Page 11 - 1965-07

Nr. 3269 Drumul socialismului PdQ. 3

AGENDA U ZIN A M E T A L U R G IC Ă IAŞI

CUVÎNTÂREÂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEÂUŞESCU angajează de urgenţă :

SiMBATA 3 IULIE 1965 — strungari in metale cu categoria de salarizare a
prim-secretar al C.C. al P.M.R., V I X E M A Vl-a, a VII a şi a VII l-a.
Pentru cei necăsătoriţi se asigură cazare.
D E V A : Ianosik — cinematograful
,,Patria"; Străinul — seriile 1 şi 11 —
la adunarea de la Uzinele „1 Mai“ Ploieşti cinematograful „A ria "; Lumea comică
a lui HaroWI Loyd — cinematograful
„Grădina de vară"; PETROŞANI ;
lokmok — cinematogralul „Repu­ ÎNTREPRINDEREA COMERŢ CU RIDICATA
blica"; Laleaua neagră — cinemato­
(Urmare din pug. 1) fost stăplnii oraşului Ploieşti. In a- rii noastre demonstrează că indus­ în Vietnamul de sud, bombardarea
ceste lupte m uncitorii petrolişti au trializarea este singura cale care poa­ Republicii Democrate Vietnam, inter­ graful „7 Noiembrie"; LUPEN1 : Vieţi
uscate — cinematograful „C ultural";
Ca rezultai al creşterii venitului făcut dovada unei înalte conştiinţe te asigura ridicarea tării pe o treap­ venţia în Republica Dominicană de- SIMBRIA : Diavolul deşertului — ci­ PRODUSE ALIMENTARE DEVA
national, in anii şcsenalului a crescut de clasă, a spiritului lor de comba­ tă superioară, asigurarea unei adevă­ monslrează că im perialiştii americani nematograful „M ureşul"; ALBA IU1.IA:
nivelul de viată al oamenilor muncii, tivitate şi de sacrificiu. Aceste cali­ rate independente şi suveranităţi na­ încearcă să-şi impună cu forţa domi­ Solii în oraş — cinematogralul „V ic ­
salariul real ridicîndu-se cu 35 la tăţi s-au manifestat din plin în lupta ţionale. (Aplauze, urale îndelungate). naţia şi să împiedice prin puterea ar­ toria"» SEBES: Spărgătorul — cine­
sulă fală de 1959. pentru eliberarea tării de sub jugul In anii cincinalului următor pro­ melor lupta de eliberare naţională a matograful „Progresul"; H a la ri— ci­ Angajează de urgenţă : trei şefi de secţie pentru
fascist, în zilele insurecţiei, cit şi în ducţia industrială va creşte intr-un popoarelor. Ei se arată astfel . încă o
Cons'ructiile industriale, noile aşe­ nematograful „Sebeşul"; ORĂSTIE: noul depozit de alimente.
zăminte social-culturale, cele peste anii luptei pentru cucerirea puterii ritm de 10,5 la sută, ceea ce va a- dată in fota popoarelor în rolul dc Solie pentru un australian — cine­
270.000 d<* apartamente construite in politice. sigura un ritm intens de dezvoltare sprijin itori ai reactiunii internaţionale, matogralul „Patria"; Şelul — cinema­
oraşe si cele peste 400.000 de case După cucerirea puterii politice de a întregii economii. îm potriva progresului, a independen­ tograful „Flacăra"» H AŢEG : Ah Informaţii suplimentare se pot primi prin Serviciul
construite la sate au schimbat înfă­ către clasa muncitoare în frunte cu Investiţiile de 250—260 miliarde lei, tei şi suveranităţii statelor. E va! — cinematograful „Popular";
partidul comuniştilor, după alunga­
ţişarea oraşelor şi satelor patriei noa­ rea capitaliştilor din fruntea fabrici­ din care o bună parte se vor face în Poporul nostru a condamnat şi con­ BRAD : Madame Sans Gene — cine­
stre socialiste. industrie, ilustrează eforturile deose­ damnă cu toată hotârirea intervenţia matograful „Steaua roşie"; LO N E A : Personal telefon 2157 sau Serviciul Plan, telefon 1836.
Toate aceste realizări sînt rodul lor, uzinelor, a rafinăriilor, din rîn- bite care vor fi făcute în aceşti ani S.U.A. în Vietnam, el cere încetarea Umbrelele din Cherbourg — cinema­
muncii clasei muncitoare, a ţărăni*- dul m uncitorilor petrolişti s-au rid i­ pentru întărirea puterii industriale a imediată a acestei acţiuni şi retrage­ tograful „M inerul"; III A : M ofturi
mii, intelectualităţii, a întregului po­ cat sule şi sute de cadre de condu­ tării, pentru dezvoltarea ei m ultila­ rea trupelor străine din Vietnam»; po­ 1900 — cinematograful „Lum ina";
cere cărora li s-a încredinţat sarcina
por. care inlăptuiesc cu fermitate po­ terală. Sarcini mari revin în următo­ porul vietnamez să fie lăsat să-şi re­ HUNEDOARA: Domnişoara Barbă
litica partidului comuniştilor, politi­ grea, de înaltă răspundere, de a face rii cinci ani şi întreprinderilor din re­ zolve singur problemele vieţii sale Albastră — cinematograful „Stadio­
că ce corespunde pe deplin aspiraţii­ ca această importanta bogăţie a po­ giunea Ploieşti, în mod special in do­ interne. Republica Populară Română nul C orvinul".
lor şi intereselor lor vitale. Viata a porului nostru să (ie valorificată meniul petrochimiei, al construcţiilor a acordat şi va continua să acorde
coniirm at pe deplin justeţea politicii in interesul celor ce muncesc. Ei de maşini, al u tila ju lu i petrolier. ajutor luptei eroice a poporului viet­ Comitetul de Stat al Apelor
m arxist-leninisle a partidului nostru au dovedit — întocmai ca zecile de In fata colectivului întreprinderii namez. (Aplauze puternice). R A D I O
de dezvoltare a industriei grele şi mii de activişti de partid şi de stat dv. stau în această direcţie sarcini Linia politicii externe a Republicii
Îndeosebi a industriei constructoare din întreaga tară — că sînt capabili foarte mari. Va trebui acordată o a- Populare Române, stal socialist su­ Programul 1 : 5,06 Jocuri populare de pe lingă Consiliul de Miniştri,
de maşini, a demonstrat faptul că să gospodărească şi să conducă în­ tentie deosebită îm bunătăţirii conti­ veran şi independent, este determi­ din regiunile p a trie i; 5,15 Jurnalul
partidul nostru ştie să aplice in mod treprinderile, instituţiile, întreaga via­ nue a calităţii utilajelor. pen­ nată de interesele muncii paşnice, con­ satelor; 5,25 Piese interpretate de G R U P U L ŞC O L A R A R A D
creator învăţătura marxist-leninislă tă a tării mai bine decit capitaliştii. fanfară,- 5,35 Gimnastica de Înviora­
Clasa muncitoare — clasă condu­ tru a fi permanent la nivelul teh­ structive a poporului român, de in ­
la condiţiile concrete din tara noa­ nicii mondiale, creşterii productivi­ re ; 5,45 Valsuri; 6.10 Muzică uşoară
stră. cătoare a întregii societăţi — a cu­ tăţii muncii — condiţie principală a teresele socialismului şi păcii in în ­ interpretată de orchestra Jean lo- a n u n ţ ă :
cerit dragostea şi recunoştinţa ţără­ treaga lume. M ilităm pentru întărirea nescu; 6,35 Cîntecele d im in e ţii; 7,30
Făcînd bilanţul realizărilor dobin- nimii, intelectualităţii, a celorlalte ca­ creşterii venitului naţional şl, deci, continuă a prieteniei şi colaborării Sfatul medicului; 7,45 Salut voios de
dile în lăurirea societăţii socialiste, tegorii de oameni ai muncii, a a bunăstării oamenilor muncii. frăţeşti cu toate ţările marii comuni­ pionier; 8,00 Sumarul presei; 8,06
trebuie să subliniem că clasa mun­ întregului popor tocmai datorită fap- In proiectul de Directive se acordă tăţi socialiste, pentru unitatea şi co­ începînd cu anul şcolar 1965-1966, în cadrul Gru­
citoare, cea mai înaintată clasă a so­ tului că şi-a dovedit în practică, în o atenţie sporită dezvoltării agricul­ eziunea sistemului socialist, a între­ M elodii alese de muzică populară ; pului şcolar al Comitetului de Stat al Apelor de pe lingă
cietăţii. s-a dovedit la înălţimea ro­ mod strălucit, capacitatea de a con­ turii socialiste, care va trebui să a- gii mişcări comuniste şi muncitoreşti. 9.00 Muzică uşoară cerută de ascul­
tători; 11,00 Solişti de muzică popu­
lului său istoric. (Aplauze). Dezvolta­ duce destinele tării, pe calea con­ siqure o producţie cu peste 20 la Totodată, pornind de la premiza că lară : Ana ispas, Dumitru Zamfira. Consiliul de Miniştri funcţionează o şcoală profesiona­
rea istoriei României moderne este in­ struirii societăţii socialiste şi comu­ sută mai mare dccît modia ani­ dezvoltarea cooperării internaţionale Achim Nica, Dumitru M utiu, Sile Un-
disolubil legată de clasa muncitoare, niste. (Aplauze, ui ale). lor 1961—1965. Pentru dezvolta­ contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor gureanu, Dumitru Potoroacă; 12,20 lă, în Arad, care pregăteşte elevi pentru următoarele
care s-a afirmat ca singura clasă so­ In cei aproape 21 de ani care au rea bazei materiale a agricultu­ dintre state, la destinderea interna­ Cinlă orchestra de estradă a Radio-
cială in stare să lupte cu consecven­ trecut de la eliberare, in România rii sint alocate din bugetul statului ţională. ţara noastră îşi lărgeşte le- lelevizium i; 12,40 Cîntece de nuntă meserii:
ta şi să asigure progresul tării. In a- s-au produs mari şi profunde schim­ peste 35 de miliarde lei. Investiţiile qâturilc de colaborare cu alte ţări şi jocuri populare,- 13,00 Din viata
nii regimului burghezo-moşieresc, bări social-cconomice — tara noastră vor fi îndreptate îndeosebi spre dez­ indiferent de sistemul lor social şi muzicală a oraşului Timişoara» 14,10 — maşinist pentru maşini la terasamente ;
muncitorimea, în frunte cu comuniş­ a devenii un stat socialist cu o in­ voltarea mecanizării lucrărilor agri­ politic. Pagini alese din muzica uşoară romî-
tii, a dus grele bătălii revoluţionare dustrie în plin avînt şi o agricultu­ cole, extinderea irigaţiilor si a măsu­ La baza politicii externe a ţării noa­ nească; 15,30 Săptămina literară; 15,45 — operator pentru staţii de epurare.
pentru libertăţi democratice, îm potri­ ră în continuă dezvoltare. rilor de îm bunătăţiri funciare. In 1970 stre stau principiile respectării suve­ Cîntâ Nelu Huţu şi Ştefan Stroe — me­
va războiului, pentru interesele vitale Pornind spre piscurile înalte ale agricultura va primi dc 3,5 ori mai lodii populare, 16,30 Emisiune mu­ Examenul de admitere va avea loc între 3-12
ranităţii, independenţei naţionale, e-
alo întregului popor. comunismului, în aceşti ani am stră­ multe îngrăşăminte chimice decit în galilăţii în drepturi, neamestecului in zicală de la Moscova,* 17,00 Portati­
O mare victorie politică, obţinută bătut un drum lung şi citeodală a- 1965. Sc vor crea deci condiţiile pen­ treburile interne ale altor state. Noi vul m e lo d iilo r; 17,15 „C hipul de iulie 1965.
de clasa muncitoare sub conducerea nevoios, am învins multe greutăli şi tru ca sarcinile de sporire a produc­ considerăm că fiecare popor trebuie mline al patriei" Însemnări de scrii­
Partidului Comunist Român, a fost am trecut peste multe obstacole; vor­ ţiei agricole să poată fi pe deplin rea­ să-şi hotărască singur dezvoltarea sa tor; 18,00 „De ce? De unde? De cînd?" înscrierile se fac pînă la data de 2 iulie 1965.
realizarea alianţei cu ţărănimea mun­ bind Ia ligurat, azi sînlem de peste lizate. internă, fără amestec din afară, că (emisiune ştiinţifică pentru copii); 18,20
citoare, unirea in jurul său a tuturor 9 ori moi sus decit în 1938, anul cu In urm ătorii cinci ani se vor con­ numai astfel se vor putea statornici Album liric ,* 18,40 Radiosimpozion:
forţelor progresiste şi democratice cea mai înaltă producţie din timpul strui circa 300.000 de apartamente intre popoare relaţii de adevărată e- Pămînt şi tehnică; 18,55 Program de Informaţii suplimentare se primesc zilnic între orele
din tară. Numai astfel a fost posibilă burgheziei. galilate. de încredere şi de colabo­ rom anţe; 19,15 Varietăţi muzicale; 7-15 la sediul şcolii din Arad, sir. Nicolae Grigorescu
înfăptuirea actului istoric de la 23 A u ­ In urm ătorii 5 ani, proiectul de noi, numeroase şcoli şi aşezăminte de rare. (Aplauze vii, îndelungate). 20.00 Radiogazeta de seară; 20.30
gust care a constituit începutul re­ Directive prevede să grăbim pasul artă şi cultură. V eniturile oamenilor „Serenada tinereţii" — muzică de nr. 8-10 telefon 16.45
voluţiei populare în România. şi să ajungem in 1970 <Îe aproape 16 muncii vor creşte cu circa 20— 25 la Republica Populară Română, Îm­ dans; 21,45 Cîntece de pe la noi ;
Realizarea unităţii politice-organi- ori mai sus decit in 1938. sută. preună cu celelalte ţări socialiste, se 22.20 Transmisiune de la terasa res­
zalorice, crearea Partidului M uncito­ Gîndiţi-vă tovarăşi: în 20 de ani La sfîrsilul cincinalului ţara noastră pronunţă neabătut pentru pace, pen­ taurantului „Lido"; 23,15 Muzică de
resc Român, partid unic al clasei am străbătui, ca să spun aşa, 9 e- va parcurge încă o etapă însemnată tru înfăptuirea dezarmării generale, dans pentru toate vîrstele.
muncitoare din România, a constituit tape. iar acum ne propunem să străba­ pe calea transformării sale înlr-o ţară distrugerea şi interzicerea armamen­ Programul I I : 7.50 Orchestra de
o victorie politică istorică. Numai tem 6 etape în 5 ani. Vedeţi în <v industrială înaintată, cu o agricultu­ tului atomic, oentru retragerea tru­
astfel clasa muncitoare, în frunte cu ritm trebuie să mergem înainte. Si ră înfloritoare. pelor si lichidarea bazelor străine de muzică populară a Uzinelor „G rivi-
pe teritoriul altor state. ţa roşie" din Bucureşti; 8,05 Melodii
partidul ei de avangardă, a putut noi sînlem convinşi că vom ajunge In zilele acestea a fost publicat pro­ IMSTITUTUL DE ARTE PLASTICE
să-şi îndeplinească rolul istoric de chiar ceva mai iute. Dv. sînteli dintr-o iectul noii Constituţii a Republicii încercările cercurilor imperialiste de îneînlătoare; 10,35 De la fluier la
clasă conducătoare a întregii socie­ regiune de munte, s lili că cei care Socialiste România, document care o- a opri mersul înainte al istoriei sînt marile ansambluri: 11,45 „Partid iu­
tăţi. urcă spre piscurile munţilor, pe mă­ glindeste marile transformări ce au sortite «secului. Niciodată nu a existai bii. iti m ulţum im " — emisiune de
In anii de după 23 August, clasa sură ce ajung mai sus, încetinesc avut loc în patria noastră şi consfin­ un asemenea front uriaş care să se rid i­ cîntece; 12.00 Folclor muzical din
muncitoare a stat în fruntea luptei pasul. Noi. comuniştii, împreună cu ţeşte victoria definitivă a socialismu­ ce împotriva războiului şi reactiunii, ca Muntenia; 13.03 „Poate cînţi si Iu „IQW flMDBEESCU“ DIM CLUJ
revoluţionare pentru cucerirea pu­ întregul popor, nu numai că nu înce- lu i; el este o expresie a unităţii în­ în zilele noastre. Dacă acest front aceeaşi melodie"; 14,35 Piese de mare
ito rii politice şi trecerea la construi»——rlnim pasul, ci grăbim urcuşul“ spre tregului popor, a democratismului so­ va acţiona unit şl ferm, el va putea popularitate; 15,10 M elodii populare
jo n orânduiţii socialiste. Devenind* culm ile. înalte- ale »civilizaţiei-----so cietăţii noastre socialiste, in centrul zădărnici orice atentat a) cercurilor interpretate de Victoria Baciu şi Ion
clasă conducătoare în stal. în frunte ciotatea comunista. (Aplauze, tirale). căreia so află omul, grija pentru îm­ reacţionare la adresa independentei st Lâceânu; 16730 M elodiile aholimpulOF; strada R o o se w e lt
*cii partidul ei m arxist-lentiristr’Ţ'a—ar- Documentele ce urmează"7C.IZ dez- bunătăţirea continuă a vieţii sale ma­ suveranităţii popoarelor, a cauzei pă­ 17,15 Valsuri interpretate de fanfară:
dus pe umerii săi greul muncii şi .bătute şi aprobate de Congresul parti­ cii în lume. Mai mult ca ori- 18.00 Operei a „V oievodul ţiganilor"
luplei pentru făurirea României noi. dului au o importantă holărîloare teriale şi spirituale. cînd. este necesară întărirea unităţii do Johonn Slrauss. nr. 8, telefon 1577,
Jn această luptă şi muncă încordată pentru dezvoltarea viitoare a Româ­ Realizările obţinute pe calea con­ ţărilor socialiste, a mişcării comunis­
s-a ridicat pe o treaptă superioară a- niei socialiste, pentru bunăstarea şi strucţiei socialismului, înfăptuirea sar­ te şi muncitoreşti, a mişcării de eli­ TE LE VIZBII IM li
lianta dinlre clasa muncitoare şi ţără­ fericirea poporului noslru. cinilor mari pe care ni le propunem berare naţională, a forţelor păcii din PRIMEŞTE ÎNSCRIERI PENTRU CONCURSUl DE ADMITERE LA UR­
nimea muncitoare, baza do granit a Pornim în continuare la un nou în urm ătorii ani reprezintă o contri­ întreaga lume. 19,00 Jurnalul te le v iz iu n ii» 19,20 MĂTOARELE SPECIALITĂŢI :
societăţii noastre socialiste. drum. Ştim că nu va fi uşor. Potecile buţie a poporului nostru la cauza so­ Partidul şi guvernul noslru nu vor Peniru pionieri şl ş co la ri: „C ireşarii"
In strînsă unire, muncitorii, ţăra­ pe care vom merge nu sînt pe deplin cialismului si p ăcii; ele demonslrea- precupeţi nici un efort pentru întă­ de Constantin Chirită „Enigma din
nii, intelectualii si celelalte categorii cunoscute. Avem însă o călăuză si­ ză superioritatea orînduirii socialiste, rirea acestei unităţi, pentru trium ful peştera neagră"; film „U rsuleţul";
de oameni ai muncii, (âră deosebire gură, care urmează neabătut învăţă­ forţa creatoare a clasei muncitoare, păcii şi socialismului. (Aplauze, urale). — pictură;
de naţionalitate, au muncit cu abne- tura marxist-leninistă — Partidul Co­ a poporului, slăpîn pc soarta sa. 20.00 Tele-enciclopodio; 21,00 Festi­
galie pentru traducerea în viată a munist Român. (Aplauze, urale). Pre- (Aplauze puternice). Congresul partidului va trasa pro- valul film ului românesc Mamaia, 1965; — sculptură;
hotărîrilor partidului. qălindu-so pentru a porni la noul giamul dezvoltării po urm ătorii 5 ani 22.00 Retrospectivă umoristică; In în­
Merită subliniat că m uncitorii pe­ drum, partidul, Comitetul său Cen­ Tovarâşi, a patriei noastre. Sarcini mari vor re­ cheiere buletin de ştiri, sport, bu­
veni si oamenilor muncii din Ploieşti,
trolişti au o veche Iradilie revoluţio­ tral consideră că este bine să Evenimentele internaţionale de­ deci şi colectivului de muncitori din letin meteorologic. — grafică;
nară, că întotdeauna, atît în anii se sfătuiască cu muncitorii, cu ţă­ monstrează creşterea continuă a ro­
ilegalităţii cit si în anii de după 23 ranii, cu intelectualii, cu toii cei care, lului determinant în dezvoltarea mon­ Uzina „1 Mai'*. Sînlem convinşi că în­
August, au constituit un detaşament sub conducerea sa. vor străbate acest dială a ţârilor socialiste, a mişcării co- tregul popor, muncind cu elan şi de­ Itlllct i ii mHcoro!ogit' — textile;
de frunte al clasei muncitoare. (Aplau­ drum. munisle şi muncitoreşti, a forţelor votament iată de cauza socialismului,
va obţine noi şi noi izbinzi in dezvol­
ze). luptele petroliştilor şi ceferişti­ Proiectul de Directive privind dez­ care se pronunţă pentru progres so­ tarea economiei, ştiinţei şi culturii, a PENIRU 24 ORE — ceramică;
lor din 1933 au înscris pagini nemu­ voltarea economiei naţionale in anii cial şi pentru pace. Este ştiut insă, şi în flo ririi patriei noastre socialiste. Vreme nestabilă cu cerul noros
ritoare în istoria clasei muncitoare din 1966—1970 pune în centrul alenliei faptele o confirmă, că cercurile a- In încheiere, vă urăm din (oală in i­ ziua. Vor cădea ploi locale insolite
România si au avut un rol însemnat continuarea politicii de industriali­ gresive imperialiste nu renunţă do ma noi şi mai mari succese in acti­ do descărcări electrice. V întul va — sticlă şi mase ,
în dezvoltarea ulterioară a mişcării zare socialistă a tării, de dezvoltare bunăvoie la poziţiile lor. In ultim ul vitatea dv, o viaţă fericită, îmbel­ sufla din nord-vest. Temperatura ae­
jevolulionare si a partidului noslru. cu precădere a industriei grele şi li mp asistăm la un şir dc acţiuni al şugată. rului in scădere, va fi cuprinsă între
Cei mai în virslă îşi amintesc de îndeosebi a industriei constructoare căror promotor sini aceste cercuri, începînd cu data de 9
luptele eroice din ianuarie 1933 ale de maşini. Istoria dezvoltării societă­ care pun în pericol pacea omenirii. Să trăiti, tovarăşi! 22 şi 26 grade ziua, iar noaptea între
petroliştilor, care timp de o zi au ţii omeneşti, experienţa proprie a tă­ Intervenţia imperialismului american (Aplauze, urale îndelungate). 12 şi 16 grade.
august 1965.
PASIUNEA PENTRU MATEMATICĂ Din activitatea Societăţii DIŢIILOR PUBLICATE ÎN BROŞURA „ADMITEREA IN INVAŢAMiNTUL
CONCURSUL VA ÎNCEPE LA 2 SEPTEMBRIE a.c. POTRIVIT CON­

SUPERIOR" A MINISTERULUI INVAjAMlNTULUI. EDIŢIA 1965.
de stiinte matematice
Sî FIZICA nui număr re<trîns de ingineri şi tre obiectivele ei principale se pol « *
menţiona urm ătoarele:
matematicieni. In 1909, redacţia Ga­
a) să urmărească ridicarea nive­
* zetei matematice se transformă in lului cunoştinţelor de matematică şi şi fizice — filiala Deva tH ATENŢIA
„Societatea Gazeta
matematică", al
cărei scop era răspîndirea gustului fizică a membrilor săi ; M 3 NE3?3L O R /1
pentru studiul ştiinţelor matematice. b) să dezvolte în masele largi ale
Societatea de matematică şi fizică Societatea avea un număr reslrins tineretului interesul pentru ştiin­ siune metodico-ştiinţifică, cu care o- prezenta autorilor, şi a doua, la Hu­
este una din numeroasele creaţii ale de membri, iar scoaterea revistei se ţele malemalice şi fizice ; cozie profesorii din Invălăm întul me­ nedoara, a avut ca temă „Colabora­
regimului nostru democral-popular făcea prin muncă voluntară. c) să contribuie la ridicarea măies­ diu, asistenţi şi lectori de la Insti­ rea şi ajutorul reciproc al profeso­
menite să contribuie la promovarea Această societate a avut o latură triei de a preda aceste discipline în tutul de mine din Petroşani şi-au ex­ rilor de matematică, fizică, desen şi
ştiinţei, a perfecţionării cadrelor di- pozitivă. Prin publicaţiile ei, a reu­ şcoli prin îmbunătăţirea activităţii pus încercările lor. cunoştinţe industriale în şcoala de
Tot pentru stimularea activităţii de
daclice si la formarea dragostei şi şit să trezească la un marc număr metodico-didaclice a-le profesorilor cercetare, membrii filialei au fost in­ cultură generală, in vederea pregă­
pasiunii de lucru a tineretului în de elevi interesul pentru matematici, din invătăm înlul de toate gradele vitaţi să colaboreze la publicaţiile pe­ tirii elevilor peniru viată". La aceas­
dilem ele ramuri ale ştiinţei şi teh­ mulţi dinlre ei devenind profesori din ţara noastră» tă consfătuire au prezentat referate Nu te apuca de lucru pînă cînd nj di copturii
nicii. si ingineri cu o temeinică pregătire. (I) să popularizeze rezultatele ob­ riodice ale societăţii, unde au apă­ legate de ternă profesorii : Arimcscu locul de muncă
Loveşte uşor cu ciocanul tavanul \ pereţii
O scurtă privire retrospectivă a- Totuşi societatea a fost deficitară, ţinute în domeniul acestor silinţe rut numeroase articole semnale de Aurora din Deva; Kuna O tlo din Daca suna“ inâbuşrt- există pericolul cadeni
supra organizării activităţilor ştiin­ mai ales în ce priveşte orientarea la noi şt peste hotare. profesori din regiunea Hunedoara. Orăstie, Paul Răzvan din Hunedoara; onor copturi wu UITA)
ţifice din tara noastră, va scoate conţinutului revistei pe care o sco­ Aceste societăţi îşi desfăşoară ac­ Munca inslructiv-educativă la ni­ Eugen Dobrescu şi N. Almăşan de la
mai bine in evidentă rolul şi impor­ tea. Asllel, matematica era ruptă de tivitatea cu ajutorul a numeroase fi­ velul cerinţelor actuale impune pro­ Institutul de mine din Petroşani şi COPTURlOSA S t EXECUTA CU A H N T ItSlD E
tanta societăţii rt<» malemalicâ şi fi­ fizică, de tehnică, de viaţă. liale şi subfiliale răspîndlte in toate fesorilor de matematică şi fjzicu să se alţii. IA OISTANTA.CADEftEA COPTUfilLOR l£RpAT£
zică din zilele noastre. In coloanele revistei nu se p ib li- centrele mai mari din ţară. In regi­ informeze mereu asupra noilor reali­ Jn prezent, filiala are In plan ti­ ACCIDENTA PE.TINP Şl P£ TOVĂRĂŞII TAI DE
zări din domeniul specialităţii lor m u n c a *
Peniru aceasia să ne amintim, că cdu probleme de invătâmint, de me­ unea Hunedoara funcţionează o fi­ şi să aibă o permanentă preocupare nerea unei consfătuiri interregionale
în a doua jumătate a secolului al lodică care să contribuie la ridica­ lială cu sediul la Deva, care a luat de a-si perfecţiona arta de a preda. la Deva, in luna iulie cu care
XlX-lea. învătâm inlut superior din rea arici de a preda a prolesorilor fiinlâ în octombrie 1952 şi cinci sub­ De calitatea muncii la catedră a pro­ prilej vor li expuse referatele „Pre­
tai a noastră începe să ia o dezvol­ de matematici. Apoi cu vremea ea filiale cu sediile în Alba-lulia, Brad, fesorului depinde, în mare măsură şi darea calculului cu numere aproxi­
tare din ce in ce mai mare. In 1860 devenise din ce in ce mai inaccesi­ Hunedoara, Orăslie şi Petroşani. pregătirea temeinică a elevilor. De mative în şcoala de 12 ani", relernt
s-a inliintai Universitatea din Iaşi, bilă elevilor. Filiala din Deva s-a preocupat in­ aceea, peniru îmbunătăţirea predării la care lucrează prof. Islroto loan
iar in 1864 cea din Bucureşti, la care Cind prin relorma învâtămîntului tens de traducerea în viată a prin­ acestor două discipline, societatea a din Orăslie si „Despre maşina
se oredau cursuri de matematică şi din 1948 s-au pus bazele scolii noi cipalelor obiective urmărite de so­ folosit ca metodă de lucru — con- electronică de calcul „E lliott" de la
fizică. Prin prelegerile unor profe­ din statul nostru democrat-popular, cietate. Astfel, peniru rezolvarea Combinatul siderurgic din Hunedoa­
sori ca Suim Haret, Constantin Gogu linia trasată de vechea Gazetă ma­ primului obiectiv menţionai mai sus, slăluirile. Filiala din Deva, cu spri­ ra", pe care îl pregătesc profesorii
si Da vid Cnmnuel — primii rominl tematică nu mai corespundea cu con­ ea a folosii ca metodă de lucru con­ jinul secţiei de Învâţămînl a Sfatu­ Chirică Alexandru şi Weisz Gheor*
doctori in matematici — în rîndul ţinutul si sarcinile ce ii reveneau ferinţele de informare ştiinţifică e- lui popular regional, a numit profe­ qhc.
studenţilor ce audiau cursurile lor şcolii din zilele noastre. De aceea, lahorale cu (orie proprii sau cu sori de la diferite şcoli să participe Această acţiune însemnată din via­
se creează necesitatea unei activităţi în 30 mai 1949 ia liinlă Societatea conferenţiari veniţi din centrele u- la consfătuirile iniţiate dc societate. ta Filialei sc va desfăşura in cinstea
ştiinţifice Astfel. în 1894 matema­ de Stiinte Matematice si Fizice din niversilare Bucureşti, Cluj, Petroşani In cadrul acestor consfătuiri au fost celui de-al IV-Jea Congres al Parti­
ticienii şi cîliva Ingineri pun bazele R.P.R. care cuprinde pe profesorii şi Timişoara. In cadrul unor aseme­ dezbătute teme c a : „Predarea mate­ dului Muncitoresc Român.
societăţi» „A m icii ştiinţelor malc- de matematică >i fizică din învă|ă- nea conferinţe, profesorii erau in­ maticii în legătură cu problemele Una din sarcinile importante ale fi­
m-Hice“ mintul mediu şi superior, ingineri formaţi asupra cuceririlor in şl ii n- practicii"; „Modernizarea predării lialelor Socielăli» do ştiinţe matema­
In 1894, cu ocazia unui concurs şi pe toii acei ce ii preocupă aces­ lâ, asupra vieţii matematice. matematicii în şcoala medie" ; „De­ tice şi fizice este organizarea şi des­
de admitere la Şcoala nalională de te două ştilnle. Sub această denumi­ Dinlre aceste conferinle amintim monstraţii experimentale şi lucrări făşurarea olimpiadelor — clapa lo­
poduri şi şosele, constalindu-se sla­ re societatea a lunctionat plnă in 7 cilcva : „In lumea particulelor ele­ practice de fizică in şcolile medii" i cală şi regională.
ba pregătire a absolvenţilor de li­ ianuarie 1964, cînd datorită lin iilo r mentare", li nut o de prof. Picu Ele- „Predarea curentului a lte rn a tiv"» Filiala din Deva a Societăţii de
ceu. s-a ajuns la concluzia că aceas­ deosebite de dezvoltare ş lizicii şi onora; „Introducerea noţiunii de „Activitatea exlraşcolară la matema­ sliin lc matematice va continua,
ta >e datoreste lipsei unei rcvisle de malcmaticii. ea s-a separa! in două distribulie“ — de prof. univ. Eugen tică a elevilor" ele. sub îndrumarea partidului, să mun­
matematic» care să formeze elevilor socielăli ; Societatea de Stiinte Ma­ Dobrescu din Petroşani ; „V iata şi La consfătuiri, profesorii au abor­ cească cu şi mai multă abnegaţie
deprinderea de muncă independen­ tematice din R.P.R. si Societatea de opera lui Gli. Ţiţeica“ , de prof. univ. dat şi problema îm bunătăţirii progra­ pentru ridicarea nivelului de i»re-
tă. De aceea, un număr de 5 ingi­ Stiinte F>zico-Chimice din R.P.R. — Gh. Gheorqhlu din Tim işoara; „D i­ melor şi manualelor de matematica dare a matematicilor în şcoli şi a
neri : Ion lonescu. Vasile Crislescu, societăţi între care se păstrează o recţiile de dezvoltare ale matemati­ pentru invătăm inlul de cultură ge­ face ca această şliinlă să pătrundă
Victor Ral.a han. M iliai Roca şi Ion strînsă legătură. cilor moderne", de academicianul nerală. în mase cit mai largi de elevi.
Zottu au hoSărît publicarea unei re­ Scopurile urm ările de Societatea prof. univ. Gh Vrînceanu din Bu­ Filiala din Deva, cu sprijinul so­ GH A. CHITEI
viste de matematici numită „Gazeta de Ştiinţe Matematice şi Fizice din cureşti etc. cietăţii. a organizat două consfătuiri Profesor Emerit
matematică“. Primul număr al aces­ R P.R. In forma ei iniţială sau după Pentru a antrena pe membrii filia ­ pe tară. Una la Petroşani, a pus în preşedintele Filialei din Deva
tei reviste a aoârul în 1895. Revista separare, sînt slrîns legate de con­ lei în cercetarea ştiinţifică, pe plan discuţie manualele de aritmetică, al­ a Societăţii de ştiinţe
a fost scoasă cu banii şi munca u- ţinutul şi sarcinile şcolii noi. Prin- regional, filiala a organizai o se­ gebră şi geometrie nou apărute, in matematice