Page 9 - 1965-06
P. 9

A





















                                                                                                                                                         In  zilele  de  31  mai,  1  şi  2  Iunie  1965  a  avut  loc  Plenara  Corn  itetului  Central  al  Partidului  Mun­
                                                                                                                                                   citoresc  Român.  La  lucrările  plenarei  au  participat,  ca  invitaţi,  membrii  Comisiei  Centrale  de  Revizie,  ai
                                                                                                                                                   Comisiei  Controlului  de  Partid,  prim ii  secretari  ai  comitetelor  regionale  de  partid,  şefii  secţiilor  C.C.  al
                                                                                                                                                   P.M.R.,  miniştri,  preşedinţii  sfaturilor  populare  regionale,  conducători  oi  organizaţiilor  de  masa  şi  ai
                                                                                                                                                   unor  instituţii  centrale  de  stat,  redactori  şefi  ai  presei  centrale.
                                                                                                                                                         Plenara  Comitetului  Central  al  Partidului  Muncitoresc  Român  a  dezbătut  :
       IN TI MP ININD                                                                                                                              NOM IEI  N A Ţ IO N A L E   ÎN  PERIOADA  1966— 1970.
                                                                                                                                                         1.  —  PROIECTUL  DIRECTIVELOR  CONGRESULUI  AL  IV-LEA  CU  PRIVIRE  LA  DEZVOLTAREA  ECO­

                                                                                                                                                        2.  —  PROIECTUL  DIRECTIVELOR  CONGRESULUI  AL  IV-LEA  CU  PRIVIRE  LA   DEZVOLTAREA  ENER­
                                                                                                                                                    GETICII  R.  P.  ROMÂNE  ÎN  PERIOADA  1966— 1975.
                                                                                                                                                        3.  —  PROIECTUL  DE  STATUT  AL  PARTIDULUI.
       CONGRESUL



                                                                                                                                                  La  dezbaterile  care  au  avui  Ioc  in  legătură  cu  pri­  participat  tovarăşii  :  C.  Drăgan,  vicepreşedinte  al  C C S.,
                                                                                                                                                 mele  două  puncte,  la  ordinea  de  zi  au  luat  cuvintul   A.  Afcxa,  procuror  general  al  R.P.  Române,  C.  N ă­
                                                                                                                                                 tovarăşii  :  C.  Srarlat,  prim  secretar  al  Comitetului  re-   dejde.  adjunct  al  m inistrului  invăţămintului.  0.  Solo-
                                                                                                                                                qional  de  partid  Galaţi.  V,  Malecscu,  preşedinte  al   m o n.  vicepreşedinte  a(  Tribunalului  Suprem  al   R.P,
      PARTIDULUI                                                                                                                                Slalului  popular  rcqional  Bucureşti.  J.  Eazekaş,  minis­  Române,  B.  Zaharescu,  membru  corespondent  al  Aca­
                                                                                                                                                                                                      demiei  R.P.  Române,  S.  Buqhici.  şef  dc  secţie  la  C.C.  al
                                                                                                                                                trul  industriei  alimentare,  D.  Balalia,  prim-secretar  al
                                                                                                                                                Comitetului  regional  de  partid  Ploieşti,  M.  Marinescu,
                                                                                                                                                 ministrul  industriei  construcţiilor  de  maşini,  P.  Dră-   P.M.R.,  L  Banc.  prim -scciclar  al  Comitetului  regional
                                                                                                                                                                                                      PM.R.  Murcş-Aulononiă  Maghiară,  C.  Pirvulescu.  pre­
                                                                                                                                                qocscu,  preşedintele  Consiliului  Invăţăm intului  de  cul­  şedintele  Comisiei  Centrale  dc  Revizie  a  PM.R.,  I.
                                                                            C.S.  HUNEDOARA  :  Fabrico  de  aglomerare  nr  2
                                                                                                                                                tură  generala  din  M inisterul  lnvăţam inlului,  A.  Son-   Ilicscu.  şef  dc  secţie  la  C.C.  a(  P.M.R.,  M.  Bcrghianu,
                                                                                                                                                covici,  ministrul  industriei  uşoare,  A.  Codarcca,  pre­  prim-secretar  al  Comitetului  regional  P.M.R.  Cluj,  Gh.
                                                                                                                                                şedintele  Comitetului  Geologic,  E.  Ţurcanu,  prim-sc   Stoica,  şeful  Direcţiei  organelor  locale  ale  puterii  dc
                                                                                                                                                crctar  al  Com ilcluluî  regional  de  partid  Suceava,  B.   stat.  A.  V ijoli,  ministrul  iinanţclor.
       REALIZAREA  Şl  DEPĂŞIREA  AI6AJAHEMTULUI  LA  FOMTA  CU  COCS  ECONOMISIT                                                                Almâşan,   ministrul   minelor   şi   energiei   electri­  Exprimîndu-şi  deplinul  acord  cu  proiectul  de  statul,
                                                                                                                                                ce,  V.  Cazacii,   prim-secretar   ai   Comitetului   regio­  vorbitorii  au  arătat  că  el  reflectă  stadiul  actual  de
                                                                                                                                                 nal  de  partid  iaşi,  M.  Suder,  ministrul  economici  fo­  dczvollarc  a  partidului,  creşterea  forţei  şi  maturităţii
                                                                                                              menilor  nu  numai  angajamentele  lua­
                                                                                                                                                 restiere,  I.  Stănc.şcu,  prim-secretar  a)  Comitetului  rc­
                                                                                                                                                                                                      sale,  a  rolului  său  conducător  in  toate  domeniile  vie ţii
      I         A                                                                                             te,  ci  şi  căile  prin  care  se  pot  înfăp­  qional  de  partid  Oltenia,  Gh.  Călin,  prim-secretar  al   sociale,  coeziunea  şt  unitatea  sa  dc  nezdruncinat,  pro­
                în a in te a                       p r e v e d e r ilo r                                      tui.  l3e  graficele  afişate,  unul  în  ca­  Comitetului  regional  de  partid  Hunedoara.  V.  Rumân,   activitate  a  partidului,  legăturile  sale  slrinsc  cu  masele
                                                                                                                                                                                                      fundul  democratism  de  care  este  pătrunsă  înlreaqa
                                                                                                              bina  topitorilor,  şi  altul,  la  postul  de
                                                                                                                                                director  al  Editurii  Politice.  C.  Drăgan.  vicepreşedinte
                                                                                                              încărcare,  se  completează  zilnic  situa­
                                                                                                              ţia  realizărilor  pe  brigăzi.  Tar  topi­  al  C.C.S.,  I.  Marinescu.  ministrul  industriei  metalur­  largi  de  oameni  ai  muncii.
                                                                                                                                                gice,  N.  Giosan.  prim  vicepreşedinte  al  Consiliului  Su­
                                                                                                              torii  Simion  Jurca,  Alexandru  Hâş-                                                   In  discuţii  s-a  relevat  pc  larg  însemnătatea  preve­
                                                                                                              dăteanu,  Alexandru  Comşa,  maiştrii   perior  al  A griculturii,  1.  Uglar,  prim-secretar  al  Conii-   derilor  proiectului  de  statut,  care  subliniază  rolul  şl
                       Experienţa  acumulată  Ia  baza  succeselor         xandru  Jurca.  Noi  trebuie  să  veghem   Gheorghe  Ghidei,  Liviu  Jucos,  Victor   tc(ului  rcqional  de  partid  Maramureş,  S.  Matei,  prim-   sarcinile  crescînde  ale  o rg an izaţilor  de  partid,  ap li­
                                                                           ca  la  descărcare  să  nu  se  piardă  nici   Pali.  lăcătuşii.  Francisc  Blaj.   Mihai   secretar  al  Comitetului  regional  de  partid  Arqeş,  carea  consecventă  a  democraţiei  interne  de  partid  si  u
                    ❖  Se formulează  un  angajament                       un  kilogram  de  fontă,  să  respectăm   Piocher  şi  tolt  ceilalţi,  depun  stră­  In  dezbateri  s  a  subliniat  că  succesele  oblinulc  în   principiului  muncii  coleclivc,  întărirea  continuă  a  dis­
                                                                           întotdeauna  indicaţiile  maiştrilor  şi   duinţă  ca  ele  să  fie  cît  mai  mari.  In   dezvoltarea  economică  şi  social  culturală  a  tării  in   ciplinei  de  partid,  participarea  activă  a  lu tu ror  mem-
                    ❖  Creşte  indicele  de  utilizare                     inginerilor.                       felul  acesta,  întrecerea  a  devenit  vie   anii  şesenolului  demonstrează  justeţea  liniei  politice   brilor  de  partid  la  elaborarea  şi  realizarea  politicii  mar-
                                                                             M aistrul  Bcniamin  Varqa  a  vorbit   şi  animată.  Cele  trei  brigăzi  (aparţi­  a  partidului,  înlemeială  pe  aplicarea  creatoare  a  în­  xisl-leninlste  a  partidului.
                    ❖  In  trei  luni  nici  o  tonă  de  fontă  declasată  despre  respectarea  regimului  optim  al   nând  celor  trei  ,schimburi),  oblin  re­  văţăturii  niarxisl-lcnm islc  la  condiţiile  ţârii  noastre,   Numeroşi  vorbitori  au  apreciat  importanţa  prevede­
                                                                           zgurilor  şi  importanta  acestui   fapt.   zultate  apropiate.  După  cc  în  primul   capacitatea  sa  de  a  mobiliza  întreaga  energic  a  po­  rii  proiectului  dc  statut  cu  privire  (a  desfiinţarea  sta­
                                                                           A lţii  au  Unul  să  sublinieze  aportul  co­  trimeslru  locul  frunlaş  l-a  ocupat  b ri­  porului,  resursele  materiale  ale  tării  in  opera  de  con­  giului  dc  candidat,  care  reflectă  schimbările  calita­
        Era  spre  sfîrsitul  lunii  aprilie.  A n ­  Insistat  pe  rezervele  rămase   încă   lectivului  de  la  întreţinerea  agrega­  gada  a  doua,  în  luna  mai  a  început   strucţie  soc/alîstă.  tive  cc  ou  avut  toc  in  viaţa  partidului.  în  societatea
      gajamentul  anual  al  colectivului  sec-   ncfolosile  si  pe  măsurile  tehnico-or-   telor.          să-i  ia  locul  brigada  a  treia.  Discuţiile  au  scos  in  evidentă  însemnătatea  deose­  noastră.
      iioi  a  Ul-a  furnale  de  la  C.S.  H une­  ganizatorice  care  urmau  a  se  aplica:   In  final,  angajamentul  colectivului   Pc  măsura  creşterii  entuziasmului   bită  a  orientării  proiectelor  de  directive  spre  conti­  Plenara  a  holărit  in  unanimitate  să  supună  Congre­
      doara  de  a  da  patriei  peste  plan  7.000   creşterea  proporţiei  de  aglomerat  în   secţiei  a  fost  formulat  astfel  :  „V om    in  întrecere  şi  a  aplicării  de  noi  mă­  nuarea  neabătută  şi  in  rilin  susţinut  a  politicii  de  in ­  sului  propunerea   ca  partidul   sâ  poarte   denumirea
      tone  iontA,  numai  pe  seama  cocsului   încărcătură,  controlul  permanent  şi   depăşi  planul  de  producţie  cu  22.000   suri  tchnico-organizalorice.  creşte  şi   dustrializare  socialistă  a  (ării  şi  de  creştere  cu  prio­  „PARTIDUL  COMUNIST  ROMÂN",  corespunzător  cla­
      economisit,  îşi  pierduse  actualitatea.   temeinic  al  regim urilor  termice  ale   tone  fonta  piuă  la  sfîrşitul   anului,   indicele  de  utilizare  a  furnalului.  In   ritate  a  producţiei  mijloacelor  de  producţie  —  baza   pei  actuale  dc  dezvoltare  a  societăţii  noastre,  clapă  a
      Po  graficul  întrecerii  socialiste  să­  furnalului  şi  zgurilor,  creşterea  în   dintre  care  10000  tone  pînă  la  dala   ultimele  două  luni  el  a  depăşit  cu   dezvoltării  complexe  şi  multilaterale  a  întregii  eco­  dcsăvîrşiiii  construcţiei  socialisto  şi  ţelului  final  al
      geata  indica  deja  o  depăşire  cu  mult   continuare  a  presiunii  la  gura  de  în­  cind  va  avea  loc  cel  de  al  IV-lea   0,009  tone  şi  respectiv  0,018  tone  pe   nomii  naţionale,  precum  şi  caracterul  realist,  mobiliza­  partidului  —  construirea  societăţii  coraunislc.
      mai  mare,  ceea  ce  dovedea  că  expe­  cărcare  $.a.m.d.  S-au  înscris  apoi  la   Congres  al  P.M.R.  m.c.  volum  util  şi  zi  calendaristică  in­  tor  al  sarcinilor  de  plan.  Plenara  a  subliniat  in  mod
      rienţa  acumulată  de  furnali$ti  în  lupta   cuvint  oameni  cu  experienţă  în  mun­  întreaga  depăşire  de  plan  va  îl  rea­  dicele  proiectat  şi  cu  circa  12  la  sută   deosebit  cforlurile  cc  trebuie  depuse  pentru  lărgirea   Participanţii  )a  discuţii  au  făcut,  de  asemenea,  pro­
      pi-ntru  mai  mult,  mai  bun  $i  mai  îef-   ca  la  furnale:  ingineri,  maiştri,  toci­  lizată  pe  scama  cocsului  economisit.  pc  ccl  planificat.  O  dată  cu  el  a  cres­  bazei  de  materii  prime  şi  pentru  atragerea  în  circuitul   puneri  de  îmbunătăţire  a  unor  articole  ale  proiectului
                                                                                                                                                                                                      dc  sla In I.
      lin,  măsurile  aplicate,  au  creat  condi­  tori.  Fiecare  a  t>nul  să  aducă  ceva   —  Vom  reduce  declasalclc  cu  10   cut  şi  numărul  tonelor  de  fontă  pro­  economic  a  noi  resurse,  precum  şi  importanţa  îmbună­
      ţii  noi,  posibilităţi  noi.  Au  crescut   nou,  să  vină  cu  o  propunere,  sau  cu   la  sulă  iată  de  procentul  admis".  duse  peste  plan.  La  finele  a  cinci  luni   tăţirii  continue  a  repartizării  forţelor  de  producţie  pe   Plenara  a  adoptat  in  unanimitate  proiectul  dc  statut
      temperatura  acrului  cald  şi  presiunea   un  sfat.                                                   de  aclivilale  a  ajuns  la  peste  17.600   teritoriul  ţării,  in  vederea  dezvoltării  economice  armo­  şi  a  holărit  publicarea  lui,  cil  îmbunătăţirile  propuse,
      la  gura  furnalului.  Tim pii  de  opriri   —   Eu  —   spunea  maistrul  V ictor   La  înfăptuirea  acestor  obiective  s-a   tone,  depăşindu-se  astfel  prevederea   nioase  a  tuturor  regiunilor.  in  vederea  dezbaterii  in  organizaţiile  de  partid  şi  in
      accidentale  5i  de  mers  redus  au  scă­  Pali,  sînt  de  părere  că  se  poate  face   trecut  cu  mult  entuziasm.  Măsurile   din  prima  etapă  a  angajamentului  a-   Un  loc  important  în  cadrul  discuţiilor  I  nu  ocupat   presa  dc  partid,  după  care  va  fi  supus  dezbaterii  Con­
      zut  simţitor.  S-au  îmbunătăţit  condi­  mult  mai  mult  pentru  respectarea  in­  preconizate  de  conducerea  secţiei  şi   nua).     problemele  leqate  de  dezvoltarea  energeticii  in  peri­  gresului.
      ţiile  de  aprovizionare  şi  funcţionare  a   strucţiunilor  tehnologice.  Nu  se  u r­  cele  propuse  de  oameni  în  consfă­  Un  lucru  se  cuvine  menţionai  :  în­  oada  1966— 1075,  spre  o  asigura  înibunăiaţirea  continuă   Eovarăşul  Nicolae  Ceaujescu,  prim-secretar  al  C.C.
       agregatelor.  De  aceea,  la  indicaţia  bi­  măresc  îndeaproape  aparatele  de  mă­  tuirea  de  producţie  au  început  a  p rin ­  treaga  cantitate  de  fontă  produsă  in   a  alimentarii  tu   combustibil  şi  cnerqie  electrică  a  tu­  al  P.M.R.,  rcfcrindii-sc  la  faptul  că  in  anii  luptei  ilegale
      roului  organizaţiei  de  bază,  comitetul   sură  şi  control  si  ca  atare  mai  sînt   de  viaţă.  Presiunea  acrului  la  gura  de   aiara  planului  a  fost  realizată  cu  cocs   turor  ramurilor  economice  şi  satisfacerea  înlr-o  mă-   a  Parlidului  Comunist  au  activai,  sub  conducerea  d i­
      sindical  de  secţie  a  pun  în  discuţia   cazuri  de  nereglare  corespunzătoare   încărcare  a  furnalului  a  ajuns  la  o   economisit.  ¿spră  ţoţ  ro a lja rg ă   a  .ae.ccsită|iJor  dc  cqusuqî  ale  popu­  rectă  a  partidului,  sau  in  diferite  organizaţii  dc  masă
      consfătuirii  de  producţie  pi.oblento  re­  a  temperaturii  aarului  cald.  M a i  sînt   of moşi eră.  A  crescut  le'rhperatOYfV f e ­  Cit ‘prîiAişfc’  ChilfalP'a-'prsrlH-oliei.,  *o   lai iei.  conduse  dc  partid,  mii  şi  mii  de'  revoluţionari,  a  ară­
       înn oirii  angajamentului.        ş:  abateri  de  la  graficul  de  încărcarc-   rului  cald  insuflat  la  950— 1.000  grade   singură  remarcă  ne" spune  n u lllc :  în                   tat  ca   cei  mai  mul|i dintre  aceştia  au  adus  o  con tri­
                                         descărcare.-  Toote  acestea,  fac  ca  rea­  Celsius.  Graficul  de  revizuire  a  agre­  ultimele  trei  luni,  la  secţia  a   treia   Participanţii  fa  dezbateri  şi-au  exprimat  aprobarea
        In  referatul  prezentat  de  conduce­                                                                                                   deplină  faţă  de  măsurile  prevăzute  pentru  întărirea  ba­  buite  activa  la  lupta  parlidului  şi  au  suferit  represiu­
      rea  secţiei  s-a  făcut  o  amănunţită   lizările  noastre  să  nu  oglindească  pe   gatelor  se  respectă  cu  cea  mai  mare   furnale  nu  s-a  înregistrat  nici  o  tonă
                                         deplin  posibilităţile.            stricteţe.  Sc  controlează  sistematic  re­  de  fontă  declasată.  Prin  urmare,  fap­  zei  tchnico-malcrîale  a  aqncu llu ni,  consolidarea  şi  e x ­  nile  regimului  burqhezo^noşiercsc.  El  a  propus  ca  mem­
      trecere  în  revistă  a  succeselor  înre­
                                           —  O  răspundere  mare  în  sporirea   gimul  zgurilor  şi  regimul  termic  al   tele  au  luat-o  şi  de  această  dală  îna­  tinderea  rezultatelor  pozitive  oblinulc  in  dezvoltarea   brilor  Parlidului  Muncitoresc  Român,  care  ¡n  anii  re­
      gistrate  pînă   atunci  şi  a  factorilor   realizării  ne  revine  st  nouă,  top itori­  furnalului.  In  incinta  secţiei  au  apă­  intea  prevederilor,  qospodărîilor  agricole  dc  slal  şi  a  cooperativelor  de   gimului  burghezo-moşieresc,  iară  să  li  fost  membri  de
      care  le-au  determinat.  Îndeosebi,  s-a  lor,  —  completă  prim -iurnalislul  A le ­  rut  panouri  şi  lozinci  ce  arată  oa­  GH.  COMŞUŢA  producţie,  mobilizarea  susţinută  a  rezervelor  şi  a  po­  partid,   au  desfăşurat o  activitate  permanentă   în  miş­
                                                                                                                                                 sibilităţilor  existente  in  scopul  creşterii  producţiei  ve­  carea  revoluţionară,  sub  conducerea  directă  a  Parli­
                                                                                                                                                 getale  şi  animale,                                 dului  Comunist  Român  sau  in  organizaţiile  de  masă
                                                                                                                                                  In  legătură  cu  volumul  şi  amploarea  investiţiilor  pro­
       î n t r e ţ i n e r e a                                       c u l t u r i l o r                                                         puse  pentru  perioada  1966— 1970,  s-a  subliniat  că  aces­  conduse  de  partid  şi  au  avut  o  comportare  demnă  (aţă
                                                                                                                                                                                                      de  duşmanul  dc  clasă,  să  li  se  acorde  vechimea  iu
                                                                                                                                                 tea  vor  asiqura  dezvoltarea  şi  diversificarea  produc­
                                                                                                                                                 ţiei,  valoriiicarca  superioară  a  materiilor  prime,  per­  partid   din  momentul intrării  lor   tn  mişcarea  revo lu­
                                                                                                                                                                                                      ţionară.  De  asemenea,  ţinind  seama  că  Partidul  M u n ­
                                                                                                                                                 fecţionarea  producţiei,  creşterea  productivităţii  muncii.  citoresc  Român  csfe  rezultatul  unirii  Partidului  Comu­
                                                                                                                                                  In  cursul  dezbaterilor  au  fost  scoase  in  evidenţă  mă­  nist  ru  Partidul  Social-Democrat.  membrilor   PM.R.
                                                                                   Interviu  cu  tovarăşul
      îndrumare  concreţi,  operativi                                             ing.  EUGEN  TEODOR                                           surile  preconizate  pentru  promovarea  şi  extinderea  teh­  proveniţi  din  fostele  partide  soeial-democrat  şi  socialist,
                                                                                                                                                 nicii  înaintate  în  toate  ramurile  economici  naţionale,
                                                                                vicepreşedinte  al  Consiliului
                                                                                                                                                condiţie  principală  pentru  îndeplinirea  sarcinilor  pre­  care  au  făcut  parte  din  aceste  partide  in  anii  regim u­
                                                                                   agricol  raional  Sebeş * I                                                                                        lui  burghe/o-moşieresc,  să  li  se  recunoască  vechimea
                                                                                                                                                 văzute  în  planul  pe  anii  1966— 1970,  cît  şi  măsurile
                                                                                                                                                                                                      in  partid  dc  la  dala  înscrierii  lor  în  Partidul  Sncial-
                                                                                                                                                 pentru  ridicarea  continua  a  calităţii  produselor.
            Pe  ogoarele  regiu,nit  noastre  se  desfăşoară  in  aceste  zile  o  activi­  proprietate  obştească  atu  c-e.jo.atlve-                                                                Democral  son  în  Partidul  Socialist.
        tate  susţinută  pentru  întreţinerea  culturilor.  In  conducerea  şi  îndrumarea   ior  agricole.  Soluţii  ingenioase  au  gă­         Relcvind  preocuparea  constantă  a  partidului  şi  gu­  Propunerile  făcute  au  fost  însuşite  In  unanimitate
        tehnică  a  acestei  importante  acţiuni,  un  rol  de  seamă  revine  consiliilor   sit  cooperatorii  din  Roşia  cit-  Secaş,         vernului  pentru  dezvoltarea  relaţiilor  de  colaborare   de  Plenara  C.C.  al  P.M.R.,  urrnînd  a  fi  supuse  aprobării
        agricole  raionale  şi  orăşeneşti.  Asupra  felului  cum  îşi  desfăşoară  acti­  Cui  şi  alte  unităti  care  au  ataşat  în          economică  cu  ţările  socialiste,  precum  şi  penliu  extiu-   Congresului  partidului.
        vitatea  de  coordonare  consiliul  agricol  in  actuala  campanie,  In   mod   urma  tractoarelor  cîie  5-7  prăsitori               t  derea  loqăturilor  economice  cu  celelalte  state,  vorbi-   In   încheierea   dezbaterilor,   tovarăşul   Nicolae
        deosebit  la  lucrările  de  întreţinere  a  culturilor,  am  solicitat  un  in-  cu  tracţiune  animală                               I  torîi  s-au   ocupai  dc   sarcinile  cc  revin   luturor  ra­  Ceauşescu  a  subliniat  că  morile  rezuflafe  oblinnlo  în
        terviu  tovarăşului  inginer  Eugen Teodor.                          In  ce  priveşte  calitatea,  «.p.eciez                             m urilor  economiei  naţionale  in  vederea  creşterii  schim­  realizarea  prevederilor  pionului  dc  G  ani  constituie  baza
                                                                            că  ea  este  mulţumitoare.  Cunoştin­                               burilor  comerciale  externe.                        temeinică  a  dezvoltării  in  continuare  a  economiei  noas­
              ÎNTREBARE:  Ce  măsuri  pre­  au  fost  trimise  din  timp  pe  ogoare.   ţele  dobindite  de  cooperatori  în  ca­                 O  mare  atcnlie  s-a  acordat  in  discuţii  îmbunătăţirii   tre  naţionale.  V orb ilo rul  a  analizat  pc  larg  în  cuvintul
            mergătoare  a  luai  consiliul  a-   Cooperativele  agricole  de  producţie   drul  învâţăm înlului  agrotehnic  ia n                activităţii  de  cercetare  ştiinţifică  fundamentale  şi  apli­  său  sarcinile  care  revin  ministerelor,  organelor  de  slat
            gricol  raional  în  vederea  des­  au  pregătii  şi  ele  peste  1.000  de  pră­  ajutat  să  lucreze  mai  bine  pămîntul,         cate,  corespunzător  nevoilor  economiei  naţionale,  dez­  şl  economice,  organelor  şi  organizaţiilor  de  parlid  în
            făşurării  lucrărilor  de  întreţi­  sitori  cu  tracţiune  animală.  să  facă  întreţinerea  culturilor  la  tim ­                  voltării  invăţămintului.  formării  şi  perfecţionării  cadre­  lupta   pentru  înfăptuirea  obiectivelor   viito rulu i   plan
            nere  în  bune  condiţii  ?    In  acelaşi  timp,  specialiştii  noştri   pul  optim.                                                lor  de  specialişti.                                cincinal,  care  constituie  un  adevărat  program  de  dez­
        RĂSPUNS:  Cu  circa  o   săptămînă   s-au  deplasat  în  toate  unităţile  agri­  La  cooperativele  agricole  din  Boz,                  V o rb ito rii  an  subliniat  faptul  că  prevederile  proiec­  voltare  multilaterală  a  întregii  noastre  societăţi.
       Înainte  de  începerea  acestei  acţiuni,   cole  socialiste  din  raion,  au  participat   Şpring,  Roşia  de  Secaş  etc.,  unde  în    telor  de  directive  au  ca  scop  principal  ridicarea  in  con­  In  continuare,  primul  secretar  al  C.C.  al  PM.R.  s-a
       aflată  în  prezent  în  plină  desfăşurare,   la  adunările  generale  cu  prilejul  că­  anul  trecut  s-au  obţinut   producţii        tinuare  a  nivelului  dc  frai  material  si  cultural  a!  po­  referit  la  necesitatea  organizării  unei  largi  şi  temei­
       consiliul  agricol  o  organizat  o  şe­  rora  s-a  făcut  repartizarea  cultu rilo r   slabe  de  porumb  —  una  din  cauze            porului  prin  creşterea  veniturilor,  îmbunătăţirea  con­  nice  dezbateri  a  proiectelor  de  directive  ale  Congre­
       dinţă  de  lucru  la  care  au   participat   prăsitoare  pe  brigăzi  şi  echipe,  au   constînd  în  întîrzierea  lucrărilor  de        diţiilor  dc  muncă  şi  de  locuit,  a  aprovizionării  popu­  sului  al  IV-lea  în  intreaul  parlid,  de  conducerile  m i­
       toţi  inginerii  şi  tehnicienii  agronomi   dat  semnalul  începerii  lucrărilor  de   întreţinere  şi  slaba  lor  calitate  —   în     laţiei  cu  mărfuri,  sporirea  volum ului  serviciilor,  dez­  nisterelor  şi  altor  instituţii  centrale,  cu  participarea
       din  raionul  nostru.  Gu  acest  prilej   întreţinere.  In  continuare,   membrii   prezent  se  folosesc  toate  forţele  la            voltarea  mijloacelor  de   ocrotire  a  sănătăţii,  de  asis­  celor  niai  competenţi  specialişli  şî  a  oamenilor  de  şli-
      s-a  discutat  mai  ales  despre  momen­  consiliului  agricol  au  mers  zilnic  pc   efectuarea  acestui  importante  lucrări.           tenţă  socială  şi  dc  proiecţia  muncii.           inţă.  de  organizaţiile  sindicale,  de  tineret,  de  femei,  do
       tul  cind  se  vor  putea  începe  lucrările   teren  şi  au  ajutat  concret  la  rezolva­  In  unităţile  amintite  participă  zilnic                                                        uniunile  de  rrc a ţo   şi  alte  organizaţii  de  masă  şi  ob­
      —   în  funcţie  de  condiţiile  de  climă,   rea  anumitor  greutăţi,  au  vegheat  la   la  muncă  între  250— 400  coopeiatori.          In  dezbateri  a  fost  relevată  amploarea  pe  care  a
       .ol  şi  stadiul  de  vegetaţie  al  cultu­  respectarea  densităţii  optime,  diferen­  Ei  sînt  îndrumaţi  îndeaproape  des  spe­      luat-o  întrecerea  socialistă,  in  cadrul  căreia  oamenii   şteşti,  de  toţi oamenii  muncii.
       rilo r  din  fiecare  unitate.    ţial  pe  unităţi  şi  tarlale,   densităţi   cialişti  şi  de  brigadierii  de  cîmp,  în              muncii  obţin  însemnalc   succese  în  realizarea  planului  Proiectele  de  directive  şi  proiectul  dc  şlalut  vor  tre ­
        M em brii  consiliului  agricol  au  fost   care  la  porumb  variază  între  32.000—   marca  lor  majoritate  absolvenţi   ai          de  slal  şi  in  îndeplinirea  anqajamcntelor  luate  in  cin­  bui  să  stea  in  centrul  atenţiei  conferinţelor  regionale
       repartizaţi  apoi  pe  grupe  de  unităţi   45.000  plante  la  hectar.  cursurilor  organizate  în  anii  trecuţi                        stea  ConqrL'suluî.                                  de  parlid,  care  vor  avea  loc  în  cursul  lu nii  iunie  a  c.
       unde  au  îndrumat  si  coordonat  în­     ÎNTREBARE:  Ce  nc  puteţi   la  Alba  lulin.                                                   Iu  plenară  au  fost  făcute  propuneri  şi  sugcslii  de   Presa,  radio-tclevizîunea,   întreaga   propaqandă  de
       deaproape  activitatea  a«  pe  ogoare.  spune  despre  ritm ul  şi  calitatea      ÎNTREBARE:  Care  esle  si­                           completare  şî  îmbunătăţire  a  unor  prevederi  din  proiec­  parlid  trebuie să  aibă  în  această perioadă  drept   prin ­
                                              lucrărilor  ?
        La  indicaţia  noastră,   conducerea   I                                 tuaţia  întreţineri)  culturilor  Ia                            tele  de  directive.  Plenara  a  adoptat  in  unanimitate  pro­  cipală  preocupare  tratarea  aprofundată  a  problemelor
       S.M.T.  Miercurea  a  luat  măsuri  pen­  RĂSPUNS:  In  primele  zile  s-a  mers   I ora  actuală  ?                                      iectul  Directivelor  Congresului  al  IV-lea  cu  privire  Ia   fundamentale  cuprinse  in  accsle  documente  şi  reilcc-
       tru  revizuirea  şi  repararea  m ijlo a ­  mai  greoi.  Comitelui  raional  de  partid   RĂSPUNS:  Pînă  în  ziua  de  2  iunie          dezvoltarea  economiei  naţionale  în  perioada   1966—   larca   largă  a   dezbaterii   lor  de către   întregul  popor.
       celor  mecanice  şi  trimiterea  lor  la   şi  comitetul  executiv  al  sfatului  popu­  a.c.  s-au  aplicat  două  praşile  culturii   Controlul  stării  de  vegetaţie  a  cul­  1970  şi  proiectul  Directivelor  Congresului  al  IV-lea   Dezbaterile  vor  trebui  astfel  organizate,  ineît  să  con­
       brigăzile  de  tractoare.  Indicaţii  ase­  lar  raional  ne-au  sprijin it  să  im pul­  sfeclei  de  zahăr,  prima  praşilă  florii-   turilor  constituie  o  acţiune  importan­  cu  privire  la  dezvoltarea  energeticii  R.P.  Române  în   tribuie  la  îmbunătăţirea  întregii  activităţi  a  partidului,
       mănătoare  s-au  dat  şi   conducerilor   sionăm  ritniui.  Dacă  la  început  se  lu­  soarelui  şi  pe  aproape  întreaga  su­  tă  pentru  cunoaşterea  măsurilor  ce   perioada  1966— 1975  şi  a  holărit  ca,  după  îmbunătă­  la  inlărirca  continuă  a  rolului  organizator  şi  mobiliza­
       cooperativelor  agricole  de  producţie.  cra  cu  o  viteză  zilnică  de  circa  100   prafaţă  plantată  cu  cartofi.  La  po­  trebuie  luate  în  scopul  de  a  asigura                   tor  al  organizaţiilor  de  partid.
              ÎNTR EBAR E:  Cum  s-au  ma­  ha.  (aici  se  include  atîl  praşila  me­  rumb,  din  cele  11.702  ha  au  fost  pră­  o  dezvoltare  normală  a  plantelor.  ţirile  propuse  în  cadrul  discuţiilor,  proiectele  să  fie   Partidul  nostru  —  a  spus  iu  încheiere  tovarăşul  N i­
            terializat  în  unităţile  din   ra­  canică  cît  şi  cea  manuală),  în  ultimele   şite  peste  2.000  ha,  în  cooperativele     date  publicităţii  pentru  a  fi  dezbătulc  pe  larg  în  or­  colae  Ceausescu  —  a  demonstrat  că  esfe  o  forţă  uriaşă,
            ion,  recomandările   consiliului   zile  viteza  a  ajuns  la  peste  500  ha.   agricole  din  Ohaba,  Tău,  Roşia  de   ÎN  FOTO  :  lnq.  Karol  Koska,  di­  ganizaţiile  dc  partid,  iu   adunări  cu  masele  dc  oameni  a  cărei  politică  este  urmată  cu  nemărginită  încredere
            agricol  ?                   La  aceasta  a  contribuit  atît  faptul  că   Secaş  etc.  prima  praşilă  apropiindu-se   rectorul   G.A.S.   Călan,  controlează   ai  muncii,  in  presă,  după  care  vor  fi  supuse  dezbaterii   de  întregul  popor  şî  avem  convinqerea  că.  sub  condu­
        RĂSPUNS:  Cele  38  cultivatoare  şi   s-ou  folosit  cu  maximum  de  randa­  de  siîrşit.           starea  de  vegetaţie  la  cultura  orzului.  şi  aprobării  Congresului  partidului.   cerea  sa,  oamenii  muncii  din  patria  noastră  vor  înde­
       49  sape  rotative  ale  S.M.T.  Miercurea  ment  mijloacele  mecanice  cît  şi  cele    A.  D A V ID                                      La  discuţiile  pe  marginea  proiect ului  dc  statut  au  plini  cu  succes  marile  sarcini  care  ne  slau  in  fată.
                                                                                                                  A CTUALITATEA                                                    zentat  un  bogat  program  arlislic   obştesc  în  scopul  cunoaşterii  mai
                                                                                                                                                                                   de  către  preşcolari  şi  şcolari.  (DO-
                                                                                                                                                                                                                    detaliate  a  sarcinilor  care  Ic  stau
                                                                                                                                                                                   BROTA  IO A N   —  corespondent).  in  faţă.  Cu  acest  prilej  s-au  dat
                                                                                                                                                                                                                    indicaţii  asupra  felului  cuni  tre­
                                                                                                                                                                                                                    buie  controlate  unităţile  comer­
                                                                                                                  De  1  Iunie                     dedicată  o  emisiune  specială.  De­  In  excursie              ciale  pcnlru  a  sprijini  realizarea
                                                                                                                                                   spre  însemnătatea  zilei  dc  t  iu ­
                                                                                                                                                   nie  a  vorbit  Iov.  Cojocarii  Virvo-                          unei  mar  bune  deserviri  a  popu­
                                                                                                                    Ca  peste  tot  în  întreaga  ţară,  şi                          Un  grup  de  24  membri  coopera­  laţiei  din  oraşul  Deva.
                                                                                                                                                   nia,  învăţătoare  la  Şcoala  pedago­
                                                                                                                  în  oraşul  Deva  ziua  de  I  Iunie  a                          tori  din  cadrul  U.RC.C.  au  făcut
                                                                                                                                                   gică.  Au  fost  prezentate  cinlecc
                                                                                                                  prilejuit  bogate  manifestări  cultu-                           recent  o  excursie  prin  ţară.   Cu
                                                                                                                                                   şi  poezii.
                                                                                                                  ral-artislicc.  înainte  de  masă,  pe                           acest  prilej  ei  au  vizitat  Uzinele   Şedinţă  cu  activiştii
                                                                                                                  scena  sălii  cinematografului  „G ră ­                          Semănătoarea  din  Bucureşti,  Com­
                                                                                                                                                   Părinţii,  la  sărbătoarea
                                                                                                                  dina  de  vară"  copiii  de  la  unităţile                       binatul  de  îngrăşăminte   chimice   culturali
                                                                                                                  preşcolare  din  oraş  şi  elevii  clase                         din  Năvodari,   staţiunea  Mamaia
                                                                                                                  lor  I-IV   de  la  şcolile  ,,Dr,  Petru   copiilor             etc.  Excursia  a  fost  organizată  de   La  Teatrul  nou  din  Hunedoara,
                                                                                                                  Groza“  şi  pedagogică  au  prezentat                            Cenlrocoop  şi  Uniunea  regională  a   Comitetul  orăşenesc  pentru  cul­
                                                                                                                  un  program  artistic  închinat  aces­  Peslc  patru  sule  de  părinţi,  din   cooperativelor  de  consum,   (1,  O-   tură  şi  artă  a  organizat  o  .şedinţă
                                                                                                                                                   Poiana,  raionul  Sebeş,  au  partici­  N IŢ A   —  corespondent).  cu  activiştii  culturali.  Cu  acest
                                                                                                                  tei  zile.
                                                                                                                                                   pat  Ia  festivităţile  cc  au  avut  loc                        prilej  s-a  prelucrat  planul  de  mun­
                                                                                                                    In  aceeaşi  zi.  pe  stadionul  „C e­
                                                                                                                                                   la  căminul  cultural  din  localitate                           că  şi  planul  de  măsuri  privind  ac-
                                                                                                                  tate“  a  avut  lot  o  întrecere  de  bi­                       Instructaj
                                                                                                                                                   cu  prilejul  Zilei  internaţionale  a                           liunile  cc  sc  vor  întreprinde   in
                                                                                                                  ciclete,  tricicîele  şi  trotinete,  iar
                                                                                                                                                   copilului.                                                       cinstea  celui  dc  al  IV-lea  Congres
                                                                                                                  după-ntasă,  în  parcul  oraşului,  un                             Consiliul   local  al  sindicatelor
                                                                                                                  program  artistic.                 După  o  expunere  susţinută  de   din  Deva  a  organizai  o  şedinţă  de   al  partidului.  (A.  UNGHEREA  —
                                                                                                                    La  staţia  de  rarlioiicare  a  fost  Iov.  Ghişe  Cornelia,  a  fost  pre­  instructaj  cu  comisiile  de  control  corespondentă).
             Construcţii  de  locuinţe  în  oraşul  nou  Călan
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14