Page 31 - 1965-07
P. 31
NR. 3274 Drumul socialismului Pag.' a
m
w
Deva, lucrările au început cunoscîn- AGENDA
ÎŞI SPU du-se doar planul de fundaţii. In a-
semenea condiţii nu s-a putut face
aprovizionarea
cu
corespunzătoare
materiale, iar organizarea lucrărilor
s-a făcut de la o fază la alta, aşa cum
sporit de construcţii de locuinţe sl
T. R. C. in oraşul Deva. Pentru realizarea lor nizat proiectele. VINERI 9 IULIE 1965
l.G.O. Deva — beneficiar — ne-a fur
cu succes preconizăm folosirea unor
La proiectarea si construirea noilor
metode avansate de lucru. De pildă,
la ridicarea blocurilor înalte, vom a- microraioane s-a împămîntenit un o- C I N E M A
(Urmare din pag. 1) temul de lucru cu plata in acord in. plica metoda cofra'ielor qlisante cu bicei care produce qreutăti atîl con DEVA : Şoferii iadului — cinemao-
proporţie de 90 Ia sută din lucrători, efectuarea simultană a finisărilor ex structorilor cit si locatarilor. Execu graiul „A rta "; Spre culmi; Gelozia —
cirad dc confort al apartamentelor ce din care, peste 35 la sută vor fi or- terioare, iar pentru blocurile linie cu tarea lucrărilor de construcţie a comple cinematograful „Patria"; Spre culmi SĂPUN DE CALITATE
se vor construi în anii cincinalului. qanizali în briqăzi complexe cu plata parter şi patru etaje, folosirea pre xelor comerciale. şcolilor etc., se face ~ grădina de vară; PETROŞANI;
în acord qlobal. Una din problemele fabricatelor din beton. Se va extin cu mult în urma celor de construcţii Alerg după o stea — cinematogra
IANCU TO D O R O N i: SUPERIOARĂ DIN
căreia ii vom acorda o deosebită a- de apoi finisatul uscat al apartamen de locuinţe. Dau doar un exemplu com ful „Republica"; Pe urmele lui Aii-
tcntie este asiqurarca unor condiţii telor şi utilizarea în acest scop a plexul comercial din noul microraion med - cinemalograiul „7 Noiem
Pe şantiere—oameni corespunzătoare de locuit. maselor plastice. Printre măsurile pe „Goîdu" din Deva. unde, din aceas brie"; LUPENI : Laleaua neagră —
O In vederea îm bunătăţirii care le vom lua in vederea creşterii tă cauză, va trebui ca după cc vor cinematograful „C ultural"; SIME- CPĂSI M l.LANOLINA
fi executate blocurile şi amenajările
R IA : Nevasta nr. 13 — cinemato
ritm ului de execuţie se mai numără
cu o înaltă calificare condiţiilor dc locuit, consider mecanizarea transportului $1 turnării exterioare, să ne întoarcem pentru graful „M ureşul"; ALBA 1ULIA : S tri
necesar ca în anii următori să sc
construiască blocuri pentru con betoanelor, a executării tencuielilor, a construi complexul comercial. gătul corlei; Un enoriaş ciudat — Şl PARFUMURI
Maşinile şi utilajele moderne care structori, atit pentru fam ilişti, vopsitoriei, zuqrăvitului $.a. Schim- O Propun ca pentru inlătu- cincmatogralul „V ictoria"; SEBES:
vor ii folosite pe şantierele de con cit şi pentru neiamilişti in loca bîndu-se structura construcţiilor şi t| rarca acestor neajunsuri, pro- M ofturi 1900; O slringere do mină
strucţii, aplicarea unor metode avan lităţile unde vom avea un vo mecanizîndu-se unele operaţii se va l-j icctete să fie predate construc pesle Baltica — cinematograful „Pro CU MIROS PLĂCUT
sate de muncă, presupun lucrători cu lum mare de lucrări, respectiv putea rezolva in mare măsură si pro torului la timp, Iar termenele gresul"; Animalele — cinematograful
„Sebeşul"; ORÂŞTIE: Ah 1 Eva; In
o înaltă calificare profesională. Pen în oraşele Lupeni, Vulcan, Pe blema forţei do muncă, capitol la care de execuţie a diferitelor obiec stalaţii de foraje — cinematograful
tru a asigura în urm ătorii ani şan troşani, Deva şi altele. In felul sintem deficitari. ţii tive — centre comerciale, scoli „Patria"; Tovarăşii — cinematogra
tierelor reqiunii cadre bine califica acesta, vom pufea reduce fluc ele., — să fie corelate pentru ful „Flacăra"; HAŢEG : Madame San
te, au lost luate încă de pe acum ; tuaţia de cadre, asigurind şan O Dată fiind perspectiva lu a se putea executa simultan. Gene — cinematograful „Popular";
o serie de măsuri. Cele două scoli tierelor efectivele necesaro. crărilor pe care le avem de c- BRAD ; O stea cade din cor — ci
profesionale, de la Deva $i Alba lu- O Pentru ca absolvenţii şco xecutal, propun construirea u- Deseori sintem obligaţi ca pc şan nematograful „Steaua roşie"; LONEA;
lia, vor fi absolvite anual de apro lilor profesionale să fie cit mal nei staţii moderne dc prepararo tiere să folosim provizorate în ali Neamul Şoimăreştilor seriile I şi
mentarea
xim ativ 360 de elevi care se pregă- bine preqătiti, propun ca du a betoanelor $i mortarelor, pre B cu energie, apă etc. Or, II — cinematograful „M inerul"; 1LIA: /'YtiMALJOj'J
tesc în meseriile de zidari, instala rata dc şcolarizare să fie de 3 cum şi a unei slatii de stingere normal ar ii ca aceste lucrări să se Ghepardul — seriile I şi II — cine
tori, dulqheri sl mecanici. Pe lingă ■ ani. din care un an să constea s mecanică a varului. execute înainte de atacarea construc matograful „Lumina"; HUNEDOARA:
absolvenţii şcolilor profesionale, pe din practică efectuată in pro ţiei propriu-zise. Veselie la Aecapulco — cinematogra
şantiere vor fi orqanizate cursuri de ducţie, îmbinată cu predarea As dori să mă opresc însă asupra H O Beneficiarul sâ ne asl- ful „Stadion".
calificare de scurtă durată, fără scoa unor cunoştinţe tehnice legate ajutorului pe carc-1 aşteptăm din par j qure din timp documentaţia
tere din producţie. In vederea specia de noile metode dc lucru, di tea beneficiarilor. In cele mai mulle jj pentru lucrările de alimentare
lizării m uncitorilor care să stăpîneas- ferenţiate pc meserii. cazuri, beneficiarii ne trim it cu mari cu apă, energie, cele de ra-
ca metodele noi de lucru, an de an întîrzieri proiectele $i documentaţia ; nalizare, drumuri şi alei inte- Programul 1: 5,06 Muzică interpre P Y G M A L I O N
vor fi orqanizate cursuri de specia Ing. IO AN GIURGIU: lucrărilor. De aceea, ele nu mai pot ; rioarc, pentru a putea fi exe tată de fanfară; 5,15 Jurnalul sate
lizare cu scoatere din producţie de fi studiate cu toată atenţia şi nu li cutate înainte de începerea lor,- 5.35 Gimnastica de în vio ra re ;
la 1 la 3 luni. Beneficiarii să ne se pot aduce îm bunătăţirile de ri- I construcţiilor, Deoarece pentru 5.45 Melodii populare; 6,10 Muzică PRODUS AL FABRICII
In urm ătorii ani va trebui să acor qoare. Au fost cazuri in care lucră ♦ fiecare categorie de lucrare în uşoară interpretată la havaiană şi MIOARA
dăm mai multă atenţie permanenti rile dc construcţii au fost începute j parte se întocmesc proiecte a- chitară ,- 7,30 Sfalul m edicului; 7,45
zării cadrelor, să asigurăm muncito sprijine îndeaproape fără să dispunem dc întreaga docu : parte, fiecare cu alt termen de Salut voios de p io n ie r; 8.00 Sumarul
rilo r de pe şantierele de construcţii mentaţie. Citez doar un singur exem * execuţie, ele trebuie să fie co- presei centrale; 0.35 „Pe uliţa do
condiţii cit mai bune de muncă şi de A n ii cincinalului pun în fala noa plu i la blocul A 1 din noul micro- , reiate ca să poată ii executate rului" - clntcce de dragoste şi jo
trai. In acest scop se va extinde sis stră sarcina executării unui volum raion „G ojdu" cc se construieşte în ti in acelaşi timp. curi populare,- 9,00 Călătorie m uzi
cală; 10,03 Teatru la microfon: „Pa I. C. I. L. Simeria
harul cu apă"; 11,40 Dansuri din
opere; 12,21 Tangouri; 12,30 Muzică
populară interpretată de Irina Micul, RECRUTEAZĂ CANDIDAU PENTRU URMĂTOARELE
Henonc Sinulescu şi Gheorghe Gigea; ŞCOLI :
14,10 Revista m elodiilor de muzică
uşoară; 15,00 Solişti si formaţii ar
tistice de amatori din fabrici şl uzine,-
15.30 Muzică uşoară de Radu Şer- Şcoli profesionale
ban, Irving P.erlln, Ion Vasilescu,
Gred Nalschinski şi Kahn ; 16,15 undo se pregătesc
Program de m adrigale; 16,30 Emi
siune de basme: „Paloşul de foc" © MUNCITORI PENTRU PRODUSE LACTATE ;
(urmare din pag. 1) De circa o lună de zile, la cele aprovizionare, nu se întrevăd situaţii de Călin Gruia,* 17,00 Orchestre de ® LĂCĂTUŞI MECANICI PENTRU INDUSTRIA
două săli de clasă din Băicşti, raio optimiste. Totul se dă pe seama unor coarde inlerpretînd muzică uşoară ; ALIMENTARA ;
nul Haţeg, care se găsesc ridicate în promisiuni 51 pe ajutorul din alara 17.30 In slujba patriei; 18,15 M elodii © LĂCĂTUŞI MECANICI PENTRU INSTALAŢII
Acelaşi stadiu, dar roşu, lucrările au fost întrerupte din comunei. Dar ce va face sfatul popu şi interpreţi de muzică populară la FRIGOTEHNICE
lipsa lemnului pentru acoperiş. Zi lar pentru mobilizarea resurselor lo cererea ascultătorilor; 18,50 „O ri
lele acestea lemnul necesar a fost a- cale, nu ni s-a spus nimic. zont 1970"; 19,00 Caleidoscop mu
perspective diferite dus. M otive de aşteptare nu mai e- Din cele relatate, se desprinde o zical ; 19,40 Solişti de muzică uşoară : Şcoli tehnice de maiştri
xistă. Sfatul popular al comunei Rîul concluzie; e bine- să lăsăm la o parte Gigliola Cinquetti, C liff Richard, Fi-
Alb e bine sfi nu aştepte pînă cînd
Cîteva din construcţiile şcolare v i lăudăroşenia şi să privim mai rea lomela Călin, Stane Mancini, Ma-
zitate se găsesc cam la acelaşi stadiu constructorii vor reveni din iniţiativă list lucrările, luînd masuri practice nuela, Johnny Hallyday; 20.00 Radio- unda se pregătesc
dc execuţie. Perspectiva term inării proprie, ci să intervină pentru orga şi eficace. g<v/eta de sea/ă; 20,30 Muzică popu O MAIŞTRI INSTALAŢII FRIGOTEHNICE \
lor la timpul optim însă, datorită u- nizarea muncii si grăbirea ritm ului, Nu cu mult diferit se prezintă lu lară interpretată de Traian Uilecan O MAIŞTRI UTILAJE PENTRU INDUSTRIA
nor lipsuri în organizarea lucrului şi în crările la Strei-Călan, unde se con şi Niţă Vădeanu,* 20,45 Noapte bună. ALIMENTARA.
aprovizionarea cu materiale — dife Timpul nu aşteaptă! struiesc două săli de clasă. copii: povestea „Ziua naşterii"; 21,15
ră. La Şcoala dc B ani din Geoagiu, In discuţia purtată cu tov. Mure- Lectură dramallz.ată din romanul „Pa
raionul Orăstie, s-au terminat tencuie- $an, preşedintele Comitetului execu tul lui Procust" de Camil Petrescu. Şcoli superioare
liIe interioare la parter si aproape în Faptul că anul şcolar 1964— 1965 tiv al Sfatului popular al oraşului Programul FI: 7,50 Mozaic muzical ,*
întregime montarea parchetului. Cele s-a încheiat recent, creează pentru u- Căian, acesta ne relata că „fundaţia 9,03 Dragă mi-I mîndrula mea" —
«1 săli de clasă de la parterul clă nii tovarăşi impresia că pină la a fost complet turnată" şi că „în de emisiune de muzică populară; 9,30 ♦ INSTITUTUL DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR
d irii — ne-a garantat iov. Aurel Za toamnă este timp suficient să se ter- curs de o săplămînă şcoala va fi ri Radiorachela pionierilor; 10,30 Recu ALIMENTARE.
llaría, secretarul comitetului executiv termine construcţiile şcolare. Tocmai dicată în roşu". In acelaşi timp ne-a noaşteţi melodia?,- 11,15 Din viata dc
al sfatului popular comunal — vor de aceea privesc lucrările ce le au relatat că sint asigurate toate mate conceit a Capitalei; 12,00 Popas fol Cererile de înscriere se depun la sediul întreprinderii
fi date în folosinţă o dată cu anul de executat cu o oarecare superfi rialele necesare, cu excepţia cărămi cloric pe plaiuri moldoveneşti; 13,03 strada Traian nr. 88 Simeria.
şcolar 1965— 1966, iar la celelalte se cialitate. Cazuri concrete se pot in- zii care este depozitată in oraşul nou, Muzică distractivă interpretată de
vor continua lucrările dé“ ’ finisa). tîlni la Baru Mare si Căian. de unde nu poate fl adusă din cauza fanfară; 13.40 Concert de- pr-înz;
Sfatul popular comunal a avut me Deşi la cele două săli de clasă din podului avariat peste Strei. 15.30 Din ţările socialiste ; 16,00 M u
reu In atenlia sa as.îgurarea materia salul Livadia, comuna Baru Mare, >«. .După .cel©..<liscutale ne-am oprit la zică populară interpretată de Marin
lelor necesare si buna desfăşurare a s-au început de-abia săpăturile la locul construcţiei. Constatările" nu Slerian si Alexandru B id îre l; 17,|5 NTREPR NDE RU
lucrărilor de execuţie. La o serie de fundaţie, tov. Gh. Costea, secretarul s-au potrivit cu cele relatate. Fun A rii şi duete din opereta „P rinţul
lucrări necalificate s-nu întreprins ac comitetului executiv al sfatului popu daţia a fost iurnală cu două săplă- student"; 18,00 Varietăţi m uzicale;
ţiuni de muncă patriotică. lar comunal, a Încercat să „argumen 10,05 Muzică din opereta „Poveste
Ioan Frâţilâ lucrează în secţia tras- teze” că in zece zile lucrarea va ii mim în urmă dar nu în întregime. dm cartierul de vest"; 19,30 Şcoala
terminat a Fabricii „Ardeleana" din La Certej, raionul Ilia. unde se ridicată în roşu. Pe ce s-o ii bazînd Cit despre materiale, cu ceea ce e- şi viata; 19,50 Serată dansantă; 20,25
Alba lulia. Lucrările executate dc el construieşte o scoală cu 8 săli de oare cînd a făcut o asemenea afir xislă la locul lucrării ciment şi Actualitatea muzicală.
troc cu succes examenul de calitate. clasă, si la Băieşti,. raionul Haţeg, balast — nu se poale începe 51 con
unde se lărgeşte actualul spa|iu cu maţie, e greu de ghicit. Spunem acea tinua construcţia. In asemenea con TELEVIZIUNE P R O D U C E ART/CO/.E
încă două săli de clasă, lucrările nu sta deoarece aici lipsesc varul, nisi d iţii asigurarea că lucrarea va fi ri
au mers liniar, ele înreglslrind între pul, balastul, materialul lemnos si dicată ¡11 roşu într-o săplămină nu 19.00 Jurnalul televiziunii ,* 19,20 PO ÑTEIAA/ P E M fÑ V VEA/AJ $/
alte materiale necesare inceperii con
Feroviarii in vizită ruperi pe perioade destul de 'îndelun strucţiei. Cit despre perspectiva de prezintă temei. zică?; 20,00 Săplămînă; 21,00 Avan
Pentru tineretul şcolar; Vă place t]iu*
gate.
Noua şcoală din Certej (cu parter, premieră; 21,10 Seară de operetă ro ¿efm ccxsC ¿via jen . ¿e ciE .
la siderurtfisti plus un etaj) este ridicată în roşu; fi In raidul întreprins eu lost vizitate şi alto construcţii şcolare. manească; Transmisiune de la Teatrul
o î dulgherii lucrează la confecţionarea Din cele constatate se desprinde concluzia că, in general, sfatu de stat dc operetă; In încheiere : bu iS tsTU 4¿
lemnăriei pentru acoperiş. Volum ul rile populare se preocupă pentru terminarea la timp a noilor săli letin de ştiri, buletin meteorologic.
Vestea a făcut îndată ocolul revi de lucrări care vor trebui executate de clasă. Pc şantierele dc construcţii se desfăşoară o activitate til
ziei de vagoane din Teiuş. Se anun în continuare este destul de mare. susţinută. BSulciSn m e t e o r o lo g ic
ţase organizarea unei excursii la Hu fn acelaşi timp lipsesc o serie de ma
nedoara, cu ocazia căreia se vizita teriale absolut necesare: 3.000 bucăţi Există insă şl situaţii cînd nu se dovodeşte suficient spirit gos PENTRU 24 ORE
marele combinat siderurgic. Lucră ţigle, nisipul pentru tencuieli, mate podăresc şi iniţiativă, In mulle cazuri lucrările sint neglijate pe Vremea devine schimbătoare, cu
torii reviziei de vagoane, împreună riale pentru instalaţii electrice si al motiv cu timpul nu este trecut. corul mai mult noros. Vor rădea ploi
cu fam iliile lor au fost deosebit de tele. Această stare de lucruri impu Ţinind seama că in perioada următoare la sate sc desfăşoară temporare sub formă dc averse inso
îneîntaţi de cele văzute. ne ca sfatul popular comunal să ia din plin campania agricolă dc vară, care cere forte importante, lite de manifestări electrice. V întul
La cocserie, otelării, la laminoare,
măsuri grabnice penlru aproviziona esto bine să so chtbzuiascâ asupra organizării muncii pc şantie va sufla moderat dm sectorul vest si
pesle tot, ei s-au în tiln it cu harnicii rea cu materialele necesare, asigu- nord-vest. Temperatura va fi cuprin
muncitori ai celătii de otel şi fontă, rele şcolare. Mai mult accent trebuie pus pe folosirea unor nurse
rînd, in acelaşi timp, un ritm mai de materiale locale, pc mobilizarea cetăţenilor la acţiuni dc mun să ziua între 25 şi 30 grade, iar noap
întretinîndu-se cu aceştia, impărtăşin- accelerat construcţiei. Este necesar, tea între 12 şi 18 grade.
du-şi unii altora din experienţa mun de asemenea, ca Sfatul popt^nr al că patriotică.
cii, din planurile $i năzuinţele de v ii comunei Certej să studieze posibili In toamna aceasta spatiile şcolare se vor mări in întreaga re PENTRU URMĂTOAREI F 3 7»LF
tor. tăţile de atragere a unor noi fonduri giune tu incu 143 săli dc clasă. D in acestea doar 59 sint in finisaj. Vreme nestabilă favorabilă ploilor
ALEXANDRU PADURAItU băneşti, necesare bunului mers al Iar restul in stadii mai puţin avansate. Este necesar să dăm in locale şi cu temperatura în uşoară M A D t
corespondent lucrărilor. folosinţa copiilor noştri toate sălile dc clasă dc care an nevoie. scădere la sfîrşitul intervalului.
AfORl PIRO-
ÎN NOUA EDIŢIE- FOTBAL DE MAI BUNĂ CALITATE METRICI.
campionatul regional participau e* De ce acest lucru? Pentru că asocia de echipe în campionatele raionale
însemnări pe marginea barajului chipele campioane ale raioanelor şi ţiile sportive, antrenorii sau instruc şi orăşeneşti. De asemenea, penlru U Z IN A M E T A L U R G IC Ă IAŞI
oraşelor regionale, firesc era la a- torii nu s-au preocupat cu toată răs depistarea a cît mm multe elemente
pentru caliiicarea în campionatul regional ceastă întrecere să vedem „la lu punderea de organizarea şi tinerea tinere, talentate, este bine ca în fie
cru" echipe bine puse la punct, cu regularitate a antrenamentelor. care raion şi oraş regional să se or angajează de urgenţă:
care să practice un joc dc ca De acest lucru se fac vinovaţi însă ganizeze campionate şcolare şi de
litate. Dar, excepţie iăcînd formaţiile copii. In felul acesta echipele care — strungari în metale cu categoria de salarizare a
Intre 27 iunie — 6 iulie a c., pe sta niion, Purdui Traian, Feienczy Ca- şi unii jucători care chiar şi atunci
Minerul Teliuc, C.F.R. Teiu$, M ine cînd s-au organizat antrenamente au activează in campionat şi-ar putea re Vl-a, a V il a şi a V lil-a.
dioanele din Deva şi Căian s-au des rol, Focht Erich, Herban Valean, Le- rul Uricani şi M etalurgistul Cugir,
făşurat jocurile de baraj pentru ca rerfa Iosii, Olleanu Gheorghe, Luca celelalte echipe s-au dovedit slab lipsit sau nu au depus suficient in împrospăta loturile cu jucători dc Pentru cei necăsătoriţi se asigură cazare.
lificarea în campionatul regional de Vasile, Simionov Alexandru, Lipăi pregătite. In jocul lor s-au observat teres pentru a se pregăti cu toată perspectivă care să contribuie la ri
dicarea calităţii fotbalului. Bine ar fi
fotbal, ediţia 1965— 1966. Au parti Ioan şi Udrea Paraschiv : C.F.R. TC- mulle carente de ordin tehnic si tac seriozitatea.
cipat echipele l.G.O, Deva, Măgura IU$ : Scrobolă Ioan, Ratiu Eirem, Al- tic, mulţi dintre jucători necunoscînd M eciurile slabe, lipsite de dina dacă în această privinţă ar acţiona
şi consiliile raionale şi orăşeneşti
Pui, Minerul Tcliuc, Minerul Urî- bu Dorin, Grupschi Octavian, Salcă nici cele mai elementare execuţii mism, disputate între unele formaţii U.C.F.S. in sensul de a nu permite - » » tX ■ »Air *
canî, C.F.R. Teiuş, A vin lu l Zdrapli, Vasile, Păcurar Nicolae, Trifan Ni- tehnice. Din comportarea echipelor participante la baraj, îşi au expli
nici unei echipe să participe în cam
M etalurgistul Cugir, Voinţa Ilia şi colae, Puia Ioan, Radu Mihai, Raliu Voinţa Ilia, A vintul Zdrapli si Mă caţia şi în faptul că asociaţiile spor pionat dacă nu au şi form alii de
A vin tu l Sebeş, echipe care în ediţia Ioan, Damian Nicolae, Tătaru Ioan, tive nu au acordat atenlia cuvenită
Botiş Gavrilă, Barna Emil, Oltcauu gura Pui. mai ales, s-a desprins că atragerii şi promovării in echipe a copii şi de juniori.
1964— 1965 au cîşligat titlurile de H nivelul unor raioane campionatul O mai mare alentie trebuie acor
campioane ale oraşelor regionale Vasile, Boca Grigore şi Rancea A u de fotbal s-a desfăşurat la un nivel cît mai mulţi tineri. In echipele A- dată si pregătirii arbitrilor. Spunem
Deva, Petroşani, Hunedoara şi «lc rel. vintul Zdrapli, A vin lu l Sebeş şi Vo R0DUCE-
necorespunzător, prea puţine echipe inţa Ilia activează prea mulţi jucă acest lucru intrucît cu prilejul jocu
raioanelor llia, Brad, Sebeş, Alba, conirumîndu-se în luptă directă. In rilor de baraj s-a constatat că unii
Orăşlie şi Haţeg. Pentru o mai bună Cîteva »duzii campionatul de fotbal al raionului O- tori în virsta, care, liind uşor depă dintre aceştia nu s-au ridicat la ni
desfăşurare a jocurilor, intr-un timp răşlie, spre exemplu, au participat şiţi de adversarii lor mai tineri, au velul cerinţelor. Este vorba de arbi
cit mai scurt, potrivit hotărîrii Con Nc-ain propus ca în articolul dc doar 3 echipe, iar in cel al raioa recurs la durităţi, la faulturi repetate, trii Dumilrescu, Batogh şi Uesiga care
siliului regional U.C.F.S., cele 9 e- nelor Alba şi Ilia cile 6 echipe, la un joc confuz. Din «ceasta cauză UVREAZĂ
fată să nu procedăm Io filmarea jocu arbitrii au fost nevoiţi să elimine de nu au condus cu destulă competen
chipe au lost împărţite în două se rilor dcslăşuraie, să nu redăm nici dintre care, pc parcurs, unele s-au pe teren unii jucători, iar Comisia ţă în tiln irile , au dat decizii eronate,
rii, locurile de disputare a în tiln iri- chiar secvenţe din in lîln irile ce au retras, ceea ce a împiedicat buna des regională de fotbal să aplice sanc n-au aplicat aşa cum se cuvine legea
lor fiind stabilite la Deva şi Căian avut loc (ele au fost relevate in cro făşurare a întrecerilor, a făcut ca ţiunile cuvenite. Exemplu de indis avantajului, ceea ce a contribuit la FĂRĂ CEMCItfK
(pe terenuri neutre). La Deva şi-nu nicile apărute), ci să facem aprecieri, echipele rămase iu campionatul aces ciplină au dat, mai ales, jucătorii enervarea jucătorilor, la creorea u-
disputai înlîietatea echipele: C.F.R. să tragem unele concluzii desprinse tor raioane să nu aibă continuitate Hăncilâ, Albu, Becuş, Rotaru, Cris- nei tensiuni pe terenul de joc.
Teiuş, Metalurgistul Cugir, A vin lu l dm întrecerea echipelor amintite pen in joc. Bine s-au organizat campio tca, Păcurar, Florinca, Ileasă şi alţii. Aplicarea acestor măsuri, o muncă
Sebeş, Voinţa Ilia şi A vintul Zdrapli, tru obţinerea locurilor (runlase. natele de fotbal doar in oraşele re mai perseverentă pentru pregătirea STRADA
iar la Căian echipele M inerul Tc- Iubitorii jocului cu balonul rotund gionale Hunedoara şi Petroşani unde jucătorilor, pentru întărirea discipli-
liuc, M inerul Uricani, l.G.O. Deva şi $i-au putut da seama, la cele mai au fost antrenate cite 12 echipe care nei in rîndul echipelor vor duce fără ClNTARE DE LA 1 KG. LA 200 TONE, PRECUM Ş! CIN-
Măgura Pui. Echipele cîştigătoare mulle in tîln iri dintre echipele care s-au întrecut pe parcursul a 22 etape. îndoială la ridicarea calităţii fotba TARE BASCULANTE. ÎNTREPRINDERILE INTERESATE VOR
din cele două serii, respectiv M ino au activat anul acesta iu campionatul Datorită acestui (apt, in meciurile Am enuntat mai sus cîteva din con lului în regiunea noastră. ADRESA COMENZI PENTRU ANUL 1965, DIRECT LA UZINA
rul Teliuc (seria 1) şi C.F.R. Teiuş regional, că marea majoritate a ju de baraj, echipele reprezentative ale cluziile care s-au desprins cu prile Iubitorii sportului cu balonul ro „BALANŢA" SIBIU.
(seria a 11-a) vor activa în edilia cătorilor care alcătuiesc aceste echi acestor oraşe au făcut jocuri bune, jul barajului penlru promovarea in tund sint dornici să asiste la înlîl- POT ADRESA COMENZI PRIN ÎNTREPRINDERILE Dc
1965— 1966 i n campionatul regional pe sint bine puşi la punct cu condi apreciate dc publicul spectator. campionatul regional de fotbal. Aşa niri atractive, de bun nivel. Să de
de fotbal. Loturile acestor echipe, a- ţia fizică, cunosc numeroase proce Confruntarea de la Deva şi Căian slind lucrurile, este necesar ca pen punem deci lot efortul penlru a le APROVIZIONARE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL AGRI
supra comportării cărora vom reveni, dee tactice specifice fotbalului mo a scos în evidentă şi faptul că echi tru ridicarea calităţii fotbalului în satisface această dorinţă pe deplin CULTURII, GOSPODĂRIILE AGRICOLE DE STAT, COOPE
au fost alcătuite din jucătorii : M I dern, că, în general, echipele din pelor participante la baraj le lipseşte regiunea noastră asociaţiile sportive justificată. Posibilităţi sini. Rămîne RATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE PENTRU CINTARE
NERUL TELIUC: Balint Ioan, Boba- campionatul regional practica un joc rutina în liin irilo r cu lormatii mai pu să ia cele mai eficiente măsuri. Un doar ca ele să fie pe deplin valo- BASCULANTE DE 10 ; 15 ; 20 TONE ; CINTARE PENTRU
ru I. Nicotae, Boboc Radu, Ciovicâ de calitate. Ţinînd seama de faptul ternice, că mulţi dintre jucători nu deosebit accent va trebui pus pe rificote. VITE SAU DIFERITE ALTE CINTARE NECESARE.
Ioan, Chitideanu Simion, Dolgae Si- că la barajul pentru calificarea in au o condiţie fizică corespunzătoare. antrenarea unui număr cit mai mare V. PETRESCU