Page 101 - 1965-07

tR Ö LtTÄ ß D IS TOÄTt TARIR, U W P -V X í
C O N S ILIU L DE STAT
AL

REPUBLICII POPULARE R O M Â N E

P E C E E T

PENTRU CONVOCAREA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE

In temeiul articolului 37 punctul 1 din Constituţie,
CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMANE CONVOACĂ IN SESIUNE MAREA ADU
NARE NAŢIONALA IN ZIUA DE 20 AUGUST 1965, ORA 10 DIMINEAŢA,
Preşedintele Consiliului de Stat
MARTI 27 IULIE 1965 4 pagini, 25 bani Bucureşti, 26 iulie 1965, CHIVU STOICA
ANUL XVII NR. 3289

RĂSPUNDEM CU ELAN LA MUNCÀ PENTRU ÎNFĂPTUIREA

MĂREŢELOR OBIECTIVE

DIN TOATĂ INIMA F O R ţ E

SPORTFE STABILITE DE CONGRES

CHEMĂRI ţiile şi mijloacele necesare străba­ eficace măsuri tehnîco-orqanizatorice,

terii drumului spre o nouă treaptă să promoveze cu lot curajul tehnica
electivele de m uncitori, ingineri şi tehnicieni din uni- a civilizaţiei socialiste. nouă pentru a asiqura creşterea con­
Tovarăşul Nicoloe Ceauşescu a-
tâţileîconomîce ale regiunii noastre, ţăranii cooperatori arăta în cuvîntul dc închidere a Con­ tinuă a productivităţii agregatelor,
îmbunătăţirea calităţii fontei şi redu­
şi ceilţi oameni ai m uncii au raportat cu mindrie parti*
PARTIDULUI duluică in întrecerea desfăşurată în cinstea celui de-al gresului : ,,Acum hotâritor va fi cerea preţului ei de cost. Avem toată
convingerea că procedînd astfel, vom
munca polîtîcâ-organîzatorică". Or,
IX-le Congres al P.C.R. au obţinut cele mai frumoase
realiiri. însufleţiţi de programul măreţ de înflorire a pa­ nouă, furnaliştilor ne revine sarcina înscrie în viitor pe graficele întrece­
rii realizări si mai frumoase. Aceasta
de a contribui la creşterea producţiei
triei revăzut în documentele Congresului, ei continuă să de metal — unul din etaloanele civi­ este acum dorinţa noastră, a tuturor
Timp de 6 zile oamenii muncii pline a capacităţilor de produc­ munască cu şi mai mult elan, ridicînd mai sus făclia în­ lizaţiei. Pentru aceasta, colectivul furnaliştilor şi nu vom precupeţi nici
ţie, şi a întregii experienţe cîşti- trecu socialiste, pentru îndeplinirea exemplară a sarcini­ secţiei noastre, 6ub îndrumarea orga­ un efort pentru a-i da vială.
din patria noastră au urmărit cu lor i plan şi a angajam entelor anuale, pentru a crea
profund interes lucrările celui de*o! gote de-a lungul anilor, aşa încît incedin ultima parte a anului în curs condiţiile succese­ nizaţiei de partid, va dezvolta pe mai GH. COMŞUŢA
iX-lea Congres al Partidului Comu­ marele eveniment să fie cinstit cu lor n viitorul cincinal. departe experienţa dobindită în între­
cerea socialistă în cinstea Congresu­
nist Român — eveniment ce vo ră- tot ce pot să dea mai bun. Ca lui. Birourile organizaţiilor de bază
mîne înscris cu litere de aur in is­ urmare, pe panouri au fost înscri­ vor merge şi pe mai departe pe an­
toria patriei 'şi în inimile fiecăruia se adevărate vîrfuri de producţie. trenarea celor mai competenţi comu­ In secţiile întreprinderii Vis-
dintre noi. Marele forum ol comu­ Realizărilor de moi înainte li s-au co2a din Lupeni se desfăşoară
niştilor o făcut bilanţul unei oclivi- adăugat olte mii de tone de fontă, nişti, muncitori, ingineri şi tehnicieni o susţinută întrecere. Obiecti­
oţel, minereuri şi diferite alte pro­ la rezolvarea problemelor ce. le ri­
tăţi rodnice, plină de abnegaţie şi Dorind furnaliştilor vele principale sint cantitatea
pasiune, desfăşurată de întregul duse peste plan. dică îmbunătăţirea procesului de pro­ şi calitatea producţiei. Un loc
popor, sub conducerea înţeleaptă ducţie, pe repartizarea de sarcini de frunte in întrecere il ocupă
a partidului, în perioada dintre Să ne angajăm tovarăşi Printre oclîvele de muncă minereurilor în prăjitoare, evitarea concrete membrilor de partid cu ex­ şi depăuatoarea Lucreţia Mo-
conu (in fotografie).
Congresul ol V lll-lea şi Congresul mineri, siderurgişti, construc­ de la C.S. Jnedoara care au pierderilor de aer cald la caupere, perienţă. Ele vor îndruma conduce­
al IX-lea, a stabilit programul dez­ tori şi toţi ceilalţi oameni ai înscris in «rna perioadă rea­ efectuarea zilnică şi minuţioasă a re­ rea secţiei, cadrele tehnico-ingine- Foto: V. ONOIU
voltării m ultilaterale şi înfloririi tu­ muncii din regiunea Hune­ lizări deosde pe graficele în­ viziei şi altele. In acest scop, con­ reşti să chibzuiască asupra celor mai
turor dom eniilor vieţii economice, doara că vom lucra aşa în trecerii soiisle este şi cel al ducerea tehnico-cdmînistratîvă a
sociale şi culturale a patriei, în cit, pe viitor, aceste vîrfuri secţiei 1 ii*le. Strădania Jur­ fost îndrumată să ia o seamă de
urm ătorii ani. o aprobot in unani­ de producţie să devînă rea­ naliştilor aici in aplicarea măsuri tehnico-organizatorîce prin­
mitate noul Statut al Partidului Co­ lizări obişnuite. Chemării în­ iniţiali vei a realiza Şi de­ tre care : creşterea consumului de Program ul unei noi etape spre fericire
munist Român. flăcărate adresată de Con­ păşi anqaientul Ia tontă, cu gaz metan, respectarea nivelului
Pentru a cinsti cum se cuvine gresul al IX-lea al Partidu­ cocs econisit, a dat cele de încărcare optimă a furnalelor, nul 1970, circa 30 la sută din volu­
ocest eveniment de seamă, comu­ lui Comunist Român, munci­ mai boqaroade. Mai concret întocmirea unor grafice pentru re­ Aplecat deasupra machetei noului ţie şi interes documentele adoptate
spus, coimul specific de cîmp minier de la Mesteacăn, tov. de cel de-al IX-iea Congres al P.C.R. mul total de masă lemnoasă exploa­
niştii, toţi oamenii muncii din fa ­ torilor, ţăranilor, intelectuali­ cocs re3t de ei este cu vizii şi reparaţii etc., iar organiza­ Teodor Pog, inginerul şef al I.M. Ţe- Creşterea veniturilor ţărănimii în ur­ tată de întreprinderea noastră se va
brici şi uzine, din exploatările m i­ lor, întregului popor, de a peste ÎOCJ pe tona de fontă ţia de bază a încredinţat sarcini bea, trecea în revistă rezultatele „la mătorii 5 ani cu circa 20 la sută, aşa realiza pe această cale. Paralel, da­
niere, de pe ogoare, din fiecare munci cu perseverenţă şi e- mai mic ît cel planificat. precise unor membri de partid cu zi" ale activităţii desfăşurate de e- cum se prevede in Raportul prezentat torită sporirii gradului de mecanizare
colţ al ţării, şi-ou concetrot tot ta ­ lan, de a-şi pune entuzias­ Fireşte1 obţinerea unui a- exp.rienţă şi bine pregătiţi profe­ chípele de mineri de la înaintări. la Conqres de tovarăşul Nicolae la operaţiile de fasonat, 6Cos-apropiat
lentul şi energia lor creatoare. în­ mul, talentul şi capacitatea semenea?zullat. menţinerea sional. Ing. Alexe Doboli de pildă, — Lucrările se află intr-un stadiu Ceauşescu, este o sarcina pe deplin şi încărcat in proporţie variind între
drumaţi de organizaţiile de partid creatoare în slujba îndeplini­ şi dezvtfea lui, avindu-se a primit sarcina de a se ocupa de destul de avansat — ne spunea el. realizabilă şi în cooperativa noastră. 70 si 100 la sută, datorită extinderii
ei au chibzuit asupra celor moi e- rii sarcinilor trasate de Con­ in vede specificul secţiei, asigurarea funcţionării furnalelor Deschiderea noii mine va constitui In viitorii ani ne-am qîndil să dez­ sistemului de organizare a muncii în
ficiente măsuri, asupra tuturor re­ gres, pentru realizarea unui presupuipe lînqă un entu­ cu o temperatură cît mai ridicată un nou pas spre sporirea producţiei voltăm şi ramurile zootehnică şi po­ brigăzi complexe cu plata in acord
zervelor ce pot fi folosite, aşa încît nou avint al economiei na­ ziasm d^bit in muncă, şl a- a aerului insuflat, iar ing. laan Bo- de cărbune, sarcină care, aşa cum se micolă, pentru care avem condiţii global, in proporţie dc peste 85 la
plicareaiui complex de mă­ precizează în Rezoluţia Conqresului sută, indicele de utilizare va creşte
angajamentele luate in întrecerea ţionale, dezvoltarea culturii loga de stabilirea celor mai juste bune. La sfîrşitul planului cincinal la aproape 70 la sută.
socialistă, să se transforme in mi­ şî ridicarea nivelului de trai suri chiîle, lată ce ne-a re­ reţete de dozare şi respectarea al IX-lea al P.C.R., va contribui la numărul vacilor de lapte şî al a ni­ — Congresul al IX-lea al P.C.R. a
realizarea ritmurilor susţinute de dez­
nunate realizări pe drumul înfăp­ al oamenilor muncii, pentru latat înrest sens tovarăşul procesului tehnologic la încărcare. voltare economică, prin valorificarea malelor puse la îngrăşat se va du­ trasat un vast program de dezvoltare
tuirii propriilor năzuinţe, spre cul­ înflorirea scumpei noastre VALEN BRAUNER. secre- M aistrului M ihai Hrizea i s-a încre­ raţională şi eficientă a resurselor bla, la fel ca şi suprafaţa de te­ a patriei, de înflorire a economiei şi.
mile însorite ale comunismului. ^poTrîr - România socialistă, ■ tarul anizaţici de bază dinţat sdreina de a se îngriji de tării şi introducerea îa-circuitul ..eco­ ren ocupată cu livezi. Acest lucru culturii. Din documentele Conqrcsu-
Alături de toţi oamenii muncii- pentru noi victorii ale măre­ P.C.R. schimbul D. buna funcţionare a prăjifoorelor şi nomic a noi materii prime. ne va'permite să obţinem' îu&emnăte lul se desprind sarcini de mare răs­
din potrio noastră, minerii Văii Jiu­ ţei noastre cauze — cauza îmbunătăţirea procesului de prăji- Concentrarea şî centralizarea venituri băneşti, ceea ce va conduce pundere şi pentru colectivul nostru
la ridicarea nivelului dc trai al mem­
lui, minerii din M unţii Apuseni şi socialismului si comunismu­ — Totul de la hotărlrea re a sîderitei. M aiştrii loachim To- producţiei, precum şi ridicarea ca­ brilor cooperatori. de muncă — ne-a relatat frezorul
Poiana Ruscă, siderurgiştii din H u­ lui, cauza păcii, sâ-i răspun­ comuniştilor a Intreqului colectiv caci şi Horia Anahel au fost repar­ lificării minerilor, sînt două din di­ Intr-unui din parchetele I.F. Baia Nicolae Negrea de Ia Atelierele cen­
nedoara şi Călan, constructorii, au dem din toată inima prin de muncitotehnicieni şi ingineri tizaţi să răspundă c!e sectorul cau­ recţiile principale spre care vom o- de Criş, 1-ăm intîlnit pe inginerul trale Gurabarza, aflat in schimbul de
fapte tot mai deosebite. din cadrul f°i noastre de a cinsti rieuta activitatea întreprinderii noas­ după-amiază.
înmănuncheat în buchetul lor de pere, losîf Feher de buna funcţio­ Nicolae Torfor, directorul întreprin­ Alături de freza la care lucra se
fapte realizarea peste plan în p ri­ cu rcsilizăriosebiie lucrările celui nare a instalaţiilor de pe terenul tre în anii cincinalului Folosirea derii. La întrebarea noastră „Cum găseau cîteva roii dinţate folosite la
mul semestru al anului o mai mult SA NU PRECUPEŢIM NICI UN de-al IX-leanqres a) P.C.R. Aceas­ de încărcare. In felul acesta s-a asi­ din plin a mijloacelor mecanice în vedeţi dezvoltarea întreprinderii in Uzina de preparare din Gurabarza
transportul pe căile principale şi în
de 20.000 tone oţel, 46 000 tone EFORT, SA DEPUNEM TOT TA­ tă hotărire'st manifestată cu oca­ gurat nu numai aplicarea întocmai a abataje, tăierea cu exploziv si cio­ anii cincinalului, tov. ing. Todor — Dc cîteva minute au fost recep­
fontă. 46 000 tone minereu de fier, LENTUL Şl CAPACITATEA NOAS­ zia luluroilunărilor generale ale celor mai judicioase măsuri, ci si con­ cane de abataj. în proporţie de 100 ne-a relatat : ţionate de către C.T.C, a continuat
grupelor
organizaţiile bază, ale
numeroase alte produse, precum şi TRĂ, TOT ENTUZIASMUL, PENTRU sindicale i* consfătuirile de pro- trolul permanent «I organizaţiei de la sută, precum şi încărcarea meca­ — Am luat cunoştinţă cu depli­ el. Am primit calificativul foarte bine.
0 45.000.000 lei economii la preţul duclie ce avut loc de la anunţa* partid asupra modului cum sini tra nică a cărbunelui în proporţie de nă satisfacţie de conţinutul docu­ Sînt bucuros pentru aprecierile pri­
de cost. Bucuria cu care ei au pri- A FI LA ÎNĂLŢIMEA SARCINILOR rea în prfl datei marelui eveni­ duse ele în viată. Mai mult. din în­ peste 30 la sulă în anii cincinalului, mentelor prezentate !a Congres. mite, dar tot alît de bucuros sînt
mit documentele prezentate Con­ CE NE AU FOST ÎNCREDINŢATE I ment. C a lo rie stau angajamen­ demnul comuniştilor, s-a creat la fie­ va conduce la dublarea producţiei In Raportul prezentat de tovarăşul Ion pentru că în acest schimb am reuşit
gresului, aprobarea unanimă şi a- SUB CONDUCEREA ORGANIZA­ tele mobperu şi munca ulină de care Ioc de muncă o opinie împotriva şi la o creştere a productivităţii mun­ Gheorqlie Maurer, în care se preci­ să realizez două piese peste plan.
lucrului de mintuinlâ si o atmosferă
taşamentul profund foţă de conţi­ ŢIILOR DE PARTID SA FACEM SA hărnicie. de întrecere însufleţită. cii pînă în anul 1970 de circa 18 la zează că : „In exploatările forestie­ Este o victorie pe care o obţin pen­
tru prima dată. La fel ca mîne, fre­
nutul lor, au prilejuit un nou avînt Pentru această dorinţă unani­ De altfel, muncii entuziaste a prim- sută. Adăugaţi la toate acestea în­ re şi în industria rle prelucrare a zorii Simion Hălmăqeanu şi Cornel
01 întrecerii socîoliste, un nou en­ ARDA TOT MAI VIU FLACARA ÎN ­ mă să di* fapt împlinii, birourile tepitorilor Nicolae Jurca, Kemus locuirea lemnului de mină cu armă­ lemnului es»e nevoie să se perse­ Slanciu din echipa pe care o conduc
turi metalice şi cu boltari din beton
tuziasm în muncă. Comuniştii şi TRECERII SOCIALISTE, MUNCA organizat de bază au chibzuit a- Hritcu, Dumitru Duca, Avram Culda, de marcă superioară şi veti avea ima­ vereze pe linia reducerii la m ini­ au înreqislrat şi ei o producţie re­
ceilalţi muncitori, ingineri şi teh­ NOASTRA SA DEVINĂ TOT MAI supra ccmai eficiente masuri ce a încărcătorilor Nicolae Timoftc. ginea unei exploatări carbonifere mo­ mum a pierderilor si He îm bunătă­ cord, concrelizată în frezarea peste
nicieni din secţiile şi sectoarele trebuiau -ale. In primul rînd s-au Enache Stoica, loan Poslolache şi u ţire a sortării masei lemnoase ex­ plan a cîle 60 capete detaşabile fo­
RODNICA, AŞA ÎNCÎT DIN ABA­ orientat - continua îmbunătăţire derne In care activitatea minerului ploata»», astfel încît să se pună în
tuturor celorlalţi muncitori, ingineri
Com binatului siderurgic Hunedoo- TAJELE, FURNALELE, OŢELARIILE. a procer lehnoloqic si asigurarea şt tehnicieni din cadrul secţiei noa­ sc va rezuma în cea mai mare parte r'ircut"t economic cit moi mult lemn losite la perforatoarele din mină.
ra, de Io Uzina ,,Victoria" Colan, bunei h->nări a agregatelor. Aici la mînuirea maşinilor. Sint contribuţii modeste pe care e-
I.AMINOARELE, DIN FABRICILE $1 stre se datorează în cea mai mare — Avem in faţă programul unei fără tăieri suolimenare". Noî ne-am chipa noastră Ie aduce planului ge­
din exploatările miniere şi din ce­ se cere£*olvale cîteva probleme parte îndeplinirea dorinţei de a ob­ neral de producţie al întreprinderii,
UZINELE NOASTRE. DE PE O G O A- deosebi importante cum s in i: noi etape spre fericire, ne-a decla­ însuşit deja această indicaţie preţioa­
lelalte unităţi economice, ou chib­ ţine cele mai frumoase realizări. rat tov. Nicolae Indrieş, preşedin­ să. Exploaiăm în prezent cu eficien­ sau mai precis, o manifestare a do­
RE, SA PUTEM DA PATRIEI PRO­ stabilire?10*1 mai judicioase reţe­ Documentele Congresului constituie rinţei noastre de a traduce in viată
zuit în oceste zile asupra celor mai DUSE TOT MAI MULTE, LA UN le de rcare, ridicarea tempera­ pentru noi un nou prilej de bucurie tele cooperativei agricole de produc­ tă sporită masa lemnoasă rezultată sarcinile Conqresului al IX-lea al
eficierrte forme de organizare a turii a*i cald, prăjirea corectă a şi entuziasm. Ele au stabilit direc­ ţie din Rişca. Am citit cu multă aten- din operaţiunile culturale. Pină în a- Partidului Comunist Român.
muncif, osupro folosirii cît mai de- NIVEL CALITATIV TOT MAI ÎNALT!

NICI 0 ORA PIERDUTA, NICI UN BOB RISIPIT!

Chemarea înflăcărată este : NICI O ORĂ tivităţi la ariile de tre­ lui operativ pc campa­ pînă acum s-a secerat Geoagiu lucrează zilnic
adresată dc la tribuna PIERDUTA, n i c i u n ier. Cu două zile in ur­ nie. Acolo unde se con­ griul de pe 190 ha. din din plin 4 combine si
celui de-al IX-lea Con­ DOB RISIPIT. mă ei au terminat de statau unele deficiente cele 332 prevăzute. 60 cosaşi, iar la Orăşlie
gres ai Partidului Co­ Sirăbălind ogoarele recoltat, in cea mai cu prilejul controalelor Cele 4 combine lucrea­ s-a strins griul de pe
munist Român, dc a regiunii, de la un capăt mare parte cu forte şi al analizelor făcute ză din plin. Din rindul mai mult de 250 ha din
realiza in mod exem­ la altul, constat! că proprii, griul dc pe În­ în fiecare seară se luau mecanizatorilor se evi­ cele 280 planificate.
plar sarcinile trasate de freamătul muncii nu treaga suprafală (100 măsuri pentru înlătura­ denţiază Victor Carlc- Pe zi ce trece şi la
Congres, îşi găseşte un conteneşte din zori şi ha]. Important de ară­ rea lor, fiind ajutate lan, care în unele zile cooperativa agricolă de
larg ecou şi în rinduri- pină seara. Pe tarlale­ tat este insă faptul că brigăzile sau echipele a recoltat cu combina producţie din Galda, ra­
Ic lucrătorilor din agri­ le aurite îşi dau ¡m il­ secerişul s-a efectuat rămase mai in urmă. cite 16.000— 18 000 Kg ionul Alba, viteza la
cultura regiunii noa­ uire tractorul, combi­ in mai puţin de 6 zile. In prezent mijloacele de griu. Pe primul loc in recoltat se intensifică.
stre. Răspunzind cu en­ na, secera, coasa si După cum ne spunea transport sînt mobiliza­ întrecerea ce se desfă­ Numai ieri, de pildă,
tuziasm acestei chemări, mmuitorii acestora — tov. Emil Furdui, pre­ te pentru transportul şoară intre brigăzi sc cu ajutorul mijloacelor
organizaţiile de partid oamenii, care prin pri­ şedintele Comitetului e- griului la arii, iar trac­ situează ţăranii coope­ mecanizate şi cu forţe
din cooperativele agri­ ceperea şi hărnicia lor xecutiv al Sfatului toriştii execută arături ratori din brigada a IM-a proprii la această uni­
cole de producţie, gos­ răspund prin fapte che­ popular comunal, zilnic de vară. Cu cele 3 trac­ condusă de Iulian Pă- tate s-a slrîns recolta
podăriile de stat şi mării adresate de Con­ au porlicipat la lucru toare aliate aici au fost curaru. Paralel cu se­ de pe mai mult de 50
S.M.T. şi-au pus in cen­ gres. Sub îndrumarea cite 350—400 ţărani co­ arate 50 ha. cerişul sc efectuează şi hectare, ceea ce dove­
trul îmregii lor aclivi- comuniştilor ei nu-şî operatori. Meritul esle Făcînd un alt popas eliberarea terenului de deşte că în cîteva zile
tăti politico-organizato- precupeţesc nici un e- in primul rînd al comu­ lot pe Lunca Mureşu­ paie, fapt ce a permis se va termina secerişul
ricc mobilizarea mase­ fort, întreaga lor acti­ niştilor care au ştiut lui, de data asta la tractoriştilor să execu­ griului de pe cele a-
lor de oameni ai mun­ vitate fiind subordonată să mobilizeze toate for­ Şoimuş. am întîlnit pe te arături pe mai mult proape 400 ha culti­
cii la înfăptuirea mă­ grijii pentru soarta re­ ţele la seceriş, să a- tractoriştii Trandafir de 20 hectare. Aici am vate.
reţelor hotărîri adop­ coltei prezente şi v ii­ sigure folosirea depli­ Suba si loan Avram notat si alte date care Imaginea aspectelor
tate de Congres. Roa­ toare. Vizilind orice u- nă a tuturor forţelor şi recollînd cu combine­ reţin atentia. Dintre a- relatate mai sus se poa­
dele muncii însufleţite nilate agricolă este u- mijloacelor existente. le griul de pe ultime­ cestea consemnăm că te constata în fiecare
pe care o desfăşoară şor să te convingi dc Preşedintele cooperati­ le hectare. Şeful brigă­ de pe întreaga suprafa­ unitate agricolă. Zi de
ţăranii cooperatori şi elanul şi hotărîrea fer­ vei agricole de produc­ zii a doua de tractoa­ ţă cu griu din soiul Be- zi bilanţul activităţii lu­
mecanizatorii pentru mă cu care se munceş­ ţie, Iov Viorel Arde- re, Vlaicu Pop, a Unut zostala s-au recoltat crărilor din agricultu­
‘.% hv: ,-v.v I strîngerea la timp şi te la seceriş. Este greu leanu, inginerul Petru să precizeze că meca­ cile 3,950 kg boabe la ră esle tot mai bogat,
Puia şi brigadierii, fiind
heclar.
nizatorii şi-au făcut pe
fără pierderi a recoltei
cuprins în cîteva
de
aceasta fiind
dovada
se concretizează zilnic rinduri întreaga activi­ sprijiniţi şi îndrumaţi deplin datoria. Combi­ Vizitînd şi unele co­ cea mai grăitoare ce
în mii de tone de griu tate însufleţită ce se de organizaţia de partid nele s-au folosit cu operative agricole de exprimă prin fapte hn-
înmagazinate, in sutele desfăşoară in aceste zi­ au pus accentul princi­ randament sporit, dova­ producţie din raionul tărirea ţăranilor coope­
de hectare eliberate de le pe ogoare. De aceea, pal pe buna organizare dă fiind faptul că re­ Orăştie, la Gooaqlu, ratori şi a mecanizato­
paie şi arate. Pe calen­ ne mărginim numai la a muncii si pe reparti­ coltatul se apropie de Prlcaz, Beriu, Orăştie rilor de a-şi consacra
darul muncilor agricole relatarea cîtorva aspec­ zarea judicioasă a for­ sfirşît. etc, peste tot, pe ogoa­ toate forţele înfăptuirii
din această campanie te mai semnificative în- ţelor de muncă. Cu a- Cu mult spor se lu­ re înlilneşti freamătul vastului program de
ZILELE ACESTEA SE M U N C E ŞT E CU ELAN SPO RIT LA STR RECOLTEI. PESTE TOT de vîrf, principalul o- tilnite. ceasta însă nu a fost crează In recoltat şi la muncii avîntate. Toate dezvoltare a societăţii
A CO LO U N D E S-AU LUAT CELE M A I BU N E M A S U R I D E FO LO D IN PLIN A T IM P U L U I blectiv în întrecerea so­ La Burjuc, raionul I- de ajuns. Principalul lu­ cooperativa agricolă de forţele sînt angrenate noastre adoptat de Con­
PRIELNIC. SE ÎN R EG IST R EA ZĂ O V IT EZA SPO RITA LA STRÎNS>D U LU I BO G AT D E C ER EA ­ cialistă ce se desfăşoa­ lia, ţăranii cooperatori cru este că zl de zl s-a producţie din Deva. In­ în bătălia pentru strîn­ gresul a) IX-lea al
ră Intre unităţi, brigăzi, şl-au mulat centrul de urmărit realizarea In ginerul agronom loan gerea la timp şi fără Partidului Comunist Ro­
LE D IN ACEST AN. Poto: L TEREK echipe şl mecanizatori greutate al Întregii ac­ mod exemplar a planu­ Popa ne-a Informat că pierderi a recoltei. La man.