Page 2 - 1965-07

Poq 2 Drumul sociniului NR 3267

I I I I I I E I DE D E Z B 1T E IE ft R B IE C IE L B I DE R iC T IU E

» IM O R A Ş U L I U M E D O A U

Principalele preocupări ale furnar iar cheltuielile de faţie seor Of ai ii hunedoreni asiqută condu»
liştilor in frunle cu comuniştii, au fost reduce considerabil. or.-v de partid că in viilo r vor munci
reducerea substanţială a consumului u şi mai multă insutteţirc pentru tra-
Cuvîntul iov. ing. Nicolae Agachi specific de cocs, sporirea indicilor dc Permiteti-mi să-mi un net*** • Iui Ti-.i în viată a sarcinilor mere»
utilizare şi continua îmbunătăţire A Cuvîntul V. Antonie Rădoane mea solisiaclie si aire fa Iu climate, aducindu-şi astfel aportul lor
calităţii fontei. Ci au iniţial acţiuni proiectul noii legi dv.ă a Ki-
director general al C.S. Hunedoara pentru folosirea raţională a capacită­ lilic ii noastre Socialisarc va r- i.t realizarea minunatelor perspective
I ţilor dc producţie, cit si a m ateriilor minfla E. M. Ghelar sfinţi iu modul cel nu st şi »• spre caic se îndreaptă poporul român,
pnme, iar pc baza unor studii apro­ fund măreţele transfc i prin r sub conducerea înţeleaptă şi încer­
a trecut tara în procc Ic cotişi-
fundate au stabilit programul acestei cată o partidului.
Pcrmiteti-mi ca în nunicomu-
Politica de industrializare socialis­ partidului ca metalul să meargă la bătălii. nişlilor si întregului colr de ziastă pentru îndeplinirea cu cinste re a societăţii socialis
tă a Icirii. aplicată în mod consecvent export intr-un grad cil mai ridicat Comuniştii au demonstrat de fie­ a prevederilor proiectului de Direc­
muncă de Ia Exploatarcţnicră
de-a lungul etapelor de dezvoltare u de prelucrare, iar livrarea de semi­ care dală întregului colectiv că nece­ Ghelar să transmit tovarj, A- tive. »
economiei nalionale, succesele obli* fabricate sau lingouri la ex'port să se sitatea reducerii consumului specific Icxandru Drăghici. membru birou­ Din documentele de partid şi cu-
nule în toate ramurile industriale si accepte numai atunci citul necesită*- de cocs nu este un scop in sine, de lui Politic al C.C. al F M v ice- vintările conducătorilor noştri, am
iu special a industriei mijloacelor de Iile economiei impun in mod expres vreme ce jumătate din cheltuielile prcşedinle al Consiliului dc\tştri, relm ut atenţia caro se acordă valori­ Cuvîntubv. ig. Vasile Florea
produclic, au asigurai creşterea va­ acest lucru Angajamentul noslru este de fabricaţie a unei tone dc fonta le tradiţionalul salut mmercsCoroc ficării cu maximum de eficientă a re­
lo rii produclici globale an de an. A- de a susţine această acţiune prin mă­ reprezintă acest consum, iar îmbună­ bun". surselor naturale ale tării. IJazati pe şeful Uzinei prepare a minereurilor-Teliuc
nii şescnalului sini caracterizaţi prin rirea gamei sortimentale in producţia tăţirea indicilor şi reducerea preţu­ Această întîlnire are o jg, aceasta, von! mări si în viitor volu­
acordarea de fonduri sporite pentru de otel si prin lărgirea gamei de li* lui de cgst sini organic legate numai însemnătate pentru noi, deq» a mul cercetărilor, prin lucrări minie­
investiţii, diversificarea producţiei in ­ podimeiisuini in scclornl laminoare, dc aceasta. aceste zile în întreaga tar, n re în pcrimentrele minelor vechi, a-
u-
dustriale, promovarea susţinută a leli- în paralel cu ridicarea continuă a ni­ Organizaţiile de partid au reuşit zine, instituţii, pe şantiere, \pnii bnndonale, unde există corpuri de mi­ întregul colectiv alnei noae lurgic în siderurgie, prin mărirea
m cii avansate, organizarea mai bună velului calitativ al acestor produse. să mobilizeze masele la înfăptuirea muncii dezbat ru insniletirpro. nereu cu un continui intre 32-45 la a studiat cu viu inlerroicciclGc canlilălii de concentrat dc fier pro­
a produclici, creşterea calificării ca­ In acelaşi timp întreaga acţiune de iniţiativelor întreprinse. Au fosl io- iedele de Directive ale ceh» 0I sută (ier. De asemenea, vom extinde Directive ale celui d«lV-lca Ci- dus,
drelor Pentru siderurgie aceşti ani creştere a indicilor de utilizare la losiie multe metode, începiml cu eco­ IV-lea Congres al partideilu fac lucrările dc cercetare intre Ghelar şi gres al P.M.R.. priv dezvolt*«) Dîitr-un calcul exlnnaliv, reiese
reprezintă o perioadă de dezvoltare furnale se va coordona tu realizarea nomisirea lunară a unei cantilăti de propuneri, chibzuiesc asuprocu­ Vadul Dobrii, V îrful Rusca, unde e- economică a tării n(e in uri- că şl* va putea economisi 98 kg. cocs
continuă a capacităţilor de produc- indicatorilor economici si calitativi, cocs din caro să se poală produce rilor ce le iau pentru înfăplf şi xistă aflorunenle care la primele a- torii ani. Ele rcfleclăc mai Ir- prin folosirea unei tone de concen­
|ie. reducerea consumului specilic ele lunar 1 000 tone fontă, urmată de che­ depăşirea sarcinilor ce le re nalize au prezentat un continui ex­ binti năzuinţe ale oojlor mu;h trat, cu un continui de 48 la v*
ploatabil.
Prin intrarea în produclic a fur­ cnes constituind şi in continuare una marea ..să lucrăm o zi pc luna cu Cei peste 20 de ani de v'lalUţru. şi sini inspirate din plitătile p- fier,'şi 140 kg. cocs prin 1ţ J ,
unei tone dc concentrat avinu un
nalului de 1.000 m c,, cel mai mare din sarcinile de bază ale furnalişti- cocs economisii" şi apoi dc in iţia­ pentru muncitorii mineri şi pei)o- In proiectul de Directive se pre­ le existente în tara iră.
furnal din tară, o secţiei a doua de lor noştri. Se vor stabili noi măsuri tiva „toată fonta peste plan din cocs cuitorn din bazinul Poiana Ru<m vede ca în urm ătorii 5 ani lucrările Aşa cum se arată îoiectcUie conliiut de 52 la sulă.
cuptoare Martin, precum şi a noilor privind utilizarea gazului metan, economisit". In prezent, luptăm sub fost ani de fericire şi bunăst Ei geologice să tio îndreptate spre creş­ Directive, anii viiloru|incinal*\or Tralucîncl în viată sarcinile tra­
terea rezervelor industriale a zăcă­
lin ii de laminoare, producţia de me­ creşterea temperaturii aerului insn- c hemarea „să creăm economii de cocs au parcurs un drum de mari re\ri. mintelor în exploatare. Acest lucru marca o nouă şi impcltă crelece sate |e Congresul al lll-lea al pariL-
tal a combinatului luinedorean a flnl, omogenitatea încărcăturii, mă­ superioare îndeplinirii angajamente­ Pe aceste meleaguri, tradiliaţo- poate fi asigurat prin investiţii mici a producţiei de mettolectiylcr duluiiprivind reducerea termenului
crescut an dc an Ca urmare a aces­ suri care să asigure in continuare lor", luptă in care am reuşit să obţi­ ritulu i datează de peste 2 000 gu. la Exploatarea minieră Ghelar, prin dc mineri şi preparatilin bamJ de d<re In funcţiune a obiectivelor
tui avinl dc construclie şi producţie, reducerea consumului specific dc nem excedente în economia de cocs. Ceea ce nu s-a înfăptuit în nh, Poiana Rusca Ic revinreina i o noi, năriroa eficientei investiţiilor şi
în anul 1965 combinatul siderurgic cocs. Pentru a întregi cele afirmate, vă s-a realizat in numai 20 de ale deschiderea cim purilor miniere vechi, livra sectorului sideţe maorii aUnqqcn într*un timp scurt a in di­
va produce cca. 64 la sulă din pro- O resursă importantă de materii rog sâ-mi pcrm ileti să relev cîleva viată hberă sub conducerea paj. ceea ce permite promovarea şi pu­ primă de bază m inerişi con'en- cilor jroiectati, colectivul nostru *
duclia dc fontă a lărn, cca. 611 la prime pentru sectorul furnale îl con­ lui nostru. Trocul şi sapa, cil ş.e nerea în exploatare a însemnate trate de fier. luat inele măsuri cu caracter teh­
rczultalc obţinute de noi. cantilăti de minereu de fier. Sintem
sulă de ojel şi cca 56 la sulă din pro­ stituie cenusele de pirită obţinute în unelte prim itive, au devenit pieţe Colectivul uzinei nre este în nic şi organizatoric cum sînl: regla­
ducţia de laminate finite. In anii şe- sectorul M inisterului Industriei Petro­ Producţia dc fontă a furnalelor H u­ muzeu. înnoirile fără precedcm convinşi că intr-un viitor apropiat toiul luptei pentru iiţinirocj tari* rea ppcesului de ardere în cuptoa­
senatului producţia de fontă a com­ lului şi Chimici. nedoarei socialiste a sporii fată de istoria acestei regiuni, lumina •- aceasta rezervă va fi mult mai mare. mului său plan lunar n pericula rele <fi prăjire magnetizantă, pentru
binatului a crescut de 2,04 ori, pro­ Sectorul otelării al combinatului 1959 de 2.6 ori, perioadă în care ca­ trică, radioul, televizorul, ciner,. M inerii clin Ghelar au luat la cu­ cînd se iau măsuri ¿u asigtra* ohtinejea unui minereu prăjit cu un
ducţia de otel de 3,0*1 ori, iar pro­ va trebui să realizeze in amil 1976 pacitatea dc producţie a crescut nu­ graful — toate sînt bunuri de noştinţă cu deosebită satisfacţie des­ rea realizării sarcinilor plan pe continii ridicat în fracţii magnetice;
ducţia dc laminate finite de 2*1,4 ori. o producţie de otel cu 24 la sută mai cu 32 la sulă. Rezulta de aici că se bucură si locuitorii celor rna. pre proiectul de Constituţie al Repu­ semestrul al doilea. Ir>le aceîtea slabiliea unor parametri optim i ele
depărtate sate din munţi.
macmlre, separare şi filtrare, cari*
productivitatea a cunoscut o creştere
In acest ultim an al şescnalului, co­ mai mare decît în anul 1965. de 45.4 la sută, ceea ce a dus la de­ susţinem un examen ţii, dar pe permit) obţinerea unui concentrat cu
lectivul combinatului merge liolă ril pe Cresleren va treim i obţinută în prin­ păşirea sarcinii dc creştere a indici­ Exploatarea minieră s-a dezvt; blicii Socialiste România şi îşi reafir­ care avem certitudinea 1 vom tre­ un coţtliHit ridicat în fier şi scăzut
ce cu succes. Este un îen al pri­
linia realizării în mod ritm ic n tu­ cipal pe seama creşterii indicilor de lor de utilizare stabilită la Congresul ajungînd să dea în prezent o pro. mă o dată mai mult, recunoştinţei fier­ ceperii dobîndite de :livele de în silice şi umiditate. In perioada ce
turor sarcinilor de plan. De la înce­ utilizare la cuptoarele existente, al lll-lea al partidului. tio de poşte 0 ori mai mare decît binte pentru conducerea înţeleaptă a preparatori, lăcătuşi, «¡cieni, in­ urineaii, colectivul noslru, împreu­
putul anului s-au dat peste plan 3.15-1 prin introducerea noii tehnologii dc realizat in anul cel mai de virl partidului, căruia îi atribuie succe­ gineri şi tehnicieni in'oada efec­ nă cu cercetătorii, proiectanţii şi con­
tone cocs, 41.200 tone fontă, 20.000 elaborare a otelului cu insuflare de Rodul iniţiativelor amintite, corc produclici capitaliste. S-au modern sele epocale obţinute dc poporul no­ tuării probelor tchnolc Aceasta, structorii. vor trece ia rezolvarea u-
tone otel, 9 200 tone laminate finite oxigen. nu evoluat pe măsura entuziasmului datorită faptului că j noastră nor prflieme legale de transportul
pline. Valoarea producţiei globale a In sectorul de laminoare sporul ium aliştilor, s-a făcut sim ţii prin re­ şi instalat maşini noi, galeriile n stru. succese consfinţite in acest do­ conccnfotelor la beneficiar, în spe­
fost depăşită cu 40 milioane Ici, cea de producţie în 1970 va fi de 40 ducerea consumului de cocs la|ă dc sire sint iluminate fluorescent cument. este unică prin natura asului teh­ cial \nlperioada dc iarnă, automati­
nologic în tara noaslrăainiro pu­
a producţiei marlă cu 86 milioane la sulă lată de 1965. El vd trebui 1959 cu 512 kg pe tona de ioniă. M e­ străbătute de locomotive electrî Ne mai despart puţine zile de cel tinele în lume din d<Jul prepa­ zarea lecţiilor de separare magneti­
lei, iar la prelul de cost s-a realizat să se realizeze de asemenea, pe rită să fie scoase în evidentă succe­ perforatoarele, maşinile do îna de al IV-lea Congres al partidului rării minereurilor de I că şi dărimare ale uzinei şi îmbună­
o economie suplimentară dc 38 m i­ seama creşterii indicilor de u ti­ sele deosebite oblinulc de lurnalişli tăţirea celei existente la secţia do
lioane lei. lizare. in acest prim semestru al anului în productivitate au ridicat munca n nostru. Comuniştii, toii minerii, a- Ea este o expresiGitoare a
curs, cînd înlîtnpiniud cu entuziasm înaltului nivel tehnic :arc a a- prăjirj magnetizantă, precum şi la
Noile sarcini trasate sidcrurgişli- Realizarea sarcinii - prevăzute în Congresul partidului, au olaborat pes­ norului la loc de cinste. nimali de dorinţa lierbinle (le a-şi ¡uns industria nonstră|nlista. U- clolana uzinei cu ateliere de repara.
lor pentru viitorul cincinal sini la proiertelc de Directive de creştere te plan 41.044 tone Junta cu cocs o- Regiunii noastre miniere iî sî aduce prinosul muncii lor acestui mă- zina este proiectată îrregime de Iii ecctromecanice şi spatii de de­
nivelul epocii pe care o trăim. Creş- a capacităţii de prelucrare a otelu­ conomi.sll. Valoarea cocsului econo­ re/ervale frumoase perspective d ret eveniment, sini holărîli ca sub specialişti români şi cit cu utila­ pozitare corespunzătoare cerinţei
lerca producţiei de otel de 1,9 ori, rilor aliate, va trebui să fie anali­ misit se ridică la aproape 29 000.000 viilor. Avem minieri buni, avem conducerea organizaţiilor de partid je şi agregate moderhje mare procesului tehnologic.
— de ia 3,35 milioane la 6.3 m ilioa­ zată in continuare de cele două in ­
lei, Dc asemenea, amintosc că în se­ capacitate, q n li iu laie de ZLele icestea am luat cunoştinţă
ne tone — este o sarcină deosebit de stitute IPROMET şi 1PL, pentru ca mestrul 1 al anului curent, declasatele organizaţie de partid puternică, ca să-şi înfăptuiască aşa cum se cuvine unilăli economice ale lirici noa­ cu deosebită satisfacţie de proiectul
importantă. Acelaşi ritm ridicat de ptiu lucrările ce se execută la la­ nu fost reduse cu peste 70 la sulă pabilă să conducă munca lor cnlu angajamentele pe care şi le-au luat. stre socialisto. dc Constituţie al Republicii Socia!'
creştere vor trebui să asigure sulc- minorul de 800 şi O.S.M. nr. 1 să fală de anul trecut. tc Româica, publicat in presa .
rurgiştji şi ]a producţia de fontă, la­ se coreleze capacitatea de produc­ Gînclindu-nc la sarej deosebi­ tră. El rcllectă în mod just ir a r­
minate finite pline, lovi. ţie a otelurilor aliate cu capacîta- Toate aceste realizări însemnate, te ce nc revin, am slj temeinic mările ce au avut loc în tara nr
lua de prelucrare superioare prevederilor, demonstrea­ cum anume ne putem a mai bine
De asemenea, proiectele de Direc­ contribuţia la sponreatatinuă a la oraşe şî sate, în procesul c^P"
tive precizează ca producţia de otel Pentru colectivul combinatului sar­ ză că de fiecare dată planurile parti­ Cuvîntul iov. Gîorghe Răduîescu producţiei de metal. Pe a contri­ slruirc n orînduirii socialiste.
dului ilustru sint aşezalo pe
baza
electric să crească dc era. 2,2 ori, iar cinile stabilite prin proiectul de D i­ succeselor, pe baza posibilităţilor bui şi noi la acţiunea fuştilor din In inim ile com uniştilor şi ai
cea de oteluri aliate de 2,5 ori. rective vor constitui in continuare reale, că sînl oglindirea firească a inginer şef cu pitjleme de olelîrii Hunedoara de a roducqsumul de ror lucrătorilor de la uzina noas
Pentru această etapă, siderurgiştii un subiect dc analize profunde la năzuinţelor celor ce muncesc. cocs pe tona dc ionlă,jtrebui să permiteti ni să asigur conduce^
luinedoreni au un cuvint greu de fiecare sector in parte; cu acest pri­ mărim cantitatea de colrat ce se partidului că nu ne vom precupe,
'•spus în ceea ce priveşte creşterea lej se vor stabili căile pc care' Va Anv -studiat amănântit proiectele va livra în cursul anuU'lor. Exis­ eforturile pentru însuşirea doplinaiş'.
producţiei de metal în general, a trebui să acţionăm pentru a asigura de Directive şi ne-^m însuşii sarci­ Documente de însemnătate istorică, telarilor, ne revin sarcini deosebit de tă condiţii create, pînayiiaf tfi- imnuntUdiirca eoni
producţiei de otel electric şi a capa­ aeşlerea produclioi de metal Vn mod ni)*.* co ne revin. De aceea, ne-ain ce sintetizează o muncă uriaşă şi în- nportante în aceastri direcţie, fapt ziu în trim estrul II al ui 1966, tehnologic, rcalizab _.rt
cităţilor de prelucrare a otelurilor a- ritmic, pc toată perioada cincinalu­ propus să muncim asl-iel ca în trimes­ mănunchează idei care dinamizează cnlrn care creşterea ponderii cR* sa intre in exploatare (j a Il-a limp a indicilor paselor V-VIIInde-
lui,
linte. Sarcinile anilor viito ri pentru trul IV din anul în curs să realizăm activitatea celor chemaţi sa le îni«!i:>- '.el aliat si de calitate va trebui să din proiectul uzinei. c<ya avea plinirea întocmai a oc ne
combinatul din Hunedoara sînt cu n- Sînlem convinşi, cunosciiul capa­ tuiască, proiectele dc Directive olc en în centrul preocupărilor noastre. trei lin ii de prăjirc macjtantă. A- revin din proiectul cefem p-^ive ale
lit mai importante cu cit ele vor tre­ citatea do muncă a colectivului nos­ indicii prevăzuli pentru 1966. Au şi Congresului al IV-loa al partidului, se st Iei. în momentul de fală ponderea ceasta va influenta in botărlt celui do-al IV-lea Congres al parti­
bui să se realizeze în principal pe tru, că anul 1965 — ultim ul an al fost luate măsuri pentru terminarea caracterizează prin conţinutul lor estor ol el n r i reprezintă 30 In sulă reducerea consumului d<U meta­ dului.
seama creşterii indicilor dc utilizare şcsenalulm — se va încheia cu rea­ instalaţiei de epurare fină a gazelor profund realist. In tabloul luminos al n producţia totală de otel, iar in
la agregatele existente. Atenţia colec­ lizarea integrală a indicatorilor de la furnalul 5 şi dolarca lui cu o tur- tarii de miine. conturat ştiinţific în ul 1970 va trebui să realizăm cca.
tivului nostru se va îndrepta spre a- plan şi a angajamentelor pc care ni bosuilantă dc marc capacitate, pentru proiectele de Directive, oamenii mun­ la sută.
le-am luat
pticarea unor noi procedee lohnoln- cii văd întruchiparea telurilor şi nă­ Va trebui să ne însuşim noi Ich-
gice de lucru, spre creşterea indice­ Asigurăm conducerea noastră de auloinalizarea procesului de ardere şi zuinţelor lor, drumul patriei noastre logii dc elaborare a otelului, să a-
lui intensiv şi extensiv de folosire a partid şi fie stal că întregul nostru inversare a caupcrclor şi altele, care spre culmile cele mai înalte ale pro­ •dăm o alenlic şi mai maro îmhu- Cuvîniulov. ing. loan Zaha
agregatelor, spre completări şi mo­ colectiv, în Irunte cu comuniştii, va ne vor fi de folos în lupta pentru gresului şi civilizaţiei. Tocmai dc a- ţătirii calitălii pentru oblincrea u-
dernizări la agregate. depune toate eforturile, va mobiliza miniere Teliuc
toate rezervele. pentru ca cifrele sporire-» în continuare a productivi­ rora. întregul popor Ic-a prim ii cu r performante tehnico superioare,
Considerăm ca deosebit de valo­ satisfacţie si deplină adeziune. îcrcştcm produclici dc otel electric
care astăzi sînl in proiecte să se tăţii furnalelor,
roasă, indicaţia dată de comlucereo transforme in fapte. Construcţia industrială, amplu des­ 91 şi inalt aliat dc peste 2,5 ori,
Ca maistru Jurnalist mă voi în g riji Daca privim in urmă, pentru tot ce a făcut partidul pentru
făşurată in anii şescnalului, a îmbo­ ¿creştem producţia do otel Martin drumul
împreună cu colectivul în caro lucrez găţii tara noastră cu numeroase o- (peste 18 la sulă prin introducerea parcurs, la locul de unde plecat, noi o exprimăm prin extragerea peste
ca la şcoala marilor agregate pc care bicclivc şi instalaţii noi, la nivelul Ifticii noi, in|elegem mai bine en hunul si plan in acest an a 31.045 tone mine­
reu de fier, îmbunătăţirea conţinutu­
|e deservim, pc baza experienţei acu­ tehnicii moderne, a determinat creş­ i urma unui studiu detaliat e- bucuria oamenilor în fatiăpluiri- lui de fier a minereului marfă cu
terea în ritm susţinui a forţelor de fcuat cu ocazia dezbaterii proiec­ lor măreţe do piuă acumperspec-
Cuvîntul tov. Francise Folticska mulate, să plămădim nu mimai lonlă, producţie, dezvoltarea viguroasă şi ta dc Directive, au rezultai măsu­ livelor deschise de progni Irasal 2,79 la sulă şi obţinerea a 851.000 lei
t i si cadrele necesare noului gigant multilaterală n înlregii economii na­ ri ce trebuiesc luate pentru a&iqu- dc partid în proiectele djreclive. economii la preţul de cost
Industriei noastre socialiste In plm
Ca rezultat al aplicării recvente
director general al I.C.S.Ii. al siderurgici româneşti — furnalul ţionale. Aici, la Hunedoarei, pc lingă raa realizării tuturor sarcinilor ce a politicii de induslriaîiz sociali­ ovînt i se asigură — potrivit preve­
nr B — care se găseşte in plină con­ alte obiective importante, s-au con­ ncevin Dintre acestea, amintesc cî- stă a tării, s-a dezvoltai ie an şi derilor proiectelor de Directive — o
strucţie. struit cinci cuptoare Martin de cile tc; mai im portante; stabilirea celei Exploatarea minieră Telitln anul bază lot mai largă de materii prime,
-400 tone, dotate cu utilaje do un ni­ m* adecvate tehnologii de fabricare
Nu pot să închei fără să-mi exprim vel tehnic ridicat. Paralel cu punerea 1065 valoarea producţiei Teliuc prin atragerea în circuitul economic
Noi constructorii, cînd terminăm o- Vorbind despre rezlovarea sarcini­ a olului cu oxigen, pregătirea olc- este dc 2,4 ori mai m aricit cea o noi resurse. In acest scop pentru
xecularea unor obiective, sintem ne­ lor do viilor, iov. Folticska a spus; satisfacţia şi deplina aprobare fală (le lor în funcţiune, s-au îmbunătăţit in­ lărj M artin I şi a ololnrici electrice din 1959. Extragem în prj in i4 următorii ani se prevede un amplu
voiţi a le părăsi. Inim ile noastre v i­ Vom extinde mai mult moennizaroo proiectul noii Constituţii, care oglin­ dicii dc utilizare ai agregatelor, ast­ inrderea creşterii canlilă lii de ole- 2ilc întreaga producţie (hiinereu program de cercetări geologice în­
brează însă, de bucurie şi satisfacţie4, lucrărilor, vom organiza punctele dc deşte mărcloic transformări prin care fel eă pînă la sfirşitul anului 1964 Iur superioare, extinderea capacită­ du fior o anului 1938. dreptate în primul rînd spre mărirea
cînd vedem că lucrările realizate do lucru şi vom folosi mai raţional for­ a trecut tara noastră, consfinţind cu­ creşterea a fost dc 40 la sulă, u lii cil ţii itolărici electrice* cu încă două Creşterea produclici a | asigu­ rezervelor de ţiţeî, gaz metan, mine­
noi, ajung să dea tării noi produse, ţa de muncă şi mecanismele. In felul a fost prevăzul în Directivele* celui <*uoare electrice de 50 tone prin rată in această perioadă i ridica­ reuri neferoase şi nemelalifere.
cu o productivitate sporită şi dc cali­ acesta vom scurta durata de execu­ ceririle noastre revoluţionare. de-al lll-lea Congres. Au fost însu­ dez'cctarea a două cuptoare Martin rea indicilor de utilizare jilajelor, Sarcinile ce ne stau în faţă în peri­
tate superioara. ţie a lucrărilor şi vom reuşi să dăm Vă asigurăm, iubite tovarăşe Dră- şite tehnologii mai perfecţionate, o- de O.S.M. nr. I ele, dotare«! exploatării cu nq utilaje, oada 1966-1970 ne vor mobiliza şi nv»
oteluri,
iaborinrlu-se noi mărci dc
In ultim ii ani noi am construit ba­ în funcţiune in termele prevăzute o- ghici, că nu vom precupeţi nici un s-au îmbogăiil sortimentele de ote­ A fi bine însă dacă M.I.M. ar fi­ piecum şi prin intrarea hincliune mult pentru continuarea sislemati •/
teria a 4-a de cocs, cele 5 cuploare biectivcle ce le vom construi. efort pentru a da viată măreţelor sar­ luri ce se fabrică atît in cuptoarele nalii posibilitatea dezafectării si a a noi capacităţi de prodiî. Dacă rii şi modernizării exploatării h,
M artin de cile 400 tone capacitate, La înfăptuirea sarcinilor ce ne re­ cini prevăzute in proiectele dc Di­ Martin, cit şi în cele electrice. S-a îm­ celofdie trei cuploare Martin clin a acum 5 ani numai 30,6 lulă din sire, cercetarea cit mai amănunt,,*’ *
noua fabrica de aglomerare a mine­ vin in noul cincinal ne vor ajuta în rective ale celui dc-at IV-lea Congres, bunătăţii calitatea otelului, realizîn- ceas otelărio, pe care să Ic înlocuim producţie se excava mocc, anul a zonelor in exploatare pentru pu­
reurilor, furnalul nr. 7 dc 1.000 nuc., mod substanţial, măsurile preconizate du-se mărci de otel cu caracteristici cu djă convorlizoare ele 50 tone, e- irecut ponderea produclieijccnvate nerea in evidentă o tuturor rezerve­
noile lin ii de laminoare continui si in proiectul de Directive, de a se rloia rugîndu-vă tot o dată să duceţi cu- tehnice superioare, s-au micşorat pier­ fhip<v cu instalaţia do turnare con­ mecanic a crescut la 53,î|! sută. lor geologice, îmbunătăţirea organi­
altele, obiective care au făcut ca Hu­ în continuare organizaţiile de con­ vintui noslru întregii conduceri dc derile. rebuturile si deşeurile. tinuă Această variantă o considerăm Productivitatea muncii irrosl an zării producţiei şi muncii.
nedoara să devină cu adevărat inima strucţii cu mijloace mecanizate, fapt partid si personal tovarăşului Nicolae bine uslificată clin punct de vedere este mai mare de 1,56 oriicil cea Pentru valorificarea tuturor rezer­
SIucliind cu multă alcnlie proiectele
de metal a patriei. pentru care se prevede alocarea im­ Ceauşescu. dc Directive, am constatat că nouă, tclm iişi economic, decarcco ea nu va din 1959. velor de minereu de fier, noi am luat
o serie de măsuri care vor asigura
Dragostea şi multumireAoăstră
Proiectele de Directive ale celui portantei sume de 6,5 miliarde lei. neccsa invoslitii suplimentare mari, boza de materii prime pentru prepa­
de-al IV-Jca Congres al partidului au In acelaşi timp insă, propunem să ratorii de ta Teliuc. Cu toate acestea
fost prim lic cu mult interes şi bucu­ fie stabilite măsuri # privind sim pli­ există încă multe posibilităţi de creş­
rie de colectivele de constructori ficarea modului de elaborare şi avi­ tete a rezervelor. Una din acestea
zare a documentaţiilor.
Prevederile lor ne-au impresionai prin este studierea posibilităţilor de valo­
măreţele perspective po care lo în­ Cu ocazia dezbaterii proiectelor de rificare a hătzilor vechi do minereu
trevăd. S tudiindulo, colectivele noa­ Directive, constructorii au luat cu­ dc la Teliuc in procesul tehnologic
stre de constructori, mentori şi insta­ noştinţă dc măreţele obiective picvă- dl Uzinei de preparare. Volum ul a-
latori, şi-au spus cuvîntul ferm şi ho- zute pentru a fi realizate în perioa­ .ujoxiinaliv al hălzilor de amestec
'ărît : „Ne vom strădui să lucrăm mai da 1966— 1970, Li şi-au exprimat apro­ este de 1.300.000 tone. Înainte de
•'pode, mai bine şi mai ieftin". Iar barea deplină şi holărîrea de a nu 1044. de la mina Teliuc s-o livrat
precupeţi nici un efort pentru ca vii- cuire Călan numai limonită şi canti­
ntru ca acest angajament să devină (oarele construcţii ale cincinalului să
■tă, au fost slabii81’' o serie de fie date în folosinţă la termenele sta­ tăţi mici de siderită prăjită. Restul
iri chibzuite. bilite. sideritei. pe care o folosim in pr \ \
zent, a fost depusă pc hătzike
V v
mestec. Din probele colectate.,.
nt-le locuri a reieşit un conlintrc . f â .
(ier în acest material hahlal de 13 :
25 ta sulă fier.
O cită posibilitate o constituie re­
uvîniul iov. Gheorghe Cismas gularizarea rîului Cerna şi eventual
be.lomrea albiei, pentru n putea în­
maistru furnalist cepe lucrări miniere în vederea ex­
trageri celor 1 000.000 tone minereu
care în prezent este imobilizat în
pilieril rîului.
Cu deosebită bucurie au prim it
Oamenii muncii din cetatea meta­
o continuare firească a liniei po liti­
lului au primit cu neţărmurită satis­ ce generale a partidului noslru. mineri clin Teliuc proiectul de Con-
iililu li; ol Republicii Socialiste Româ­
facţie documentele de Importantă is­ Prevederile proiectului de Direc­ nia. fe exprimăm cu această ocazie
torică pentru opera de construcţie so­ tive arată că sporirea producţiei de d o p lltjl noslru acord cu proiectul de
cialistă din tara noastră, elaborate de tontă se va lace pe seama intrării Consllutie. deoarece prevederile cur
plenara Comitetului Central al parti­ în funcţiune a încă trei lurnale dc prinse in el rcllectă in mod
dului din 31 mai — 2 iunie 1965. marc capacitate, iar la cele existente transf-rmările ce au avut loc în >. \
Furnalele noastre, minunate rea­ pe seama îmbunătăţirii indicilor dc noastrj, in procesul de construire i
lizări ale regimului demoi rat-popu- utilizare şi a reducerii consumurilor Oiindurii socialiste.
lar, nu sînt útil de fierbinţi cil dra­ specifice. In ncheiere, asigur conducere^
gostea cu care noi am primit pro­ part iei-Ini că muncitorii, tehnicienii
iectele. dc Directive ale Congresului Conducîiul cu multă competentă şi ingnerii de la Exploatarea m inie­
al IV-lea al partidului. Siderurgiştii problemele activităţii economice, or- ră Teiuc îşi vor consacra toate for»
luincdoreni văd în ele un program (laniza.liile dc partid din secţii nu mo­ lele, nlreaga lor crpacilalo, înfăp­
vast şi cuprinzător, care Îmbrăţişea­ bilizat/ pc comunişti şi pc ceilalţi oa­ tu irii -iminosulm program al în llo ri*
ză toate laturile vieţii economice şi rii şi prosperii-aţii României socia­
meni ai muncit la o activitate sus­
sociale, fiind menite să marcheze o liste, 1 creşterii bunăstării malcridle
nouă şi importantă etapă în făurirea ţinută, la nivelul sarcinilor de plan şi spuluale a întregului nostru po­
societăţii socialiste in patria noastră, şi angajamentelor luate. Aspect de la adunarea oamenilor muncii din oraşul Hunedoara. por.