Page 1 - 1965-07
P. 1

~ r                *v
                                                                                                   PROLETARI  DIÑ                   To7AU N Ifl-VAl
                                                                                                                                                    UfiEÂ  FUNDAMENT ALA





                                                                                                                                                    A HOMÀNIO  SOCIALISTE





                                                                                                                                               In  atmosfera  de  intensă  activitate  politică  şi  de   In  proiectul  de  Constituţie  îşi  găseşte  totodată  ex­
                                                                                                                                             puternic  entuziasm,  caracteristică  acestor  zile  premer­  presie  politica  stalului  nostru  de  ocrotire  şi  sprijinire
                                                                                                                                            gătoare  Congresului  al  IV-lea  al  partidului,  publicarea   a  proprietăţii  cooperativelor  agricole  de  producţie  şi  d
                                                                                                                                            în  presă  a  proiectului  de  Constituţie  a  Republicii  Socia­  celorlalte  organizaţii  cooperatiste,  subliniindu-sc  rolul
                                                                                                                                             liste  România  s-a  înscris  ca  un  nou  eveniment,  de  o   important  al  acestora  in  opera  de  construcţie  socialista.
                                                                                                                                            deosebită  însemnătate  in  viata  poporului  nostru.  Oa­  Urmînd  neabătut  partidul,  ţărănimea  cooperatistă  mun­
                                                                                                                                             menii  muncii  de  la  oraşe  şi  sale  au  luat  cunoştinţă  cu   ceşte  cu  avint  pentru  întărirea  si  dezvoltarea  coopera­
                                                                                                                                             profund  interes  şi  bucurie  de  conţinutul  acestui  istoric   tivelor  agricole  de  producţie,  pentru  mobilizarea  ma­
                                                                                                                      ñ ----------------------
                                                                                                                                            document,  care  va  deveni  legea  fundamentală  a  statului   rilo r  rezerve  şi  posibilităţi  de  sporire  a  producţiei  agri­
                                     ¿267                        JOI  1  IULIE  1965                                 4 .nî,  25  bani        nostru  socialist.                                   cole  pe  care  le  oleră  acestea,  în  vederea  dezvoltării
                                               J                                                                                              Imaginea  luminoasă  a  în flo ririi  patriei,  conturată  cu   economiei  naţionale,  ridicării  continue  a  nivelului  de
                                                     -j------                            ------ inr—                                        atîta  claritate  de  proiectele  de  Directive  ale  Congresului   viată  al  ei  si  al  întregului  popor.
                                                                                                                                             al  IV-lea,  este  întregită  de  proiectul  de  Constituţie,  care   Socialismul  se  construieşte  pentru  ca  oamenii  muncii
                                                                                                                                             consfinţeşte  măreţele  victorii  repurtate  de  poporul  nos­  să  se  bucure  de  o  viaţă  liberă  şi  (orieiIă  —  acestui  no­
                                                                         Di:  DIRf-ClVE                                                      marile  transformări  revoluţionare  săvîrşite  in  anii  care   şi  stalului  nostru.  Ca  lin  adevătai  imn  închinat  liber­
                                                                                                                                                                                                  bil  ţel  îi  este  consacrată  întreaga  activitate  a  partidului
                                                                                                                                            tru  în  făurirea  noii  orînduiri.  Exprimînd  în  mod  just
                                                                                                                                                                                                  tăţii,  demnităţii  şi  fericirii  oamenilor  răsună  prevederile
                         fă                                                                                                                 au  trecut  de  la  eliberare,  proiectul  de  Constituţie  înlă-   proiectului  de  Constituţie  consacrate  drepturilor  funda­
                                                                                                                                             ţişeazâ  chipul  unei  Românii  in  plină  înaintare  pe  drumul
                                                                                                                                             progresului,  al  bunăstării  şi  civilizaţiei,  viaţa  nouă  a   mentale  ale  cetăţenilor.  Dreptul  la  muncă,  la  odihnă,
                                                                                                                                             poporului  român,  devenit  cu  adevărat  liber  în  tara  sa,   la  asigurarea  materială  in  caz.  de  hătnncle,  boala  sau
                                                                                                                                             stăpîn  deplin  al  tuturor  bogăţiilor  naţionale,  al  roade­  incapacitate  de  muncă,  dreptul  la  învăţătură  s-au  stator­
                                                                                                                                                                                                  nicit  de  mult  in  viaţa  oamenilor  muncii  din  tara  noa­
                                                                                                                                             lor  muncii  lui,  al  propriului  său  destin.      stră,  fac  parte  organică  din  existenta  lor  de  fiecare  zi.
                                        IN   E E ZB A TE R E                                                                                 mirea  pe  care  proiectul  de  Constituţie  o  propune  pen­  Acelaşi  lucru  se  poate  spune  despre  egalitatea  in  drep­
                                                                                                                                              Esenţa  acestor  schimbări  îsi  găseşte  expresia  în  denu­
                                                                                                                                                                                                  turi  a  femeii  cu  bărbatul,  despre  dreptul  de  a  alege  si
                                                                                                                                             tru  statul  nostru  —  Republica  Socialistă  România.  „Re­
                                                                                                                                             publica  Socialistă  România  —  glăsuieşte  articolul  1  al
                                                                                                                                             proiectului  —  este  stal  al  oamenilor  muncii  de  la  oraşe   de  a  fi  ales,  dreptul  de  asociere,  libertatea  conştiinţei,
                                                                                                                                                                                                  a  cuvîntului,  a  presei,  întrunirilor,  dreptul  de  proprie­
                                       «
                                                                                                                                             şi  sate.  suveran,  independent  şi  unitar".  Imbrăţişind  cu   tate  personală  ele.
                                                                                                                                             entuziasm  şi  sentimente  de  puternică  mîndrie  patriotică   nale  stă  in  aceea  că  statul  le  garantează  prin  asigurarea
                                                                                                                                                                                                    Forţa  acestor  largi  prevederi  democratice  constituţio­
                                                                                                              nunciî                         numire  a  stalului  un  simbol  al  celei  mai  măreţe  cuceriri   condiţiilor  materiale  care  permit  exercitarea  lor  efecti­
                                                                                                                                             această  prevedere,  poporul  nostru  vede  in  noua  de­
                                                                                                                                                                                                  vă.  Aceasta  creează  fiecărui  om  al  muncii  posibitilăţi
                                                                                                                                             a  lui,  al  îm plinirii  idealului  pentru  care  au  luptai  si
                                                                                                                                            s-au  je rtfit  cei  mai  buni  fii  ai  clasei  muncitoare  şi  ai
                                                                                                                                                                                                                       valorifica
                                                                                                                                                                                                                                cunoştinţele  şi  ap­
                                                                                                                                             maselor  largi  populare  —  victoria  deplină  a  socialis­  penlru   a-şi  a-şi  afirma   energia,   talentul   şi   capaci­
                                                                                                                                                                                                  tăţile  creatoare, .  a-şi
                                                                           Mmnedo«rs&                                                        ploatării  şi  asupririi  omului  de  către  om.     în  interesul  general  al  societăţii  si  al  său  personal.
                                                                                                                                                                                                                           m ultilateral  personalitatea,
                                                                                                                                             mului  în  România,  lichidarea  pentru  totdeauna  a  ex­
                                                                                                                                                                                                  titudinile,
                                                                                                                                                                                                                  dezvolta
                                     î i                                                                                                     cheia  aprecierii  caracterului  o rin d u irii  de  stal   este   drepturi  a  cetăţenilor  tării,  fără  deosebire  de  naţionali­
                                                                                                                                              Problema  fundamentală  a  oricărei  revoluţii  şi  care  dă
                                                                                                                                                                                                    Proiectul  de  Constituite  proclamă  deplina  egalitate  în
                                                                                                                                             problema  puterii  O ricît  de  meşteşugit  ar  vorbi  o  cons­  tate,  rasă.  sex  sau  religie.  N aţionalităţilor  conlocui­
                                                                                                                                             tituţie  despre  „democraţie",  despre  „libertate"  şi  „ega­  toare  le  sint  asigurate  folosirea  liberă  a  lim bii  materne,
                                     a vi  loc  Ja du bi  „Sidtjuitul",  adunarea  oa-   V orbitorii  au  scos  în  evidentă  interesul  und  cu  care  oamenii  mun­  litate",  dacă  la  putere  se  află  reprezentanţii  capitaliştilor   precum  şi  cărţi,  ziare,  reviste,  teatre,  învăţămînlul  de
                                   loaraconsacrată  ezbalc/  /iedelor  de  Direc-   cii  au  luat  cunoştinţă  de  conţinutul  proiectele  Directive  ale  celui  de-al   şi  moşierilor,  ai  exploatatorilor  şi  jefu itorilor  maselor   toate   gradele,   în   limba   proprie.   In   ţoale   aceste
                                    leaal  pariirlului.Coi  p(r>000  de  parlicipanti   IV-lea  Conqres  al  P.M.R.,  şi-au  exprimat  apTea  şi  adeziunea  lor  de­  muncitoare,  în  fapt  nu  poale  fi  vorba  de  o  democraţie   prevederi   îşi   găseşte   expresia   rezolvarea   mar-
                                    iuzep;ezen|a  la idunarnovarăşului  Alexan-   plină  fată  de  măreţul  program  de  continuă  'oltare  a  economiei  şi  cul­  adevărată,  ci  de  dominarea  m inorităţii  avute  asupra celor   xist-leninistâ   a   problemei   naţionale  de  către  parti­
                                    roul.i  Politic  al  CC  Jtf.R.,  vicepreşedinte   turii  noastre  naţionale.  Din  cuvîntul  lor  a  rjt  holărîrea  comuniştilor,  a   mulţi.               dul  şi  statul  nostru.  Umăr  la  umăr,  in  strînsă  unire,  oa­
                                    al  IPR.,  a  lovjăşuluîforghe  Călin,  prim-   luluror  oamenilor  muncii  din  intreprinderihaşului  Hunedoara  de  a  in-   In  tara  noastră,  întreaga  putere  aparţine  poporului.   menii  muncii  din  ţara  noastră,  fără  deosebire  de  na­
                                    onaJHuncdoaia  il  P.M/  altor  reprezentanţi   timplna  Congresul  parlidului  cu  noi  succed  muncă.  Primit  ou  puter­  La  temelia  puterii  populare  se  află  alianţa   frăţească   ţionalitate,  muncesc  cu  avint  pentru  înflorirea  patriei
                                  p  riid ş i  de  stat.                    nice  aplauze,  a  luat  apoi  cuvîntul  toyarăşuiexandru  Drăqhici.  muncitorească-ţăiănească,  unitatea  de  nezdruncinat  din­  socialiste.
                                 rhi.să  6  tovarăşul  CheorCálin.              In  încheiere,  adunarea  oamenilor  muncin  Hunedoara  a  adoptat  o   tre  clasa  muncitoare  —  clasa  conducătoare  a  societăţii  Odată  cu  proclamarea  drepturilor,  proiectul  de  Con­
                               t  ^    sii  vejachi  Nicohc,  d ir  general  al  Combi*                                                      —  ţărănime,  intelectualitate  si  celelalte  categorii  de  oa­  stituţie  pune  în  faţa  oamenilor  muncii  îndatoririle  fun­
                     '-.»i ■     "oara,  Gheorqhe  Ci/maş, tru  furnalisl,  Rădoane   telegramă  care  a  lost  trimisă  C om itetului  trai  al  Partidului  M uncito­  meni  ai  muncii,  fără  deosebire  de  naţionalitate,  însu­  damentale  de  a  respecta  Constituţia  şi  loqile  ţării,  de
                                   elar,  Follîcska  Fiancisrector  general  al  Jn-   resc  Român,  tovarăşului  Nicolae  Ceauşes<prin  care  îşi  exprimă  pro­  fleţite  de  aceeaşi  cauză  măreaţă  —  cauza  construirii  so­  a  apăra  proprietatea  socialistă,  de  a  contribui  la  întă­
                                 '¡i  sideurgice  Hunedoaralulescu  Ghoorghe,  in-   fundul  ataşament  iată  de  politica  înţeleasa  parlidului  şi  holărîrea  fer­  cialismului  şi  comunismului  în  patria  noastră.  rirea  şi  dezvoltarea  orinduirii  socialiste.  Datoria  p ri­
              imr  şe-          ma  loan  şeful  E xplorării  ?re  Teliuc,  Florea  Va­  mă  de  a-şi  mobiliza  toate  forţele  la  lupţ.entru  înfăptuirea  sarcinilor   Proiectul  de  Constituţie  consfinţeşte  rolul  parlidului   mordială,  sfîntă,  a  fiecărui  cetăţean  este  de  a  şi  pune
     fi      11'-‘.  jC/UÎ         raría  minereurilor  de  de  la  Teliuc.  pe  care  cel  de-al  IV-lea  Congres  al  pariui  le  va  trasa.  clasei  muncitoare  de  forţă  politică  conducătoare  a  în­  toate  forţele  în  sluiba  apărării  patriei  socialiste.
                                                                                                                                             tregii  noastre  societăţi.  Sub  steagul  parlidului,  poporul
                                                                                                                                                                                                   In  proiectul  de  Constituţie  este  evidenţiat  rolul  sta­
                                                                                                                                             nostru  a  izbutit  să  cucerească  pulerea  din  m nnile  cla­  tului  sociatisl  ca  principal  instrument  în  opera  de  con­
                                                                                                                                             selor  exploatatoare,  sub  acelaşi  steag  glorios  a  obţinut   struire  a  socialismului.  Pe  baza  experienţei  de  pină
                                                                                                                                             victoria  deplină  a  socialismului,  iar  azi  păşeşte  înainte   acum  sînt  definite  ca  direcţii  «de  vastei  şi  m ultilateralei
                                        C u v î t a r e a                                                                                    spre  noi  izbinzi  pe  calea  desăvirşirii  construcţiei  socia­  activităţi  desfăşurate  de  statul  nostru  orqanizarea,  pla­
                                                                                                                                             liste.  Partidul  se  bucură  in  popor  de  un  imens  prestigiu,
                                                                                                                                                                                                  nificarea  si  conducerea  economiei  naţionale,  apărarea
                                                                                                                                             de  dragostea  şi  încrederea  nemărginită  a  celor  mai  largi   proprietăţii  socialiste,  garantarea  exercitării  depline  a
                                                                                                                                             mase,  care  văd  în  politica  sa  propria  lor  politică,  pro­  drepturilor  cetăţenilor  şi  asigurarea  legalităţii  socialiste,
                                                                                                                                             gramul  viitorului  lor  luminos.  Afirmarea  rolului  de  con­  dezvoltarea  învăţămîntulut  de  ţoale  gradele  si  crearea
                                                                                                                                             ducător  politic  al  partidului  este  rezultatul  un^i  expe­  condiţiilor  penlru  înflorirea  ştiinţei,  artei  şi  culturii,
                                  \  î e x   n d r u                            D r â g h                    i c i                           rienţe  istorice  a  poporului  nostru,  ea  reprezintă  o  lege   pentru  ocrotirea  sănătăţii,  asigurarea  apărării  ţării,  or­
                                                                                                                                             a  construcţiei  socialiste  in  patria  noastră.    ganizarea  relaţiilor  cu  celelalte  state  Ca  un  fir  roşu
                                                                                                                                              Deţinător  suveran  al  puterii,  poporul  o  exercită  prin   străbate  prin  toate  prevederile  privind  activitatea  o r­
                                            partidulufalizarea   planului  pe   litătiî  produselor  şi  la  obţinerea  de   varăşl,         Marea  Adunare  Naţională  şi  prin  sfaturile  populare.   ganelor  de  stat  grija  pentru  înfăptuirea  principiului
                                   aduc  si-   primele  5  ale  anului  in  curs,  În                                                        Din  prevederile  amănunţite  ale  proiectului  de  Consti­
                                                                          însemnate
                      ii  iri:  o.islructon*   proporţie  02  la  sută,  indică  (ap­  cost.  economii   la  preţul  de   Isul  palpitant  înnoitor  al   con-   tuţie  cu  privire  Ia  modul  de  alegere,  atribuţiile  şi  sis­  muncii  colective  —  mărturie  a  democratismului  vieţii
                                                                                                                                                                                                  noastre  de  stat.
                                  uncii  hu-   tul  că  sar«  prevăzute  pentru  acest   Creşterea  potenţialului  industrial  al   srtiei  socialiste  se  afirmă  din  plin   temul  de  funcţionare  a  M arii  Adunări  Naţionale  —   Legea  de  bază  a  statului  nostru  înscrie  trăsăturile
                                  ovăroşosc   an  se  vojeplini  şi  depăşi.  La  fi­  ţârii  a  creat  baza   tehnico-materială   sa  Hunedoara.  Urmărind  In  timp   organul  suprem  al  puterii  de  stat  —  a  Consiliului  de   fundamentale  ale  politicii  externe  a  stalului,  politică
                                   partidu-   nele  anui9G5  producţia  globală   necesară  dezvoltării  agriculturii.  A g ri­  tlulia  dezvoltării,  constatăm  că  în   Stat,  a  C onsiliului  de  M iniştri,  a  celorlalte  organe  cen­  de   dezvoltare   a   relaţiilor   de   prietenie   şi   cola­
                                  i  Nicolae   industrialii»  de  2,24  ori  mai  mare   cultura  a  fost  înzestrată  cu  noi  m ij­  t  puterii  populare  Hunedoara  a   trale  ale  administraţiei,  a  organelor  locale  ale  puterii,   borare   frăţească  cu   ţările   socialiste,   de   promo­
                                   Comile-   decît  în  linrcqistrînd  un  ritm   me­  loace  tehnice,  lărgindu-se  an  de  an   ibălut  un  drum  măreţ,  plin  de  vic­  precum  şi  a  organelor  judecătoreşti  şi  a  procuraturii,   vare   a   relaţiilor   de   colaborare   cu   ţările   avînd
                                noslru.     diu  anuall4,4  la  sută  fată  de  13   mecanizarea  muncilor  agricole  şi  asi-   ii.         se  desprind  în  modul  cel  mai  clar  şi  convingător  pro­  altă   orînduire   social-polilică,   în   scopul  asigură­
                                   ca  pro­  la  sulă  c i  prevăzut  în  Directive.   qurîndu-se  introducerea  pe  scară  largă   'artidul  si  stalul  nostru  acordă  o   fundul  democratism  al  orin du irii  noastre,  strinsa  legă­  rii   păcii   şi   înţelegerii  între  popoare  Republica  noa­
                                  b i  de-al  In  I9G5,  foaslră  va  obţine  o  pro-   a  agrotehnicii  moderne.  In  perioada   nţie  deosebită  valorificării  cît  mai   tură  dintre  statu),  nostru  socialist  şi  masele  largi  ale   stră  îşi  bazează  relaţiile  sale  externe  pe  principiile
                                  i         rb’rtip  iegală, de  9,5  ori  mai  mare   anilor  1960— 1964  s-a  obţinut  o  pro­  pline  a  bogatelor  resurse  naturale   poporului,  participarea  nemijlocită  a  acestora  la  gospo­  respectării  suveranităţii  şi  independentei  naţionale,  ora­
                                    statut   decît  in3.                  ducţie  globală  cerealieră  care  depă­  ;  acestei  regiuni,  în  interesul  dez-   dărirea  treburilor  ţării.       lităţii  în  drepturi  şi  avantajului  reciproc,  neamestecului
                             iU  ,‘m  a\i  iest   Rezult  remarcabile  obţinute  în  şeşte  cu  12  la  sută  media  color  5  ani  Itărîi  economiei  naţionale  şi  creş-   Temelia  orinduirii  noastre,  baza  democratismului  ei   în  treburile  interne.  In  toate  aceste  prevederi  îsi  qăscsc
                                 «aţiilc  de                                                                rii   bunăstării   oamenilor  muncii,   real,  este  economia  socialistă  unitară,  întemeiată  pe   întruchiparea  năzuinţele  poporului  romîn.  devotat  trnn
                                  din  toate                                                                in  înfăptuirea  politicii  partidului  de   proprielalea  socialistă  asupra  mijloacelor  de  producţie,   şi  suflet  cauzei  socialismului,  păcii  şi  prieteniei  între
                                ..  nre.  O ri-                                                             dustrializarc  socialistă,  Hunedoara  a   sub  forma  proprietăţii  de  stat  şi  a  proprietăţii  coopera­  ponoare.
                                 :tc  dirre-                                                                »venii  o  puternică  bază  a  indus-   tiste.                                          Prin  întrequl  ei  conţinut,  noua  Constituţie  va  consti­
                                 ire  însu-                                                                 ici  grele,  In  regiune  s-a  produs  anul   Economia  socialista  este  rodul  muncii  pline  de  abne­  tui  un  puternic  instrument  în  lupta  şi  munca  poporului
                                   că  vor                                                                 ecul  aproape  70  la  sută  din  canti-   gaţie  a  întregului  popor  pentru  aplicarea  politicii  parti­  nostru,  condus  do  partid,  pentru  dezvollarea  operei
                                , aptă  mai                                                                itea  de  fontă,  65  la  sută  de  otel,  52   dului  de  industrializare  a  tării,  de  transformare  socia­  de  construcţie  socialistă,  pentru  crearea  condiţiilor  ne­
                                   culturii                                                                a  sută  de  laminate  finite,  88  îa  sută   listă  a  agriculturii,  al  înfăptuirii  planurilor  de  stat.  al
                                 >nii  mun-                                                                le  cocs  metalurgic,  65  la  sută  de   succeselor  în  creşterea  continuă  a  producţiei  industriale   cesare  trecerii  la  comunism.
                                                                                                                                                                                                    Plenara  C C.  al  P M.R  din  28  iunie,  care  a  analizat
                                 ă  cu  viu                                                                ninereuri  de  fier  şi  peste  51  la  sută   şi  agricole.  Aceasta  constituie  izvorul  superiorităţii  orin ­  ş?  $i-a  exprimat  în  unanimitate  acordul  cu  proiectul  de
                                 iropuneri                                                                Je  cărbune  brut  diu  producţia  între­  d uirii  noastre,  mîndria  poporului  muncitor.  Statornici­
                               i   să  con-                                                               gii  ţări.                         rea  relaţiilor  de  producţie  socialiste  în  întreaga  econo­  Constituţie,  a  arătat  că  organele  si  organizaţiile  de
                                                                                                                                                                                                  partid,  precum  si  organele  de  presă  au  sarrina  de  a  asi­
                                 i lui  pro-                                                                La  Hunedoara  au  fost  dirijate   an   mie  a  asigurat  dezvoltarea  în  ritm  înalt  a  forţelor  de   gura  dezbaterea  largă  a  proiectului  de  Constituţie  de
                                 îzbaterea                                                                de  an  sume  tot  mai  importante  pen­  producţie,  valorificarea  superioară  a  bogăţiilor  naţio­
                                 asele  de                                                                tru  lărgirea  şi  creşterea  capacităţii  de   nale  în  slujba  progresului  multilateral  al  patriei  şi  r i­  către  oamenii  muncii.
                                                                                                                                                                                                    Dezbaterea  proiectului  de  Constituţie  va  duce,  fără
                                                                                                          producţie,  investiţiile  totalizînd  nu­
                                 i  o  dată
         J                     ic  istre  so­                                                             mai  în  perioada  şesenalului  cifra  de   dicării  nivelului  de  trai  al  celor  ce  muncesc.  îndoială,  la  dezvollarea  şt  mai  puternică  a  conştiinţei
                                                                                                                                               Proiectul  de  Constituţie  consfinţeşte  rolul  principal
                                                                                                                                                                                                  socialiste  a  maselor,  la  creşterea  răsounderii  lor  sociale,
                                                                                                          13  miliarde  lei.
                                                                                                                                             —  proprietate  a  întregului  popor  —  care  cuprinde  bo­
                                 ţie  şi  ' n*                                                              Numeroase  obiective  industriale  de   în  economia  naţională  al  proprietăţii  socialiste  de  stat  va  stimula  participarea  lor  activă  şi  plină  de  iniţiativă
                                                                                                                                                                                                  la  rezolvarea  problemelor  vieţii  noastre  de  stat,  va
                              ,   lovarăşii                                                               mare  importantă  pentru  economia  na­  găţiile  de  orice  natură  ale  subsolului,  minele,  fondul   spori  şi  mai  mull  holărîrea  lor  de  a-şi  consacra  toate
                                narea  de                                                                 ţională,  care  in  urmă  cu  5-6  ani  erau   funciar  de  stat,  pădurile,  apele,  izvoarele  de  energie   forţele.  întreaga  capacitate  creatoare  înfăptuirii  lum i­
       ' 1                      fie  că  a-                                                               cunoscute  doar  sub  formă  de  preve­  naturală,  fabricile  şi  uzinele,  băncile,  gospodăriile  agri­  nosului  program  de  dezvoltare  m ultilaterală  a  societăţii
                                 pe  linia                                                                deri  in  Directivele  Congresului  al   cole  de  stat,  staţiunile  de  maşini  şi  tracotare,  căile  de
                                taliei  re-                                                               III-lea,  au   fost   materializate,  spo­  comunicaţie,  mijloacele  de  transport  şi  telecomunicaţii   noastre,  care  va  fi  adoptat  de  Congresul  al  IV-lea  al
                             ! >r.  i,  care  a                                                           rind  ş;  mai  mult  puterea  economică  a   de  stat,  fondul  de  stat  de  clădiri  şi  locuinţe,  baza  ma­  partidului.
                            ;V.‘  or  docu-                                                               acestei  regiuni.  Noul  furnal  de  î .000   terială  a  institu ţiilo r  social-culturale  de  stat.       (Din  „Scînteia"  nr.  6665)
                                                                                                          metri  cubi,  cele  5  cuptoare  M arlin
                                enlă  răs-                                                                de  400  lone/şarjă,  grupul  de  laminoa­
                                lică  pre-                                                                re  şi  fabrica  de  aglomerare,  Uzina
                               rea  fermă                                                                 de  preparare  a  m inereurilor  de  fier
                                le  partid,                                                               de  la  Coroieşlî,  grupul  energetic  de  Solemnitatea  înm înării  unor înalte
                                                                                                          u t  la  Teliuc,  Preparata  de  cărbune
                                din  acest
                                il   târî»,                                                               de  150  MW,  prin  care  s-a  dublat  ca­
                                i  pe  vii-                                                               pacitatea  Termocentralei  de  la  Paro-
                                ru  înde­                                                                 şeni,  prima  linie  de  şamotă  a  Fa­          titlu ri  şi  ordine  cu  prilejul
                                se văzu le                                                                bricii  de  produse  refractare  de  la
                                                                                                          Alba  Iulia  şi  alte  obiective  industria­
                                                                                                          le  importante  puse  în  funcţiune  în
                               ştin|â  cu                                                                 ultim ii  ani,  constituie  o  imagine  vie
                               le  obiec-                                                                 a  modului  în  care  este  tradusă  în  via­
                               !itoare  a                                                                 ţă  politica  parlidului  de  industrializa­                  Zilei  învăţătorului
                               le  Direc-                                                                 re  socialistă  a  ţării,  o  expresie  con­
                               a  repre-                                                                  cretă  a  dezvoltării  economiei  regiu­
                               •bilizator,                                                                nii  Hunedoara.                       M iercuri  a  avut  loc  la  Consiliul  de   M unci;",  clasa  a  Tll-a,  unor  învăţă­  rit  lYij  Teluşan  Popescu.  care  au
                               ile  vieţii                                                                  Datorită  punerii  în  funcţiune  a  noi­  Stat  solemni'atea  înm înării   unor   tori  şi  profesori  din  învăţămîntul   m ulţum it  cu  căldură  partidului  şi
                               icnite  să                                                                 lor  capacităţi  de  producţie,  îmbună­  înalte  titlu ri  şi  ordine  cu  prilejul  Zi­  de  cultură  generala  şi  din  învăţă-   guvernului  penlru  înalta  apreciere,
                               11ă  etapă                                                                 tăţirii  proceselor  tehnologice  şi  creş­  lei  învăţătorului.  In  sala  de  marmu­  m înlul  profesional  şi  tehnic.  Pre­  au  asigurat  că  vor  munci  cu  loate
                               te  în  pa-                                                                terii  productivităţii  muncii,  producţia   ră  se  aflau  învăţători  şi  profesori   şedintele  Consiliului  du  Stat  a  în-   forţele  pentru  a-şi  îndeplini,  alături
                                o  con-                                                                   industrială  globală  a  regiunii  a  spo­  care   s-au   distins  în  nobila  lor   minat  apoi  înaltele  distincţii  acor­  de  colegii  lor,  misiunea  încredinţa­
                               llicc  ge­                                                                 rit  în  ultim ii  5  ani  de  2,3  ori,  reali-   muncă  de  instruire  şi  educare  a  ti­  date.      tă  de  partid  de  a  pregăti  şi  a  edu­
                                                                                                                                                                                                                   ca  tinerelul  în  spiritul  dragostei  şi
                               ţi  nostru,                                                                zindu-se  un  ritm  mediu  anual  de  14,5   nerei  generaţii,  cadre  didactice  care   In  numele  Comitetului  Central  al
                               or  docu-   toate  ranu  je  industriei  consliluie  o   anteriori  şi  cu 29  Ia sută pe accei rea­  la  sută.  Anul  acesta,  potrivit  preve­  au  contribuit  la  dezvoltarea  învăţă-   Partidului  Muncitoresc   Român,  al   devotamentului  faţă  de  patrie,  fată
                                                                                                                                                                                                                   de  partid,  faţă  de  cauza  socialismu­
                              rofund  al   slrălucîfi  Infirmare  a  justeţei  po-   lizată  între  anii  1934—1938.  Prcducţio   derilor,  în  regiune  se  va  realiza  faţă   m inlului  in  ţara  noastră.  Consiliului  de  Stat  şi  al  Consiliului
                               nulul  lor   liticiî  d»  lustrializare  socialistă  —   aqricolă   a  asigurat   aproviiiinarea   de  anul  1959  un  spor  de  producţie  de   Cei  prezenţi  au  salutat  cu  înde­  de  M iniştri  al  Republicii  Populare   lui.
                              ibilîiătile   piatră  iTiqlilară  a  întregii  politici  a   populaţiei  cu  produse  agroalimenlare   1.6  milioane  tone cărbune  brul,  550.000   lungi  şi  puternice  aplauze  pe  tova­  Române  a  luat  cuvîntul  tovarăşul   ☆
                                                                                                                                                                                                                     In  cadrul  aceleiaşi  solemnităli  s-a
                              Tea  crea­  partidului  şlru  de  construcţie  a  noii   şi  a  industriei  cu  materii  prime.  Re­  tone  minereu  de  fier,  500.000   tone   răşii  Chlvu  Stoica,  Gheorghc  Apos­  Chivu  Stoica  care  a  adresat  învă­  mai  conferit  titlu l  de  „Profesor  E
                              ţi  învaţă-  orînduiil.                   coltele  tot  mai  mari  obţinute  deG.A.S.   cocs  metalurgic.  680.000  tone  fontă.   tol,  Ştefan  Voitec.  Paul  Niculoscu-   ţătorilor  şi  profesorilor  participanţi
                                          Orientări spre  dezvoltarea  cu  pre-   şi  cooperativele  aqricole  de  produc­  1.5  milioane  tone  otel,  1,2  milioane   M izil.  la  solemnîtaie  un  călduros  salut  cu   merit  al  Republicii  Populare  Rom-'
                                        cădere  o  oducţiei  m ijloacelor  de                                                                   Erau  de  faţă  tovarăşii  Avram  Bu-   prilejul  tradiţionalei  sărbători  a  „Z i­  ne".  Ordinul   „Steaua   Republi
                              .olitice  şi   producţie,  ieosebi  a  ram urilor  hotă-   ţie  fruntaşe  dovedesc  rezervele  de   tone  laminate  finite,  1,5   miliarde        lei   învăţătorului"  şi  i-a  felicitat   Populare  Române",  „O rdinul  M
                              construc-   rit oare ¡peí u  progresul  întregii  eco-   creştere  a  producţiei,  de  care  dispu­  k.Wh  energie  electrică  şi  dlte  produse   naciu,  vicepreşedinte  al  Consiliului   pentru  rezultatele  bogate  obţinute   cii",  unor  cadre  didactice  din  î
                             ,)Ornil  in-   nomii :  en  ;iia  electrică  şi  termică,   ne  agricultura  noastră  socialistă.  în  valoare  totală  de  4,8  miliarde  lei.  de  Stat,  Grigore  Ceamănu.  secreta­  în  activitatea  de  educare  şi  forma­  ţâmîntui  superior  de  artă,  p.
                              meiniră  a   siderurgia   construcţia  de   maşini,   Datorită  rezultatelor   obţinute   în   Ca  urmare  a  măsurilor  luate  de   rul  Consiliului  de  Stat,  Constanţa   re  a  tinerei  generaţii.  activitate  îndelungată  şi  merit,
                              de  cerin-   industria ¿mică,  a  stal  în  perma­  dezvoltarea  economiei  socialiste  s-au   conducerea  partidului  şi  statului,  s-a   Crăciun,  preşedintele   Comitetului   învăţătorii  şi  profesorii  prezenţi   sebite  în  dezvoltarea  învăţă
                                                                                                                                              de  Stat  pentru  Cultură  şi  Artă,  Şte­
                              .nleresele   nenţă  în  mirul  politicii  economice   realizat  succese  importante  in  rid i­  dezvoltat  şi  aqricultura  regiunii,  a   fan  Bălan,  m inistrul  jnvăţăm întului,   (a  solemnitate  au  prim it  cu  căldură   lui  superior  artistic.
                              j  fost  iz-   3  parliduh  nostru.       carea  nivelului  de  trai  al  oamenilor   crescut  numărul  de  maşini  şi  tractoa­  Ion  Teoreanu,  şeful  secţiei  de  în-   cuvintele  de  înaltă   apreciere  ce   (Ager
                              luate  de   In  decurii  ultim ilor  6  ani  s-a  ac­  m uncii;  salariul  real  a  crescut  cu  35   re,  cooperativele  aqricole  de  produc­   le-au  fost  adresate.
                              a)  vc;ifi-                               la  sulă  faţă  de  media  anului  1959.  s-a   ţie  s-au  întărit  din  punct  de  vedere   vătămînt  şi  sănătate   a   CC.   al
             I   .   I.)  •  ¿cec*,  previrle-   centuat  prdcsu)  dc  diversificare  a  ra­  înregistrat  o  creştere  simţitoare  a  ve­  economic  şi  organizatoric,  suprafeţele   P M R .  Au  luat  cuvîntul,  profesorul  c-   In  pagina  a  lll-a,  rel
          • Uipi.   ww  D,.rJC  sîni  îşc-  murilor  şi lubramurilor  industriale,  a   niturilor  ţărănimii.  Aprovizionarea  cu   aqricole  sint  valorificate  mai  superior,   S-a  dat  citire  decretelor  privind   merit  îoan   Nimiţan,  de  la  Şcoala
          solid  pe  temelia  realizărilor  de   crescut   ijmplexitatea  şi  varietatea   mărfuri  a  populaţiei  s-a  îmbunătăţii,   asigurind  producţii  sporite  la  hectar.   conferirea  titlu lu i  de  „învăţător  E-   medie  „Ştefan  cel  M are"  din  Su­  cu  privire  la  conferire«   C;
                                                                                                                                                                                ceava,  învăţătoarea  emerită  Domo-
                                       produselor|realîzate,  capacitatea  in ­
          acum.  pe  marile  succese  cbţi-                             s-a  intensificat  construcţia  de  locuin­  Ca  rezultat  al  dezvoltării  economiei   merit  al  Republicii  Populare  Ro­                Titluri  şi  Ordine  unor  cadre
          :n  inlăptuirca  planului  de  6pni   dustriei  dtjn  valorifica  la  nivel  su­  ţe,  ceea  ce  a  făcut  ca  aproape  un   întregii  ţări,  al  sporirii  producţiei  in ­  mâne",  „Profesor  Emerit  al  Republi­  koş  Piroşka  din  comuna  Joseni,  ra­  didactice.
        perioadă  deosebit  de  im portata   perior,  reşcele  naturale  ale  ţării.  milion  de  oameni  să  se  mute  in  lo­  dustriale  şi  aqricole,  creşterii  veni­  cii  Populare   Române",   „O rdinul  ionul  Gheorghieni,  profesorul  eme­
        V'Sâvîrşirca  construcţiei  sodalfcle.   Infăoiui/p  amplului  proqram  de  in-   cuinţe  noi,  s-au  construit  noi  cămine   tului  naţional,  s-a  îmbunătăţii  in  per­
         ii   si  şi  îndrumaţi  de  partid, on-   vestihi  pru/ăzut  în  Directivele  Con­  sludenleşli  şi  alte  aşezăminte  de  in­  manentă  nivelul  de  trai.
             ncii  de  pe  întreg  cupri|su1   gresului  olIII-lea,  a  determinai  schim­  teres  social-cultural.  In  ultim ii  5  ani,  din  fondurile  sta­                                                   Juriul  va  alege  din  lucrările  pre­
            sire  au  muncit  cu  talent,  «lan   bări  adinei în  economia  tării  ppăstre.              tului  s-au  construit  şi  dat  in  folo­  In  legătură  cu  eternizarea  memoriei                     miale  pe  acelea  ce  urmează  a  ii  rea­
         erqie  pentru  îndeplinirea  s.rci-   Au  fost  cmstruile  noi  combínate  şi   Aslă/î,  în  anul  celui  de-al  IV-lea   sinţa  oamenilor  muncii  din   regiune                                        lizate  in  Oraşele  Bucureşti  şi  Cluj
        r  trasate  de  cel  do-al  111-îca  Con-   mari  comjlexe  industriale  moderne.   Conqres  al  parlidului,  România  înfă­  15.800  apartamente,  din  care  numai                                       Totodată,  Comitetul  de  Stat  penlru
          il  partidului.  Ei  au   dobîidit   S-a  imbujătăţit  repartizarea  terito­  ţişează  tabloul  unei  ţări  în  plin  avint.   anul  trecut  4.000,  iar  din  fondurile  pro­                          Cultură  şi  Artă,  la  recomandarea  ju ­
     Accese  istorice,  in  ridicarea  pi  o  rială  a  foitelor  de  producţie  prin  dez­  cu  o  economie  socialistă  m ultilateral   prii  s-au  construit   aproape   12.000   lui  Glisorghe  Qheorghiu-Dej  riului.  va  acorda  comenzi  pentru  rea­
    treaptă  mai  înaltă  a  bazei  tehneo-   voltarea  nai  accentuată  a  reqiunilor   dezvoltata,  în  care  industria  cunoaş­  apartamente.  In  anul  1964  s-au  dat  în                                   lizarea  de  bnsturi  ate  lui  Gheorqhe
    materiale  a  socialismului,  în  temi-   în  trecui  rămase  în  urmă.  In  toate   te  un  continuu  proces  de  perfecţio­  folosinţă  37  şcoli  cu  155  săli  de  cla­  In  baza  hotărîrii  Comitetului  Cen-   în  Piaţa  „Gheorghe  Gheorghiu-Dej"   Gheorghîu-Dej,  ce  urmează  a  fi  a-
    narea   cooperativizării   aqhculUrii,   regiunile  ţării,  odată  cu  construcţia   nare  şi  adaptare  la  cerinţele  progre­  să,  15  cămine  culturale,  un  cinemato­  tial  al  Parlidului  Muncitoresc  Ro­  din  Bucureşti  şi  Piaţa  „Păcii"  din   şezale  la  instituţiile  prevăzute  în  Ho-
    r.  >re  a  marcat  încheierea  procealui   de  obiectvc  industriale  au  fost  rid i­  sului  tehnic  contemporan,  iar  agricul­  graf,  un  club  şi  alte  edificii  social-   mân.  a  C onsiliului  de  Stat  şi  a  Con­  Cluj.  tărîrea  privind  eternizarea  memoriei
    de  făurire  a  relaţiilor  socialiste  in   cate  noi  cartiere  de  locuinţe  şi  in ­  tura  socialistă  pune  în  valoare  tot   culturale.  siliului  de  M iniştri   al   Republicii   Concursul  este  deschis  tuturor  celor   lui  Gheorghe  Gheorghiu-Dej.
  I inireaqa  economie.               stituţii  s>cial-cullurale.  Construirea   mai  larg  noile  ei  rezerve;  toate  re­  Tovarăşi,       Populare  Române,  referitoare  la  eter­  cc  doresc  să  participe  individual  sau   Concurenţii  pol  obţine  regulamen­
                                      de  noi  olicctive  industriale  şi  înzes­  giunile  şi  raioanele   ţării  cunosc  o   Dezbaterea  proiectelor  de  Directive   nizarea   memoriei   lui   Gheorghe   în  colectiv.  tul  concursului,  precum  şi  orice  alte
                                      trarea  eeor  vechi  cu  tehnică  nouă,   viaţă  social-economică  intensă.  înflo­  de  căţre  oamenii  muncii  din  regiune   Gheorghiu-Dej,   Comitetul  de  Stat   Termenul  de  prezentare  a  machete­  inform aţii  necesare  la  Consiliul  A r­
                                      ridicarea  calificării  m uncitorilor  au   reşte  cultura  nouă  socialistă,  creşte                  penlru  Cultură  şi  Artă  organizează   lor  este  l  decembrie  1965.  telor  Plastice  din  Comitetul  de  Stat
      In  anii  şesenalului,  producţia  inlus-   dus  la  CDŞterea  productivităţii  mun­  an  de  an  bunăstarea  oamenilor  mun­  a  constituit  un  prilej  de  caldă  şi  una-  un  concurs  public  pentru  realizarea   Concursul  este  dotat  cu  mai  multe   pentru  Cultură  şi  Artă.  Uniunea  A r­
    trială  a  depăşii  considerabil,  atîl  ca   cii,  la  îmbunătăţirea  simţitoare  a  ca-  cii  de  la  oraşe  şi  sate.  (Continuare  !n  pag.  3-a)                      premii.                            tiştilor  Plastici  şi  Filialele  U.A.P.
   -  volum  cit  şi  ca  ritm,  prevederile Di­                                                                                             statuii  lui  Gheorghe  Gheorghiu-Dej
   re c tiv e lo r  Congresului  al  lll-le i  al
                         5633. ^
  i
                                                                                                                                                                                I
   1   2   3   4   5   6