Page 89 - 1965-06
P. 89
PROLETARI DIN TOATE ŢARILE, UNIŢI-VĂ /.
fiu n í*c íi î) e v a Conferinţe ale unor organizaţii
regionale de partid
V in eri au început lucrările con unor instituţii centrale, ai organelor trecui de la ultima conferinţă şi pînă
ferinţelor organizaţiilor de partid re locale de stat şi ai organizaţiilor ob in prezent, dezbaterea proiectelor de
gionale Argeş, Crişana, Maramureş, şteşti, cadre de conducere din uzi Directive ale celui de al IV-len C on
Oltenia, Suceava. ne, fabrici şi de pe marile şantiere, gres al P.M.R. cu privire la dezvol
din in sliluţii, oameni de ştiinţă, cul tarea economiei naţionale in pe
La lucrările conferinţelor Iau. par
te delegaţii aleşi în conferinţele ra tură şi artă. rioada 1966— 1970 şi cu privire la
inul sodalismiiiiionale şi orăşeneşti de partid — m un La conferinţele regionale participă valorificarea surselor energetice şi
citori, ingineri, tehnicieni, lucrători tovarăşii Dumitru Coliu — la M a electrificarea tării în perioada 1966—
din gospodării agricole de stat şi ramureş, Leonlin Sălăjan — la Cri- 1975. precum şi a proiectului de Statut
staţiuni de maşini şi tractoare, ţă sana. Ştefan Voitec — la Oltenia, al Partidului Comunist Român, ale
rani cooperatori, intelectuali, activişti M ihai Dalea — la Suceava, Paul Ni- gerea noilor organe regionale de
de partid, de stat şi din economie. De culescu-Mizil — la Argeş. partid, precum şi a delegaţilor la Con
asemenea, sînt prezenţi numeroşi Pe ordinea de zi a conferinţelor se gresul al IV-lea al P.M.R,
invitaţi — membri ai C.C. al P M.R. află discutarea activităţii comitetelor Lucrările conferinţelor continuă.
SiMBAîA 26 IUNIE 1965 4 pagini« 25 bani şi ai guvernului, reprezentanţi ai regionale de partid pe perioada ce a (Agerpres)
It. NR. 3263
Sesiunea a lE-a a Sfatului
ÎNTÎMPINAREA C O N G R ESU LU I popular regional Actualitatea
La Deva, s-au desfăşurat ieri lucră criticat unele deficienţe, venind cu
propuneri de îmbunătăţire a activită
R A P O R T A M popular regional Hunedoara. ţii de viilor. In localul C lubului sindicatelor
rile celei de-a 11-a sesiuni a Sfatului
In prezidiul sesiunii au fost aleşi
Sesiunea a adoptat o holărire care
tovarăşii d e p u ta ţi: Dum itru Dejeu. V í
deschide
va
se
propunerilor făcute de alegători. în
chente Bălan. Sabin Boticiu, V iorel cuprinde măsuri pentru rezolvarea din Deva regională a cercurilor
expoziţia
Râceanu, Simion Mihăilă, María Col- frumuseţarea şi gospodărirea oraşelor de foto-amalori ale sindicatelor.
ccru şt losif Szelan. şi comunelor. Vizitatorii vor putea vedea peste
TOATE ECHIPELE Ordinea de zi a sesiunii a cuprins: lar regional, la lucrările sesiunii au 150 dc fotografii rcprezcnlind
In afară de deputaţii Sfatului popu
— Raport privind măsurile luate de
Comitetul executiv al Sfatului popu participat tov. Gheorghe Călin, prim- peisaje, peisaje industriale, aspecte
din munca oamenilor din regiu
Extindem CE FLANEL ÎNDEPLINIT lar regional penlru rezolvarea propu sccrctar al Comitetului regional H u nea noastră, executate de foto
nedoara al P.M.R., deputaţi în M.A.N.
nerilor făcute de alegători, înfrum u
seţarea şi buna gospodărire a oraşe din circumscripţiile electorale din re grafii cercurilor de amatori.
O
lor şi comunelor, prezentat de Iov. giunea Hunedoara, activişti dc partid, Intre 25 şi 30 iunie, la Brad, in
® Planul producţiei globale depăşit cu 1,2 la sulă
mecanizarea deputat Sabin Boticiu. preşedinţi ai comitetelor executive ale sediul casei raionale dc cultură sc
« Planul producţiei marfă depăşit cu 2,9 la sută — Coraporlul Comisiei permanente sfaturilor populare raionale şi orăşe află deschisă expoziţia de pictu
de qospodărie comunală drum uri şi neşti, şeii ai secţiunilor Sfatului popu
® Planul de aur în concentrate depăşit cu 5,6 la industrie locală, prezentat de Iov. lar regional, conducători ai unor între ră a Şcolii medii de arte plastice
lucrărilor sută deputat Apostol Gheorghe. prinderi şi instituţii. din Bucureşti. Sini expuse peste
50 de picturi în ulei cu aspecte
— Propuneri penlru modificarea u- Sesiunea a trimis o telegramă Co
din oraşul Brad unde elevii cla
® Economii la preţul de cost pe 5 luni peste nor Indicatori ai planului economic m itetului Central al P. M, R„ tovară sei a Xl-a s-au aflat in practică.
520.000 lei. pe anul 1965. şului Nicolae Ceauşescu. prin care Expoziţia poate ii vizitată zilnic
Colectivul secţiei prelucrări m e In cadrul lucrărilor sesiunii au luat deputaţii din Sfatul popular regional intre orele 8-13 şi 17-20 (PAULA
canice de la Uzina de reparat u- cuvintul mai mulţi deputaţi şi in v i îşi exprimă hotărîrca de a muncii cu
Încă de la prelucrarea cifrelor de îmbunătăţirea continuă a calitălii BULZ — corespondentă).
tiia j minier Petroşani — secţie taţi. care au evidenţiat metodele bune (oiţe sporite pentru înfăptuirea sarci
plan pe anul 1965, colectivele de minereului extras esle unul din c ri
fruntaşă pe uzină pe anul 1963 si mineri de la E.M. Cerlej-Săcărimb teriile de bază ale întrecerii socia de muncă ale sfaturilor populare, au nilor trasate dc partid.
1964 — continuă să obţină reali şi-au luat angajamente mobilizatoare liste. Pentru realizarea acestui obiec
zări frumoase si în acest an Pla în întrecerea socialistă pentru a în tiv în condiţii cit mai bune, s-au In săli
nul de producţie a fost Îndeplinit cheia ultim ul an al şesenalului cu luat măsuri de extindere a puşcării Î N N O I R I
cu regularitate, ca urmare a folo rezultate cit mai bune. In cinstea selective, de podire a vetrelor de a- şi pe stadioane
sirii din plin a tim pului de muncă, Congresului al IV-lea al partidului, bataj, ceea ce duce la eliminarea
respectării proceselor tehnologice, ei şi-au reînnoit angajamentele. în pierderii de minereu util în vatră.
extinderii mecanizării operaţiilor sufleţiţi de dorinţa de a fntîmpina De asemenea, se urmăreşte limitarea Dăunăzi eram în biroul tovarăşu le de vedere. Nu existau scoli, că
de lucru, introducerii tehnicii noi. acest eveniment cu succese deose consumului dc exploziv precum şi l i lui Roman Nan, preşedintele Com i mine culturale, magazine. Acum. a- Azi, inccpind dc la orele 9 va
cit şi aplicării unor inovaţii si ra bite. Noile angajamente prevăd de mitarea lăţim ii cxcavaţiilor pentru ca tetului executiv al Sfatului popular proape în toate satele aparţinătoa avea loc in sala Şcolii medii „Dc-
ţionalizări importante In perioa păşirea planului la producţia globa acestea să aibe m inim um de steril comunal Gurasada. Discutam despre re avem şcoli noi. cu săli spaţioa cebal" din Deva etapa regională
da care a trecut de la începutul lă cu I la sulă, la producţia marfă vizibil. Selecţionării sterilului din preocuparea oamenilor pentru înfru se, unde copiii învală în condiţii a campionatului republican la g im
anului si pînă in prezent s-a con cu 2 la sulă. la minereu extras şi minereu la locul de muncă şi la ros- museţarea satelor. Preşedintele si-a bune. La Gurasada s-a construit un nastică. băieţi şi fete. Cu acest
ceput si aplicai folosirea dispozi prelucrai cu 2.9 la sulă. La capito togoale i se acordă o atenlie deose adus aminte de unele lucruri care impunător local penlru şcoala de 8 prilej se va alcătui selecţionata
tivului universal de găurit, folo lele aur in concentrate şi arginl se bită. Ca urmare planul de aur in au rămas dc domeniul trecutului ani. la Cîmpuri dc Sus şi Runcşor, regiunii care ne va reprezenta la
sirea bancului de rodare a motoa prevede depăşirea planului cu 3,7 concentrate a fost depăşit cu 5,6 la .. In mai multe comune ale raionu şcoli de 4 ani. Activitatea cultural- faza superioară
relor Diesel, dispozitive de rabotat şi respectiv cu 3.4 procente. Pro sută iar preparatorii au prim it mine lui Ilia se inauguróse, in cadru fes arlistică arc unde să se desfăşoa O
lacăte de funii pentru colivii. ductivitatea fizică a muncii nc-am reu cu conţinut de steril scăzut. tiv, electrificarea. Oamenii aveau de re. S-au construit cămine culturale Duminică, 27 iunie, începind de
O contribuţie de seamă la suc angajat să o depăşim cu 2 la sută, Rezultatele în întrecerea socialistă ce să se bucure. Lampa cu petrol nu în mai toate satele. Datorită condi la orele 9 va avea loc pe stadio
nul „Cetate" din Deva un con
cesele dobîndile si-au adus-o mun iar la preţul de cosi să obţinem c- sini popularizate operativ. La fieca mai era folosită, iar in casele m ulto ţiilor create, formaţiile noastre ar curs dc motociclete — indemîna-
citorii Ionică Viorel. Silaghi A le conomii in valoare de 400.000 lei. re echipă graficul realizării indică ra au apărut aporatele de radio, te tistice se întrec pentru intiictate cu re. Participă sportivi din locali-
xandru, Zvoboda Adalbert, Bor- Pentru înfăptuirea angajamentelor, ce cantitate s-a realizat din angaja » W S * ! v levizoarele, maşinile de spălat, fri cele mai bune formalii din regiune. laîe.
cea Ilie, Panta loan, Bojită Con comitetul de partid a îndrumat con mentul luat. La intrările in mină gra giderele. Cei din Gurasada îşi dă Greu se descurcau localnicii şi Concursul este organizat de a-
stantin. Scurtu Gheorghe, care îs'i ducerea exploatării să întreprindă ficele comparative, vitrinele calităţii deau şi ei seama de avantajele cu cînd era vorba dc aprovizionarea cu sociaţia sportivă Voinţa.
depăşesc sarcinile de plan cu 20- studii şi să ia măsuri tehnico-orga- şi articolele de la gazeta de perete rentului electric, dar parcă le era alimente si alte produse. Greu. pînă
35 la sută şi execută lucrări de nizatorice bine chibzuite. Ca urmare, popularizează fruntaşii, slim ulînd în greu să se apuce de troobă. Unii se au fost dale în folosinţă magazinele
bună calitate. metodele de lucru s-au îmbunătăţit trecerea. qindeou că pentru a electrifica satul din Gurasada şi Cîmpuri Surduc.
continuu, normele tehnice de exploa M ăsurile luate au efecte dintre trebuie să cheltuiască bani. că nece In aproape toate satele au fost Medalion muzica!
ÎO A N BERTOTI tare au fost respectate întocmai, cele mai bune. De la începutul a- Azi mai mult. mai bine sită mult timp. Preşedintele sfatului înălţate o serie de edificii social-
tehnolog la U.R.U.M. ceea ce a condus la o dilutie foarte nului şi pînă în prezent II brigăzi deci! ieri Raportează Euge popular a stal de vorbă cu cetăţe cullurale, iar în prezent se lucrează Maria Tănase
Petroşani scăzută. Asistenta tehnică, compe şi 13 echipe se menţin evidenţiate nia Conslanlinescu. de la Fa nii în mai multe rînduri, le-a e x p li la altele. Cind spunem aceasta a-
tentă şi promptă, a fost îndrumată în întrecerea socialistă lună de lună. brica „Ardeleana" din Alba lu- cat. Apoi, împreună cu cîliva depu vem în vedere localul şcolii de 4
îndeosebi spre echipele care nu se Dintre acestea menţionăm pe cele ha, evidenţiată in marea în taţi a hotăril să discute în mod or- ani din satul Vica, local ce va li dat
In cadrul planului dc activităţi
Pe loc de frunte încadrau în ritm ul de producţie pla conduse de A ron Branea şi losif trecere ce se desfăşoară in qanizat. în folosinţă în cinstea celui dc-al cuKural-educalivc programalc pen
cinstea celui de al IV-lea Con
Trifan de la sectorul I, Teodor Dan-
Comuniştii din organizaţia
nificat.
— Este in binele nostru, al tutu
noastră au s p rijin ii aceste echipe, ce- ciu şi loan Blaj Gherman de la sec gres al partidului. ror, le-a explicat el. IV-len Congres al partidului. Ar li tru staţiunile de odihnă din re
rind să fie repartizaţi la locurile cele torul II. Aurel Stănculescu şi Gheor- F o to :. V. ONOILL greşit, insă dacă nu am scoate în giunea noastră, duminică va avea
M un citorii secliei turnătoria nr. mai dificile, penlru o putea stimula qhe Nelega dc la sectorul III. •Aşa 0 u început, -în- <xnul 1964« >hi- -evidentă şi alle ffocrări mat mărunte loc la Gcoagiu-Băi medalionul
1 de la Uzina „V ic to ria " Călan au pe miner» să învingă loate greută Zilele ce au mai rămas pînă la data crărilo de electrificare la Gurasada dar care au contribuit la înfrum u muzical Maria Tănase.
produs de la începutul anului şi ţile ridicate de natura zăcămîntului. începerii celui de al IV-lea Congres şi Gothatea. Ceva mai spre toamnă, seţarea satelor. Cu acest prilej Iov, Mia Barbu,
cetăţenii din salul Cîmpuri Surduc
In circumscriplia nr. 2 drumul era
pină în ziua de 16 iunie 45 tone In fruntea brigăzilor rămase în urmă al P.M.R. ne vor aduce noi succese Rebutul sub admis munceau cu aceeaşi rîvnă la elec foarte denivelat. Cind cădeau ploile, interpretă de muzică uşoară din
radiatoare peste prevederile pla au trecui şelii unor brigăzi fruntaşe, In muncă. Deocamdată raportăm că trificare. In prezent, toate cele trei gropile se umpleau cu apă, din care Bucureşti, va vorbi despre viaţa
nului semestrial. Rebutul admis a care prin folosirea la maximum a tim pină la 15 iunie planul producţiei glo M un citorii secţiei teracotă de sate sînt electrificate. In casele m u l şi activitatea artistei şi va inter
fost redus cu 0,3 la sulă. Acest pului de muncă au reuşit să le rid i bale a fost depăşit cu 1,2 la sută, al la întreprinderea de materiale cauză greu puteai să te deplasezi preta din cînlccele sale. Formaţii
lucru a făcut ca turnătorii de aici ce la nivelul echipelor şi brigăzilor producţiei marfa cu 2.9 la sută. la pentru construcţii Bîrcea şi-au rea tora dintre locuitori ard becurile e- pe aici. Deputata Maria Stoichiloiu artistice ale amatorilor vor pre
lectrice, sînt instalate aparate de ra
să se afle pe loc de frunle în cu rezultate bune. Exemplul lor per minereu extras şl prelucrat cu 3 Ia lizat şi depăşit sarcinile de pro dio şi televizoare. Cetăţenii înţe nu puica sta pasivă. A discutat cu zenta un spectacol.
întrecerea socialistă ce se desfă sonal a dat un avînl deosebit între sută, iar planul de aur şi respectiv ducţie lună de lună. Ei au re leg acum şi mai bine că îndemnu cetăţenii şi i-a antrenat la pietrui
şoară în uzină. cerii socialiste, brigăzile de mineri argint in concentrate a fost şi el de dus rebutul sub admis. rea drum ului pe o distantă de I km.
Sndeplinindu-şt in luna mai planul păşit cu 5.6 la sută şi respectiv cu rile comitetului executiv al sfatu Acelaşi lucru a făcut şi deputatul
Cele mai bune rezultate le-au 4.6 la sută. Productivitatea fizică a Bazindu-se pe succesele obţinu lui popular comuna) erau tăcute din loan Oargă din circumscripţia nr, 3. Seară literară
obţinui brigăzile şi echipele con de producţie. muncii a sporit cu 3,7 la sută faţă te şi pe rezervele existente, colec dorinţa dc a le crea o viată cit mai In alte lucrări mai mărunle miră
duse de Cecla Lazăr. Avram V io S-au intensificat lucrările de des de plan. iar in 5 luni s-au obţinut tivul de muncă de aici s-a anga uşoară. construirea a 5 podeţe, amenajarea
rel, Ciobanu Dumitru, Budu M a chidere şi pregătire, fapt ce a con 523.000 lei economii. jat de curînd, ca în cinstea Con Dar, în satele comunei Gurasada a două fînlîni, plantarea a peste I 000 Azi după-masă are toc la Clubul
rin, Trucă Gheorghe şi Căpinaru dus la creşterea liniei de abataj, la gresului partidului să dea peste s-au înfăptuit, cu sprijinul cetăţe pomi ornamentali, amenajarea de sindicatelor din Cugir o seară lite
Constantin. asigurarea muncii fără întreruperi Acestor rezultate le vom adăuga sarcinile planificate un vagon de rară pe tema „S criito rii şi poe(ii
nejuslificate. In vederea punerii in altele, pe rare le închinăm celui de teracotă, să reducă simţitor re nilor şi alte realizări demne de luat zone verzi şi altele.
Asemenea succese au obţinui şi evidentă a noi rezerve s-au atacat al IV-lea Congres al partidului. în seamă. L-am rugat lot pe tov. Ro Ţoale acestea au făcut din satele noştri cînlă partidul". V or ii pre
muncitorii atelierului monlaj. A n lucrările de deschidere şi pregătire butul admis. In acest scop ci sînt man Nan să ne vorbească despre comunei Gurasada locuri frumoase, zentate lucrări închinate celui de
gajamentul de a realiza in fie în zona filoanelor Carolina. orizon A V R A M FILIPAŞ holăriti să-şi organizeze mai bine ele. atractive, in care oamenii duc o al IV-lea Congres al P.M.R. Îşi
care lună 5 tone radiatoare, 200 tul minus 60 m si minus 40 in din secretarul comitetului de partid munca, să folosească mai raţional — La fel ca şi celelalte comune viată demnă de tim purile pe care le dau concursul Iov. Ilca lacob, E-
timpul de lucru, maşinile şi utila
Iena Munleanu,
bucăţi rezervoare de apă. 300 con sectorul 2 şi în zona filoanelor Mag- al E.M. Cerlej-Săcărimb jele. ale raionului Ilia, Gurasada a cu trăim. alţii. Elvira Palie şi
sole peste sarcinile de plan a fost dalena si Nepomuk. orizontul minus ing. PĂUN CODRESCLf GHEORGHE M A R IN A noscut înapoierea din loate puncte- V. ALBU
22 in din sectorul 3. şeful E.M. Cerlej-Săcărimb IO A N ALEXANDR U
depăşit. Numai în perioada 1-16 corespondent corespondent
Productivitatea muncii a fost spo
iunie, m uncitorii atelierului au rită a lil prin mai buna organizare
produs 3 tone radiatoare, 375 bu a brigăzilor, omogenizarea lor, cit
şi prin crearea condiţiilor de m un
căţi console, 223 rezervoare de
că mereu mai bune. Astfel, aprovi
apă peste prevederile planului.
zionarea cu materiale şi scule a fost
Rezultate bune au obtmut munci îmbunătăţită, lucrările de alimenta R A I D ! ■ ■
torii din echipele conduse de Re- re cu apă a slaliei de comprcsoare
s-au intensificat, iar parcul necesar
sedea Petru şi Negrea Emilian. tează alit prin repararea celor de ANCHETĂ
de vagoncte basculante se comple
IOSIF CRAŞCA
fecte cit şi prin urgentarea achizi î
corespondent
ţionării celor prevăzute în p'anul de
utilaje.
mulţumi. De aceea, consider că este urmă, corespondentul nostru ne-a in purtată cu tovarăşii Anqhel Candroi,
Ne aflăm în plină desfăşurare a campaniei agricole de în necesar ca alit cooperatorii noştri, cîl format că din partea consiliului de preşedinte şi Antonie Teodorescu, in
treţinere a culturilor prăşjtoare. In majoritatea unităţilor agri şi mecanizatorii, să se simtă mai mo conducere (preşedinte M ihăilă Dumi- ginerul cooperativei aqricole, nu s-au
bilizaţi in această acţiune. Trebuie a-
cole socialiste djn regiune s-au obţinut rezultate bune Există cordală mai multă atenţie folosirii din triu), există o slabă preocupare fată prăşit decît 50 ha din totalul de 105
însă rezerve care nu sînt folosite în mod judicios, ceea ce de mobilizarea ţăranilor cooperatori la ha cu porumb. Cauza rămînerii în
plin a fiecărei ore bune de lucru în lucru, lată m otivul pentru care munca urmă relatată de corespondenţii noştri
face ca în unele cooperative agricole de producţie din ra cîmp şi a agregatelor destinate lucră în cîmp începe cu întîrziere (orele constă în ncfolosirea judicioasă a to r
ioanele Orăştie, Alba şi Haţeg, prăşilul porumbului să fie rilor de întreţinere. 8-9) şi se termină foarte devreme. telor şi mijloacelor existente in u n i
rămas mult în urmă. lată şi cîteva exemple constatate cu oca Corespondenta Maria Baciu din Tur- A ici sînt ţărani cooperatori ca : A u tate. In ziua de 24 iunie a.c., de pilda,
zia unui raid anchetă organizat de redacţia ziarului nostru daş ne releva că la această coopera relia Dudaş, losif Cranciova, Raveca deşi timpul era foarte bun de lucru,
cu ajutorul unor colaboratori şi corespondenţi voluntari din tivă agricolă nu s-a făcut lotul pen Bota, Maria Costescu, Simion David, nici un ţăran cooperator nu sc alia in
tru ca lucrările de întreţinere a cul Traian Lazăr şi Maria Lula Mocioc,
raioanele Sebeş, Orăştie, Alba şi Haţeg. cîmp.
turilor să se desfăşoare pe măsura po care nu au făcut pînă acum nici o zi—
sibilităţilor, pină acum fiind prăşite muncă la praşila porumbului.
Nici la cooperativa agricolă de pro Intr-o parte da,
La rubrica: na şi faptul că cele aproape 1.900 ha pentru prima dată manual doar 15 ha ducţie din Spini, situaţia întreţinerii
La rubrica realizări putem consem
deşi suprafaţa ocupată cu
porumb
cultivate cu floarea-soarelui. cartofi este de numai 69 hectare. Fiind vorba cultu rilo r nu este satisfăcătoare. Si în alta nu
realizări şi sfeclă de zahăr, în cooperativele despre cauzele acestei rămîneri în aici, aşa cum a reieşit din discuţia
agricole din raion, au fost prăşite
In raionul Alba s-au prăşit pînă
pentru a doua oară. Iată aşadar o Unii ţărani cooperatori din Turdaş nu participă la acum manual 6012 ha din cele 6.735
Colaboratorul nostru, ing. Eugen sinteză a onor rezultate bune obţi lucrările de întreţinere a culturilor prâşitoare, lucru ce ha cultivate cu porumb. Cooperativele
Teodor, de la Consiliul agricol raio nute la capătul unei activităţi susţi face ca o parte din ele să fie invadate de buruieni. aqricole din Bucerdca. tghiu, Snrd,
nal Sebeş, abia sosise de pe teren, nute desfăşurate de către membrii coo Poate ei nu-şi dau seama că fiecare zi de întîrziere a Miceşti. Cislei şi altele au terminat
rclatindu-ne că în cursul zilei de iert peratori şi despre care coresponden lucrărilor de întreţinere duce la scăderea producţiei. praşila 1, iar în prezent aici s-a tre
ţii noştri Ion Plitea din Apoldul dc
în toa-te unităţii? agricole socialiste cut la efectuarea cele» de a doua pră
din raion, a fost terminată praşila 1 Jos, V irg inia Solea din Clinic, Liviu şite. Dor, aşa după cum constată co
manuală pe toate cele 11.364 ha cul Aleman din Tău, luliana Boieru din respondentul nostru voluntar Sabin
tivate cu porumb. De acest lucru Vingard, ne-au informat cu ocazia rai Dănilă, în raion sînt şi unităli care au
dului întreprins.
ne am convins la faţa locului atît la rămas în urmă cu această lucrare. Este
Apoldul de Jos. Răhău, Cut, M ie rcu vorba de cooperativele aqricole din
0 situaţie care
rea cit şi în alte părţi ale raionului._ Mihalţ. Căpud, Stremt, Teius. Galda
Acest succes se datoreşle muncii de Jos şi altele. La Căpud, de pildă,
intense desfăşurate de către ţăranii s-au prăşit manual numai 30 ha din
cooperatori mobilizaţi de organizaţiile nu satisface 361 ha cultivate cu porumb In g i
de partid, cit şi ajutorului prim it din nerul agronom Eneea Patachi pare
partea mecanizatorilor. resemnat în faţa acestei situaţii. La
Iată acum şi unele aspecte privind
Corespondentul nostru, tov. Richard desfăşurarea lucrărilor de întreţinere Căpud se impune însă luarea unor
Presler. inginerul şef al S.M.T. M ie rcu a culturilor prăşitoarc în raionul Orăş- măsuri hotărite penlru impulsionarea
rea, ne-a informat că în fruntea ac tie. Ele ne-au fost relatate de cores lucrărilor de întreţinere h cultu rile
ţiunii de executare a praşilei meca pondenţii noştri Maria Doqaru din prăsitoare. Antrenarea cooperatorilor
nice s-au situat brigăzile de meca Pricaz, M ana Baciu şi Elisabeta Chiş la lucru, folosirea atelajelor şi a cul
nizatori care deservesc cooperativele din Turdaş, Antonie Teodorescu şl tivatoarelor mecanice sînt probleme
agricole din Răhău, Cîlnîc, Sebeş, Anqhel C in d ro i din Spini. care trebuie să stea mai mult în aten
Ohaba, Roşia de Secaş, Tău şi A p o l La noi, spunea inginera Maria Do ţia consiliului de conducere şi a ţăra
dul de Jos. In atenţia acestor meca qaru de la cooperativa agricolă din nilor cooperatori de aici.
nizatori a stat folosirea cu maximum Pricaz, ploile abundente au favo Din ultima situaţie operativă reie
de randament a cultivatoarelor şi pră rizat în mare măsură dezvoltarea bu se că într-o parte a raionului treaba
sitoarelor mecanice. ruienilor. Distruqerea lor prin praşt- merqe slab. De aceea, considerăm o-
Zilele trecute în multe unităţi din lă a stat în atenţia consiliului de con porlun ca şi consiliul agricol raional
să-şi îndrepte atenţia spre unităţile
raionul Sebeş a început şi executa ducere şi a tuturor cooperatorilor.
La realizarea unui înalt grad de confort al noilor blocuri îşi aduce rea praşilei a 11-a la porumb. Astfel, Pînă acum praşila manuală la porumb — Ghici cine-i?! I. M A N E A
contribuţia şl echipa de mozaicari condusă de Alexandru Cfrstei de la pînă ieri s-au prăşit manual pentru s-a executat pe 100 ha, din cele 185 — ...Lenuţa!... Elisabeta ...Ortenzial... M. RUCtNESCU
şantierul de construcţii nr. 1 Deva. a doua oară peste 1.000 de hectare. ha. Nu este un rezultat care ne poate — N-ai ghicit!... Sînt „ Scăiţica". (Continuare in pag a 2-a)