Page 32 - 1965-07
P. 32
»ag: Drumul socialismului NR. 3274
In legătură cu criza din Piaţa comună
N e l i n i ş t e m r â n d u l c e r c u r i l o r
industriale din S.U.A.
P A R I S 8 (Agerpres). — conomică a Europei unificate. Inten
Cercurile industriale din S.U.A. sificarea ulterioară a investiţiilor a-
sint neliniştile de agravarea crizei merieane în cadrul „celor şase" ţări
Vietnamul de sud Remanieri O împăcare trecătoare Pieţei comune, scrie agenţia France membre ale Pieţei comune s-a făcut
Presse. In legătură cu această pro
ţinîndu-se cont de perspectiva unei
şi
economice,
integrări
complete
blemă, ziarul „Journal of Com m erce"
recunoaşte că „întreprinderile ame chiar excelente. Se ştie, de asemenea,
ricane sint alarmate de boicotul scrie in continuare ziarul, că în cer
Forţele patriotice continuă guvernamentale L E O P O L D V IL L E 8 (Agerpres). — rea unor surse de venituri suplimen Franţei". curile de afaceri americane există
părerea că S.U.A. sînt adesea bănuite
Reierindu-se la politica urmată de
„îm păcarea" dintre preşedintele tare", si-a amînat depunerea jurăniîn- aceste cercuri faţă de Piaţa comună, în Franţa că ele ¡-ar fi îndemnat pe
congolez K asavub u şi primul minis tului în acest post, invocînd faptul ziarul american arată că ea a c on s ceilalţi cinci parteneri ai săi să re
atacurile împotriva tru M o is e Chombe, anunţată săptă- că nu a putut sosi la timp in pro tat în finanţarea importantelor fili ziste „exigenţelor" generalului de
ale din interiorul acestei „fortăreţe
Gaulle.
Spania
mîna treculă de premier, s-a dove
vincia Katanga de nord „din cauza
In momentul de faţă, in rîndul m a
dit a fi trecătoare. Agenţiile de presă unui accident de automobil". A g e n tarifare". Valoarea investiţiilor ame rilor întreprinderi americane există
ricane a atins în momentul de fata
anunţă că o nouă etapă a luptei pen
poziţiilor guvernamentale tru putere a început în cercurile ţia africană M a gh re b A ra b Press aproape 5 miliarde de dolari, iată de chiar teama că viitorul „Rundei Ken-
menţionează că, după o întrevedere
P A R I S 8 — Corespondentul A g e r conducătoare de la Leopoldville. Pre cu M o is e Chombe, M u n o n g o a de 1,7 miliarde dolari în 1957, cind a n edv" ar putea fi pus la rîndul său
şedintele Kasavubu a emis miercuri clarat că nu intenţionează deocam fost croată Piaţa comună. Tendinţa în cauză. După cum se ştie, aceste
S A I G O N 8 (Agerpres). — de forţele patriotice In localitatea pres, AI. Gheorghiu, tra n sm ite : un decret prin care ii destituie din dată să-si părăsească postul din g u creşterii investiţiilor americane în negocieri au ca scop reducerea cu
Forţele potr¡otice şi-au continuat Dau Tieng. Trupete guvernamentale După cum s-a anunţat, generalul funcţiile sale pe ministrul de Interne vernul central, deoarece nu o de ţările membre ale C.E.E., arată „Jour 50 la sulă a taxelor vamale la produ
atacurile împotriva poziţiilor gu v er care au încercat să vină în ajutorul Franco a efectuat miercuri o rema M unongo, unul din sprijinitorii cei pus încă iurămîntul de guvernator. nal of Commerce", a sporit, îndeo sele industriale provenite din ţările
namentale într-o serie de puncte de celor încercuiţi, au fost de aseme niere a guvernului său, care a dus sebi. după eşecul neqocierilor dintre membre ale G.A.T.T., ceea ce ar aju
pe înaltele platouri din centrul V ie t nea atacate de patrioţi cu mortiere. la eliminarea unor membri ai cabi mai fideli ai lui M o is e Chombe. M o La rîndul său, M o ise Chom be a a- M a re a Britanic şi Piaţa comună, în- ta S.U.A. să-şi plaseze mărfurile pe
namului. In noaptea cîe miercuri spre U n purtător de cuvînt militar ameri netului. Această remaniere, a şaptea tivul acestei destituiri ar fi acela că nuntat că îl va propune pentru pos trucîl pînă atunci Londra era consi piaţa C.E.E., mărfuri care s-au cifrat
joi, relatează agenţia France Pre- can a declarat la Saigon că „s-au în efectuată de generalul Franco de la „ocuparea simultană a postului de tul de ministru de interne pe Jean- derată (de S U.A.) drept capitala e- In 1964 la 4,5 miliarde dolari.
sse, partizanii au declanşat un puter registrat pierderi mari", fără a face preluarea puterii, dă prioritate sec guvernator provincial şi a celui de Baptistc Kibwe, secretar general al
nic ioc de mortiere asupra poziţiei Insă precizări. torului economic şi este prima partidului Conaco, pe care-1 patro
fortificate care apără localitatea — O schimbare de la 10 iulie 1962; ea a- minislru în guvernul central este in nează, K a sa vub u susţine însă un alt
reşedinţă din districtul Kontum. la H A N O I 8 (Agerpres). — fecteazâ, cu excepţia Ministerului compatibilă cu legile in vigoare". candidat pentru departamentul afa
nord de Plciku. In aşa-numito zonă M isiu n ea de legătură a înaltului justiţiei, departamentele economice. M u n on go. care a candidat pentru cerilor interne, şi anume pe Victor O ?9töcei®e
„D" din apropierea Saigonului, con comandament al armatei populare Întrucit ministerele finanţelor, co De
trolată de forţele Frontului de Eli vietnameze a adresat Comisiei inter postul de guvernator al provinciei Nendalca, şeful siguranţei, unul din
merţului şi agriculturii îşi schimbă
berare Naţională, o unitate ameri naţionale de supraveghere şi con Katanga de nord urmărind „obţine- rivalii lui M o is e Chombe.
titularul. In cercurile diplomatice de
cană supusă focului de mitraliere trol din Vietnam un protest energic e a U c e la tà * *
grele ale partizanilor a suferit pier in legătură cu folosirea produselor la M a d rid se consideră că ar fi vor pretutindeni
deri. 6 soldaţi americani au fost chimice toxice de către agenţii a- ba de o remaniere pur tehnică $i lip
omorîti, iar alţi 10 răniţi. „Acestea mericanilor din Vietnam ul de sud sită de semnificaţie politică. Se pare. După în fr înger ea guvernului
sînt cele mai mari pierderi înre împotriva locuitorilor din numeroase însă, că generalul Franco a vrut mai P A R IS 8 (Aqcrpres). — 0 L E C Ţ IE D E L I M B I S T R Ă I N E
gistrate de trupele americone în sate ale districtelor D u ya n Hai şi Cau ales să dea satisfacţie opiniei publi Urmărind cu interes evoluţia cri Î N T I M P U L S O M N U L U I
cursul unei singure lupte in V ie t Ngang, provincia Tra Vinh. ce sacrificînd cîţiva miniştri nepopu laburist în Camera Comunelor zei din Piaţa comună, observatorii
nam " scria agenţia citată. In mesaj se arată câ, de pe urma lari. Dar remanierea de fond pe care au remarcat faptul că guvernul fran A g e n ţ i a P .A .P . t r a n s m i t e că
O folosirii substanţelor toxice, în V ie t o aşteptau observatorii şi care ar cez nu a făcut nici o precizare nouă r e c e n t la L o d z a f o s t e x p e r i m e n
S A I G O N 8 (Agerpres). — namul de sud, din 1961 si pînă la comporla îndeosebi numirea unui L O N D R A 8 (A ge rp re s).,— mentale au precizai că guvernul nu cu privire la poziţia sa faţă de C.E E. ta tă p e n tr u p r i m a o a ră in P o lo -
Potrivit relatărilor agenţiilor de sfirşitul anului 1964, peste 20.000 de $ef al guvernului nu s-a produs. Ea Premierul britanic W ils o n a con se simte nicidecum obligat să dem i după şedinţa Consiliului de Miniştri nia p r e d a r e a u n e i le c ţii d e lim b i
presă, în cursul zilei de joi au con persoane au fost intoxicate; mai a fost aminatâ pentru o dală ulte vocat miercuri o reuniune a mai sioneze. deoarece consideră că vo de miercuri. A genţia France Presse s t r ă i n e in t i m p u l s o m n u l u i P a tr u
tinuat luptele dintre forţele Frontu multe mii dintre acestea au m u r it ; rioară, probabil pentru la toamnă multor miniştri pentru examinarea turile au fost obţinute prin mijloace vorbeşte despre o „tăcere calculată", p e r s o a n e in e ta te i n tr e 34 şi 46
lui de eliberare naţională şi trupe ale zeci de mii de vite au fost ucise şi D upă părerea observatorilor poli consecinţelor pe care le-ar putea a- ani,^ c a re s t u d i a z ă l i m b a f r a n
guvernului de la Saigon, sprijinite de peste 300.000 de hectare de terenuri vea scrutinele nefavorabile gu v e rn u neobişnuite, De care presa laburistă care s-ar putea datora dorinţei g u c eză , a u f o s t i n t r o d u s e i n tr - o î n
trupe americane şi australiene, în cultivate au fost distruse. In ultimele tici. noua remaniere traduce intenţia le denumeşte „ambuscade organizate vernului de a continua examinarea c ă p e r e iz o la tă fo n ic . L in g ă p a t u l
asa-numita zonă „D". două săptămîni, de pe urma răspîndi- lui Franco de a da prioritate proble lui din Camera Comunelor. Se ştie cu grijă". Ceea ce trebuie să stabi consecinţelor politice, economice şi f ie c ă r u ia a f o s t in s ta la t c îte u n
lească guvernul este dacă moţiunile
In perimetrul nord-vestic al a- rii substanţelor toxice pe o suprafaţă melor economice el fiind nevoit să că marţi seara, profitînd de absen juridice ale eşecului de la Bruxelles. d i fu z o r p r in ca re, i n c u r s u l n o p
cestei zone, la aproximativ 60 km pe care se află sase sate, peste 30.000 tină seama intr-o anumită măsură de ţa unor deputaţi laburişti, opoziţia adoptate de Camera Com unelor a- El se abţine, astfel, de a lua o po ţii, s-a t r a n s m i s d e n o u ă ori o
de capitala sud-vielnameză, o uni de persoane au fost intoxicate, ceea fccteazâ prevederi fundamentale ale ziţie care ar angaja viitorul Intr-un le c ţie în r e g is tr a tă p e b a n d ă d e
reacţiile opiniei lot mai nemulţumi conservatoare a reuşit să obţină a- mod iremediabil. Incertitudinea a su
tate a trupelor guvernamentale a depăşeşte considerabil totalul vic leqii sau prevăd doar schimbări ne- m a g n e t o fo n . D i m i n e a ţ a a fo s t v e
căzut înlr-o ambuscadă, organizată timelor din ultimii patru anî. te de creşterea preturilor, fenomen doptarea unei moţiuni cerînd m o escnţiale. In primul caz ar urma să pra poziţiei franceze creează un vad r ific a t g r a d u l d e în s u ş i r e a m a
care provoacă o nelinişte creseîndă dificarea anumitor clauze ale legii se insiste asupra unui nou vot pen larg speculaţiilor celor mai diverse. te r ia l u l u i p r e d a t, c a re c o n ţi n e a
în tară. cu privire Ia finanţe. Surse guverna- -0[ d e c u v i n t e n e c u n o s c u t e şi
tru restabilirea clauzei respective. Există însă un leil-moliv care revine
c ite v a re g u li g r a m a ti c a le S - a
In orice caz, axată agenţia Reuter, în toaie comentariile, şi anume că c o n s t a ta t că cele p a tr u p e r s o a n e
Canada guvernul este serios preocupat de Piaţa comună a fost serios zdrunci şi-a u î n s u ş i t s a t i s f ă c ă t o r m a t e r i a
Anglia doreşte prima sa infrîngcre în Camera C o nată, iar ideea unităţii politice euro lu l ca şi c u m a r f i a s is ta t la o
le c ţie o b iş n u ită .
munelor în probleme bugetare. pene pusă la index.
să obţină baze 0 C E N T R U D E F U L G E R E
O T T A W a 8 (Agerpres). —
G L O B U L A R E
Lester Pearson. primul ministru al
militare în Australia In r a io n u l S e m i o z e r n o e d in
Canadei, a efectuat o remaniere a
guvernului care afectează şapte por K u s t a n a i s k ( R S S . K a z a h ă ) , In
tofolii. Fără să menţioneze cauzele Agravarea crizei r e g iu n e a u n u i d e a l, lo c a ln ic ii o b
remanierii, agenliile de presă atrag L O N D R A 8 (Agerpres). —
s e r v ă a p r o a p e i n f ie c a r e n o a p t e
atenţia asupra numirii Iul G u y Fa- Potrivit relatărilor săplăm înalului a p a r iţia u n o r g lo b u r i d e fo c dc
vreau in postul de preşedinte al C o n „The Observer", între premierul bri politice din Yemen c u lo a r e r o ş ie -g ă lb u ie .
siliului privat, însărcinat in special tanic H arold W ils o n şi primul minis L a f a ţ a l o c u lu i s-a u d e p la s a t
tru al Australiei Robert M enzies au
cu problema relaţiilor dintre provin în r e p e t a t e r i n d u r i s p e c ia liş ti e-
avut loc discuţii în legătură cu ce le c tr ic ie n i, a s t r o f i z i c i e n i şi m e
ciile federale, fPînă la 29 Iunie, Fa- S A N A A 8 (Agerpres}. — în fruntea unei delegaţii, reprezen-
rerea M a rii Britanii de a 1 se a- teo r o lo g i, c a r e a u a j u n s la c o n
vreau era ministru al justiţiei, dar corda baze militare în Australia. A- Ştirile sosite in ultimele 24 de ore tînd comitetul creat la Conferinţa c lu z ia că e s te v o r b a d e e x i s t e n
din Sanaa şi Cairo indică agrav a dc pace de U Khamer, cu misiunea
sî-a dat demisia în urma unor critici ceste discuţii, la care au mai parti rea crizei politice din Yemen. M ie r de a-l delorminn pe N o om an să re ţa u n u i a d e v ă r a t c e n t r u d e f u l -
ce l-au fost adresate în legătură cu cipat ministrul apărării'Healey- si mi curi seara, preşedintele Sa llal a par vină în funcţia de prim-ministru. g â re g l o b u la r e a c ă r o r n a t u r ă e ste
nistrul relaţiilor cu C om m onw eaU hul p u ţ i n s t u d i a tă p i u ă In p r e z e n t.
cazul unui traficant de stupefiante). ticipat la o nouă reuniune a C o n si Miercuri insă, după ce a aflat că
Bottomley, au fost ţinute secrete.
Totodată, se menţionează numirea lui In legătură cu aceasta, publicaţia liului suprem al forţelor armate, or- Sallal intenţionează- să formeze un 0 T E L E C O M U N I C A Ţ I I
qanism creat cu două săptămîni în nou guvern. A b d u l Iryani a făcui o
Jean-Luc Pepin ca ministru de stal arată că încă cu mult înainte, lor C U A J U T O R U L L E N T IL E L O R
urmă cu scopul de „a mări potenţi declaraţie corespondentului agenţiei G A Z O A S E
însărcinat cu problema transporturi dul Mountbatten, fostul şef al sta Reuter la Cairo arălînd că „formarea
tului major britanic, a discutat ches alul de apărare al tării împotriva pe
lor, post care era liber de la demisia ricolului extern". Consiliului suprem al forţelor ar L a l a b o r a t o a r e le B e l l ( S . U . A )
tiunea la Canberra cu comandanţii
în ianuarie a lui Y v o n Dupuis, im Deşi agenţiile de presă au trans mate de către preşedintele Sallal re a u f o s t r e a liz a te le n t i le c o n f e c ţ i o
V I E T N A M U L D E SUD. — In foto: Rămăşiţele avioanelor C-130 H e r militari australieni si neozeelandezi.
mis ştirea constituirii unui nou g u prezintă un act ncconstitutional". n a te in lo cu l s tic le i o b i ş n u i t e
cules care au fost distruse recent de către forţele V ictcong in tim plicat inlr-un caz de trafic de influ Noile baze ar urma să adăpostească
pul unui atac la Da Nang. entă submarine britanice de tip „Pola- vern yemenit, al cărui şef a devenit „In Y em en există deja un înalt con d i n t r - u n a m e s t e c d c gaze, c o n a
siliu al apărării, iar formarea unui
c e n t r a t i n a x a l o n g it u d i n a lă
ris". „The O b se rve r" spune că R o însuşi preşedintele Sallal. pînă acum
nu există o confirmare oficială că a- alt organ militar, a precizat el, în u n u i t u b c u r b a t. P u te r n i c a c o n
bert M enzies doreşte să evite p u
cest guvern ar fi fost constituit. seamnă o subordonare a primului". c e n t r a r e a g a z e lo r s p r e c e n t r u l
blicitatea în legătură cu această In dezacord cu preşedintele Sallal Potrivit unor ştiri din Cairo, se aş t u b u l u i m ă r e ş t e in d ic e le lo r d e
TRIPOLI:
chestiune, din cauza protestelor pro
§!p®rt CONFERINŢA O.P.E.C. vocate in A ustralia de anunţarea se găseşte acum sl un alt lider ye sească în capitala R.A.U., pentru a re fr a c ţie , c o n f c r i n d u - l e in a c ela şi
teaptă ca preşedintele Sallal să so
t i m p p r o p r ie t ă ţi l e u n e i a d e v ă r a te
menit, A b d u l Irvani, membru al C o n
comunicării cu privire la instalarea
unei baze pentru submarine ameri siliului prezidenţial. D upă cum s-a duce tratative cu conducătorii gru p r is m e . C u a j u to r u l „ le n tile lo r
T R IP O L I 8 (Agerpres). — realizate în procesul de prelucrare cane „Polaris” pe coasta de nord- mai anunţai, acesta se află la Cairo pării oponente. g a z o a s e " f a s c ic u l e l e l u m i n o a s e se
La Tripoli se desfăşoară cea de-a a petrolului brut. După cum se ştie, vest a Australiei. v o r p r o p a g a d e -a lu n g u l u n o r t u
9-a conferinţă a Organizaţiei ţărilor în prezent, acestea primesc benefi b u r i d e f o r m e l e c e le m a i c o m
0 M i i n e la v e l o d r o m u l D i n a - Pe de altă parte, guvernul britanic p lic a te şi, s p r e d e o s e b ir e d e l e n
exportatoare de petrol (O.P.E.C.).
m o d in C a p ita lă î n c e p în tr e c e r ile Luind cuvîntul in cadrul lucrări cii. sub formă de dividende, numai doreşte să obţină asemenea baze tile le c la s ic e , n u - ş i v o r p i e r d e
c o n c u r s u l u i i n t e r n a ţ i o n a l d e ci pentru petrolul brut exportat. pentru cazul cînd baza de la Sinqa- n i m i c d i n in te n s ita te .
lor, ministrul minelor al Venezue-
c li s m la c a re p a r tic ip ă a le r g ă to r i Conferinţa O.P.E.C. îşi continuă pore ar deveni nesigură din cauza I n t r - u n v ii t o r a p r o p ia t, a c e s te
lei, Pcrez Guerrero, a subliniat că
d i n B elg ia , R .P B u lg a r ia , R.D. lucrările cu uşile închise. situaţiei interne din Malayezia. le n t i le v o r s e r v i la p u n e r e a la
umil din principalele obiective ale
G e r m a n ă . R S . C e h o s l o v a c ă , R.P. p u n c t a u n u i s i s t e m d e t e l e c o
ţărilor membre ale O.P.E.C. trebuie
P o lo n ă , U . R S . S . şi r e p r e z e n t a n ţi i m u n i c a ţ i i la sc a ra î n t r e g u l u i glo b ,
să-l constituie dezvoltareo si d i
tă r ii n o a stre . s i s t e m c a re v a fo lo s i u n d e l e lu
spus el, aceste (ări ar rămîne sim „TIMES“ despre situaţia m i n o a s e a le la se re lo r.
versificarea economiei lor. Altfel, a
F o r m a ţ i a R. P. R o m â n e v a
a v e a in c o m p o n e n t ă p e C D u m i-
ple furnizoare de materie primă pen 0 N O I Ţ E S Ă T U R I S I N T E T I C E
i r e s c u , D. P o p o v ic i, M. P o p e s c u ,
tru tarile dezvoltate din punct de
E B ă r b u l e s c u etc. financiară a Marii Britanii Ţ e s ă t u r i g a r a n t a t e î m p o t r i v a
vedere industrial. Una din principa
lele probleme care preocupă ţările p e te lo r , ţesături „care se m o d e
0 R ecordm ana m .o n d ia lă Io - le a z ă d u p ă c o r p " şi ţesături a n ii-
O.P.EC . încă de la înfiinţarea aces
lauda B a la ş a c iş lig a t proba de L O N D R A 8 (Agerpres). — ziarul arată că ea a fost provocată m i c r o b i : a c e s te a s în t c e le tre i
s ă r itu r ă in î n ă l ţ i m e d in c a d r u l tui orqnnism, a spus ministrul vene- Ziarul „Tim es" publică un editori de trei cauze: deficitul crescind al d ir e c ţii i n c a re lu c r e a z ă s p e c ia
c o n c u r s u l u i in te r n a ţ i o n a l a tle tic zuelean. este problema reducerii con al pe marqinea situaţiei financiare a comerţului exterior, sporirea investi liştii s o v ie tic i şi cei a m e r ic a n i.
d c la K ö l n c a re a r e u n it la s t a r M a rii Britanii în care se spune prin ţiilor industriale şi a cheltuielilor mi
tinue a preturilor. El a menţionat câ I n U . R S . S , se e x p e r i m e n t e a z ă
t u l d i fe r i t e l o r p r o b e pe u n i i d i n tre a lte le : „M area Britanie conti litare in străinătate şi pierderea în o ţ e s ă t u r ă „ b io a c tiv ă ”, în sta r e
în prczenl există perspectiva solu
tre cei m o i v a lo r o ş i s p o r ti v i d in nuă să contracteze împrumuturi In crederii în lira sterlină. G uvernul a să d is tr u g ă b a c te r iile şi m i c r o
lu m e . Ea a re a liz a t 1,75 m f i i n d ţionării acestei probleme străinătate. M inisterul Finanţelor a moştenit primele două şi a provo o r g a n i s m e l e la o d i s t a n ţă d e 10
u r m a t ă i n c l a s a m e n t d e P o r tz Rcfcrindu-se la problema preturi recunoscut acest lucru în comuni cat a treia. Străduinţele sale de a m m . V a fi u n a u x il i a r p r e ţio s
( R .F .G .) cu 1,66 m . lor, ministrul petrolului al Libiei, carea sa lunară privind situaţia re restabili finanţele ţârii nu au fost nu n u m a i in c a z d e e p id e m i i , ci
zervelor de aur pe luna iunie. Intr-o însă încununate de succes în ce pri şi p e n t r u a c o m b a t e a f e c ţ iu n i l e
Fuad Kabazv, n declarat că reduce
0 I n cea d c -a d o u a r e u n i u n e a lună in care lira sterlină a fost su veşte îmbunătăţirea deficitului ba o b i ş n u i te , c u m a r fi g u t u r a iu l.
rea continuă a preturilor la petrol pusă presiunilor era de aşteptai o
f i n a l e l o r c a m p i o n a te l o r r e p u b l i lanţei de plăti. I n S t a t e l e U n ite , f i r m a D u p o n t
face să simtă nevoia unei colaborări scădere a acestor rezerve. Dar. se d c N e m o u r s a şi p u s la p u n c t
c a n e d e b o x c a re a a v u t loc a- Editorialul consideră că acest lu
se a ră p e s t a d i o n u l R e p u b l i c i i d in mai strînse între ţările producătoare pune întrebarea, cit timp vor mai fi cru reflectă „profunzimea crizei şi „ Z e p e V ’-u l, u n lic h id in o d o r d e
necesare măsurile de proiecţie a lirei R. F. G E R M A N Ă . — In urma repetatelor demonstraţii care au a- c u lo a r e a lb ă . c a re p r i n i m p r e g
C a p ita lă , s-a înregistrai o n o u ă de petrol, comercianţi şi consum a dificultatea de a restabili încrederea.
sterline pe calea împrumuturilor fă vut loc in numeroase oraşe şi a opoziţiei social-democratilor în Bundes- n a r e „i m u n i z e a z ă " ţ e s ă t u r i l e î m
s u r p r i z ă L a c a te g o r ia co co s P- tori. Ţările exportatoare de petrol, a Or, pînă cînd aceasta nu va fi resta
C o v a l i o v ( P r o g r e s u l B ră ila ) a ciş- cute de Banca A n gliei la Banca fe tag „legile excepţionale" nu au putut fi deocamdată adoptate. p o t r i v a p e te l o r d e o ric e n a tu r ă ,
spus el, trebuie să obţină o partici derală de rezerve din N e w Y o rk ". bilită, scăderea rezervelor de aur va — Aspect de la demonstraţia desfăşurată la Bonn împotriva adoptării i n c l u s i v c e le d e g r ă s im e sa u d e
tig o t prin d e s c a lific a r e a in r e
p r iz a a 3-a a c a m p i o n u l u i ţă rii pare şi la retribuirea beneficiilor Referindu-se la criza lirei sterline, trebui să continue”. legislaţiei excepţionale. fr u c te .
T o t în S .U .A . se a n u n ţ ă d e s c o
N ic o la e P u i a (P r o g r e s u l B u c u
re şti) S. C o s te s c u ( D in a m o C r a p e r ir e a u n e i n o i fib r e „ te r m o -
p la stic e " , c a re v a p e r m i t e ca h a i
io va ) l-a î n v i n s la p u n c t e p e l . 0 M O S C O V A bertăţii, aprinsă la 9 decembrie 1961 ge Ball va pleca vineri seara spre muncitorilor necallficaţi, a cerut în- In aceeaşi zi, delegaţia a fost pri
Otuoş ( A r m a t a B a c ă u ) in c a d r u l pe muntele Kilimangiaro, în cinstea Paris, pentru a lua parte Ia 13 Iulie tr-o rezoluţie adoptată cu o marc mită de Czeslaw W yccch, mareşa n e le să fie m o d e l a t e d u p ă f o r m e
c o te g o r ie i m u s c ă . D e c iz ie d is c u La 8 iulie a sosit la Moscova, la proclamării independenţei Tanganl- la reuniunea Consiliului permanent majoritate la 8 iulie, desfiinţarea lul Seimului, şi de Zenon Kliszko, ( j u c i n d ro lu l d e m a tr iţe ) . In fe l u l
a c e s ta m u n c a d e c o n fe c ţ i o n a r e si
ta b ilă . A l t e r e z u l t a t e : C. C iu că invitaţia guvernului sovietic, Takeo căi. Luînd cuvîntul la o manifesta al N.A.T.O. Potrivit unei declaraţii Camerei Lorzilor (Camera superioa vîce-mareşal al Seimului.
b a te la p u n c t e p e C. G r u ie s c u Mikl, ministrul industriei şi comer ţie cu acest prilej, primul vicepre a unui purtător de cuvînt al Depar ră a Parlamentului britanic), cali- c o n s u m u l d e „ şto fe" se v a r e d u c e
( S te a u a ) : N G i j u ( S te a u a ) b a le ţului exterior al Japoniei, care va şedinte al Tanzaniei, Karume, a tamentului de Stat, la 12 iulie Geor- ficind-o drept „o rămăşiţă a siste 0 G E O R G E T O W N la m i n i m u m ( p r o c e d e u l v a fi a-
la p u n c t e pe D. R ă g ă lie ( C o n s t a n participa la inaugurarea celei de a declarat că unitatea dintre Zanzibar ge Ball va fi primit de ministrul de mului feudal ". Rezoluţia precizează n a lo g cu cel al f a b r i c ă r ii d i f e r i t e
ţa) : V A n t o n i o ( D i n a m o B u c u doua expoziţii comerciale şl Indus şi Tanganica reprezintă o garan externe al Franţei C ou ve de M u r- că desfiinţarea acestei instituţii tre La recomandarea guvernului lo r o b ie c te c a s n ic e d i n m a t e r i a l
reşti) b a te p r i n a b a n d o n pe A triale japoneze la M oscova. Takeo ţie a consolidării independenţei na ville. In capitala Franţei, el va a- buie să fie inclusă in manifestul G uyanei Britanice, guvernatorul Rl- pla stic).
M u r g ( S te a u a ); G h e o r g h e V ic t o r M ik i a declarat ziariştilor câ sco ţionale şi a dezvoltării economice a vea o serie de întreveri cu repre partidului laburist Ia viitoarele ale chard Luyt a semnat un decret pen
( C o n s t r u c t o r u l B ră ila ) d i s p u n e la pul acestei expoziţii este de a con ţării. El s-a pronunţat pentru înlă- zentanţii permanenţi ai ţărilor geri generale. tru prelungirea cu încă trei luni a 0 T E R M O M E T R U C H I M I C
p u n c t e d e FI Ş t e f a n ( R a p id B u tribui la dezvoltarea relaţiilor prie stării excepţionale în această ţară. S p e c ia liş tii s o v ie tic i a u d e s c o
c u re şti); V . D o b r e î n v i n g e p r in teneşti dintre Japonia şi U.R.S.S., şi 0 P A R IS Starea excepţională a fost decre p e rit u n n o u p r o c e d e u d e s t a b i
a b a n d o n p e I. M ă r c u le ţ ; E. C o n - a relaţiilor comerciale dintre cele tată în iunie anul trecut, in urma lire a t e m p e r a t u r i i m a ş in i l o r şi
stan-inescu b a te la p u n c t e p e V . două ţâri. S c u rte La 7 iulie, Ia Paris a avut loc o arestării a 34 de membri ai Partidu
M i r z a : l. M a n e a c iş tig ă p r i n K O . primă întrevedere intre preşedintele lui progresist al poporului, aflat a- a p a r a te lo r .
r e p r iz a a 3-a la V. T r a n d a f i r ; V . 0 D E L H l I n a p a r a t u l t e r m o i n d i c a t o r
de Gaulle şi preşedintele Republicii tuncl la putere. c o n s t r u i t d e ei se fo lo s e c v o p s e le
M a r i u ţ a n b a le p rin a b a n d o n r e Chile, Eduardo Frei, care a sosit sp e c ia le , in c o m p o n e n ţ a că ro ra
p r iz a a 3-a p e T. B a sa ra b . Adresindu-se unei adunări pu 0 T O K I O
blice din oraşul Nagpur, primul m i intr-o vizită oficială în Franţa, (n i n tr ă s u b s t a n ţ e c a re îşi schim bă
V in e r i e ste zi d e o d i h n ă . f i n a brusc culoarea la o anu m ită tem
lele u r m i n d să se d e s fă ş o n r e s i m - nistru indian, Lai Bahadur Shastri, ştiri cursul întrevederii au fost abordate Comisia organizatorică şi econo peratură, ca r e z u l t a t al p r o c e s e
h ă tă d e la o ra 19,30 p e s ta d i o n u l a declarat că „India reînnoieşte pro probleme ale situaţiei internaţio mică a Adunării orăşeneşti din
punerea de a se încheia un pact de lo r f iz ic e sa u c h im ic e
R e p u b l i c i i d u p ă u r m ă t o r u l p r o nale, îndeosebi probleme ale Arae- D u p ă s c h i m b a r e a c u lo r ii a c e s
neagresiune cu ţara vecină. Pakista K yoto a adoptat hotărirea de a de
g r a m (în o r d in e a c a t e g o r i i l o r ) : ricij Latine. to r in d ic a to r i, (in tr - o g o m ă î n t r e
C. C iu c ă — S Costescu; P. C o v a nul". Reamintind că această ofertă a clara oraşul Kyoto — oraş denu- 45° şi l 000°) se p o a te s ta b ili t e m
fost făcută de predecesorul său Ja- rlrea relaţiilor de prietenie şi co N.A.T.O., precum şi cu ambasado
lio v — N . G iju : M. G o a n ţă — A. clearizat. p e r a tu r a în fie c a r e p u n c t al s u
waharlal Nehru, premierul indian laborare a ţărilor din estul Africii rul S.U.A. la Paris, Charles Bohlen. 0 V A R Ş O V I A
S i m i o n ; V. A n t o n i o — G h e o r g h e a spus că cele două ţări vecine nu şl pentru consolidarea unităţii afri D upă ce această hoîărîte va fi a- p r a fe ţe i a p a r a te lo r , c u o p r e c iz ie
V i c t o r ; 1. D in u — G h M a n e a ; pot fi veşnic în conflict. cane. La 7 iulie a sosit la V arşovia o probată de sesiunea extraordinara de 5°.
0 P O R T S M O U T H T e r m n i n d i r a t o r i i se folosesc cu
C. N i c u l e s c u — 1. P i ţ u ; V . Do- delegaţie parlamentară franceză a A dunării orăşeneşti cc se va des
0 Z A N Z I B A R 0 W A S H I N G T O N succes in ra d io e le c tr o n ic ă , a v ia
b r e — e C o n s t a n t in e s c u ; G h. In cadrul conferinţei sale anuale, condusă de M aurice Schumann. pre chide la 12 iulie, Kyoto, vechea ca ţie şi a lte r a m u r i a le ş tiin ţe i si
C h i v ă r — 1 O l t e a n u ; 1. M o n e a In capitala Zanzibarului a sosit La W ashin gton s-a anunţat că Sindicatul din M area Britanic al şedintele Comisiei de afaceri exter pitală a Japoniei, va deveni primul tehnicii., u n d e c o n tr o la r e a t e m p e
— St. P a n d u r u ; 1. I v a n — V . ştafeta anuală care poartă torţa 11- subsecretarul de stat al S.U.A. Geor- muncitorilor din transporturi şl al ne a Adunării Naţionale Franceze. oraş denuclearizat din lume. ra tu r ii este d e o b ic e i i m p o s i b i lă
sa u e x t r e m d e d ific ilă .
M a r iu ţa n .
Redacţia şl administraţia ilarului str, Dr. Petru Gioia nr. 25, lelelon 15 88, 12 75, 15 85, Taxa plătită In numeiar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, - nr. 263,328 dm 6 noiembrie 1949. — Tlpatult Întreprinderea polujiaflcă Hunedoara Deva. 40.06'