Page 3 - 1965-07

NR 3267, Diumal socialismului Paq 3

CEVINTAREA T O V A R Ă ŞE U Vizita tovarăşului Alexandru Drăghici

la Combinatul siderurgie din Hunedoara

A L E X A N D R E D R Ă G U I C Alexandru Drăghici, membru al Bi­ de condiţiile dc mugea, de modul
Ieri, înainte de masă, lovarăşul interesiiulu-so de mersul producţiei,
roului Politic al C.C. al P.M.R., vice­
in care se preocupă pentru realiza­
preşedinte al Consiliului de M iniş­ rea sarcinilor do plan, pentru îm­
tri, Însoţii de tovarăşii Gheorghe bunătăţirea calităţii produselor, rea­
Călin, prtm-secrelar al ComiteUtlul lizarea de economii ol<‘. In acelaşi
regional Hunedoara al P.M.R, Po­ timp s-a interesat îndeaproape si de
(Urmorc din pag. 1) Sînt inlru to lu l de acord cu acei to­ rective se desprinde importanţa deo­ SIă in puterea coleclivuluî de si- pelor americane din Vietnamul do pea Brincoveanu, prim-secrctar al preocuparea care există în combinat
varăşi care, cu ocazia dezbaterii pro­ sebită pe care o acordă parhdul nos­ dcrurgjşti de a îndeplini cu cinste n- sud si respectarea dreptului legitim Comitetului orăşenesc Hunedoara al pentru asigurarea condiţiilor nece­
nimá aprobare «i politicii parliclulni, fie iectelor dc Dircclive au arătat că in tru dezvoltării agriculturii şi in v ii­ c castă sarcină importantă pusă de al poporului vietnamez de n-şi hotărî P.M.R., Nicolae Agachi, directorul sare îndeplinirii sarcinilor dc per­
pulernicA manifestare a unităţii în secţiile de bază ale combinatului, ca torii cinci ani, prin extindereo me­ partid. Aşa cum a subliniat în repe­ singur sparta. general al C.S.l l , ş id c a lli activişti spectivă, dirnl preţioase indicaţii
ju ru l parlidului, a drarjoslei $i ata­ şi în cele auxiliare, mai există încă canizării şi chimizării, pentru creşte­ de partid şi conducători ai unor în­ muncitorilor şi specialiştilor
şamentului faţă de conducerea sa in* importante rezerve nevalorificate. rea simţitoare a producţiei agricole tate rinduri conducerea parlidului Opinia publică mondială condamnă treprinderi din Hunedoara, au Colectivul combinatului a făcut o
nostru, în actuala etapă a construc­
cercată, a voinici de luptă pentru în­ vegetale şi animale şi punerea in va­ ţiei socialiste, îmbunătăţirea calităţii intervenţia Statelor Unite în Republi­ făcut o vizită la furnalul nr. II aflat călduroasă si entuzicislă primire to­
făptuirea obiectivelor măreţe stabilite Da, tovarăşi. Discutînd despre rea­ loare a marilor rezerve existente in produselor constituie un factor hotâ- ca Dominicană ca amestec brutal în In construcţie, fabrica de oxigen, varăşului Alexandru Drăghici, ma-
de partid pentru următoarea etapă lizările obţinute, analizînd sarcinile această importantă ramură a econo? rîlo r pentru dezvoltarea întregii o» c- treburile interne ale unui stat suve­ grupul de laminoare $i şanlieio- nifestîndu-şi prin aceasta ataşamen­
a desăvirsiriî construcţiei socialisto şi perspectivele ce ne stau în faţă, mici naţionale. nomii naţionale, pentru ridic<irc»i ni­ ran. ic de construcţii socialcullu-
In patria noastră. nu trebuie să uităm nici un moment velului de trai al pcoorulu1'. Pentru noi este absolut evident că rale din oraş. Tovarăşul Ale­ tul lui nemărginit fală de conduce-
Apreciind caracterul realist, temei? de lipsurile existente. Creşterea in ritm susţinut a pro­ natura agresivă şi reacţionară a im­ xandru Drăghici s-a întreţinut cu ro»i partidului si stalului nostru, fa­
s fundamentat din punct de vedere După cum cunoaşteli, rezultatele ducţiei industriale şi agricole, ridica» Cu cea mai maro răspundere trebuie perialismului a rămas aceeaşi, că a- muncitorii, inginerii şi tehnicienii, ţă de politica (or înţeleaptă.
U: şi în deplină concordanţă cu Irumodse, deosebit de importante pen­ rea productivităţii muncii şi reduce­ să privim sorcina »rrbunăiălirii ca­ tila li mp cît el va dăinui, se va men­
) .ilitătile si necesităţile tării noa- tru economia naţională oblinule în rea preţului de cost, vor contribui la lită ţii sortimentelor de oteluri şi la­ ţine si terenul pentru războaie agre­
s al proiectelor de Directive, mi­ activitatea combinatului au fost par­ sporirea continuă a resurselor finan­ minate destinate exportului. M ulte din sive. Cercurile m ilitariste nu renunţă
n i. i. siderurqiştii, metalurqistii, con­ ţial umbrite de nerealizarea unor sor­ ciare ale statului, la asigurarea in produsele siderurgice livrate la ex­ la ideea de a modifica cursul isto­
structorii Hunedoarei au făcut nu­ timente de oţeluri, de calitatea no- întreaga perioadă 1966— 1970 a unor port au corespuns cerinţelor de ca­ riei, folosind In acest scop orice mij»
meroase propuneri menite să ducă la corespunzăloare a metalului livrat u- planuri financiare echilibrate, a unor litate, contribuind la creşterea presti­ loace, inclusiv armele. Îm potriva a»
valorificarea cît mal deplină a re­ nor întreprinderi, ceea ce a atras după bugete excedentare şi a unei circu­ giului ţării noastre pe piaţa interna­ ceslora este necesară sporirea vigilen­ CONFERIREA DE TITLURI
surselor din regiune in scopul tradu­ sine unele refuzuri, de gospodărirea laţii monetare sănătoase. ţională si la crearea unor premise din ţei luluror forţelor păcii, lupta lor
cerii în vială a noilor obiective ale necorespunzătoare a unor materii Ridicarea continuă a bunăstării ce­ ce în co mai favorabile pentru lărgi­ unită în vederea preînlim pinării unui
politicii partidului. prime, materiale, utilaje şi piese dc lor cc muncesc este obiectivul fun­ rea schimburilor comerciale cu străi­ război mondjal termonuclear. Mqi
schimb, folosirea incompletă a unor damental al politicii partidului şi sta­ nătate!!. Va trebui să depunem efor­ tnull ca oriei iul, apare necesitatea în­
In aceste propuneri valoroase îs» turi tot mai susţinute pentru a realiza tăririi unităţii ţărilor socialisle, a Şi ORDiNE UNOR CADRE
păşeşte expresia patriotismul profund utilaje şi aqreqate si de alte lipsuri, lului nostru. Această preocupare sc la export produse de calitate irepro­ partidelor comunisle şi muncitoreşti,
al oamenilor muncii, încrederea lor care influenţează negativ activitatea reflectă puternic în prevederile pro­ şabilă, care să se silueze la nivelul a mişcării de eliherare naţională, a
deplină In justeţea politicii partidului, economică a combinatului. iectelor de Directive ole celui de-al tuturor forţelor interesate în apărarea
a v^rei înfăptuire asigură mersul îna- Avem certitudinea că muncitorii, IV-lea Congres. Sînt prevăzute noi celor mai bune mărfuri similare dc pe păcii. DSDÂCTiCE
piaţa externă.
mb ' \ in lrcqii noastre societăţi pc inginerii $i tehnicienii din combina­ măsuri privind creşterea veniturilor
1ruH fuminos al socialismului si co­ tul siderurgic, de la întreprinderea populaţiei, îmbunătăţirea aprovizionă­ Realizarea sarcinilor sporite ce re­ Pornind dc la faptul că flecare tară.
munismului. de construcţii siderurgice şi dc la ex­ rii cu mărfuri, salisfaccrea mai bună vin siderurgiştilor pe baza proiecte­ mare sau mică, trebuie să-şi aducă Pentru activitate îndelungata şi Buruga — inspector Sertiunea de in-
ploatările miniere, în frunte cu comu­ a condiţiilor do locuit, dezvoltarea lor dc Directive, depinde in măsură contribuţia la normalizarea vieţii in ­
Atmosfera entuziastă in care se des­ aşezămintelor de cullură şi învăţă» ternaţionale, România socialistă se ma­ merite deosebite, precum şi pentru vâtâmînt a raionului (aşi; Ileana Ccr-
făşoară dezbaterea proiectelor de Di­ niştii. îşi vor mobiliza toate forţele mint, precum si intensificarea măsu­ însemnată dc înfăptuirea planului de nifestă ca un .factor activ în riiulu- contribuţia adusa în dezvoltarea nescu — Şcoala medie nr. 4 Timişoa­
rective, puternicul avînl al întrecerii pentru lichidarea lipsurilor care mai rilor dc ocrotire a sănătăţii si preve­ investiţii, dc construirea şi punerea rile forţelor păcii, m ilitînd pentru ză­ ra,* Florin Sabin Cihianu — Şcoala
în funcliune la termenele planificaţi?
socialiste, succesele importante cu există, si vor reuşi să îmbunătăţească derilor sociale. a noilor obiective industriale şi de dărnicirea planurilor agresive ale im­ invâţâm întului de cultură generala profesională C.F.R. Arad; Alexandru
care oamenii muncii din reqiune în- in permanenţă activitatea economică, Tovarăşi, atingerea în cel mai scurt timp a pa­ perialiştilor, pentru dezvoltarea co­ şi a învâţăm intului profesional şi Cojocaru — Şcoala medie Roman,* Pe­
tînrmină cel de-al IV-lea Conqres al să obţină noi succese in producţie. laborării şi a relaţiilor de cooperare tehnic, s-a co n fe rit : tre Cucu — Şnbala medie nr.3 Buzău;
partidului, constituie cea mai siqură Tovarăşi. Pe baza proiectelor de D iroclivc, ram etrilor tchnico-economici plani­ ini re slnle in spiritul coexistenţei Titlul de „în v ă ţă to r Emerit al Re­ Irina Czompo — Şcoala medie Tg. Se­
ficaţi.
qaranţie a faptului că ei $i-au însuşit Prevederile proieclolor de Directive se deschid noi şi mari perspective paşnice a ţărilor cu sisteme sociale p u b lic ii Populare R om âne" tova­ cuiesc,* Alexandru Dabija — Şcoala
temeinic sarcinile puse de partid şi in continuă linia dezvoltării ascendente, dezvoltării economice a regiunii Hu­ Harnicii constructori ai Hunedoa­ diferite. răşilor : medie -Nicolae Bălcescu'1 Bucureşti;
acelaşi timp o expresie a luitTiririi lor în ritm susţinut, a economiei naţio­ nedoara, care este chemată să aducă rei, mobilizaţi de organizaţia do partid, Gheorghe Andrcica — Şcoala gene­ Ioan Daniclcscu — profesor pensio­
neclintite de a le traduce în viaţă. nale ca un complex unitar armonios o importantă contribuţie îndeosebi la au realizat lucruri minunate, ou con­ Tara noaslră aşează la baza relaţiilor rală dc 8 ani Căuaş-Car« i; Aglaia Arion nar Ploieşti; Nicolae Dumitru — Şcoa­
Zilele acestea. siderurqiştii hnno- şi echilibrat. sporirea producţiei dc cărbune, mine­ struit uriaşele agregate siderurgice, sale externe respeciarea principiilor la profesională ■■Semănătoarea" Bucu­
rioroni au raportat parliduhñ că si-au Stabilind sarcinile de bază pentru reuri, energie electrică şi metal. dotate cu utilaje moderne $i insiula- suveranităţii şi independenţei popoa­ — Şcoala medie nr. 33 bucureşti; A- reşti,* Nicolae Eiicscu — cercetător
gricola Aurică — Scoală generală de
îndeplinit înainte du termen sarcinile perioada următoare, proiectele dc In anii următori, in regiune se vor tii complexe, la care se obţin in pre­ relor, egalilăjii în drepturi, neames­ H ani Peri neaga — Negru Vodă; Pau­ Filiala Iaşi a Ipsliluţu lu i du ştiinţe
de plan pe primul semestru al anului Directive pornesc dc la premisa con­ deschide noi mine, vor fi construite zent indici superiori. Avem convinge­ tecului în treburile lor interne, avan­ la Doldor — Şcoala generală de H ani pedagogice,* Constantin Fortunescu —
la producţia qlobaiă şi producţia mar­ tinuării neabătute şi in viitor a po­ şi puse în funcţiune noi agregate si­ rea că ci sc vor uclutd si în viitor, tajului reciproc, respectării dreptu­ Vulcan-Pelroşeni, Maria Braşovan — profesor pcmsionar Craiova; Leonliu
fă. Am aflat cu satisfacţie că furnaliş- litic ii de industrializare socialistă. In derurgice, centrale electrice şi alic cu cea mai marc răspundere, de sar­ lui inalienabil al fiecărui popor de Ghergariu — profesor pensionar
Itl de aici, apliclnd valoroasa iniţia­ anul 1070 producţia industrială glo­ obiective industriale de marc impor­ cinile co Ic revin în construirea noi­ a-şi hotărî singur soarta, considerind Scoală medie -Traian Vuio Făget; Cluj; Emil Vaier Giurgiuca — Şcoala
Dumitru Bucăţică — Şcoala generală
tivă de a realiza întreaga cantitate de bală va fi cu circa 63 la sulă moi marc tanţă. lor obiective siderurgice prevăzut«' că aplicarea neştirbită a acestor prin­ de 8 ani nr. 9 Constant«*; Măria Bu­ medie -D im ilrie Canlemir” Bucureşti;
cipii eslc o cerinţă esenţială a în­
fontă produsă peste plan cu cocs eco­ docil in 1065, dezvoltîndu-se cu un După cum cunoaşteţi, printre sar­ în planul cincinal, adueîndu-şi în Ic- crederii între popoare şi a desfăşu­ luc — Şcoala medic »Mihail Fmi- Emilia Greavu — Şcoala medie nr, 4
nomisit, au adus o importantă contri­ ritm mediu anual dc 10,5 la sulă. Spo­ cinile prevăzute pentru viilorul cinci­ lul accslp, alături de siderurqişli, a* rării normale o vieţii internaţionale. nescu“ Constanţa ; Constantin Cio­ Oradea; Arislîde Hazgan — confe­
buţie la realizarea în primele 5 luni rul producţiei industriale în următo­ nal se află realizarea în anul 1970 a porlul la sporirea producţiei de melal Ne pronunţăm pentru promovarea lan — Şcoala generală dc 8 ani Ro- renţiar Institutul do perfecţionare a
ale anului a unei economii suplimen­ rii 5 ani va depăşi insă creşterea pro­ unei produclii de 4,1 milioane tone a patriei. goz-lieius î Tănasc Cojocaru — v i­ cadrelor didactice Inşi; Morman Ştefan
tare la preţul de cost de peste 32 mi­ ducţiei realizate în perioada 1950— fontă, 0,3 milioane tone oţel şi 4.4 La sporirea producliei de melal relaţiilor economice reciproc avanta­ cepreşedinte al Comitetului executiv He ii ning _ Şcoala de 8 ani Agnita i
joase cu toate statele, fără condiţii
lioane lei. 1065. milioane tone laminate. Un rol hotâ- sînt chemaţi, de asemenea, să-si a- politico, fără restricţii st discriminări, al Sfatului popular al oraşului T i­ V o itu Ioan — Şcoala medic nr. 7 Ga­
Realizările obţinute în muncă de In vederea lărgirii bazei oncrqelî- rîlor in înfăptuirea acestui important ducă o contribuţie sporita minerii precum şi pentru dezvoltarea legătu­ mişoara; Dumitru Crăciun — Scoală laţi; Marioara Iordan Şcoala me­
sidcrurqiştii din Hunedoara sini urmă­ ce. a creşterii producţiei de energia, obiectiv va reveni — alături de Com­ din Ghelar şi Teliuc. Prin aplicarea rilor ştiinţifice, culturale, sportive, tu­ medie Moreni-Cîmpina; A rislila Cris- dic nr. 39 Bucuroşii; Iulian Jura —
rite cu viu interes ele oamenii mun­ pentru a fi cu un pas înaintea dezvol­ binatul siderurgic din Galaţi — Com­ in viaţă a prevederilor proiectelor ristice. tescu — Şcoala generala de 8 ani director adjunct M inişţerul Invătă-
cii din înlreaqa tară deoareco ele au tării industriale, proiectul de Direc­ binatului siderurgic Hunedoara. Cea (le Dircclive se vor executa impor­ Politica externă a Republicii Popu­ nr.- 141 Bucureşti; Ecaicrina Dîbu — m înlului; Vasile Macavci — Şcoala
importanţă deosebită pentru econo­ tive cu privire la valorificarea surse­ mai mare pnrle a sporului producţiei tanţe lucrări de deschidere şi pre­ lare Române arc ca temelie de ne­ Şcoala gonerglă de 1» ani Lieşti Ga­ medie -Bolyai Farkas* Tg. Mureş,*
mia naţională. lor energetice şi electrificarea ţării dc metal, prevăzut la Hunedoara va gătire care vor spori simBlor capa­ clintit prietenia şi alianţa Irăţească laţi; Piro.şka Doinokoş — Şcoala me­ Constanţa Marinescu — Centrul şco­
Metalul produs la Hunedoara con­ în perioada 1960— 1975 prevede im­ trebui să se obţină pe seama creş­ citatea de producţie, se vor extinde cu celelalte ţări socialiste. Partidul die Joseni-Gheorghieniî Gheorghe lar agricol Fundulca-Lehliii; Neculai
metodele şi procedeele de produc­
stituie principala materie care stă la portante lucrări pentru descoperirea terii indicilor de utilizare a agregate­ ţie avansate şi se va continua do­ noslru o m ilitai si militează pentru Dorncscu — inspector Secţiunea de Muscă — şef adjuncl Secţiunea de ¡n-
baza activităţii înlr-un marc număr dc noi rezerve de combustibil, creş­ lor, îndeosebi la oţclăriile Martin, tarea locurilor de muncă cu utilaje respeciarea neabăiulă a normelor învăiăm inl a raionului Roman; Nico- vălămint o oraşului Bucuroşii; Joa»
întreprinderi ale industriei meta- terea producţiei de energie primară prin însuşirea procedeelor de elabo­ moderne de marc randamenl. Esle m arxist-leninisle în relaţiile dintre ta­ lao Dum itrju —. Şcoala medie -M i- Nimilan — Şcoala medie ..Ştefan cel
:e şi ale indusiriei constructoare şi extinderea eleclrilicării ţării. In pe­ rare cu oxigen. necesar ca minerii să-şi spurească rile socialiste şi dintre partidele co­ h.iil Eminescu” laşi; Eleonora Folcs- Maro“ Suceava; Grlgore Orăşeanu
itşini din ţară. Vă este bine ru- rioada următoare va fi extinsă valo­ O alun ţie deosebită va trebui să se eforturile pentru creşterea produc­ muniste, pentru întărirea unităţii sis­ cu — inspector S«iclhmea de invăţă- protesor pensionar Ploieşti; Eugen
L că dc livrarea la timp a tu- rificarea resurselor hidroenergetice acorde îmbunătăţirii continue a cali­ tivită ţii în abataje şi pentru îmbu­ temului socialist mondial şi a mişcă­ mînl a raionului -23 August" lluru- Paseu — $roala medio .-Mihai Vilca-
ortim enlelor de oţel planificate ale Dunării, în colaborare cu ţările tăţii oţelului, creşterii producţiei de nătăţirea conţinutului dc metal in rii comunisle inlernaţionale, sub stea­ reşti; Dumitru Ghcnoiu — Şcoala ge­ zn" Turda, Titu Păsculescu — Sco.i-
mbunătătirca calităţii metalului vecine, precum si a cursurilor inte­ olel electric si de oţeluri laminate. minereul extras. gul marxîsm-leninismului şi interna­ nerală de 8 «ini Băicoi Cimpina; A- la_ medie Dăbuleni-Corabia* Ion Pa-
Iul cerinţelor sporite impuse dc rioare de apă. Se va adăuga în anii in adunările care au avut loc în sec­ ţionalismului proletar. Exprimînd tra­ lexandru Gheoighc — inspector Sec­ trăşcoiu — profesor pensionar Bucu­
,resul tehnic, depind in mare mă- viito ri o nouă sursă importantă de ţiile combinatului pentru dezbaterea Tovarăşi, diţiile internaţionaliste ale partidului, ţiunea de învăiăm inl a raionului Ru­ reşti,* Ştefan Petre — Centrul şcolar
u rezultatele obţinute intr-un în- sporire a potenţialului energetic prin proiectelor de Directive, Jurnaliştii, Cu profund inlcres şi cu neţăr­ poziţia sa fermă în problemele ho- pea; Gheorghe Ghica — învăţător al M inisterului Industriei Alimentare
mnol număr de întreprinderi, în începerea utilizării energiei nucleare. ololarii, lam inalorii şi ceilalţi mun­ murit entuziasm au primit comu­ tă rit oare ale mişcării comuniste şi pensionar Smeeni-Ruzâii; Măria Had- Armăşeşli-Urziceni; Tim otci Petrlde
irinaipaielc ramuri ale economiei. Industria constructoare de maşini in citori şi-au exprimat convingerea că niştii şi toţi oamenii muncii proiec­ muncitoreşti, proiectul de Statut al naflY — Şi-oala generală de 8 ani — Şcoala medie ..Nicolae Bălcescu“
un înalt palrio- prriimUt« Iflcrmrtoi; «'închini va creşte sarcinile prevăzute vor li îndeplinite tul Statutului Partidului Comunist P.C.R, subliniază : „In spiritul interna­ nr, i8 Rraşov; Ana Martmann — Şcoa­ Brăila,* Adela Pop — Şcoala medie
tisi. ţoleqere á sarcini­ cu circa 75 la suta, intr-un ritm mo- şi depăşite. Această convingere se Român, documenl de importanţă pri­ ţionalismului proletar; pe ha/a prin­ la generală :de.8 .aui Gîar.mala — T i­ •‘Coslflcho Negnizzi'* laşi; Emil Popa
lor p br dc căi re part UI, din anual de peste 12 la sută. Două bazează pc realizările obţinute piuă mordială în viaţa partidului, legea cipiilor şi normelor de relaţii mar- mişoara; Esicra Hozo —- Şcoala gene­ — Şcoala modic -Avram lancu“ Brad;
sideruiv .loreni deslăşonră o treimi din necesarul de maşini, in ­ în prezent, pc experienţa bogată a sa fundam 'nlală. Prevederile proiec­ xisţ-leninisle, Partidul Comuni*! Ro­ rala de 8 ani FcTiconi-Odorhei; Oclaviap Popcscu — Grupul şcolar
luptă plin«. meqatic pentru spo­ stalaţii si utilaje vor fi asigurate din acestui harnic colectiv. Sarcinile cc tului de Statut, rod al îndelungatei mân întreţine leqături de colaborare Gheorghe Ilişiu — Şcoala generală de comercial .Nicolno Kretzulescu" Bu­
rirea producţie» do fontă, oloi şi la­ producţia internă O deosebdă im­ ne stau în fată nu sîgl deloc uşoare. experienţe organizatorice şi politice cu partidele comuniste si muncito­ 8 ani Floroşli-Năsăud; Vasîle Măie- cureşti; Petre Popeseu — Şcoala me­
minate, pentru realizaron do noi sor­ portantă acord,'\ partidul şi în viito­ Dar ele sînt, aşa cum aţi acccniuol şi a partidului, reflectă stadiul actual reşti frăţeşti, aduciudu-si contribuita rcan — Şcoala generală de 8 ani Ho- die -Georqe Bacovia* Bacău; Ilie Tc-
timente de oteluri superioare, pentru rul cincinal, indusiriei chimice, a că­ dumneavoastră, pe deplin realizabile. al dezvoltării sale, consecvenţa cu activă la întărirea unităţii şi coeziu­ rina-Bistriln; Victoria Manoliu _ iiişan-Poposcu — cercetător institu­
îmbunătăţirea continuă a calităţii me­ rei producţie va spori de 2,3 ori. Pe Conducerea combinatului, sub în­ care partidul nostru aplică principiile nii mişcării comunisle şi muncitoreşii Şcoala generală do 8 ani Ruqinoosa- tul do ştiinţe, pedagogice Bucureşti;
talului, pentru reducerea preţului de baza valorificării resurselor nalurnlc drumarea organizaţiei rlc partid, să şi normele marxist-leniuiste ale ac- internaţionale*'. Roman; Vasile Mihăjlă ^ $<-0* 1* me. Tulin Racotii — Şcoala meii ie nr. 2
cost. ale tării se va mări considerabil pro­ studieze cu cea mai mare atenţie pro­ liv ită ţii partidului clasei muncitoare. împreună cu celelalte ţări socia­ die Negru Vodă; Gheorghe Mireş- Sighişoara; Ilariu Sărea nu — profesor
ducţia de îngrăşăminte chimice, anli- Aceste prevederi exprimă creşterea pensionar Bucuroşii; Vasile Sălăgea-
FurnaltşlU şi oţelarii Hunodoarei au dăunători, materiale plaslice şi cau­ punerile privind îmbunătăţirea orga­ forjei şi m aturităţii partidului, a ro­ lisle, cu toate statele iubitoare de leun — Şcoqhi medie nr. 2 Reghin ?
realizat încă din amil 1004 indicii de ciuc sintetic, fibre şi fire chimice, co­ nizării producţiei, extinderea proce­ lului său conducător in toate dome­ pace, România militează pentru în­ Vasile M itu — Şcoala generală de 8 iiu — Şcoala modic nr. 2 Salu Mare;
Nicolae Simache — Şcoala medie rI.
utilizare prevăzuţi de Conqresul al loranţi. medicamente. deelor tehnologice avansate, inlreţi- niile vieţii economice şi sociale, coe­ cetarea cursei înarmărilor, interzice­ ani Huma-Cnlaial; N irolac Năsăudea-
Ploieşli;
I. Cnraqiale
Desdemonia
Ill-lea al parlidului pentru ultim ul an nerca şi exploatarea raţională a uti­ ziunea şi unitatea de monolit a n o ­ rea necondiţionată si distrugerea ar­ nu — vicepreşedinte a) Comitetului Slavic _ Şcoala medio nr. 2 Piteşti;
melor nucleare, desfiinţarea blocu­
din sesenal. Amploarea lot mai mare a artivl- lajelor, gospodărirea mai bună a me­ durilor sale. Prin capaciialea de or­ executiv al Sfatului popular al raio­
tăţii economice face necesară dezvol­ talului şi să ia măsuri concrete pen­ rilor militare, înfăptuirea dezarmării nului Arad; Stancu Nedca — Şcoala V irg ll Slanciu — Şcoala pedagogică
Succese remarcabile au obţinui Si tarea capacităţilor dc transport si te­ ganizator şi conducător consecvent, generale, înlăturarea rămăşiţelor ce­ generală de 8 ani Drăghiceanu-Gitir- Cluj; A ristiţa Stoia — Şcoala medie
minerii din Teliuc si Ghelar care au lecomunicaţii. In acest scop se pre­ tru aplicarea lor in practică. prin deplina identitate dintre cuvint hii de-al ll-lea război mondial şi giti; N «italia Ouoirie.scii — Şcoala ge­ nr. 3 Craiova, Emilia Stoian — Şcoa­
extras importante cantităţi dc mi­ văd : modernizarea transportului fe­ O sarcină deosebit dc importantă şi fapte, partidul noslru şi-a dobîn- semnarea Tratatului dc pace cu Ger­ nerală de 8 ani nr. 1 Fălticeni; SI- la medie »Angliei Saligny“ Cernavo-
nereuri pecie plan, au sporit sim ţi­ roviar, dotarea parcului auto cu noi ce revine siderurgistilor hunedoreni dit încrederea si dragostea nemăr­ mania. mion Oros — învăţător pensionar da,* Grigore Ştefan — Şcoala pedago-
tor productivitatea muncii, reuşind în mijloace, sporirea capacităţii flotei pe baza proiectelor de Directive, osie ginită a nrmselor populare, şi-a cuce­ Politica externă a parlidului si gu­ .Şimleul Silvaniei-Şinileu; Ion Paraschiv gică Arad; Stoica Teodorescu — pro­
acelaşi timp să trim ită furnaliştilor maritime şi fluviale, dezvoltarea trans­ creşterea în continuare a indicilor de rit o mare autoritate’ şi un uriaş pres­ vernului nostru este sprijinită cu în­ — Scoală generală de 8 «mi Alimă- fesor pensionar Ploieşti; Gheorgho
din Hunedoara şi Călan minereuri cu porturilor aeriene de călători. utilizare a agregatelor prin aplicarea tigiu. întregul popor urmează neabă­ credere şi căldură de întregul popor, neşli — Drăgăneşti-Oll ; Andronic Vastlescu ~ inspeclor M inisterul Co-
un conţinut mai boqot de metal. in producţie a cuceririlor ştiinţei, a tut partidul, cu convingerea nestră­ m erlului Interior,* Irina Voichin —
Dezvoltarea m ullilalcrală pe o procedeelor tehnologice avansate, Uti­ mutată că politica sa exprimă ţelu­ care vede în ea expresia Intereselor Pcica — şef al Secţiunii de învăţă-
De asemenea, conslm clorii din Hu­ linie ascendentă a economiei na­ rile şi năzuinţele liiju ro r oamenilor vitale ale palriei noastre, alo rânzei, nunl <i raionului Ilia; Anton Pelres- Şcoala medie »Nicolae Bălcescu“ Plo­
nedoara au desfăşurat în această pe­ ţionale, cslc asigurată prin rea­ lajele moderne cu caro este dolal şi muncii din, ţara noastră. socialismului şi păcii in întreaga lu­ cn — Şcoala generală dc 8 ani nr. ieşti.
rioadă o activitate rodnică, obţinind lizarea, de la an la an, a unui cu care urmează să fie înzestrat In me. 10 Piteşti; Elena Popeseu — Şcoala Prin acelaşi decret au fost deco­
succese importante în îmbunătăţirea volum crcscînd dc investiţii. Aşa cum continuare combinatul, asigură posi- Holărîrea Plenarei CC. a! P.M.R., medie nr. 3 Rirlad/ Ion Popcscu — raţi cu »Ordinul M uncii“, clasa a lll-a ,
calităţii lucrărilor de construcţii si se prevede in proiectul dc Directi­ bililatca obţinerii unei productivităţi dc a propune celui de al IV-lea Con­ Tovarăşi, Şcoala generală de 8 ani Ghelmegioa- 88 de tovarăşi, şi cu -Medalia M un­
montai si în scurtarea termenelor dc ve, în perioade 1965— 1970 se vor a- înalte. Pentru aceasta se cere insă ri­ gres ca partidul nostru să poarte In loale acţiunile sale, a lil pe plan l«i — Tr. Severii), V ictor Popeseu — c ii” 126 de tovarăşi.
execuţie a unor obiective industria­ loca dm fondurile sloiului 250—260 dicarea continuă a nivelului de cali­ denumirea de Partidul Comunist Ro­ intern — de construire a socialismu­ Şcoala generală de 8 ani Mnvrodin-
le si social-culturale. Aceste succese miliarde lei pentru in vesti iii, cu circa ficare, îmbogăţirea permanentă a cu­ mân, a avut un adine ecou în întrea­ lui — cît şi pe plan extern — de Alexaitdria; Gcrtrud Elisabeta G. Sad- ☆
importante arată ce rezerv« si posi­ 50 la sulă mai mult deci! în cinci ani noştinţelor profesionale alo muncito­ ga Iară, deoarece această denumire apărare a unităţii mişcării comunisle lor — Şcoala generală de H ani Cis- In cadrul aceleiaşi solemnităţi, pen­
bilităţi mari de creştere a producţiei anteriori. Se va acorda in continuare rilor, inginerilor si tehnicienilor r este evocă glorioasele luple revoluţionare şi muncitoreşti, de apărare a păcii nădioara-Sibiu; M lhai Sălăgeantt — tru activitate îndelungata şi merito
si productivităţii muncii, de îmbunătă- necesar ca fiecare să înveţe, să-şi în­ duse sub conducerea comuniştilor, — partidul noslru a pornit întotdeau­ Învăţător pensionar Salu Mare,- Du­ deosebite in dezvollaron invătăm întu­
* re a calităţii produselor şi do redu- o atenţie deosebită creşterii eficien­ suşească la perfecţie tehnica nouă, de către clasa muncitoare şi celelalte na de la teza p o trivii căreia interesele mitru Sălcoanu — Şcoala generală de lui superior artistic, a fost co n fe rit;
’e a preţului de cost există în în- ţei economice a investiţiilor, alege­ pentru a slapîni s» folosi cu cele mai forţe progresiste din tara noastră, îm ­ ţării noastre, interesele poporului ro­ 8 ani nr. 2 Rădăuţi; M ihai Sandu — litlu l de „P rofesor Emerit al Re­
.‘prinderile reqiunii. rii celor mai bune variante de pro­ bune rezultate utilajele moderne. potriva exploatării şi asupririi bur- mân trebuie să ne călăuzească în cercetător Institutul de Ştiinţe peda­ p u b lic ii Populare Rom âne" tova­
De importanţă excepţionala sînt sar­ ghez.o-moşieresti, pentru trium ful i- toate acţiunile co le întreprindem.
Permileţi-mi, tovarăşi, ca în nume­ iect, care să prevadă adoptarea de dealurilor de libertate ale poporului gogice Bucureşti; Mihalache Solomon răşilor :
le conducerii partidului, să felicit din capacităţi optime, procese tehnologice cinile ce revin cadrelor dc specia­ noslru. Denumirea de Partidul Comu­ Prin realizarea măreţelor obiective — Şcoala generală de 8 ani Măs’Ji- Ovldîu Drimba — Conservatorul
toată inima colectivele de muncitori, lişti, tchnicienilbr, întregului colecliv nist Român corespunde, in acelaşi prevăzute în proiectele de D ircclive cani-Bujor; Constantin Stămulcscu — •*C. Porumbescu" Bucureşti, Horia
inqineri şi tehnicieni din oraşul Hu­ şi utilaje de înaltă productivitate, la al combinatului in crearea şi asimi­ limp. cel mai bine etapei actuale de — Republica Socialistă România — Şcoala generală de 8 ani Sl.Vioarclo Teodorii — Institutul de arte plasli­
nedoara, pentru contribuţia lor pre­ nivelul tehnicii avansate, celor mai larea de noi mărci dc oţeluri aliate si dezvoltare a societăţii noastre, etapă (aşa cum se prevede în proiectul (le — Rm. Vîlcen; Maria Suciit — Şcoa­ ce »N. Grigorescu Bucureşti; Ion
ţioasă la îndeplinirea sarcinilor trasa­ judicioase amplasamente şi soluţii înalt aliate, în asimilarea de noi lipo- a (Icsăvîrşirii construcţiei socialiste şi Constituţie că se va numf ’ tara noa­ la generală de 8 ani nr. 2 G herla; V lcoL — Conservatorul -C. Porum-
te de Conqresul al 11T-Iea al Parti­ constructive menite să contribuie la dimensiuni de laminate, in îmbunătă­ telului final al parlidului — construi­ stră) se va ridica pe noi trepte Ytle Mari«* Tăculu — Şcoala generală de boscu“ Bucureşti.
dului Muncitoresc Roman, pentru lot scurtarea substanţială a duratei de rea societăţii comunisle. civilizaţiei si progresului. Dezvolta­ 8 ani nr. C Braşov; losil Tamaş — A fost co n fe rii: o rd in u l „S teaua
ce au creat spr«* a face patria noastră. ţirea calităţii tuturor sortimentelor de rea în ritm impetuos a forţelor de Şcoala generală de 8 ani Hălmagiu- R epublicii Populare Rom âne", c la ­
ROMANIA SOCIALISTĂ, io! mai pros­ execuţie a construcţiilor. olelur» şi a celorlalte produse ale com­ Tovarăşi, producţie, industrializarea socialistă Gurahonţ; Gherghina Tănase — Şcoa­ sa a ll-a , profesorului Octavian
peră şi înfloritoare. Din prevederile proiectului de Di­ binatului. Rezultatele de înscmnălale istorică continuă a ţării, înflorirea ştiinţei, la generală de 8 ani RoiştCii-Moinoşli;
obţinute dc poporul noslru in dezvol­ culturii, artei, creşterea venitului na­ Ilic Torcea — Şcoala generală de 3 Anghcluţă de la Institutul de arte
tarea economică şi culturală a patriei, ţional. ridicarea nivelului de trai, ani Mag-Sibiu; Alexandru Tarlacan — plastice „N . Grigorescu" din Bucu­
constituie o contribuţie de seamă la sînl elemente fundamentale care asi­ Scoală generală de 8 «mi nr. 184 Bu­ reşti.
gură independenţa si suveranitatea
„O rd in u l M u n c ii", clasa a ll-a ,
« •» r întărirea sistemului socialist mondial naţională a poporului noslru, deplin curoşii; Nicolae Tăzlăoanu — inspec- s-a acordat tovarăşilor :
şi a forţelor păcii, o expresie a înde­
tor Secţiunea de învăiăm inl a oraşu­
1 ! - «*> p lin irii cu fidelitate de către partidul slăpîn pe soarta sa. Avîntul neîntre­ lui Focş«ini| Silvestru Toma — inspec­ Pafru Dcmelrescu — conferenţiar
rupt al economiei si culturii, mersul
<r.-- noslru a îndatoririlor sale internaţio­ nostru hotărî! înainte spre atingerea tor M inisterul Invătăm întului; Fili- Institutul de arte plaslice «N. Griqo-
naliste. mon Turcii Şcoola generală dc 8 rescu Bucureşti,* Gheorghe Ghiţescu
ţelurilor ce ni le-am propus întăresc
In epoca noaslră, cursul evenimen­ şi mai mult baza materială şi poli- ani Slupînii-Huodin; fon Vişun — — profesor Institutul dc arte plastice
r* i telor inlernaţionale este delerminat lico-sociată a Rorrunioi socialisle, ca Şcoala generala dc 8 ani Ginrgita- -N. Grigorescu" Bucureşti.
din cc în ce mai mult de forţele so­ stat indopendent şi suveran. Răi leştj. Ordinul^ Steaua Republicii Popu­
cialismului şi păcii rare se ridică cu Proiectul do Constilutio do caro aii litîu l de „Profesor Emerit al Re­ lare Române" clasa o ffl-a s-a con­
4 hotărire împotriva politicii agresive luat cunoştinţă, consacră principalele p u b licii Populare Rom ane" tova­ ferit profesorului Pcriclc Capidan de
1«) Institutul ge nrle paslice ■ N. Grl-
a imperialismului.
răşilor :
Vă eslc cunoscut că imperialismul, succese oblinule de poporul român in Gheorghe Aman — Şcoala medie qorescu* din Bucureşti.
drepturile
construirea socialismului,
încercînd să înăbuşe prin forţa arme­ fundamentale ale cetăţenilor şi în ­ -Nicolae Bălcescti“ Piteşti; Vilhclm Prin acelaşi decret au fost decoraţi
lor aspiraţiile de libertate ale po­ datoririle lor. Dezbaterea cu masele j Darabaş — Şcoala medie Crisluru Se- cu O rdinul M uncii" clasa a lll-a un
poarelor, recurge la intervenţii ar­ a proiectului dc Constituţie, consti­ cuicsc-Odorhei; Zlatc Dogdanof — me­ număr do 24 tovarăşi, iar cu ordinul
mate şi represiuni colonialiste, la tuie baza principală a democraţiei todist M inisterul Invălăm înlului; Ion ■Steaua Republicii Pooulare Române“
im ixtiuni în treburile altor state, în­ nonslro socialiste. clasele a IV-a şi a V-d, 3 tovarăşi.
calcă normele dreptului internaţional, In încheiere, vă rog să-mi permi­
atentează la independenta si suverani- teţi. ca. în numele conducerii parti­
lolea naţiunilor, creează locare de ne­ dului. să exprim încrederea noastră Sărbătorirea Zilei învăţătorului
linişte in lume. poriclitînd pacea deplină râ furnaliştii, oţelarii, lamî-
mondială. Această linie este condam­ natorii, minerii, constructorii, lehni-
nată do popoare şi nu poale duce dc- cionii, inginerii şi toii oamenii mun­
cit la izolarea promotorilor ci cii din Hunedoara, vor consacra în­ în regiunea noastră
Intervenţia m ilitară a S.U.A. în treaga lor energie şi capacitate de
muncă, hărnicia şi talenlul lor înfăp­
Vietnamul de sud şi bombardarea Ieri a «avut loc şi in regiunea noas­ si de stat, directori de Înlr0prlncler,
tuirii angajamentelor luaie in cinstea lră sărbătorirea -Zilei învăţătorului“.
U D. Vietnam sînt acte de agresiune Congresului al IV-lea al partidului, Cu acest prilej, in cadrul unor adu­ şi alţi invitaţi.
In cadrul adunărilor, pentru mor!t<*
deschisă, condamnate de întreaga o- precum şi a măreţelor obieclive ce nări festive consacrate acestei zile, deosebite U\ activitate«! )«i catedră
m enirc; ele stîrnesc protestul si minin vor fi stabilite de Congres. miile de cadre didactice au trecut Iti cea obştească au lost înmînale una*
tuturor popoarelor iubitoare de pare. Vă urez, dragi tovarăşi, mult suc- \ revistă realizările obţinute în munca cadre didactice titlu ri, diplome şl pre­
A lături de celelalte ţări socialiste, Re­ ccs în munca dumneavoastră pentru de instruire şi educare a tinerelului mii.
şcolar
şi-nu exprimai
Cadrele didactice
publica Populară Română este pe de­ realizarea sarcinilor ce vă revin din La adunările festive au participat profunda recunoştinţă pentru preţui­
plin solidară cu lupta eroică a po» măreţul program al partidului, care membri ai biroului Comitetului regio- rea deosebită d«> car«; se bucură azil
porului vietnamez, cere respeciarea va ridica pe o treaptă mai superioară nai de partid, ai Comitetului executiv Şcoala şi slu jito rii ei.
independenţei şi integrităţii teritoria­ scumpa noastră patrie — Republica al Sici!ului popular regional, repre- Puste lot, festivităţile au fost în­
in vizită la unul din şantierele de construcţii de locuinţe din oraşul siderurgiştilor. le a R.D. Vietnam, retragerea tru ­ Socialislă România! zcnlanli ai organelor locale de partid cheiate cu Irumoase programe artis-
ti ce.