Page 10 - 1965-07

Pog. 2 Dramul socialismului NR. 326^
V i

P E N A tilS T K A L E PAGIN ALBUMUL SESEŞ - 1965

IIUNEDORENE

B r u m a i

întreprinderea
iores-
Sffl tiorî» din Sebeş o împă­ restier, fală de 185 kilo ­
metri planificaţi...
durit m ultim ii 2U de lată, prezentat laconic,
ii ani peşte 23.001). dc hec­ un tablou al realizărilor i n i i o r i t o r
oblinule în economia fo­
tare cu specii de valoa­
re şi repede crescătoare, restieră a raionului.
ne-a declarat tovarăşul Poale că cifrele pre­
Victor Aslău, directorul zentate spun puţin. Dar
întreprinderii. Împădu­ oamenii tu care am stal
E rim anual o suprafaţă de vorbă au spus
L de teren echivalentă cu mult. Am reţinui in al
mod
noţiu­
deosebit
cea care se exploatează...
nea de bunăstare, con­
Au sporit mult indicii
de utilizare a masei lem­ fort, demnitate, de viată
noase; aşa, de exemplu, de om şi acolo, in inima
n în 19G5 realizăm un in­ pădurii, unde — aşa cum
ne spunea un bătrin fo­
dice de utilizare de 66
restier — in anii bur­ r i c u l t u r i i
la sulă la iaq, fată dc 42
ghezo * moşierimii ,,te
]a sulă cit era in 1959... duceai ca să nu mai ştii
Valoarea producţiei glo­ mei tu de tine". Astăzi
bale a crescut în anii şe­ pădurea este o adevăra­
tă uzină; munca manua­
senalului cu 18,4 la sută,
lă, grea şi periculoasă, a
iar valoarea producţiei dispărut; mecanizarea a
marfă cu 63,6 la sulă.. pus stăptnire pe fiecare
Un mare avhu a luat în­ parchet, pe fiecare ope­ In dezvoltarea agriculturii ra­
treprinderea noastră în raţie. ionului, un rol important l-a
avut mecanizarea. Gospodăriile
ce priveşte mecanizarea Fotografia noastră re­ La fabrica Sebeşul" impresionează în primul rînd cifro
şi extinderea metodelor dă un aspect de la Ex­ core indică creşterea productivităţii muncii : in 1965 cu 106 agricole de stat dispun de nu­
meroase maşini şi tractoore, ior
valoroase de lucru. Ain ploatarea forestieră Va­ lo sută mai mult decit în 1959. Dar pentru cel care a cunos­ pentru o veni în sprijinul me­
introdus in producţie un lea Recii. Lemnul este cut fabrica în 1959, şi o vede acum, totul pare cit se poote de canizării lucrărilor ogricole din
mare număr de mecanis­ adus aici cu funicularul, firesc. Maşinile vechi au fost scoase şi în locul lor ou fost sectorul cooperotist, în raion o
instalóte altele noi In secţia depănat aproape toate maşinile
me de productivitate ri­ apoi încărcat pe autoca­ fost înfiinţată o staţiune de ma­
sînt noi ; şi la fel în secţia dublu cilindru, la fel în secţia în­
dicată, am construit 280 mioane şi transportat la cheiat. şini şi tractoare care s-a dez­
kilom etri de drum fo­ Sebeş. voltat de la un la altul. In pre­
In fotografie : un aspect din secţia încheiat.
zent S M.T. Miercurea porticipă
la mecanizarea agriculturii ra­
ionului cu 267 tractoare (în 1959
3 » dispunea doar de 73 tractoare),
112 combine, (citeva prezentate
în fotografia alăturată), 270 se­
Lemnul — bogăţia seculară î mănători de păioose şi porumb,
42 cultivatoare, 28
l « f e l a munţilor Sebeşului -— îşi gă­ meconice şi alte utilaje.
cositoar/
în
chiar
seşte valorificarea
Gospodăriile ogricole de stat
Sebeş ; unitatea de industria­
m m lizare de aici ¡1 prelucrează la V profilate pe zootehnie (Miercu­
rea — Petreşti), pe lingă me­
un nivel tehnic ridicot.
canizarea lucrărilor agricole, ou
Şi oîcî, ca de altfel în toate introdus mecanizarea şi în sec­
A nizarea a pătruns deosebit de torul zootehnic pe scară din ce
întreprinderile raionului, meca­
în ce mai largă.
mult în ultimii ani. Am întilnit
gatere fabricate la Brăila, pre­
cum şi gatere aduse din străi­
nătate de tipul ,,Hercules"- şî
PJEsterer". Ceî care le folosesc
le apreciază ca maşini de înal­
tă productivitate.
O dată cu înzestrarea teh-
nică s-a pus un deosebit accent Corespunzător cu creşterea
pe creşterea cadrelor. Mulţi efectivului de animale, coope­
rativo agricolă de producţie din
dintre cei întilnîţi sînt tineri
Răhău a mărit numărul şi co-
core au învăţat meseria în anii pacitatea construcţiilor zooteh­
şesenalului. nice.
t a , . Asemenea construcţii au fost
ridicole lo fiecare cooperativă
agricolă de producţie din raion.
In total in anii şesenalului s-au
S K fiB B E construit 85 grajduri, 32 saiva­
ne, 32 moternităţi şi 24 hale
in emlud tutui'üe p.eeoeupiieilot pentru păsări.

- I ~
O dezvoltare
continuă o cu­
noscut cultura. In Atît gospodăria agricolă de
anul acesta nu­ stat din Apoldul de Sus, core
mărul căminelor are profil viti-pomicol cît şi
culturale la sate cooperotivele de producţie din
o crescut la 47. raion, in ami 1959— 1965 şi-ou
La acestea, cît şi sporit continuu suprafeţele de
la casa raională vii şî livezi prin noi plontoţii
din oraşul Sebeş, efectuate pe terenuri în pan­
activează 60 echi­ tă şi slab productive. In aceas­
pe de teatru, 36 tă perioodă G AS. Apoldul de
coruri, 7 echipe Sus a plantat circo 100.000 bu­
de fluieraşi, 14 căţi pomi din care 45.000 în
fanfare. 67 for­ masiv , pe 74 hectare. In ace­
maţii de dansuri, laşi timp cooperativele agricole
14 brigăzi artis­ de producţie din raion au făcut
tice de agitaţie plantaţii noi de viţă de vie pe
şi 6 tarafuri. Nu­ o suprafaţă de 127 hectare şi
mărul artiştilor a- au mărit livezile cu pomi fruc­
matori trece de tiferi cu încă 216 ho.
5.000. Fotografia alăturată ne înfă­
In fotografie : ţişează un aspect dintr-o livadă
Casa raională de ¡ 5 «
cultură. a G.A.S Apoldul de Sus.

S-o creat o puternică bază
materială pentru învăţămint ;
în onul şcolar 1964-—1965 au
funcţionat în raion 3 şcoli me­ o © tarea a cîte 32—35 hectare cu viţă
dii, frecventate de aproape Pe o linie ascendentă s-o situat preocuparea pentru o- f LIX [* u i v ă z u t a s t ă z i dc vie şi 60—70 lia cu livezi iu fie­
care an. ajungind în 1070 la o su­
1.000 de elevi. In întregul ra­ crotirea sănătăţii oamenilor muncii. La Miercurea am întilnit prafaţă d i livadă de peste 1.000 ha
ion s-au construit în ultimii ani un spital, la Sebeş o policlinică roională cu 14 servicii me­ şi 1.050 ha de vie.
peste 100 săli de clasă noi.
dicale. Am mai aflat că în raion există două dispensare spe­ In zootehnie, pc lingă creşterea
Fotografia noastră este rea­
cializate, două dispensare de întreprindere şi 21 circumscripţii in continuare a electivului dc ani­
lizată din laboratorul Şcolii me­ Gînrluri şi planuri înălţătoare ! Sebeş — in baza prevederilot pro­ mai la sortimentul ciorapi de relon male, atenţia va fi îndreptată spre
sanitare. Aceste unităţi sînt deservite de circa 60 medici şi
dii din comuna Miercurea, una Aşa curo inălţătoar este măreţul iectelor de Directive, a propuneri­ producţia va li cu 200 la sulă mai sporirea continuă a producţiei de
200 cadre medii sanitare, lor oamenilor muncii — ne-a pre- mare decit in 1965. In acest timp
dintre cele mai frumoase şcoli program a) partidului, sintetizat în lapte şi carne. La sfirşilul cincina­
In fotografie : Dispensorul medical din Cilnic. proiectele de Directive ale Congre­ zental-o tovarăşul Gcorgc Homnş- producţia globală anuală va creşte lului, numai in cooperativele agri­
din raion.
sului al IV-lca, Dcschizînd larg dru­ iran,u. prim-secretar al comitetului faţă de realizările anului 1905 cu cole de producţie numărul bovine­
mul iniţiativei creatoare, istoricele raional de partid : circa 40 la sulă. lor va ajunge la 1 60(i>capele, al ovi­
documente ale plenarei CC. al — Referindu-ne la industrie, pu­ M u ll se vor dezvolta in viitorul nelor la 35.000 şi se vor creşte anual
P.M.R. din 31 mai — 2 iunie a.c„ tem afirma că există posibilităţi şl cincinal şi Fabrica de hirIie din circa 6.000 porci şi 35.000 de pă­
au entuziasmai masele dc oameni ai resurse ea fiecare întreprindere să Petreşli, Fabrica „Căprioara" din sări. Producţia anuală de lapte va
muncii, mobilizinuu-le in căutarea ajungă să realizeze la siîrşilul anu­ oraşul Sebeş precum şi întreprinde­ fi in medie de peste 35 000 hi. iar
noulu>, in descoperirea si folosirea lui 1970 o producţie cu mult spo­ rea raională dc industrie locală. produciia de carne in greutate vie
tuturor rezervelor. Sropul căutărilor rită faţă dc cea a ultim ului an al Agricultura, care în economia ra­ dc circa 1.150 tone.
— ţelul indicai de partid : atinge­ şesenalului. Accasla se reflectă in ionului nostru ocupă un loc im por­ M ult se vor dezvolta şi gospodă­
rea in următori cinci ani a unor planurile dc perspectivă ale între­ tant. va cunoaşte in viilo r o dez­ riile aqricole de stat. G.A.S. Petreşli.
indicatori r.cm aiîntîlniţi in tară, in prinderilor respective. întreprinde voltare şl mai marc şi o dală cu pe lingă creşterea electivului de
toate domeniile ; in industrie şî a- rea forestieră din raionul nostru şi-a ea sc vor accentua transformările animale şi sporirea productivităţii
griciilturâ. în ridicarea nivelului preconizat, de exemplu, ca în anii viitoare din satele noastre. In p ri­ lor. va extinde suprafaţa dc vie dc
bunăstării materiale şi social-cul- viitorului cincinal să exploateze a* mul rind, producţia de cereale in la 131 ha în prezent la 230 ha şi va
luralc a celor ce muncesc. nual un volum de masă lemnoasă cooperativele agricole dc producţie planta cu pomi o suprafaţă de 297
Şi la acest încă un pas înainte, duYu (aiă cJe realizările anului va spori in anii 1966— 1C70 laţă de ha. Producţia medie dc lapte va
oamenii pornesc de la realizările 1965. media ultim ilor cinci ani : la griu creşte de la 3.000 litri la 3.400 li­
înfăptuite, dc la experienţa acu­ La creşlerea producţiei în indus­ cu circa 300 kg la hectar, la porumb tri pe cap dc vară furajată. De a-
mulată in decursul anilor de muncă tria uşoară cu 50-55 h sulă iu ur­ cu 400—450 kg, iar la slecla de za­ semenea. G.A.S. Miercurea îşi va
avinlală pentru apîicarca iu viaţă mătorii cinci ani — aşa cum se hăr şl cartofi cu cel puţin 1 500 kq mări numărul de bovine şi păsări
a politicii partidului nostru. Planu­ prevede in proiectul dc Directive la hectar. Aceasta prin extinderea ajungind în v iîlo ril ani la o în­
0 rile lor şi le-au făcut cunoscute cu — işi va aduce contribuţia şi Fa soiurilor şi hibrizilor de marc pro­ cărcătură dc 75 bovine la sula dc
ductivitate, prin mărirea suprafeţe­
0 prilejul insuilcţitelor dezbateri ale b rivj de ciorapi şi tricotaje hectare, jar G.A.S. Apoldul de Sus
f p ş i j rn proiectelor dc directive ale Congre­ „Sebeşul11. Prin folosirea moi judi­ lor îngrăşate natural şi chimic, va deveni o unitate mare proefe
sului al IV-lca al Partidului M un­ cioasă a suprafeţelor de producţie, creşlerea gradului de mecanizare a cătoarc in ramura vili-pomicolâ.
9 ? I | citoresc Rom,în. Puse unele lingă cu mici amenajări şi dolari cu ma­ lucrărilor şi scurtarea poriodei de
É jfc « : ¡Ú Acestea sini in mare obiectivele
altele, ele formează tabloul viiîo- şini noi. in următorii 2-3 ani fa­ lucru. penlru înfăptuirea cărora vor mun­
ruiui, aşa cum ¡1 văd oamenii as­ brica va creşte producţia indus­ De asemenea, se vor extinde su­ ci cu entuziasm toţi oamenii din
& & ^ tăzi. Sinteza dezvoltării raionului trială la toate sortimentele. Nu­ prafeţele de livezi şi vii prin plan­ raionul nostru...
&