Page 90 - 1965-06

Poq. 2 Drumul socialismului Nr. 3263

F o tb a l: Barajul pentru promovarea

CHEIA SUCCESELOR în campionatul regional

Duj)ă încheierea campionatelor ra­ ETAPA DIN 4 IU L IE : Măqura Pul
ionale şi orăşeneşti regionale la fot­ — M in e ru l U r ic a n i; M in erul Teliuc —
bal, au fost declarate campioane ur­ I.G.O. Deva.
Totalitatea înslalaltilor, care trans­ suri polii ico-organizatorice cores­ trenat un mare număr de tovarăşi. mătoarele nouă echipe : I.G.Ó. Deva,
formă neîntrerupt cărbunele În cocs punzătoare. Conducerea secţiei, de exemplu, a M inerul Uricani, M inerul Teliuc, M ă ­ Programul echipelor
Si in alte numeroase produse de lar­ Exploatarea raţională a utilajelor şi pregătit materialul ce urma să fie gura Pui, C.F.R. Teiuş. A v în lu l ZdraplL din grupa a li-a :
gă utilizare, poartă denumirea de u- a instalaţiilor, întreţinerea şi re v i­ dezbătui. Un alt grup de tovarăşi a Voinţa llia, M etalurgistul Cugir şi
zuirea lor periodică ou o mare im ­ studiat posibilităţile de exploatare
zmă cocso-ehimică. Fiecare instala­ A v în lu l Sebeş. ETAPA DIN 27 IU N IE : C.F.R. Te­
ţie are procesul său tehnologic bine portantă în desfăşurarea normală a raţională a cuptoarelor, de îmbunătă­ Dc curînd, Comisia regională dc iuş — A v în lu l Zdrapţi ; Voinţa Iha —
producţiei. Deoarece în această d i­ ţire a calităţii cocsului. Asllel, inq.
definit, constituind o rotiţă bine cu­ fotbal a stabilit sistemul de disputare M etalurgistul Cugir : A v în lu l Sebeş
recţie s-au semnalat unele neajun­ Dumitru Dună s-a interesat de pro­ a barajului pentru iiromovarca în stă.
noscută in marele angrenaj al uzinei. suri, am holăril să acţiunăm pe mai blema schimbării vanelor şi a pragu­
campionatul regional de fotbal. Echi­ ETAPA DIN 29 IU N IE : A vîn lu l
Această activitate complexă, care multe planuri. Astfel, in şedinţele rilor de la cuploare, comuniştii Ni- pele au fost im părlde în două grupe.
se desfăşoară zi şi noapte neîntre­ grupelor de partid au fost dezbătute colae Tobă, Slate Chiţimie. Nicolae M eciurile echipelor din prima grupă Zdrapţi — Voinţa llia ; M etalurgistul
unele probleme legate de nerespecla- Coslache şi alţii au avut în atenţia Cugir — A v în lu l Sebeş > C.F.R, Teiuş,
rupt, este înmănuncheată şi dirijată sc dispută pc stadionul din Calan, slă.
cu pricepere de organizaba de partid rea disciplinei tehnologice, grija pe lor aspectele legate de granulaţia Peisaj citadin hunedorean. iar al celor din grupa a doua pc* sta­
care trebuie să o manifeste Itecare materiei prime şi dozarea lor corectă. ETAPA D IN 1 IU L IE :: C.F.R. Jf -
in direcţia îndeplinirii holăririlor dionul din oraşul Deva.
muncitor pentru întreţinerea u tila je ­ De felul în care se respectă densita­ iuş — Voinţa llia ; A v în lu l Zd* j i
partidului şi guvernului. Cu ajutorul Programul echipelor
lor etc. tea şi înălţimea piloţilor, de preocu­ — A v în lu l Sebeş ; M elalu rgislu' 'iu-
tovarăşului Solomon Sălăjan, secre­ Un colectiv larg, format din cei parea pentru reducerea la maximum BURUIENILE NU TREBUIE din grupa I : gir slă.
tar al comitetului de partid, am reu­ mai competenţi lucrători, a ve rifi­ a spargerilor s-au ocupat mecanici ETAPA DIN 4 IU L IE : C.F.R. Teiuş
ETAPA D IN 27 IUNIE : I.G.O. Deva
şit să ne identificăm asupra unor cat starea instalaţiilor, a canalizări­ principali de pe macaralele de şar- — Măqura Pui : M in e ru l Teliuc — — A v în lu l Sebeş; A v in tu l Zdrapţi —
probleme care determină bunul mers lor. o identificat locurile de pătrun­ jare cum sînt loan Minea, Vasile SÂ DljMUIASCĂ RECOLTA! M etalurgistul Cugir ; Voinţa Jlia stă.
dere a apelor în canalul de conducte Andrei şi Alexandru Tătaru. Pregăti- M inerul Uricani.
al producţiei in fiecare compartiment ETAPA DIN 1 IU L IE : M in e ru l Uri-
ele. A lţi tovarăşi au studiat proble­ lă în felul acesta, adunarea generală ETAPA DIN 6 IULIE : Voinţa llia —
de muncă. cani — I.G.O. Deva ; Măgura Pui —
mele legate de aprovizionarea r it­ a decurs Sntr-o almosferă de lucru, (Urmare din pag I) A v în lu l Sebeş ; M etalurgistul Cugir
Activitatea de zi cu zi. spunea in­ mică cu materii prime şi materiale. s-au putut lua măsuri bine chibzuite pului nefavorabil nu are letneî. deoa­ M inerul Teliuc. — C.F.R. Teiuş ; A v în lu l Zdrapţi slă.
terlocutorul noslru, ridică in perma­ In urma studiului şi a controlului pe care au fost însuşite şi aplicate de rămase in urmă, să le ajute mai e fi­ rece um lăli vecine ca cele din Riu
nenţă numeroase şi variate proble­ teren s-a întocmit apoi un material întregul colectiv de muncă de la cient în buna organizare a muncii. Alb. Rîu dc M o ri şi Sălaşul Inferior, M eciurile încep, prim ul Ia ora 15,15, iar al doilea la ora 17,45.
me care cer o rezolvare operativă care o fost dezbătut intr-o şedinţă cocsificare. sini mult avansate cu întreţinerea c u l­
din partea organizatei noastre de de corniţei. Deoarece membrii comi­ Organizaţiile noaslre de partid au Justificări... turilor prăşiloare. Echipele clasate pe primul loc în clasamentul final al barajului vor
partid. Secretul” succeselor pe care tetului au cunoscut din litnp ordinea acumulat o bună experienţă privind Pe aceeaşi lime cu Sălaşul Superior promova tn camjhonalul regional dc fotbal, ediţia 1965— 1960.
le-am obţinui pină în prezent, con­ de zi, au avut posibilitatea să vină conducerea activităţii organizate a se situează şi cooperativa agricolă din
stau in participarea activă a membri­ bine pregătiţi la şedinţă, să ia parte comuniştilor. Dar, în această direc­ nejustificate Livadia. unde pină in ziua de 25 iu­
lor şi candidaţilor de partid la acti­ activă la dezbateri, să facă propuneri ţie dispunem încă de numeroase re­ nie erau prăşite numai 5 ha cu po­
vitatea de partid. în capacitatea lor pentru planul de măsuri Sarcinile zerve. Dacă unii tovarăşi cum sînt rumb din cele 238 ha cultivate cu
de mobilizare a întregului colectiv pe care noi le-atn fixat au fost tra­ Lada Ladislau. IIio Bălan şl alţii sînt 31,5 la sulă. Acesta esle procentul această plantă $i la Bretea Strei se O. N. T. „C A R PA Ţ I“ B>EVA
fa realizarea sarcinilor economice duse în viaţă. Explicaţia o găsim în solicitaţi de numărul mare de sar­ dc executare a lucrărilor de înlreline- pune problema folosirii tuturor posi­
care ne stau in laţă. aceea că planul dc măsuri nu a fost cini pe care le au, sau în diierile ac­ re la porumb în raionul Ha|cg. Rezul­ bilităţilor şi mijloacelor i>onlru inten­
Formele prin care asigurăm o ac­ stabilit din birou; el esle rezultatul ţiuni, în organizaţia de bază de la tatul iui justifică sub nici o formă sificarea acţiunii de întreţinere a cul­
tivitate organizată a tuturor com u­ examinării atente a părerilor, propu­ seclia cocsificare au fost tovarăşi posibilităţile. Pentru edificare, cores­ turii porumbului. o rg a n izea ză excu rsii în stră in ă ta te
niştilor sini multiple: adunări gene­ nerilor unui număr mare de tovarăşi, care nu aveau nici o sarcină de pondentul noslru voluntar Petre Făr- Nici la cooperativele agricole din
rale ale comuniştilor, alcătuirea u- rodul gîndirii colective. După şe­ partid. Acesl stil de muncă esle gre­ caşiu ne relatează că în multe unilăti Pui, Băicşti, Dcmsuş şi Sarmisegeluza,
nor colective care studiază dileritc dinţa de analiză membrii comitetului şit deoarece astfel forţele de care din raion praşila I manuală la po­ praşila I manuală la porumb nu esle cu m ijloacele auto ale tu riştilo r.
probleme, munca politică de la om au avut în atenţie felul in care co­ dispune organizaţia de partid nu rumb abia a început. La Sălaşul Su­ privită cu suficientă răspundere. Va
la om şi altele. Ceea ce ne preocupă muniştii din cele 7 organizaţii de sini folosite raţional şi la întreaga perior s-au prăşit pină acum numai trebui şi aici intensificată acţiunea de
însă în mod deosebii este calitatea, bază luptă pentru materializarea pre­ lor capacitate. In această organizaţie 7 ba din suprafaţa dc 300 ha cu lti­ InlrcMinere, ţinîiul scama de faptul că lnforma|it suplimentare se dau la unităţile
conţinutul muncii, deoarece numai in vederilor planului de măsuri. Deoa­ de bază au venit, nu de mult. Petru vate cu porumb, cu loate că în ca­ timpul este înaintat. Dc altfel, ritmul
acest fel pol fi valorificate mai bine rece în secii.» chimică s-au manifes­ Lup, loan Chilă şi Gavrilă Ciocenn, drul unilăţii există şi mijloace sufi­ mediu zilnic pe raion nu depăşeşte O. N. T. „C arpaji".
cunoştinţele profesionale şi politice, tat o hună parte din lipsurile criticate, In mod cu lotul nejustificat ci nu au ciente. Ne referim în prim ul rînd la 200 ha la praşila porumbului, ceea
experienţa fiecărui comunist in par­ am ajutat biroul organizaţiei de bază primit timp îndelungat sarcini, ceea prăşilorile cu tracţiune animală, care co va trebui să dea dc qîndit alit con­
te. Aş vrea să dau un exemplu Co­ de aici să pregălească şi să dezbată ce a făcut ca aportul lor la desfăşu­ pînă acum nu au fost folosite deloc, siliului agricol raional, cil şi consi­
lectivul nostru şi-a luat şi in acest temeinic intr-o adunare generală ac­ rarea activităţii de parlid să nu lie încercarea de a motiva răminerca in liilor dc conducere ale cooperativelor
an angajamente mobilizatoare in în­ tivitatea economică din secţie şi să pe măsura experienţei şi a posibili­ urmă la această lucrare pe seama lim- agricole dc producţie. ÎN Â7£MŢJA
trecerea socialistă. In cinstea Con­ stabilească sarcini concrete pentru tăţilor pe care le au.
gresului partidului ele au fost reîn­ fiecare membru de pârliţi. Dezbălînd în adunările generale + +
noite Rezultatele pe care le-am ob­ Cu cilva timp in urmă la seclia proiectul de Stalul al P. C. R., comu­ M iN C R iLO Sf
ţinut pină în prezent — 340U tone cocsificare şi-au făcut loc unele ne­ niştii au rellectat profund asupra Raidul întreprins cu ajutorul colaboratorilor şl corespondenţilor
cocs metalurgic. 4500 tone produse ajunsuri care puteau să diminueze re­ conţinutului şi sarcinilor ce decurg noştri voluntari pe tenia întreţinerii culturilor prăşiloare a scos la ■METANU
chimice peste plan. economii la pre­ zultatele pozitive obţinute de acest din acest document pentru fiecare iveală faptul că nu pesle lot se acordă ate nte sporită acestei acţiuni.
ţul de cost prin efort propriu în va ­ colectiv de muncă. Despre ce este membru de partid. Ei s-au angajat Timpul esle înaintai, iar ploile au iavorizat creşterea buruienilor. In minele grizoioaseja fiecare loc
loare de 4 milioane lei (iu patru vorba? Uşile de la bateriile de coc­ să nu precupelească nici un ciori Neexecutaroa lucrărilor dc întreţinere duce la pierderi in recoltă. de muncă şi fiecare cameră
luni), depăşirea angajamentului la in ­ sificare se gazau mult ceea ce ducea pentru continua întărire a no durilor Fiecare zi, fiecare oră bună de lucru în rjn ip va trebui să fie folo­ nă trebuie şâ existe cel puţin o
dicatorul de rezistenţă a cocsului cu la vicierea atmosferei, la pierderea partidului, pentru sporirea competen­ sită ta maximum. Dc asemenea, este deosebit dc important să sc u ti­
0.5 la sulă — sini garanţii suture că de produse chimice şi la distrugerea tei organizaţiilor dc bază la înfăptui­ lizeze întreaga capacilate de lucru a cultivatoarelor mecanice şi a lampă de siguranţă cu benzină.
la data începerii lucrărilor Congre­ uşilor. Această problemă a fost dez­ rea măreţelor obiective prevăzute in I prăşiloarelor cu tracţiune animală. Se cerc ca, conducerile coope­ Controlul existenţei metanu[ui
sului vom raporta realizări din cete bătută înlr-o adunare generală co­ proiectul Directivelor celui de al rativelor aqricolc să ia măsuri pentru buna orqani2are a muncii cu lampa se începe cu flacăra
mai frumoase. Temelia acestor rea­ mună a tuturor comuniştilor din cele IV-lea Congres al partidului. şl să urmărească în permanentă modul in care se lucrează ta între­ normală. Dacă se observă fila­
lizări a fost aşezată încă la sfîrşilul 4 organizaţii de bază. La pregătirea ţinerea culturilor deoarece buruienile nu Ircbuic lăsate să dijmu-
anului trecut prin luarea unor mă- adunării generale comune, a fost an­ A. N A G Y u iască recolta. rea sau alungirea flacarei pină
la marginea superioara a sticlei,
controlul se opreşte iar locul de
muncă va fi evacuat pînă la aeri­
fn raionul REZERVE sire Daca nu se observa alungi
rea sau filarea flacarei.se trece
ÎNSEMNATE PENTRU la det erminarea procentuală a
metanului cu flacăra redusă

SPORIREA PRODUCŢIEI

DE MASĂ VERDE NU UITAŢI !

Se lucrează fêrà explozivi !
f După cutn sc şlie, de cantitatea şi îngrăşăminte chimice peste 40 ha.
calitatea lurajclor depinde în măsură Consiliul agricol raionat acordă in | continua a păşunilor s-au creat rajere ocupă peste 3.000 ha. între a- lia, M ihall şi altele, au şi lost Însi-
holăritoarc obţinerea unor producţii această perioadă o «den tic deosebită rezervaţii împrejmuite, pulin- ccste culturi predomină-lucerna, tri­ lozatc cnnlilăli însemnate. Nu sc poa­
sporite de carne, lapte, lină ele. Masa îndrumării coinjictcnio a consiliilor dc du se astfel stabili cantitatea dc foiul, borceagul şi sparccla. a căror te sjjune acelaşi lucru dcs|>ro coope­
verde esle furajul ce) mai ieftin, iar conducere ale cooperativelor agricole, masă verde ce exista )>c păşune su|)raială s-a extins jn anul trecut cu rativele agricole dc producţie din
păşunile, linctele şi terenurile culli- a specialiştilor care lucrează în accs- Trebuie arătat apoi că s-a ex­ 811 ha. La cooperativele agricole din Berghin. Miccşli, Igliiu şt altele, care locul de
vatc cu diierile jjianle lurajcre con­ le nnilăli, spre a-$i mobiliza toate tor­ tins şi metoda aplicării păşima- Mihalţ. Oarda dc Jos şi Drimbar, su­ nu au insilozat secara. MUNCĂ VA
stituie m ijlocul cel tnai important ţele in d i irelia întreţinerii păşunilor tului pe la riale. prafeţele cultivate cu lucerna au Iost FI EVACUAT
pentru producerea ci |>e timpul pc- in tot cursul anului, oblinînd pe a- extinse in aşa măsură incit in acest Esle necesar să fie luale ţoa­
Totuşi. în privinţa aplicării păşuna­
rioadei dc primăvară-loamnă. ceasln calo un spor considerabil de iului pe tarlale, uncie cooperative an aici s-au asigurat cile 0.5 ha pen­ le măsurile necesare pentru a la aerisim
In |>ritnăvara acestui an in raionul masă verde. La iudemîna cooperati­ agricole ca cele din Ciuqud, M ihalţ tru fiecare vacă furajată. In uncii* coo- S se însăminta porumb furajer in
Alba. ca urinare a măsurilor luate, în velor stau mijloace importante de îm­ şi Galliu, continuă să practice păşu- )>cralive agricole ca cele din Bcnic. utncslee cu sorg, iarbă de Su-
bunătăţire a păşunilor. Dintre aces­ j dan şi floarea-soarclul in cul-
numeroase cooperative agricole dc SlrcnR, Cislci şi altele,” car»* au te­
tea amintim metoda înqrăşăni pe calc nnlul neralional, de-a valma. J tură dublă pe toate suprafeţele
producţie cum sini cele din Tciuş, renuri dis|>usc in zona dc '.leal, s-a
Bergbin, Calda de Jos. Drimbar si naturala a |>ăşunilor prin folosirea tir- I’c cuj>rinsul raionului sint încă su- extins cultura sparcelei. care au fost cultivate cu seca
altele, s-au executat lucrări de între­ lilului. Iii această direcţie, un bun c- prafete mari dc păşuni pe care trebuie Măsurile luate pentru sporirea su­ 1 ră furajeră. Demn de urmat in
ţinere a jîăşunilor şi fînclelor pe o xcmplu ni l oferă măsurile luate dc aplicate lucrări hidroamelioralive. Cu prafeţelor cc se cultivă cu )>lan!e fu­ u această di roche este exemplul
cooperativele agricole din Bucerdoa, toate îndrumările dale. conducerile u oferii de cooperativa agricolă
suprafaţă de pesle 7.000 ba, conslind
Cricău, St romi. Calda de Jos şi alte­ cooperativelor din Şard şi M iccşli con­ rajere silit desigur un pas pe calea b din Calda dc Jos, (are după rc-
în curăţări de spini şi buruieni, îm- le, care şi-au confecţionai porţi dc I ir - tinuă să dovedească o totală li|>să de asigurării unei puternice baze* furaje­ tj roltarca secarei furajere a in ­
prăştieri de muşuroaie, grăpări etc. lire cu ajutorul cărora se vor înqrăşa preocupare pentru a executa unele re. Aceasta nu înseamnă insă cu nu ii qraşat terenul cu gunoi de grajd
Obţinerea unor canlilăli cit mai mari lucrări de desfundare a canalelor dc mai avem nimic de lăcut Sc impune y şi a insăminţal apoi porumb
cite 70 m p de fiecare oaie şi 400
de masă verde nu esle insă condi­ scurgere a apelor de j>e aceste pă­ luarea unor măsuri concrcie ncnlrn ™ furajer.
ţionată numai de lucrările de igienă m p. de fiecare bovină adulta. Rcr.lru şuni l'e păşunea „R itu ri" a cooj>cru- a asigura sporirea producţiei la hec­
a )>ăşunilor. Ea esle sirius legală de extinderea acestei metode, consiliul livci agricole din Miccşli. brigada din tar, dc a folosi la maximum şi alte re­ Asigurarea unei pulernice baze fu­
un întreg complex de lucrări pentru agricol raional a luat măsura pentru Bărăbanl, nocxceularca acestor lucrări zerve. Sînt condiţii in multe coopera­ rajere este o condiţie holăritoarc jicn­
a se confecţiona 40 porţi dc lirlire, im continua dezvoltare a creşterii a-
Ingrăşarca acestor păşuni, combaterea a dus la imposibilitatea folosirii ei. tive agricole, ca cele din Calda de
care in prezent sc utilizează cu succes nunalclcr şi sporirea productivităţii a-
eroziunii şi aplicarea păşunatului ra­ Aici şi-au găsit teren bun de dezvol­ Jos, Drimbar, V iu lu i de Jos, Oarda si
ţional. In ultim ii ani, prin ajutorul Iu cooperativa agricolă dc producţie tare trestia, pipirigul, piciorul cocoşu­ altele, pentru a se iriga însemnate su­ ceslora Dc aceea, consiliul agricol m-
acordat de stat, în multe coo|>crative din Oarda de Jos. Atît ingrăşarca, cît lui şi altele. prafeţe cultivate cu astfel de |>lanle, ional Alba va manifesta şi j>e viilor
şi lucrările periodice dc inlrelm erc şi o preocupare deosebită pentru a îm ­
agricole de producţie din raion s-au J| U ii simplu calcul economic în special cu lucerna. Dar. din )>ăcal<\ bunătăţi îndrumarea tehnică in coope­
executat lucrări complexe dc îmbu­ păşunatu) raţional şi au dovedit )>e H scoale la iveală faptul că dacă consiliile do conducere şi cadrele de — P R O D U C E ; ----------------
nătăţire a păşunilor pe suprafeţe în ­ deplin eficienta. fl această păşune ar fi fost bine specialişti nu sc preocupă dc acest lu­ rativele agricole, pentru a Ic determi­
semnate. Sc pot menţiona în această Tocmai de aceea cicşte tot 1 întreţinută, cantitatea de masa cru, manifcstînd uneori chiar rezerve na să ia toate măsurile necesare in 4 GEMURI,
ea" a cooperativei agricole din salul I mal mult interesul conducerilor Pe lingă masa verde pc care o asi­ au avut suprafeţe Însemnate însămîn- mai mari de masă verde la hectar. I PASTA OIN FR U C TE,
scopul asigurării unei producţii cil
direcţie lucrările executate pe păşu­
cu lotul nejusliiicale. M ulte unilăl»
2 verde ar fi putut spori cu tel
nea „Negări* a cooperativei agricole
9 puţin 40 la sulă.
SI ROPURI.
cooperativelor de a lua măsuri
ţate cu secară furajeră destinată în-
din satul Drîmbar şi pe păşunea „Bc-
corespunzătoare pentru efectua­
Dr. T R A IA N V O IC A
Toloi. In acesl an s-au lăcut şi sc lac rea in mod exemplar a accstoi gură păşunile, in raionul Alba supra­ silozării. La cooperativele agricole dc vicepreşedinte a( Consiliului COMPOTURI.
feţele cultivate cu diierile j>lantc fu­
lucrări. La Tciuş. V in tu l dc Jos.
produc|ic din Oarda dc Jos, Alba Iu-
agricol raional Alba
in continuare lucrări comj>lexc |>c j>ă- Drîmbar şi alte coojjerativc. tn PE TJ N C T t . PROOU5ELE fABPJ-
şunea „Valea V in tii" a cooperativei vederea in lre|incrii păşunilor Clf NOASTRE SINT DCCALITA
în (nt timpul anului au fost con­ Tf SUPCRfOARA( G 6 0 A T E
egricole din Oarda de Jos, unde pînă M elodii de dragoste — muz.ică u-
stituite echipe permanente, iar
In prezent 6-au executat supraînsămîn- şoară ; 13,35 Concert de p rînz; 14,35 IN V ffA M lN C SfPQOTElNtT'
la Calda de Jos, Oarda, Tciuş A G E N D A
tări pe o suprafaţă de 37 ha, dclrişări rlc ele., pentru determinarea pro­ Pagini orchestrale din muzica de es­
arborele pe 62 ba şi s-au fertilizat cu ducţiilor in condiţii de îngrijire tradă; 15,10 Poj>as pe plaiuri dobro­
gene — muzică j)opulară; 16,00 M u ­
SÍMSÁ T A 26 IUNIE 1965 zică din operetele compozitorilor
noştri înaintaşi; 10,30 Solişti de mu­
zică uşoară : Puica Igiroşeanu, V a ­
lentin Baciu, Violeta Villas, Dean
C 1 N E IVI 4 pionier ; 8,00 Ciulă orchestra dc Martin, B rig illc Bardot, Bernt Sj>icr,
muzică populară a Radioicloviziumi; Giqliola C in q n c tli; 17.15 Muzică dc
DEVA : Laleaua neagră — cine- 9,00 Cu muzica uşoară )>e meridia­ promenadă interpretată de fanfară ;
malogralul „Patria" ; Ocolul Rănim nele globului ; 10.03 Cîntcce pentru 18.00 Seară de operetă : „V in i dc
tutui in 80 de zile — cinematogra­ cei mici,- 11.04 Solişti de muzică libertate" de Dunacvski ,- 19,05 Me- i
ful „ A r ia ” ; PETROŞANI : Logodni­ populară din diferite regiuni ale tă­ lodii populare pe placul fiecăruia;
cele văduve — cinematograful „Re­ 19.30 Pagini de călătorie: Vă pre- f
rii: Nicoleta Vasilovici, Adriana Cos-
publica” ; Pâtoniilc lui Tolea K liu k v in zenlăm colecţia „In jurul lum ii" a j
ma, Ion Copil (vioară). Emil Dică şi
— cinematograful „7 Noiem brie” ; LU- M arin Popa (două clarinete). Stela Editurii tinerelului ; 20.00 Toată Iu- I
PENI: Joe Limonada — cinematogra­ Firulcscu (vioară); 12.40 Din folclo­ mea cîntă şi dansează ; 20.30 Noapte
ful „C u ltu ra l” ; S IM E R IA ; Ghepardul rul muzical a) popoarelor ; 13.42 bună, copii : Povestea „V in ă io ru l şi
seriile 1 şi II — cinematograful pescarul” ; 21,20 M ic dicţionar de
„ V ia l’j noastră înfloreşte" — emisiu­
,,M ureşul"; ALBA 1ULIA : Musafiri ne dc cîntcce şi jocuri ; 14.10 „Pen­ muzică uşoară (litera B. reluare);
ciudaţi pe Muntele de gheată — tru line" — muzică uşoară ; 15,30 23,41 Păşircază-mi ultim ul dans.
cinematograful „V icto ria "; SEBES : Săptăminn literară ; 15,45 1 nlerproli
A h ! acest tinerei — cinematograful de muzică populară : Maria Precup 'î m i ; m o ii mb?
„P rog resu l"; Medicamentul care şi Slanciu Simion ; 16,30 Emisiunea 19.00 Jurnalul te le viziu n ii; 19.20
ucide — seriile 1 şi II — cinemato­ muzicală de la Moscova ; 17,00 Reci­ A ven turile lui Tom Sawver (V II):
graful „Sebeşul” ; ORÂST1E: Scn- tal de muzică uşoară : Tino Rossi ; Pierdui şi găsit ; 20,00 Telc-cnciclo-
ramouche — cinematograful „Pa­ 17.15 „Chipul dc m iinc al patriei" pedio; 20,50 Tcatiu in studio : „T e ­
tria" ; Lumea comică a iui Harold — însemnări dc scriito r; 18,00 Dc zaurul" de Paul Evcrnc; 21.50 „în tre ­
Loyd — cincmatogralul „Flacăra" ; ce ? De unde ? De cînd (emisiune bai imn/.,» do lag..." — muzică popu­
H A Ţ E G : Paula captivă — cincma­
ştiinţilica pentru cop ii); 18.40 T r i­ lară românească ; 22,30 Retrospec­
togralul „Popular" ; BRAD : Strigă­
buna radio,- 18,50 Romanic* pt*n(;ii tivă umoristică — Emisiunea a VI-a
tul Corlei — cinematograful „Steaua
toate virstelc ; 19,10 Varietăţi mu­ cu Nae Roman ; In încheiere bule­
roşie"; LONEA : Diavolul Deşertu­
zicale; 20,00 Radîogazcta dc seara; tin de ştiri, sport, buletin meteoro­
lui — cinematograful „M in e ru l" ,- 20.30 Muzică uşoară interpretată de logic.
ILiA : Comisarul Mafgrct se în ­ FABRICATE DIN FRUCTE Şl LEGUME
Margareta Pislaru ; 21.00 Interpreţi
furie — cinematograful „Lumina". ai muzicii populare. Bsiildifli mcicorftlugic
It 4 l> I O Programul T? r 7,35 Scur! program PROASPETE DUPĂ PROCEDEE TEHNO­
dc valsuri ; 7,50 Cîntcce şi jocuri PF.NIUU 24 ORE LOGICE MODERNE.SÎNT BOGATE ÎN
Programul 1 : 5,06 Cîntă sextetul Vreme călduroasă cu cer puţin 1
populare interpretate de Ştefan a
vocal feminin „Perm ila" , 5,15 Ju r­ noros iu j>rima parte a zilei şi mai |
Stere şi Florea Cioacă; 8.15 M e lo ­ VITAMINE Şl ZAHĂR,SATlSFĂCÎNDEXl
nalul satelor ; 5,25 Cîntcce patrio­ noros s|>rc după-amiază V in tu l va |
diile dimineţii — muzică uşoară ;
tice; 5,35 Gimnastica dc învio rare ; sufla potrivit, cu intensilicări Io- r GENTA DVS. PRODUSELE NOASTRE SE
9.30 Rov-a vin lu rilo r ; 10,30 Muzică
5,45 Zori de zi cu melodii ; 6,35 In- cale din sectorul vest. Temperaţii- |
Icrpreti de muzică uşoară : Alexan­ populară; 11,30 Piese interpreta!^ ra aerolui staţionară; ziua va fi R GĂSESC DEVÎNZARE LA TOATE MAGAZI-fe
dru Jula, Line Rcnaud, V ito Benvc- de fanfară ; 12,00 Muzică |>opulaiă cuprinsă intre 27 şi 3| grade, local B NEIE RLlMENTARE_Sl COFeTĂRlî
nulti ; 7,15 Acuarelă muzicală; 7,30 interpretată de Crislina Spenosu. mai ridicată, iar noaptea intre 14 r . _ - -
Sfatul medicului » 7,45 Salul voios de Florea Burnca şi Nelu O r ia n ; 13,03 şi 20 grade.
(Din proiectele de Directive ale Congresului al IV-Iea al P.M.R.). i
\