Page 102 - 1965-07

peg, 2 Dramaf soclalismala Nr. m t
HBBBBR3 p m n B M M o n

A l : T I C A

Cine $i cum

se ocupă de

dintre tineri s-au şl angajat Crainic promite a fi un spune Iov. Constanlin Ma­
„VA CUNOAŞTE O LARGA DEZVOLTARE INVATAMÎNTUl PRO- să depună eforturi pentru muncilor foarte hun. xim, director al grupului
FESIONAL, CARE TREBUIE SA CORESPUNDA TOT MAI BINE SAR­ ca in scurtă vreme sa se Aşa s-a procedat şi la sec­ şcolar din Cugir — cei 8
poată număra printre cei o- ţia maşini-unelte. Oamenii maiştri insirurlori ai şcolii
CINILOR NOI Şl DE PERSPECTIVA ALE ECONOMIEI NAŢIONALE.
viclen l iaţi in muncă. Rola- au fost aproape de elevi. noastre sau ocupat exclu­
SA PREGĂTEASCĂ VIITORI MUNCITORI Şl MAIŞTRI CAPABILI SA tindu-ne acest (apt, pre­ I-au ajutat, l-au încurajat. siv de devii practicanţi,
MÎMUIASCA CU PRICEPERE INSTALAŢIILE, MAŞINILE Şl UTILAJELE şedintele comitetului sindi­ Elevii s-au apropiat cu în­ plus doi maiştri repartizaţi
calului. tov. Traian Stanciu, credere de maşini, de mese­ de uzină La Uzina „30 Dc-
PERFECŢIONATE DE CARE DISPUN ÎNTREPRINDERILE .
sublinia: „Am învălat mult rie. In timpul practicii din cembric^ unde numărul e-
(Din Raportul Comitetului Cenlnil <il Partidului Comunist ultima vreme au fost lăsaţi levilor racticanli a fost
Român, prezentat de tovarăşul Nicolac Ccauşescu la cel dc-nl din experienţa anilor tre­ să lucreze pe maşini dc mult mi mic, de suprave-
IX-lcn Congres). cuţi. Tinerii nu inţeleqeau înaltă tehnicitate, sub su­ ohorea ar s-a ocupat mai­
munca la valoarea ei. $i, praveghere şi îndrumare a- strul Alxandru Buzi.
după cîteva săptămîui de lu­ tentă. Tinerii absolvenţi Bo- Sein (serviciu lui personal
cru, părăseau uzina. Vina loroagă loan şi Cnslca Do­ de la LW.C„ tov, Vlrgil Rap-
întrebările anchetei noas­ tru conducerea tehnică a u- zl de practică maşina pe n-o purtau sinquri ei. Era rin şi-au început recent ac­ cea, ap'da: practica de
tre, privind pregătirea v ii­ zinci, cit si pentru organiza­ care va lucra. Acest lucru tivitatea profesională pe vară do acest an, si promo­
torilor muncitori, anchetă ţiile dc sindicat şi U. T. M. nu s-a întîmplat Insă la Cu- în primul rind a noastră. strunguri copier cu pro- ţia de luncilori intrată a-
realizată in Valea Jiului şi împreună au fost luate mă­ qlr. In practica din timpul Nu li se asigurau condiţii qram. Muncitorul Nicolae cum în producţie au fost
Hunedoara, le-am adresat 1 suri care au prins viată o anului, multor elevi nu le-au corespunzătoare. lipsea a- Mcreurean care s-a ocupat mult sterioare celorlalte.
şl unor tovarăşi din con­ dală cu intrarea elevilor în fost încredinţate maşini pe sistenţa tehnică, maiştrii nu de ei în timpul practicii şi E meriO maiştrilor, al e-
ducerile organizaţiilor de practica de vară. O atcnlic care să lucreze, cfcctuînd maistrul Gheorqhe Fulca Icvilor, al muncitorilor ?
partid şi tehnice, ale între­ deosebită s-a acordat, in a- uneori munci care nu aveau aveau încredere in băieţi, sint numiri de elevii lor.
prinderilor precum şi unor cecaşi şedinţă. problemei tangentă cu pregătirea lor ajutorul lor practic era mi­ Exemplele sint edificatoare. Cred căe rezultatul mun­
lucrători din cele două uzi­ primirii noilor absolvenţi ai profesională. O dată cu mă­ nim. Acum am ponţii altfel cii comic.
ne cuqirene, couducerii qru- şcolilor profesionale. S-a surile luate de comitetul de la drum. Si drumul acesta Fapteharală că s-a mun­
pului şcolar de aici. Răspun­ hotărî! astfel ca, la nivelul partid, celor peste 550 do c- c sigur". Controlul cit mai ine in perioada
comiletului U.T.M , să fie levi veniţi în practica de
surile şi constatările tăcute practicii le vară. Mai ales RECRUTEAZĂ TINERI PENTRU ŞCOALA DE ŞOFERI PROFESIO­
numiţi trei tineri cu o înal­ vară Ia uzina mecanică şi
pe teren Ic oglindesc mate­ şcolii... uzinei rcanice, şcoala a NIŞTI DIN REGIUNE.
tă calificare profesională celor 60 de la uzina „30 De­
rialele dc lată. care să se ocupe îndeaproa­ cembrie" le-au fost create Noi acordat atcnlîe deosebită.
pe de absolvenţii ce si-au condiţii optime pentru a Oare s-<proccdat tocmai
începui munca in meseria a- munci în profesia aleasă. E- ne ...se cere a fi prezent per­ C O N D IŢ II DE ÎN S C R IE R E :
„Jaloane leasă. Menirea lor osie de levii anului II au fost lăsall manent în perioada prac­ bine cîn practica elevilor
a supraveqhea tinerii mun­ să lucreze — sub suprave­ ticii elevilor. In timpul anu­ de la Ina ,,30 Decem­ O să fîe absolvenţi ai şcolii generale de 7 sau 8 ani
A citori. de a se înqriji ca lo­ ghere — sinquri pe maşini, creştem lui, acest control nu s-a brie" a U lăsată doar în
m curile lor de muncă să fie iar cei din anul iutii au lu­ simţit, fapt pentru care nici seama un singur om. aflat O să aibă limita de vîrstâ între 17 ani şi şase luni şi 25 ani
aprovizionate cu materialele crat alături dc muncitorii cadrele... rezultatele nu au fost cele şi el în pttică (elev al sco­ Q să aibă dom iciliul stabil în regiunea Hunedoara.
activitatea necesare, urmăresc preocu­ cei mai lui ni, cărora au fost aşteptate. Ajutorul primit lii tehnic dc maiştri) (?!)
încredinţaţi. Aşa cum apre­
parea maistrului, a tlnăru-
ciază Iov, Nicodim Roşea, la timp a schimbat in bme Poate că icra rău să func­ înscrierile pentru şcoală se fac la sediul E.M. Teliuc pinâ la
lui dc a-şi îmbogăţi cunoş­ dala de 15. VIII. 1965.
noastră" tinţele profesionale şi, mai director general al U.M.C.. aşa Ic vom avea — ne spu­ activitatea praclică din tim­ ţioneze şi ci un caiet care
le creştem
...şi asa cum
„elevii practicanţi au învă­
mult decit atil, se ocupă dc ţat, au lucrat şi învălînd şi ne maistrul principal Nico­ pul verii. să facă veta uzină-scoa-
Încă înainte de perioada ci şi după orele de muncă. lucrind no-ou ajutat si pe lac Rutcovschi. Cerinţele — Pentru cei peste 550 lă, prin CB şcoala să fie
practicii dc vară — îşi înce­ Aceasta este una din mă­ noi. Faptul că încă dc la înalte ale producţiei solici­ de elevi repartizaţi în prac­ încunoştinâ zilnic de re­
pe relatarea tov. loan Cio­ sfirşitul trimestrului III, în tă cadre corespunzătoare. tica dc vară la U.M.C. — no zultatele eticii.
can, secretar al Comitetului surile luate, care şi-a ară­ urma măsurilor luate de co­ Dacă nu ştim să ne ocu­ MINIER „OLTENIA“
de partid la U.M.C. — acti­ tat de pe acum eficienta. mitetul de partid, elevii a- păm de creşlerca lor. nu le
vitatea Grupului şcolar din nului trei au (ost Irccuti vom avea. Noi, ]a turnăto­
Cuqir a fost analizată înlr-o singuri pe maşini, au cunos­ rie, am primit în practică Ancheta întreprinsă in uzinele cugne a constatat C R A I O V A
consfătuire, orqanizată do M unca, cut maşinile — a dus la a- 2“ de elevi, l-am primii în că majoritatea elevilor au fost repartît, in perioada
Consiliul rcqional al sindi­ propierea tinerilor de mese­ primul an. De atunci au tre­ practicii de vară, în sectoarele importai ale uzinelor :
calelor şl Comitetul rcqîo- rie. Aceasta a făcut ca mulţi cut trei. 27 am luat spre maşini-unelte, sculârîe, că au fost încrciţaţi celor mai ANGAJEAZA DE URGENJÂ, PENTRU EXPLOATAREA MINIERA
nal U.T.M., consfătuire in !a dintre ci să-şi scurteze va­ Instruire practică şi tot 27 buni muncitori ; supravegherea şi contrl au fost sus­ MOTRU, MUNCITORI CALIFICAŢI j N MESERIILE DE MINERI $1 AJU­
care au fost scoase la ivea­ canta pentru a-şi începe au absolvit cu rezullate bu­ ţinute ; absolvenţilor şcolii profesionale,*cent intraţi in
lă niullc lipsuri. La cîteva munca. Primirea, condiţiile ne. Recent au intrat în producţie, li s-a făcut primirea cuvenită.rganizaţiile de TORI MINERI.
zile mai tîry.iu am luat cu­ valoarea create — multora dintre ei producţie. Niciunul nu ne
noştinţă de proiectul dc Di­ Ic-au lost incredmlolc ma­ face de ruşine. partid au muncit in strinsâ legătură cu nducerile teh­ Se asigură imediat locuinţă în bloc.
rective ale Congresului al şini noi — au însufleţii ti­ Cuvintele maistrului Rut­ nice ale uzinelor, organizaţiile sindicala de tineret. An­
IX-lea, tn care problema în- ei nerii, i-au făcut să-şi încea­ covschi, secretarul organi­ cheta a semnalat insă şi unele lipsuri dere conducerile Doritorii se vor adresa direcl Exploatării miniere Motru, cu se­
vătămintului. prcqătirea rle pă activitatea cu pasiune, zaţiei de partid din turnă­ uzinelor şi ale şcolilor trebuie să ţină sna o dată cu diul în comuna Ploştina, satul însurăţel, raionul Strehaia, regiunea
cadre calificate pentru con­ cu încredere. $i faptele lor torie. sint adeverite. Aici sosirea in practică a elevilor din seria a ia (1— 15 sep­ Oltenia.
tinua Inii or i ro a economiei Puntru a deveni muncitor promit. Ne rămîne să ne o- elevii au prins cu uşurinţă tembrie) şi anume : In unele secţii elevii iau fost încre­
si culturii ţării noaslre, o- calificat, pentru a li in ur­ cupăm dc ei pentru a-i face tainele meseriei pentru că dinţaţi celor mai buni muncitori. Unii mei şi-au mani­
cupă un loc important. mător ii cinci ani unul din să înlelcagă munca drept o au fost încrodintali unor oa­ festat neîncredere faţă de noii veniţi, neajrindu-le con-
Mi-ain dat seama si mai bi­ cci 310 000 muncitori cali­ chestiune dc onoare". meni cu experienţă, care au eiţiile necesare desfăşurării practicii, co>(e de prac­
ne cit rlc puternic se pune ficaţi prin şcoli, se ceri' o Intr-un fel acest lucru ştiut să se ocupe de ci. Au
accentul pe prcqătirea mun­ pregătire temeinică, o îm­ începu să se vadă. După o fost şi elevi cu care a tre­ tică n-au fost întocmite de către toţi ei, direcţie în
citorilor de mime. De ace­ binare armonioasă a Irn- decadă de lucru, tinerii buit să se muncească mai care maiştrii instructori ai şcolii au făcut a puţin.
ea. am dezbătut în coinile- ric‘i cu practica in produc­ muncitori dinlr-o secţie au mult. Exemplu elevul Crai­ Viitorii muncitori calificaţi se formeaacum. Gene­
ţie. Tehnica merge continuu nic — spune tov. Rutcovscln
»o-înl de partid felul cum se fost invitaţi la şedinţa gru­ raţia anului 1970 a pornit la drum. Este datoria orga­
pe un drum ascendent, torc — nu era un elev rău, dar
i-l pregătesc la noi viitoarele oameni capabili să o st<î- pei sindicale. Aici, printre absenta de la practică din nizaţiilor de partid, a conducerilor tehnicorganizaţiilor
cadre de muncitori. In ur­ pinească. La Uzina mecani­ altele s-a reliefat şi aportul diverse motive. Am stat do sindicale şi de tineret să vegheze cu toateriozitatoa la
ma acesteia. pregătirea că din Cugir. unde se pro­ lor. Acest lopt i-a stimulat vorbă mereu. i*am dat de pregătirea etico-profesională a m uncitorul^ miîne, pen­
duc maşini-nnclte cunoscu­ lucru separat, am văzut că tru a putea da economiei noastre în plirnflorire, pa­
praclică a elevilor grupului in mod deosebit. Era prima
te si pe piaţa mondială, ele­ c priceput, l-am reparlizat triei noastre socialiste, oameni bine prege
şcolar a devenit o preocu­
vului practicant i se cere evidenţiere in calitatea lor la unul dintre cei mai buni
pare mai intensă alit pen­ să cunoască încă din prima de muncitori. Acolo, ciliva maiştri, la lgna Petru. Azi LU LICIU
ţiile de locuit nu rnfui aceleaşi.
F o re^îèerêi clin P m a n a Cabane spaţioase, Oreslre mari,
oferă tot confortulor care ex­
ploatează şi valorifţuperior pă­
durea. Realizările piuă acum
Şi qcoIo, in creierul munţilor, oa­ O brigadă complexă, douăzeci dc de răşinoase, 350 mc binlc-manele şi sarcinile dc viiUur fi mi
menii trăiesc si muncesc azi in­ muncitori forestieri dc diferite răşînoasc, 300 mc buşteni dc fag punct de plecare înfăptuiri
tr-un chip nou. Nimic nu se mai profesii se întrec înlr-o vin ucu în­ pentru gater. 4.000 metri Steri lemn lot mai frumoase, „¡a noastră
aseamănă cu imaginea tăietorului sufleţită pentru realizarea măreţu­ de for. 300 mc lemn dc celutoî«, este sâ răspundem fapte che­
de le ni ne de odinioară. Cei care lui program stabilit dc Congresul stilpi TE. şi doage din fag mării înflăcărate acidului, $i
exploatează pădurea slut munci­ al IX-lea al partidului. „Se înscriu Am trecut pe la locurile dc mun­ o vom face cu toaiăerea, ener­
tori calijicafi. rare lucrează in bri­ la cuvlnt" pe marginea Itezoluliei că a mai multor forestieri hi dis­ gia şi capacitatea i:,ă.
găzi complexe după metode dc înal­ şi Directivelor, eu uneltele, pricepe­ cuţiile purtate, fiecare dintre ei Cind forestierii p( ceva. se
tă productivitate In sprijinul mun­ rea şi hotârirca lor fermă dc-a şi-a exprimat holăhrca de a ur­ (in de cm int Pent.r,iorificarca
cii lor vin jtniicnlare. tractoare, munci mai birie, mai cu spor. Şi ma partidul cu încredere neţărmu­ superioară şi comă a masei
fierăstraie mecanice yi multe alte sc (in de cuvin t. rită. nt devotament şi abnegaţie. lemnoase, ei şi-au fileja citei a
inslulu(ii şi mecanisme forestiere. .Deodată, liniştea seculară a Iată ce ne-a declarat comunistul măsuri. Printre altelc:a extinde JUCĂRII METALICE LITOGRAFIATE INTR-O GAM A VARIATA DE
Toate acestea nu produs schim­ pădurii e tulburată de un zgomot Emanoil Şindea in toate parchetele >a în bri­ DESENE Şl CULORI. CUMPĂRAT! DE I.A MAGAZINELE DC SPECIAU-
bări adinei in conştiinţa şi gindi- suni şt înfundat După ce falnicul — Am studiat cu multă alent'e găzi complexe cu pf,i acord j TATE JUCĂRIILE PRODUSE DE FABRICA NOASTRĂ FIIND DE O CA-
rea oamenilor Muncitorii fores­ copac s-a prăbuşit este supus unei şi interes Raportul şi Rezoluţia global. Se va gcnerabictoda de I UITATE SUPERIOARA.
tieri Sint astăzi participanţi aefiri adevărate chirurgii forestiere. Ve- Congresului al IX-lea Din fiecare exploatare in trunchlnngi şi
şi conştienţi la nula ¡>olilică şi nit de undeva de prin părţile Oa­ paragraf şi cu vini al acestor isto­ catarge, ca fiind cca adecvată
socială a liirii. şului. sorlatornl Sofronici Mihai. a rice documente răzbate grija parti­ condiţiilor noastre, fconstrnc-
.. Nu se făcuse încă bine ziuă. şi deprins, o dată en minnirea Herăs­ dului nostru pentru continua înflo­ (io unor drumuri fiere spre întreprinderea comerţ cu ridicata
conform înţelegerii de scara. Aron trăului mecanic, şi priceperea dc rire a tării, pentru imbn nătăfiroa bazinele înfundate şi fn|t late­
Rădos, şeful parchetului Poiana a gindi şi mdeca cnm trebuie ex­ condiţiilor de viată ale oamenilor rali, se t e crea posibra i ai0-
Răchifelei, insofit de comunistul ploatată raţional şi fură pierderi muncii AscuIţind Raportul prezen­ rificării mai bune a »lemnoa­
Emanoil Şindea, surtator, se aflau pădurea Iu miinilc lui aspre de­ tat de tovarăşul Nicolae Ceauşescn. se şi reducerea pierd• ăe ex­ D E V A
la iam))a de iucăn'are C'ani Ia a- date cu unelta mecanică, sc potri­ mi-ani dat şi mai bine seama de ploatare
ceeuşi oră, Iu circa 000 metri, pe veşte tot atit de birie şi creionul. drumul parcurs de ţara noastră in Din ansamblul mus,- fixate
povirnişul abrupt al muntelui. in lală-l pe sortalornl nostru măsu- anii şesonalulni. Am ferma convin­ face parte calificarca idlrarea Angajează de urgenţă pentru noul
punctul de încărcare a funienlurn- rind şi calrulind volumul fiecărui gere cu prin munca noastră, o tu­ calificării muncitoriloircsiieri
lui. puteai asista la freamătul li­ copac Cu atcnlic. cu grijă şi răs- turor, la sjirsitul anului 1370 Ro­ Noile utilaje ce vor ş.t ire.
nei munci entuziaste. pti ndere el fiofdiriyte uri de şi cit mânia ra arăta mai frumoasă, mai prindere, se vor mnmmaj j u depozit de alimente:
încă de dimineaţă pădurea a trebuie tăiat. Nu e lucru chiar aşa bogată şi oamenii vor hăi şi mai baza unor studii lehn onomi-
început, să cu iască dc cintccul fie- uşor să hotărăşti soarta viitoare a bine. ce In general, prin c.nea n>£>_
râstraielur mecanice. Funiculare- lemnului Dacă te dăruieşti cu pa­ — Mai bine dc 15 ani, din cci canizării la opcrafiuiiilx. aftr0m — un mecanic frigotehnist;
le, aceşti ingenioşi cărăuşi aerieni, siunea muncii, o faci fără teamă de 38 pe care-i am. mi i-am petrecut piat şi încărcat, va scâ,rtli( e_
In ultimii ani, întreprinderea lorcs- Işi descurcau tot mai des . sarci­ a greşi. fu mijlocul muncitorilor forestieri fortul (ir/c al m u n c ito r^ pro. — doi şefi de secţie şi recepţioneri
lieră Sebeş a fost înzestrată cu me­ na" pe rampa de încărcare Corhă- Iu rezultatele raportate de la tri­ — uc spunea maistrul de parchet duclivitalca va creşte l(i , ,
canisme şi ullla|e moderne, de mare uitorii. muncind pe întrecute, apro­ buna Congresului, forestierii din Aron Rădos. La începu iul uceniciei ţii or. de produse alimentare.
productivitate. Transportul lemnului vizionau ritmic cu buşteni punctul parchetul Poiana au văzut şi o înde. munca in parchetele dc ex­ Sint. multe de făcut iniţia­
spre rampele dc încărcare se efec­ dc încărcare n fnnicnlarnlni Din părticică din munra lor entuziaştii. ploatare sc executa iu mare parte tiva. hotărî ren şi elonulCQrnc_ I N F O R M A Ţ I I S U P L I M E N T A R E S E P O T O B Ţ I N E
tuează cu ajutorul (unic'»ilarelor. Nu c cind in dud, prin telefonul de le­ Ei s-au gindit cu mindrie că in se­ manual Pe parcurs, prin grija lerizcază. colectivul IF ,rn V(t D E L A S E R V I C I U L P E R S O N A L . T E L E F O N 21 57.
parchet iu care funicularrle. trăitoa­ gătură sc transmiteau indicaţii mestrul I. sectorul Dobra din care partidului, rin fa forestierilor a în­ şti să răspundă cu c>,,0p0r
rele, fierăslraiele mecanice şi mnlle scurte şi precise. ..Vor sosi maşini fare porte şi parchetul lor şi-a de­ ceput să se schimbe Utilajele şi x n rrh ii, pt> rare p a rtid I p,n)e
alte mecanisme să nu vină in ajutorul eu peridoc Trimiteţi la vale buş­ păşit planul producţiei globale şi mecanismele pe care le icdefi. ne fn fa(a oam enilor muu
muncilorilor. teni de dcrnlaj“. marfă dind in plus 1400 mc lemn uşurează mult munca. Nici condi- SiŢA
ÎNTREPRINDEREA fo r e s tie r ă

patriotico; 5.-15 Din cele mai cu­ 22.20 Pe aripile melodiilor; 23,30 gram muzical cerut de mcnili PETROŞANI, STRAD~A 6 MARTIE
noscute piese Instrumentale; 6.10 Melodii lirice. operativelor agricole de pra
Taraniele şi intermezz* de estradă ; Programul II : 7,35 Muzică uşoa­ din satul Buncşti — regiunei
6.35 Piese vesele interpretate de ră interpretată de formaţia Pani şi din comuna Corni — ret nr. 16 PETROŞANI C
Innfnră ; 7.15 Ilustrate muzicale ; 7,30 Ghentrr ; 7,50 Program dc polci ; Suceava ; 19,30 Teatru la mici
Sfatul medicului ; îngrijirea dinţilor; 8,35 Intîlnire cu muzica uşoară ; „Adam si Eva“,- 20,-13 Piese ţ
7,-lă Salut voios de pionier; 8,06 Me­ 9,03 Ciulă orchestra dc muzică tradă de mare popularitate; 21, ANGAJEAZA DE URGENŢA PRIN CON­
M A R ]7 2 7 IULIE. 1965 lodii din filme,- 8,40 Drag mi-e cîn- populară a Filarmonicii de stat din cheamă ritmul să dansăm;
locu! şi jocul — emisiune dc mu­ Arad ; 9,30 Vorbeşic Moscova ; 10.00 Ciulă orchestrele Dinu SerU CURS, PENTRU ŞANTIERUL DE CON­
zică populară; 0,00 La microfon Muzică de estradă inierprelnlâ de cu. Caravclli şi turi Saulski. j
melodia preferată; 10,35 „Glasul orchestrele clirijale de : Cornel P<>- Buletine rte ştiri şl rarllojur
viorilor" — muzică uşoară; 11,30 pcscu, Hetmut Zachanas. Pops Bos­ 5,00: c.oo: 7,00: io.oo? 1 2,0 0 : STRUCŢII MONTAJ IN REGIE, CU SPECI­
r i \ i : t boşul"; ORAŞTIE: M icul pescar — Radio prichindel; 12,03 Din rinle- ton şi W rrner Krumbein; 10. -10 10,00; 22,00; 23.52 (proqrninu
ciucnrrgotjraiul „Patria", Taxiul m or­ cele $1 dansurile popoarelor ; 12,30 Formalii artistice şcolare ; 11,03 7.30; 0 00; lt,00; 13,00; 15.00; l FICUL „ L U C R Ă R I DE D R U M U R I,
DEVA : Femeia necunoscută — ci­ ţii — cinematograful „Flacăra"; Pînlru liecnre o melodie; 13.00 Muzică din opere; 13,03 Buchet de 10 00; 21,00; 23,00; 0,52 (pri j
nematograful „Patria"; Sap'e am ! I \ Ţ I :G ; Asta-i Ioi cc s-a intim - Var ie lăţi muzicalo .■ 1-1,10 Pas! el melodii româneşti de muzică uşoa­ mul II), P O D U R I ŞI C A B A N E M U N C I ­
de căsnicie — cinematograful „A r­ pini — eimmiatogrnlul „Popular" ; muzical ; 15.38 Melodii populare ră ; 13 30 Enucinnc liIorară : 13,-15
ia"; Dezră'lărinatii — cinematogra­ BRAD; Aventură In miezul nopţii Concert de o rin z ; 1-135 Solişi i dc Buletin meteorologi
ful Grădina de vară; PETROŞANI : — cinematograful „Steaua roşie*" ; interpretnti» ilc Itie Bulgarii Si Ma­ muzică populară : Minodora Ne­ T O R E Ş T I “ :
lanoşik — seriile 1 şi 11 — cine­ LON'EA : I cgen şi l'urln — rinvma- rin C'hisăr ; 17.00 Muzică interpre­ meş şi llie Urtilă ; 15.30 Tineri so- MEN1RU 2-t ORL
matograful „Republica'", \V inel nu Ioctraiul „M in e ru l“ ; 11 IA : Ibinda de tată de l.urkv Marineseu ; 17,25 lişti rle muzică uşoară; I5.J.5 M u­ Vreme călduroasă cu cerul i — doi maiştri care sâ îndeplinească
— cinematograful „7 Noiembrie" ; laşi — cinemalogralul „Lumina" ; Melodii populare îndrăgite; 18,15 zică corală rle Nicolae Oancea şi pomr noros ziua. Izolat vor d
U ’PLN'I : S e im amnurh? — cinema­ averse de ploaie. Vîntul va ş condiţiunile de studii şi stagiu pre
tograful ..CuI' i i m I"; SIMBRIA; A r­ I IL N'EDO AR A : M<»ar!ea se numeş­ „O melodie pe adresa dumneavoas­ Dumitru Stancu ; 16,30 „Sus la mun­ moderat din vest. Temperatura
te Engclchcn — cinematograful tră" : 10.35 Solişti de muzică uşoa­ te la izvor" — emisiune de cîntece
mata codobaturilor -— cinematogra­ rutui va fi cuprinsă între 30 ş| văzute in H.C.M. nr. 1053/1960.
Stadion „C o rv m u r. ră ; 20,00 Radloqazrlcj de seara ; şi jocuri populare; 17,15 Vechi me­
ful „Mureşul"; A IB A 1U.IA : Mos­ qrarle ziua, iar noaptea intre! CONCURSUL SC ŢINE P1NA l.A 10 AUGUST 1005. LA SEDIUL ÎN ­
cova — Genova — cinemalogralul It A !A 0 O 20,30 Din pîluia grainafonului — lodii japoneze in prelucrări moder­ şi 22 grade. TREPRINDERII.
„V ic to ria "; SEBEŞ : Măria — cine­ muzică uşoară ; 20,55 Cînîă Măria ne ; 18.00 Recital Retno Germani — P F N rfU I IIP M A T O A R F IF 3 7lf 0 I N F O R M A Ţ I I S U P L I M E N T A R E S E P R I M E S C D E
Vreme călduroasă cu cerul ti
matograful „Progresul" ; Cei trei Programul 1 : 5,06 „Fluieraşi de Firulescu şi Victor B ulzan— melodii muzică uşoară; 18,15 „Metafore la porar noros ziua. L A S E R V I C I U L I N V E S T I Ţ I I D IN C A D R U L /. F. P E ­
muşchetari — cinematograful „So- soc, mult zice cu foc"; 5,25 Clnlece populare,- 21,15 Ediţie radiofonică; harta ţării* ¿Litoral 1965"; 19,05 Pro- T R O Ş A N I , T E L E F O N 362.