                                           nejuslificate.  In  vederea  punerii  in   altele,  pe  rare  le  închinăm  celui  de   teracotă,  să  reducă  simţitor  re­  nilor  şi  alte  realizări  demne  de  luat  zone  verzi  şi  altele.
            Asemenea  succese  au  obţinui  şi   evidentă  a  noi  rezerve  s-au  atacat   al  IV-lea  Congres  al  partidului.                     în  seamă.  L-am  rugat  lot  pe  tov.  Ro­  Ţoale  acestea  au  făcut  din  satele   noştri  cînlă  partidul".  V or  ii  pre­
          muncitorii  atelierului  monlaj.  A n ­  lucrările  de  deschidere  şi  pregătire                      butul  admis.  In  acest  scop  ci  sînt   man  Nan  să  ne  vorbească   despre  comunei  Gurasada  locuri  frumoase,   zentate  lucrări  închinate  celui  de
          gajamentul  de  a  realiza  in  fie­  în  zona  filoanelor  Carolina.  orizon­  A V R A M   FILIPAŞ    holăriti  să-şi  organizeze  mai  bine   ele.                      atractive,  in  care  oamenii  duc  o   al  IV-lea  Congres  al  P.M.R.   Îşi
          care  lună  5  tone  radiatoare,  200   tul  minus  60  m  si  minus  40  in  din   secretarul  comitetului  de  partid   munca,  să  folosească  mai  raţional   —  La  fel  ca  şi  celelalte  comune  viată  demnă  de  tim purile  pe  care  le   dau  concursul  Iov.  Ilca  lacob,  E-
                                                                                                                 timpul  de  lucru,  maşinile  şi  utila­
                                                                                                                                                                                                                          Iena  Munleanu,
          bucăţi  rezervoare  de  apă.  300  con­  sectorul  2  şi  în  zona  filoanelor  Mag-   al  E.M.  Cerlej-Săcărimb  jele.                   ale  raionului  Ilia,  Gurasada  a  cu­  trăim.                       alţii.          Elvira  Palie  şi
          sole  peste  sarcinile  de  plan  a  fost   dalena  si  Nepomuk.  orizontul  minus   ing.  PĂUN  CODRESCLf     GHEORGHE  M A R IN A       noscut  înapoierea  din  loate  puncte-              V.  ALBU
                                           22  in  din  sectorul  3.               şeful  E.M.  Cerlej-Săcărimb                                                                                                                     IO A N   ALEXANDR U
          depăşit.  Numai  în  perioada  1-16                                                                                  corespondent                                                                                             corespondent
                                            Productivitatea  muncii  a  fost  spo­
          iunie,  m uncitorii  atelierului   au   rită  a lil  prin  mai  buna  organizare
          produs  3  tone  radiatoare,  375  bu­  a  brigăzilor,  omogenizarea  lor,  cit
                                           şi  prin  crearea  condiţiilor  de  m un­
          căţi  console,  223  rezervoare  de
                                           că  mereu  mai  bune.  Astfel,  aprovi­
          apă  peste  prevederile   planului.
                                           zionarea  cu  materiale  şi  scule  a  fost
          Rezultate  bune  au  obtmut  munci­  îmbunătăţită,  lucrările  de  alimenta­  R A I D                                                                                                 ! ■  ■
          torii  din  echipele  conduse  de  Re-   re  cu  apă  a  slaliei  de  comprcsoare
                                           s-au  intensificat,  iar  parcul  necesar
          sedea  Petru  şi  Negrea  Emilian.  tează  alit  prin  repararea  celor  de­ ANCHETĂ
                                           de  vagoncte  basculante  se  comple­
                        IOSIF  CRAŞCA
                                           fecte  cit  şi  prin  urgentarea  achizi­                                                                                                                                                          î
                          corespondent
                                           ţionării  celor  prevăzute  în  p'anul  de
                                           utilaje.
                                                                                                                                                  mulţumi.  De  aceea,  consider  că  este   urmă,  corespondentul  nostru  ne-a  in­  purtată  cu  tovarăşii  Anqhel  Candroi,
                                                                                             Ne  aflăm  în  plină  desfăşurare  a  campaniei  agricole  de  în­  necesar  ca  alit  cooperatorii  noştri,  cîl   format  că  din  partea  consiliului  de   preşedinte  şi  Antonie  Teodorescu,  in ­
                                                                                         treţinere  a  culturilor  prăşjtoare.  In  majoritatea  unităţilor  agri­  şi  mecanizatorii,  să  se  simtă  mai  mo­  conducere  (preşedinte  M ihăilă  Dumi-   ginerul  cooperativei  aqricole,  nu  s-au
                                                                                                                                                  bilizaţi  in  această  acţiune.  Trebuie  a-
                                                                                         cole  socialiste  djn  regiune  s-au  obţinut  rezultate  bune  Există   cordală  mai  multă  atenţie  folosirii  din   triu),  există  o  slabă  preocupare  fată   prăşit  decît  50  ha  din  totalul  de  105
                                                                                         însă  rezerve  care  nu  sînt  folosite  în  mod  judicios,  ceea  ce                      de  mobilizarea  ţăranilor  cooperatori  la   ha  cu  porumb.   Cauza  rămînerii  în
                                                                                                                                                  plin  a  fiecărei  ore  bune  de  lucru  în   lucru,  lată  m otivul  pentru  care  munca   urmă  relatată  de  corespondenţii  noştri
                                                                                         face  ca  în  unele  cooperative  agricole  de  producţie  din  ra­  cîmp  şi  a  agregatelor  destinate  lucră­  în  cîmp  începe  cu  întîrziere  (orele   constă  în  ncfolosirea  judicioasă  a  to r­
                                                                                         ioanele  Orăştie,  Alba  şi  Haţeg,  prăşilul  porumbului  să  fie   rilor  de  întreţinere.  8-9)  şi  se  termină  foarte  devreme.   telor  şi  mijloacelor  existente  in  u n i­
                                                                                         rămas  mult  în  urmă.  lată  şi  cîteva  exemple  constatate  cu  oca­  Corespondenta  Maria  Baciu  din  Tur-   A ici  sînt  ţărani  cooperatori  ca  :  A u­  tate.  In  ziua  de  24  iunie  a.c.,  de  pilda,
                                                                                         zia  unui  raid  anchetă  organizat  de  redacţia  ziarului  nostru   daş  ne  releva  că  la  această  coopera­  relia  Dudaş,  losif  Cranciova,  Raveca   deşi  timpul  era  foarte  bun  de  lucru,
                                                                                         cu  ajutorul  unor  colaboratori  şi  corespondenţi  voluntari  din   tivă  agricolă  nu  s-a  făcut  lotul  pen­  Bota,  Maria  Costescu,  Simion  David,   nici  un  ţăran  cooperator  nu  sc  alia  in
                                                                                                                                                  tru  ca  lucrările  de   întreţinere  a  cul­  Traian  Lazăr  şi  Maria  Lula  Mocioc,
                                                                                         raioanele  Sebeş,  Orăştie,  Alba  şi  Haţeg.                                                                                 cîmp.
                                                                                                                                                  turilor  să  se  desfăşoare  pe  măsura  po­  care  nu  au  făcut  pînă  acum  nici  o  zi—
                                                                                                                                                  sibilităţilor,  pină  acum  fiind   prăşite   muncă  la  praşila  porumbului.
                                                                                                                                                                                      Nici  la  cooperativa  agricolă  de  pro­ Intr-o  parte  da,
                                                                             La  rubrica:                       na  şi  faptul  că  cele  aproape  1.900  ha   pentru  prima  dată  manual  doar  15  ha   ducţie  din  Spini,  situaţia  întreţinerii
                                                                                                                 La  rubrica  realizări  putem  consem­
                                                                                                                                                  deşi  suprafaţa  ocupată  cu
                                                                                                                                                                            porumb
                                                                                                                cultivate  cu  floarea-soarelui.  cartofi   este  de  numai  69  hectare.  Fiind  vorba   cultu rilo r  nu  este  satisfăcătoare.  Si  în  alta  nu
                                                                             realizări                          şi  sfeclă  de  zahăr,  în  cooperativele   despre  cauzele  acestei  rămîneri  în  aici,  aşa  cum  a  reieşit  din  discuţia
                                                                                                                agricole  din  raion,  au  fost  prăşite
                                                                                                                                                                                                                         In  raionul  Alba  s-au  prăşit  pînă
                                                                                                                pentru  a  doua  oară.  Iată  aşadar  o             Unii  ţărani  cooperatori  din  Turdaş  nu  participă  la   acum  manual  6012  ha  din  cele  6.735
                                                                               Colaboratorul  nostru,  ing.   Eugen   sinteză  a  onor  rezultate  bune  obţi­  lucrările  de  întreţinere  a  culturilor  prâşitoare,  lucru  ce   ha  cultivate  cu  porumb.  Cooperativele
                                                                             Teodor,  de  la  Consiliul  agricol  raio­  nute  la  capătul  unei  activităţi  susţi­  face  ca  o  parte  din  ele  să  fie  invadate   de   buruieni.   aqricole  din  Bucerdca.  tghiu,  Snrd,
                                                                             nal  Sebeş,  abia  sosise  de  pe  teren,   nute  desfăşurate  de  către  membrii  coo­  Poate  ei  nu-şi  dau  seama  că  fiecare  zi  de  întîrziere  a   Miceşti.  Cislei  şi  altele  au  terminat
                                                                             rclatindu-ne  că  în  cursul  zilei  de  iert   peratori  şi  despre  care  coresponden­  lucrărilor  de  întreţinere  duce  la  scăderea  producţiei.  praşila  1,  iar  în  prezent  aici  s-a  tre­
                                                                                                                ţii  noştri  Ion  Plitea  din  Apoldul  dc
                                                                             în  toa-te  unităţii?  agricole   socialiste                                                                                              cut  la  efectuarea  cele»  de  a  doua  pră­
                                                                             din  raion,  a  fost  terminată  praşila  1   Jos,  V irg inia  Solea  din  Clinic,  Liviu                                                şite.  Dor,  aşa  după  cum  constată  co­
                                                                             manuală  pe  toate  cele  11.364  ha  cul­  Aleman  din  Tău,  luliana  Boieru  din                                                       respondentul  nostru   voluntar  Sabin
                                                                             tivate  cu  porumb.   De  acest   lucru   Vingard,  ne-au  informat  cu  ocazia  rai­                                                     Dănilă,  în  raion  sînt  şi  unităli  care  au
                                                                                                                dului  întreprins.
                                                                             ne  am  convins  la  faţa  locului  atît  la                                                                                              rămas  în  urmă  cu  această  lucrare.  Este
                                                                             Apoldul  de  Jos.  Răhău,  Cut,  M ie rcu ­                                                                                               vorba  de  cooperativele  aqricole  din
                                                                                                                0  situaţie  care
                                                                             rea  cit  şi  în  alte  părţi  ale  raionului._                                                                                           Mihalţ.  Căpud,  Stremt,  Teius.  Galda
                                                                               Acest  succes  se  datoreşle  muncii                                                                                                    de  Jos  şi  altele.  La  Căpud,  de  pildă,
                                                                             intense  desfăşurate  de  către  ţăranii                                                                                                  s-au  prăşit  manual  numai  30  ha  din
                                                                             cooperatori  mobilizaţi  de  organizaţiile  nu  satisface                                                                                 361   ha  cultivate  cu  porumb   In g i­
                                                                             de  partid,  cit  şi  ajutorului  prim it  din                                                                                            nerul  agronom   Eneea  Patachi   pare
                                                                             partea  mecanizatorilor.                                                                                                                  resemnat  în  faţa  acestei  situaţii.  La
                                                                                                                 Iată  acum  şi  unele  aspecte  privind
                                                                               Corespondentul  nostru,  tov.  Richard   desfăşurarea  lucrărilor  de  întreţinere                                                      Căpud  se  impune  însă  luarea  unor
                                                                             Presler.  inginerul  şef  al  S.M.T.  M ie rcu­  a  culturilor  prăşitoarc  în  raionul  Orăş-                                            măsuri  hotărite  penlru  impulsionarea
                                                                             rea,  ne-a  informat  că  în  fruntea  ac­  tie.  Ele  ne-au  fost  relatate  de  cores­                                                  lucrărilor  de  întreţinere  h   cultu rile
                                                                             ţiunii  de  executare  a  praşilei  meca­  pondenţii  noştri  Maria  Doqaru  din                                                          prăsitoare.  Antrenarea  cooperatorilor
                                                                             nice  s-au  situat  brigăzile  de  meca­  Pricaz,  M ana  Baciu  şi  Elisabeta  Chiş                                                      la  lucru,  folosirea  atelajelor  şi  a  cul­
                                                                             nizatori  care  deservesc  cooperativele   din  Turdaş,  Antonie  Teodorescu  şl                                                          tivatoarelor  mecanice  sînt  probleme
                                                                             agricole  din  Răhău,  Cîlnîc,   Sebeş,   Anqhel  C in d ro i  din  Spini.                                                                care  trebuie  să  stea  mai  mult  în  aten­
                                                                             Ohaba,  Roşia  de  Secaş,  Tău  şi  A p o l­  La  noi,  spunea  inginera  Maria  Do­                                                      ţia  consiliului  de  conducere  şi  a  ţăra­
                                                                             dul  de  Jos.  In  atenţia  acestor  meca­  qaru  de  la  cooperativa  agricolă  din                                                      nilor  cooperatori  de  aici.
                                                                             nizatori  a  stat  folosirea  cu  maximum   Pricaz,  ploile  abundente  au   favo­                                                          Din  ultima  situaţie  operativă  reie­
                                                                             de  randament  a  cultivatoarelor  şi  pră­  rizat  în  mare  măsură  dezvoltarea  bu­                                                    se  că  într-o  parte  a  raionului  treaba
                                                                             sitoarelor  mecanice.              ruienilor.  Distruqerea  lor  prin  praşt-                                                             merqe  slab.  De  aceea,  considerăm  o-
                                                                               Zilele  trecute  în  multe  unităţi  din   lă  a  stat  în  atenţia  consiliului  de  con­                                              porlun  ca  şi  consiliul  agricol  raional
                                                                                                                                                                                                                       să-şi  îndrepte  atenţia  spre  unităţile
                                                                             raionul  Sebeş  a  început  şi  executa­  ducere  şi  a  tuturor   cooperatorilor.
             La  realizarea  unui  înalt  grad  de  confort  al  noilor  blocuri  îşi  aduce   rea  praşilei  a  11-a  la  porumb.  Astfel,   Pînă  acum  praşila  manuală  la  porumb   —  Ghici  cine-i?!                           I.  M A N E A
          contribuţia  şl  echipa  de  mozaicari  condusă  de  Alexandru  Cfrstei  de  la   pînă  ieri  s-au  prăşit  manual  pentru   s-a  executat  pe  100  ha,  din  cele  185   —  ...Lenuţa!...  Elisabeta  ...Ortenzial...      M.  RUCtNESCU
          şantierul  de  construcţii  nr.  1  Deva.                          a  doua  oară  peste  1.000  de  hectare.  ha.  Nu  este  un  rezultat  care  ne  poate  —  N-ai  ghicit!...  Sînt  „ Scăiţica".              (Continuare  in  pag  a  2-a)
   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94