Page 13 - 1965-07

SftH oicC'i C d , i: j U
R e g io n *i ¿
"PROLETARI DIN TOATE fARtLE, ÜNITl-VÄI
M ur7orjrj¿ra _ £ ^
,,Economia naţională a României este o economie

socialistă, bazată pe proprietatea socialistă asupra m ij­
loacelor de producţie.

în Republica Socialistă România, exploatarea omului
de către om este pentru totdeauna desfiinţată şi se înfăp­
tuieşte principiul socialist al repartiţiei după cantitatea

şi calitatea muncii.
Munca este o îndatorire de onoare pentru fiecare

cetăţean capabil de muncă(<.

(ARTICOLUL S din proiectul de Constituţie a Republicii Socialiste România).
'ANUL XVII. NR. 3270 , DUMINICĂ 4 IULIE 1965 4 pagini, 25 bani

Legea fundame
PBBIECTELE IE OIHECTIUE IB DEZOIÎEHE

a Bom ăniei socialiste

ÎNSUFLEŢITE ADUNĂRI LA BAIA NARE, CĂREI,

ORAŞUL GHEORGHE GKEORGHIU-DEJ Şl CRAIOVA E X E M P L U

PENTRU DE ÎNALT UMANISM
In întreaga Iară continuă adunările luat parte tovarăşul Ştefan Voitcc, dezvoltarea industriei grele şi, în lui de Statut al Partidului Comunist
în cadrul cărora oamenii muncii din membru supleant al Biroului Politic special, a industriei constructoare de Român. Ei au relevat faptul că Sta­
cele mai diferite domenii de activi- al C.C. al P.M.R., preşedintele M arii maşini, precum şi a dezvoltării în tutul Partidului Comunist Român, le­
gea fundamentală de viaţă a fiecărui
ta’.u dezbat cu însufleţire şi spirit Adunări Naţionale a R.P. Române. Cu ritm rapid a bazei energetice şi elec­ comunist, explică cu limpezime poli­ BINELE NOSTRU,
creator proiectele de Directive ale ce­ acelaşi prilej, au fost vizitate şi Uzi­ trificării ţării. Ei s-au oprit asupra Din fiecare cuvînt cuprins In pro­ Nouă, slu jito rilo r scolii, cei care
lui de-al IV-lea Congres al partidu­ nele „7 Noiem brie- din localitate. unor probleme ale valorificării com­ tica partidului, ţelurile sale nobile, iectul de Constituţie a Republicii So­ ne ocupăm de educarea si instruirea
lui. Asemenea adunări, la care au In cadrul adunărilor, la care au fost plexe a bogăţiilor naturale ale ţării, mobilizează pe comunişti şi întregul cialiste România desprinzi profunda tinerei generaţii, articolul privind
participat membri ai conducerii de prezenţi mii de oameni ai muncii arătind că şi în regiunile lor s-au popor la lupta pentru construirea ce­ AL TUTURORA realitate, marile transformări ce au dreptul la învăţătură ne-a produs un
partid, au avut loc în zilele de 1 5' din întreprinderile şi instituţiile ora­ construit mari obiective ale indus­ lei mai înaintate orînduiri sociale. avut loc in patria noastră liberă, sub sentiment de profundă satisfacţie.
2 iulie la Baia Mare, Cărei, oraşul şelor respective, numeroşi vorbitori triei chimice, extractive şi din alte In legătură cu proiectul noii Con- conducerea înţeleaptă a Partidului „D reptul la învăţătură este asigu­
Gheorqhe Gheorghiu-Dej şi Craiova. au înfăţişat cu satisfacţie şi mîndrie ramuri ale economiei naţionale, operă slilu tii. participanţii la adunări şi-au Lucrez de mai mulţi ani la sta­ Muncitoresc Român. rat prin învăţăcnînlul elementar ge­
La cele două adunări care au avut realizările obţinute de poporul nos­ care va continua în anii cincinalului. exprimat deplina aprobare şi satis- ţia C.F.R. din Simeria şi m-am Citesc si recitesc, rînd după rînd, nerai şi obligatoriu de 8 ani, prin
Ioc în regiunea Maramureş — la Com­ tru, sub conducerea partidului, în Au losl scoase in evidenţă sarci­ /acţie iată de prevederile cuprinse în bucurat ca toţi ceilalţi colegi ai si simt cum această lege, ce va sta qratuitatea invâţâm intului de toate
binatul chimico-metalurgic din Baia opera de construire a socialismului, nile importante care revin muncito­ proiectul leqii fundamentale a statu­ mei de grija partidului $i statului la temelia Republicii noastre socia­ gradele, precum şi prin sistemul bur­
Mare şi la cooperativa agricolă de perspectivele de noi succese, de a- rilor si inqinerilor din întreprinderile lui nostru, document care consfin­ nostru pentru crearea unor con­ liste, este străbătută de filonul viu selor de slat".
producţie din Cărei — a participat vînt şi mai puternic, deschise eco­ economice pentru ridicarea nivelului ţeşte cuceririle de însemnătate isto- d iţii bune de muncă si de viată. al umanităţii. Aceste cuvinte sînt pentru noi. oa­
tovarăşul Dumitru Coliu, membru su­ nomiei naţionale si vieţii culturale tehnic ol producţiei, realizarea capa­ riră ale poporului român, liber şi stă- După cum este cunoscut, staţia din „Cetăţenii Republicii Socialiste Ro­ menii scolii, imbold In activitatea
pleant al Biroului Politic al C.C. al a tării, de proiectele Directivelor ce cităţilor proiectate, creşterea ca lifi­ DÎn pe soarta sa. Simeria s-a modernizat an de an, mânia, fără deosebire de naţionali­ noastră de viitor. Aceste cuvinte au
PM.R. Cu acelaşi prilej, a fost vizi­ vor fi supuse dezbaterii şi aprobării cării profesionale a cadrelor, subli- In cadrul adunărilor, prim iţi cu pu­ munca a devenit mai uşoară. In tate. rasă. sex sau religie, sînt egali semănat în noi dorinţa vie de a ne
tat Complexul de industrializare a apropiatului Conqres al partidului. niindu-se condiţiile concrete, posibi­ ternice si îndelungi aplauze, au luat plus. la Simeria s-au construit în drepturi, în toate domeniile vie ţii strădui şi mai mult în nobila m isi­
lem nului de la Siqhetul Marmatiei. Ei au vorbii pe larg despre îndepli­ lităţile reale existente în aceste do­ cuvînlui tovarăşii Dumilru Coliu, blocuri de locuinţe cu apartamen­ economice, politice, juridice, sociale une pentru a educa tînăra genera­
Staţiunea agricolă experimentală Li­ nirea şi depăşirea sarcinilor de pro­ menii. M ulţi dintre cei care ou urcat Leontin Sălăjan şi Ştefan Voitec. te confortabile, s-au deschis noi si culturale". ţie, în spiritul conştiinţei înaintate
vada şi cooperativa agricolă de pro­ ducţie. despre întrecerea socialistă la tribună au împărtăşit din expe­ In încheierea dezbaterilor, partici­ magazine comerciale spaţioase, Proiectul de Constituţie cu­ fată de muncă, al dragostei faţă de
ducţie din Cărei. care. în înlimpinarea Congresului, se rienţa acumulata, s-au referit la lip ­ panţii au adresat telegrame Comite­ s-au asfaltat străzi ele. Astăzi, prinde în articolele sale realizarea popor, de patria noastră socialistă in
La adunarea de la Fabrica dc po- desfăşoară cu tot mai mult entuziasm, suri, au făcut propuneri menite să tului Central al Partidului M uncito­ oraşul nostru este deosebit de a- năzuinţelor de veacuri ale poporului care a avut fericirea să se nască si în
listiren a Combinatului de cauciuc cu noi şi importante rezultate. ducă la perfecţionarea proceselor teh- resc Român, în care Işî exprimă ade­ tractiv. nostru, cele mai măreţe visuri ale lui, care trăieşte. Ne vom strădui să dăm
sintetic şi produse petrochimice din Subliniind că proiectele de Direc­ noloqice, îmbunătăţirea calităţii pro­ ziunea fierbinte faţă de politica în­ Citind în presă nou! proiect de care se înfăptuiesc sub ochii lui. tării ^ noastre, Republicii Socialiste
oraşul Gheorqhe Gheorghiu-Dej a tive constituie o continuare a poli­ duselor si creşterea productivităţii ţeleaptă a partidului, hotărirea lor Constituţie a Republicii Socia­ Ea ne garantează egalitatea în România, oameni capabili de a ridica
participat tovarăşul Leontin Sălăjan, ticii ştiinţifice a Partidului M unci­ muncii. Numeroşi participanţi la dez­ şi a tuturor oamenilor muncii din re­ liste România m-am convins încă drepturi, fără nici o îngrădire a a- pc noi culmi înfăptuirile de azi.
membru supleant al Biroului Politic toresc Român, de dezvoltare în ritm bateri au vorbit despre munca de giunile respective de a-şi consacra o dată de grija ce o poartă sta­ certora, fără nici o deosebire in exer­
al C.C. al P.M.R., ministrul Forţelor susţinui a economiei naţionale, de cercetare ştiinţifică şi necesitatea îm­ întreaga energie îndeplinirii sarcini­ tul nostru tuturor oamenilor mun­ citarea acestor drepturi. Fiecăruia Prof. ILEANA DOROGA
Armate ale R.P. Române. Cu acest desăvirşire a construcţiei socialiste, bunătăţirii colaborării inqinerilor. teh­ lor pe care le va trasa cel de-al IV-lca cii. In proiectul de Constituţie sînt dintre noi ni se asigură posibilitatea director adjunct la Şcoala
prilej au fost vizitate combinatul de vorbitorii au arătat că aceasta repre­ nicienilor şi muncitorilor cu oamenii Congres al partidului, pentru ridica­ prevăzute drepturi de care bene­ de a desfăşura o activitate în orice generală dc 8 ani
cauciuc sintetic, instalaţiile de refor­ zintă o politică consecventă de a- de ştiintă pentru rezolvarea opera­ rea continuă a nivelului de trai ma­ ficiem de mai multă vreme. In domeniu, potrivit pregătirii. „Dr. Petru Groza" — Deva
mare catalitică, precum şi noile con­ plicare creatoare la condiţiile ţării tivă, la un înalt nivel, a problemelor terial şi cultural al poporului, pentru articolul 19, bunăoară, se a rată:
strucţii ale oraşului. noastre a învăţăturii marxist-leninis- producţiei. înflorirea Republicii Socialiste Ro­ „Cetăţenii Republicii Socialiste Ro­
La adunarea care a avut loc Ja Uzi­ te. Ei ou relevat importantele preve­ V orbitorii au sublinia! puternicul mânia. mânia au dreptul Ia muncă.
nele „Electroputere" din Craiova a deri ale Directivelor în legătură cu ecou produs de prevederile proiectu­ I Aqerpresl Dreptut la odihnă este garant-at Stăpîni deplini pe
celor ce muncesc prin stabilirea
duralei maxime a zilei de muncă roadele muncii noastre
Construcţiile cincinalului — predate la termen ! (a 8 ore. a unui repaus săptămîna!
şi prin concedii anuale plătite.
In sectoarele de muncă grea şt
foarte grea. durata zilei dc muncă La începutul acestei săptămîni s-a 1 autocamion, 2 cîntare bascule si
este redusă sub 8 ore, fără scă­ publicat în presă proiectul Consti­ altele. Averea noastră, a cooperati­
In anii şesenalului colectivul între­ seşte origineo în aşa-zisele „codite" de dolomită metalurgică, să se mo­ Măsuri eficace au fost luate si pe derea salariului". tuţiei Republicii Socialiste România. vei. se ridică la peste 1.400.000 lei.
prinderii noastre a avut de îndepli­ rămase nerealizate după predarea dernizeze laminorul de 800 mm şi celelalte şantiere. La laminorul de Desigur că îmi este greu să El a fost prim ii cu bucurie, cu mult Sîntem m ilionari. In anii cc vin, vom
nit sarcini de mare însemnătate. Prin­ obiectivelor mari. Aceasta porneşte paralel cu acestea vom executa si 800 mm., unde se execută lucrări de vorbesc în cîteva rînduri despre entuziasm şi de către membrii coope­ face din cooperativa noastră o uni­
tre alţple m uncitorii, inginerii şi teh­ de la o altă deficientă a activităţii lucrări de reparaţii capitale etc, modernizare, betoanele au fost pre­ toate drepturile prevăzute in pro­ rativei agricole de producţie din Soi- tate multimilionară. Muncind în co­
nicienii au trebuit să construiască o- noastre : concentrarea de forte la lu ­ Lucrările la aceste importante obiec­ gătite într-o statie centralizată si iectul de Constituţie. As vrea să mus. Noi l-am citit cu atentie şi am mun ne-am făurit un trai fericit si
biective industriale deosebit de im­ crările de vîrf, rămînînd alte puncte tive industriale le executăm noi. transportate pneumatic Ia locurile arăt lotuşi că dreptul la asigura­ purtat discuţii pe marginea lui în îmbelşugat, nivelul de viată al ţă­
portante ca : furnalul de 1.000 m c., dc lucru descoperite. Astfel de ca­ constructorii de la l.C.S. Hunedoara. respective. La lucrările de să­ rea materială, asa după cum re­ cadrul fiecărei brigăzi. Toţi membrii ranilor noştri cooperatori a crescut
fabrica nouă de aglomerare, 5 cuptoa­ zuri am avut la uncie lucrări de la Si în acest scop noi ne-am pregătit pare au fost folosite excavatoare. Re­ iese din proiectul de Constituţie cooperativei noastre au manifestat o an de an. Peste 80 la sută din locui­
re la oţelâria M artin nr. 2, cariera de Uzina „V icto ria " Călan şi la rezer­ temeinic. zultatele sînt mulţumitoare. Pe cinci se realizează pentru muncitori şi adeziune deplină faţă dc noul proiect torii comunei noastre şi-au construit
calcar de la Crăciuneşti, noile linii voarele de apă potabilă din oraşul luni planul valoric a fost îndeplinit funcţionari prin pensii si ajutoare de Constituţie, în care sînt înscrise case noi. Nu mai constituie ceva nou
lemporar lucrările din lipsă dc braţe Şantierele sînt bine
de laminoare continui, distileria de gu- Hunedoara, unde au fost întrerupte în proporţie de 101 la sută, calitatea de boală acordate în cadrul sis­ măreţele cuceriri revoluţionare obţi­ nici faptul că astăzi găseşti în ca­
droane, staţia de qranulare a zguiei lucrărilor fiind bună. temului asigurărilor sociale de nute dc poporul român, sub condu­ sele noastre mobilă ca la oraş, apa­
si altele. Paralel cu acestea au tre­ de muncă. Noi am înregistrat şi unele Inceptnd cu luna aprilie au fost a- stat, iar pentru membrii organiza­ cerea înţeleaptă a partidului nostru. rate de radio, maşini de cusut si de
buit să execute la unele agregate re­ situaţii cînd am depăşit cheltuielile organizate tacate şi lucrările de la fabrica de ţiilo r cooperatiste sau ai altor Aş vrea să mă opresc puţin spălat rufe. Azi, lot mai mulţi sînt
paraţii capitale, să construiască locu­ indirecte, ceea ce a dus la diminua­ dolomită. In ceea ce priveşte acest organizaţii obşteşti, prin formele asupra articolului 9 in care se arată cei care ¡si cumpără televizoare.
inţe pentru siderurgişti, clădiri social- rea economiilor, deficienţă ce a agra­ important obiectiv industrial trebuie de asigurare organizate de a- că: „Pămîntul cooperativelor agrico­ Trăim o viată nouă, plină de bu­
eullurale etc. vat sarcina dc reducere a preţului de La furnalul nr. 8 de 1.000 m.c., ale subliniat faptul că constructorul dis­ ceslea. le de producţie, animalele, uneltele, curii. Bunăstarea a intrat pentru tot­
Colectivul întreprinderii a p rivit cu cost. cărui lucrări au început, şantierul pune de toate proiectele. Acest lucru instalaţiile şi construcţiile ce le a- deauna în casele noastre. Pentru toa­
multă seriozitate sarcinile trasate de Pentru obţinerea unor realizări mai este bine organizat, s-a asigurat ne­ ne-a ajutat la organizarea bună a şan­ Iată doar cîteva din prevederile parţin sînt proprietate cooperatistă". te aceste noi sinlem adine recunos­
partid şi guvern. frumoase va trebui să eliminăm din cesarul de braţe de muncă. De ase­ tierului, la plasarea judicioasă q u ti­ proiectului de Constituţie care ga­ Este consfinţită astfel şi victoria so­ cători partidului care ne-a călăuzit
Ca urmare a măsurilor luate de activitatea noastră astfel de neajun­ menea, şantierul este aprovizionat în lajelor. rantează drepturi de care nu ne cialismului la sate; socialismul a în­ paşii pe calea agriculturii socialiste.
conducerea întreprinderii şi con­ suri, să facem totul ca ele să nu mai mod ritm ic cu materiale necesare. Ca puteam bucura în regimurile tre­ vins pe deplin în ţara noastră. Cooperativa agricolă este singura în
ducerile şantierelor, în anii şesena- apară. urmare, deşi a trecut o perioadă scur­ cute. E legitimă deci mîndria, ma­ Si in constituţia României burghe- stare să asigure, aşa cum se arată in
obţinui unele succese. In ziua de 29 Angajamentul nostru
lului planul de slat s-a realizat in tă de la începerea lucrărilor, s-au zo-moşieresti era consfinţit dreptul articolul 10 al proiectului de Consti­
mod ritm ic, înreqistrîndu-se succese rea bucurie pe care a produs-o de proprietate. Dar, proprietatea cui tuţie, ....condiţii pentru cultivarea in­
frumoase. Productivitatea muncii a In viitorii ani — iunie coşul furnalului avea o în ălţi­ printre ceferiştii simerieni apa­ era apărată de lege? Proprietatea ca­ tensivă a pămînlului şi aplicarea ştiin­
crescut în 1964, faţă de 1959, cu 78 la me de 71 metri, faţă de grafic lucră­ Deşi slntem la început cu aceste riţia în presă a proiectului de pitaliştilor, moşierilor $i nicidecum a ţei înaintate, contribuie, prin spori­
sută, depă$indu-se prevederile D i­ rile fiind avansate cu 5 metri. Zilele Importante lucrări, după cum am a- Constituţie, legea fundamentală a ţăranilor şi muncitorilor. rea producţiei, la dezvoltarea econo­
rectivelor Congresului al IH-lea al sarcini mobilizatoare care urmează avem toate şansele să României socialiste. Astăzi însă, conduşi si îndrumaţi mici naţionale, la ridicarea continuă
PM.R Preţul de cost a scăzut, faţă grăbim ritm ul de execuţie. De altfel Inq. FRANCISC FOLTICSKA cu înţelepciune de partidul nostru a nivelului de viaţă al ţărănimii şi
de 1 la sută în 1959 cu 2,85 la sută constructorii s-au angajat să termine director general al întreprinderii EMIL CREŢU drag, ne-am făurit o viaţă nouă, lu­ al întregului popor".
coşul furnalului pină în ziua Congre­
în 19G-1. In această perioadă m ajori­ In anii viitorului cincinal construc­ de construcţii siderurgice minoasă. Stăpînim acum în proprie­ TEOFIL MUNTEANU
tatea obiectivelor industriale au fost torilor le revin sarcini deosebit de sului. Se lucrează intens $i la cele­ Hunedoara impiegat de mişcare tate obştească 860 ha teren agricol, preşedintele cooperativei
executate Ia termenele planificate si importante. Aşa după cum prevede lalte lu c ră ri: la epurarea fină, la es­ staţia C.F.R. Simcrîa deţinem 326 bovine, 500 oî, 143 agricole de producţie din
de bună calitate. Unele din obiective proiectul de Directive volum ul de in ­ tacadă ele. (Continuare în pag. a 3-a) porci, 3 grajduri, 2 magazii, 2 păţule, Şoimuş, raionul Ilia
cum sînt : furnalul nr. 7, cuptoarele vestiţii din fondurile centralizate ale
nr. 7 $i 8 de la O.S.M. II, bateria nr. statului pe perioada 1966-1970 va fi
4 dc cocs şi altele s-au terminat îna­ de 250-260 miliarde lei. cu circa 50
inte dc termenele planificate, ceea la sută mai mare decil in perioada
1961-1965. Din această sumă 144 mi­
ce a dus la obţinerea unor însemnate CUM STAŢI CU ÎNTREŢINEREA
sporuri de producţie. liarde revin industriei. Investiţiile în
In viitor, în scopul obţinerii unor industrie vor trebui să asigure dez­ A n c h e t a
ş’ ecese mai frumoase preconizăm să voltarea în ritm susţinut a produc­
extindem experienţa bună dobîndilă ţiei. valorificarea superioară a ma­
teriilor prime, perfecţionarea produc­
în folosirea mecanismelor, organi­ ridicarea calităţii produselor şi crea­ CULTURILOR PRĂSITOARE 9 n o a s t r ă
zarea muncii, aplicarea procedeelor ţiei. creşterea productivităţii muncii,
tehnologice. ©
rea de rezerve sporite pentru export.
însemnate investiţii se acordă in ­ Cerealele păioase s-au piîgutt şi în eurind vor lua drumul ham­
Să eliminăm grabnic dustriei siderurqice. După cum se barelor. Dar pînă atunci, la rubrica „Actualitatea pe ogoare" fi­ — Din cele constátale pe teren re­ mase în urmă au fost trim işi specia­ Ienâşoiu, preşedintele cooperativei
prevede în proiectul de Directive în gurează cu prioritate executarea lucrărilor de întreţinere la po­ iese că sînt sl unităţi unde prăşitul lişti din permanenţa consiliului agri­ aqricole de producţie din satul Ba-
porumbului se desfăşoară în ritm mai
col raional. Am urmărit apoi folosi­
tiz, oraşul regional Hunedoara, ne-a
toate deficientele anul 1970 industria siderurgică va pro­ tăţilor, ca urmare a organizării temeinice a muncii, a folosirii din scăzut. Ce măsuri a luat consiliul a- rea mai deplină a cultivatoarelor. Cu declarai:
rumb, cartofi, floarea-soarelui şi alte culturi. In majoritatea uni­
duce circa 4,1 milioane tone îontă,
6.3 milioane tone otel, 4.4 milioane plin a mijloacelor existente şi a tim pului bun de lucru în cimp, qricol penlru sprijinirea acestora? toate măsurile luate, lucrările sînt — Cultivăm în acest an cu porumb
desfă­
întlrziate mai ales din cauza ploilor
— Prăşitul porumbului se
Realizările puteau ii cu mult mai tone laminate. 800 mii tone ţevi. Spo­ s-au obţinut rezultate bune. In alte părţi insă lucrările de îngri­ şoară cu încetineală la Căpud, M ihalţ abundente căzute în luna iunie. o suprafaţă de 185 ha. In ce priveşte
bune dacă in activitatea noastră n-ar li rul producţiei de fontă se va obţine jire a culturilor amintite au rămas mult în urmă. Spre a cunoaşte şi alte cooperative. In scopul grăbi­ A r fi şi aceasta o justificare. Dar însă întreţinerea acestor culturi nu
existat unele deficienţe. Astfel, noi prin punerea in funcţiune a trei furna­ unele realizări precum şi cauzele care au influenţa! negativ asu­ rii lucrărilor de îngrijire, în aceste faptul că in raion mai sînt de prăşit ne putem lăuda. S-a executat pînă
nu am reuşit să realizăm o regrupare le de mare capacitate, precum şi prin pra bunei desfăşurări a lu cră rilor de întreţinere ne-am adresat unităţi au fost dirijate cultivatoare suprafeţe însemnate cu porumb se acum prima praşilă la porumb pc a-
rapidă a efectivelor de la un punct creşterea indicilor de utilizare la fu r­ mai multor factori de răspundere din agricultura regiunii cu în­ din cooperativele care au terminat datoreste nu numai ploilor. In u- bia 50 ha. La cartofi a fost terminată
de lucru terminat la altul nou oroa- nalele existente. Creşterea producţiei trebarea : Cum staţi cu întreţinerea culturilor prăsitoare ? Iată prima praşilă. De asemenea, au fost nelo cooperative mai trebuiesc re­ şi prasila a doua.
nizat. Acest lucru a făcut să se piar­ de oţel se va obţine în principal ta trim işi lucrătorii din permanenta con­ zolvate probleme de organizare a
dă timp preţios, a influenţat nega­ Combinatul din Galaţi, prin constru­ citeva din răspunsurile primite. siliului agricol raional să sprijine muncii. In această privinţă organiza­
tiv productivitatea muncii. O altă irea unei olelării cu convertizoare consiliile de conducere în organi­ ţiile de partid trebuie să sprijine mai Avem greutăţi in efectuarea
lipsă a iost metoda qreşită de urmă­ cu oxigen, şi prin mărirea indicilor în cooperativele agricole de oroduc- zarea muncii. Drept rezultat prasila mult consiliile de conducere. De a- praşilei mecanice. Conducerea
rire a îndeplinirii planurilor opera­ de utilizare la cuptoarele existenţe. cronica tie şi sprijinului acordat de către porumbului a (ost grăbită şi in aces­ semenea, circa 10 specialişti se ocu­ Staţiunii dc maşini şi tractoare
tive. Ele s-au urm ării doar global nu Din producţia de metal ce se va S.M.T. te unităţi. pă parţial de problemele în g rijirii din Haţeg ne-a trimis un sin­
Si ,pe poziţii. Ca urmare, s-au creat realiza în anul 1970 o cantitate însem­ realizărilor Despre astfel de fapte aş line să culturilor întrucît fac naveta. Ca u r­ gur cultivator, care era defect
s£' ¡aţii cînd planul a fost realizat, nată va fi realizată la Combinatul si- precizez că folosind din plin cele 31 mare, dimineaţa vin in jurul orei de cînd a fosl adus in unitate.
d%i !* fronturile necesare de continu­ derurqic din Hunedoara. Pentru a- — In această perioadă, principala dc cultivatoare, mecanizatorii de la Oare ploile să fie C-9 in unitate şi după masa pleacă Din această cauză nu s-a putut
are a lucrărilor nu s-au executat in coasla aici este planificat să se cons­ preocupare a cooperatorilor din ra­ S.M.T. Alba au executat prima pră­ devreme. In această situaţie poale trece intens fa efectuarea pra-
mod corespunzător. truiască şi să se pună în funcţiune ionul Alba ne-a relatat tovarăşul şită pe 4.801 hectare iar a doua pe fi amintit tovarăşul Dumitru Lupu, şilelor manuale. Abia de cîteva
Dar cea mai mare greşeală îşi gă­ un nou furnal de 1.000 m.c., o fabrică inq. Matei Suciu vicepreşedinte al 860 hectare, ceea ce a permis ţăra­ de vină ? inqiner la cooperativa aqricolă de zile ni s-a trim is un cultivator
consiliului agricol — esle îngrijirea nilor cooperatori să execute la timp producţie din Si bot, care in ziua de corespunzător. dar şi acesta
culturii porumbului. si praşila manuală. La Consiliul agricol raional Orăş- 1 iulie a ajuns pe tarlale la ora 9. es(e insuficient penlru supra­
Pînă în prezent, din cele G.753 de Dezvoltarea în bune condîţiunî a tie am purtai o discuţie asemănătoa­ faţa mare pe care trebuie să
a început secerişul hectare cultivate cu porumb au fost porumbului in unităţile agricole din re privind îngrijirea porumbului cu gă şi faptul că mecanizatorii Consider că tovarăşii de la
executăm
prăşitul
mecanic.
La cele aminîite se mai adau­
prăsite manual prima dată 6.406 hec­
raion se datore$te şi faptului că lu­
ful secţiei cereale şi plante tehnice.
In luncile M ureşului, Streiului şl Alisie si Vasilc Bîseă au Intrat în tare. In ritm susţinut se desfăşoară crarea cu sapa rotativă s-a aplicat tovarăşul inginer Sever Mischie, şe­ dc la S.M.T. Orăşlic nu sp riji­ S.M.T. Haţcq nu cunosc situ­
aţia reală de pc teren. La Sîn-
co­
nă pe măsura cerinţelor
pe colinele Sebeşului, majoritatea lanul de orz de pe tarlaua din lo- şi proşila a doua. lucrare executată pe jumătate din suprafaţa cultivată. — Situaţia in care se prezinlă pri­ operativele agricole de pro­ rral a stat un cultivator cîteva
ccrealelor păloase s-au copt. A în- cui numit „Dealul sipetelor". Pe pe aproape 40 la sută din suprafaţa Apoi pe măsura creşterii plantelor ma praşilă a porumbului în coope­ ducţie. Această unitale dispune
ceput secerişul. Zeci de combine îşi combine lucrau ţărani cooperatori ocupată cu porumb. s-a trecui la aplicarea diferenţiată a rativele agricole de producţie din ra­ zile In şir din cauză că tere­
în vîrt fără răgaz paletele culegind harnici, printre care comunistele In această direcţie trebuie să e- prasitelor. Folosirea acestui procedeu ionul Orăştie, ne-a spus interlocuto­ de 32 de cultivatoare rare au nul nu permitea să lucreze, în
tosl folosite în mică măsură 1a
rodul bogat al spicelor. Maria Floca si Aurelia Irimie, ute- mînlim că au muncit bine coopera­ a permis cooperatorilor să realizeze rul nostru — nu este la nivelul po­ îngrijirea porumbului. In timp fimp ce la noi s-ar fi pulul
Priraa veste despre această ac- inista Maria Florca st alţii, torii din Cistei care pe toate cele in bune condiţiuni lucrările de prăsii. sibilităţilor. Mă refer 1 <a faptul că ce. la Alba cu 31 dc cultiva­ li prăşi mecanic suprafeţe însem­
ţiune nc-a sosit dc la cooperativa Către seară, după ce au terminat 482 de hectare au terminat prima Rezultatele bune obţinute se da- pînă acum nici o unitate nu a Ier nate.
toare au fost prăşite pînă de
agricolă din Răhău. Din discuţia recoltatul dc pe cele 9 ha din lar- praşilă şi răritul, iar cea de a douo toresc şi muncii desfăşurate de că­ minat această lucrare. Bă mai m uit; curînd 5.G62 ha., la Orăştie cu
avulă cu tovarăşul loan Lcmeni, laua amintită, mecanizatorii au in- praşilă au efectuat-o pe mai bine tre specialiştii din unităţi, fn raionul la Ocoliş, Dineul Mare şi Dineul Mic 32 de cultivatoare au fost în-
inqinerut agronom al acestei uni- trat cu combinele în lanurile de pe de jumătate din suprafaţa cultivată. nostru inginerii agronomi sc preo­ prima praşilă nici nu a început. Lu­ g rijilc doar 3.850 ha. Comenta Avem nevoie de mai mult sprijin
tăţi, am aflat că aici sînt cultivate alte 26 hectare cu orz, situate în De asemenea si cooperatorii din Cal­ cupă îndeaproape de bunul meis al crările de în grijire sînt întîrzîate si şi din partea tovarăşului Aurelian
da, Cricău, Ciuqud si alte unităţi au lucrărilor agricole. Ei participă activ riile sini de prisos.
cu orz, grîu, secară şt ovăz, 460 „Lunca de Sus", în cooperativele din Sibîsel, Jele- Marele, inginerul agronom al coope­
ha. Zile la rînd inginerul şi pre- Bilanţul primei zile de seceriş la efectuat în întregime prima lucrare la organizarea procesului de produc­ dinţi, Vinerea, Săliştea si altele unde rativei. Lipsa de îndrumare şi control
şedinţele au urm ărit stadiul coa- cooperativa agricolă din Răhău a de îngrijire îar acum prăşesc a doua ţie si sînt mereu în cîmp printre co­ au fost prăsite mai puţin de 40 la asupra efectuării unor lucrări de în-
cerii, iar vineri au dat semnalul în- fost rodnic, obţinindu-se în medie, oară porumbul. operatori dind indicaţiile necesare sută din suprafeţele cullîvate. Situa­ Nu e timp de scuze A. POTOPEA
ceperll secerişului. Pe la orele nouă de pe suprafeţele recoltate, cîte In general, în raionul Alba, s-au pentru realizarea unor lucrări de ţia existentă nc-a determinat să ana­
cele trei combine conduse de meca- 2.500 kg orz la ha, faţă de 1.900 kg obţinut rezultate corespunzătoare la bună calitate. Aşa procedează tova­ lizăm în repetate rînduri stadiul de Despre stadiul actual al lucrărilor M. RUGINESCU
nlzatorii Gheorqhe Pena, Bolescu cît era prevăzut. îngrijirea acestei culturi, lucru ce se răşii Petru Bobeş de Ia Cricău, loan executare a praşilei şî să luăm unele de întreţinere la porumb şi la cele­
daloreşte bunei organizări a muncii Dărămuş de la Cisteî şi alţii. măsuri. Astfel. în cooperativele ră- lalte plante prăşiloare, tovarăşul loan Continuare în pag. a 3-a)