Page 33 - 1965-07

Plecarea delegaţiei R
în numărul
la Congresul mondial al p ă c i i u e t a H e l s i n k i
de azi
Vineri a plecat spre Finlanda, pen­ M ia Groza, vicepreşedintă a C on si­
© Cint şi Joc hunedorcan
tru a participa la lucrările C o n gre ­ liului naţional a l' femeilor. N cstor
Q Frumosul — Ia gazdele lui sului mondial pentru pace, indepen­ Ignat, preşedintele Uniunii Ziarişti­
@ M e ci de selecţie penlru Jo­ denţă naţională si dezarmare gene­ lor, prof. univ. G eorqc Ivaşcu. redac-
curile din ..Cupa Federaţiei
rală, caro se desfăşoară la Helsinki tor-scf al revistei ,, Lumea”, O c la v
Române la fotbal” juniori
intre 10-15 iulie, deleqatîn mişcării I.îvezcanu, vicepreşedinte al Institu­
pag. a 2-a ; pentru pace din R.P. Română, c o n ­ tului român penlru relaţiile culturale
£) Tim pul se măsoară în tone dusă de acad. Atanase Joja, preşe­ cu străinătatea, Juslin Moisescu, mi­
de cărbune dintele Comitetului naţional penlru tropolitul M o ld o v e i si Sucevei, prof.
© Îmbunătăţirea continuă a
apărarea păcii din tara noastră. univ. Costin Murqescu. rodactor-şM
ocrotirii sănătăţii Din delegaţie fac parte: acad. al revistei „Viata econom ică”, S a n ­
® M ă su r i pentru combaterea
Geo Boqza, vicepreşedinte al C o m i­ da Rangheţ, secretar al Comitetului
sterilităţii
tetului naţional penlru apărarea naţional pentru apărarea păcii din
pag. a 3-a i
păcii, Radu Beliqanl artist al poporu­ R. P. Română.
O De peste hotare
lui, prof. univ. Ion Creangă, rectorul
pag. a 4-a ; Universităţii Al. I. Cuza din laşi, (Aqerpres).
ANUL XVII. NR. 3275 SIMBÂTA 10 IULIE 1965 4 pagini* 25 bani
A A
IN INTIMPINAREA CONGRESULUI P R W E C T E L E D E D ÍR E C T IV E
ni m 'a i B B f l D a ^ B n B B W D U E w n i D B o m i f l

R A P O R T Ă M 1 DEZBATEREA COHSTBUCTORILOR Di LA Í . S. N.

y m m m H s n M n m o H n na ni h i m 'r« < 1

Bilanţ hunedorean 0 condi|ie succeselor:

C U V ÎN T U L
In primul semestru ol acestui an, la C.S. Hunedoara ou lost produse RITMICA
peste plan : APROVIZIONAREA LÂ I.C.5.HUNED0ÂBÂ
D A T - ® 32,926 TONE AGLOMERAT FEROS A ŞANTIERELOR
O 3.556 TONE COCS METALURGIC
<8 41.943 TONE FONTA
F A P T A © 18.961 TONE OJEL MARTIN In viitorul cincinal, a$a după cum va trebui să luăm o serie de m ă­
© 33.900 TONE BLUMURI, SEMIFABRICATE Şl LAMINATE FINITE
reiese din proiectul de Directive ale suri eficace. Dc pildă, stabilirea ne­
Congresului al IV -le a al Partidului cesarului de materiale — problemă la
Zilele trecute economiştii de la C.S. pe seama cocsului economisit. A si- Muncitoresc Român, constructorilor le care noi am fost deficitari — va tre­
ÎMPLINITĂ Hunedoara au încheiat prima etapă gurînd o bună funcţionare a agrega­ revin sarcini deosebit de importante. bui in viitor soluţionată prin obliga­
telor, ridicînd temperatura acrului in­
a bilanţului semestrial. Rezultatele au
îndreptăţit pe rleplin aşteptările. Toa­ suflat în furnale si respectînd Întoc­ Pentru sporirea continuă a producţiei rea beneficiarului să ne pună la dis­
te secţiile marelui combinat si-au rea­ mai instrucţiunile tehnologice, au reu­ de metal la H unedoara se va con­ poziţie din timp documentaţia lehnică
necesară. Rezolvarea acestei proble­
Peste puţin timp in viata po­ lizat $i depăşit anqajomenlclo. şit să înscrie consumuri specifice strui un furnal dc 1000 m.c., fabrica me va duce la evitarea aprovizionă­
de dolomilă metalurgică, se va m o­
porului nostru are loc un eveni­ A u lost înscrise depăşiri imporiante de cocs cu peste 100 kg pe tona de rii cu materiale pe bază de apreciere
ment deosebit de important: cel la cocs, aglomerat, fontă, oţel şi la­ fontă mai mici decîl cele planifi­ derniza laminorul de 800 mm şi alte şi experienţă, va înlătura neconcor-
dc al IV -le a C on gres al partidu­ minate. Pianul valoric al producţiei cate. A ngajam entul a fost astfel nu obiective industriale.
globale a fost depăşit cu mai bine numai respectat, ci chiar depăşit. O Noi, constructorii din Hunedoara am danţa care, uneori, mai există intre
lui. Muncitorii, inginerii $i tehni­
de 43.709.000 lei. iar cel al produc­ contribuţie susbstanţială la realiză­ acumulat în ultimii ani o experienţă proiectare şi începerea execuţiei, Ter­
cienii din cadrul Exploatării mi­
ţiei marfă cu 84.740.000 lei. Cele mai rile dobindile de furnalisti au adus-o bogată, am reuşit să obţinem succese menele de aprovizionare vor trebui
niere Zlatna se străduiesc să-l în-
frumoase realizări s-au înregistrat la aqlomerntoristii şi cocsarii. de seamă în producţie. O bună parte să fie stabilite în mod mai judicios
tîmpine cu un bilanţ cît mai bo­
secţiile de furnale, fabrica de aglom e­ din obiectivele industriale construite şi să sc găsească pe cit posibil so­
gat. In munca lor de zi cu zi ei Olelarii au depus eforturi pentru
rare a minereurilor nr. I. otelăriile luţia ca ele să se încadreze în me­
sînt însufleţiţi de perspectivele creşterea indicilor de utilizare a cup­ in anii şcsenalului au fost terminate
M artin nr. 1 si 2, laminoareie de 800 todologia de aprovizionare. Este ne­
măreţe, înfăţişate întregului popor toarelor si respectarea programului înainte de termene, calitatea lor fiind
în proiectele de Directive ale ce­ mm. 750 mm profite fine şi 650 mm. sortimental. corespunzătoare. După cum a reieşit cesar apoi, ca serviciul pregătirea lu­
crului să întocmească cit mai exact
lui de al IV -le a Congres al P.M.R. Cuvinte de laudă se pol aduce fie­ Utilizarea deplină a agregatelor, n- din dezbaterea proiectelor de Direc­
cu privire la dezvoltarea economi­ cărui colectiv de muncă. A lît in sec­ similarea de noi lipodimensiuni de tive ale celui de-al IV-lea Conqres al extrasele dc materiale cu toate ca-
ei naţionale in perioada 1966-1970 ţiile dc bază, cît si in cele auxiliare, laminate şi reducerea rebutului au P.M.R., muncitorii, inginerii şi tehni­ raclerislicile lor. De asemenea, şa n ­
şi cu privire la valorificarea sur­ întrecerea socialistă a (ost anul a- constituit obiectivele principale ale cienii noştri, sînt hotărîti să dobîu- tierele vor trebui să întocmească cu
selor energetice si electrificarea resta mai entuziastă ca oncind. întrecerii laminatorilor. dcască în viitor realizări lot mai fru­ mai multă exigenţă extrasele de m a­
tării în perioada 1966-1975, direc­ îndrumaţi de organizaţiile de partid, Strădania pentru mai mult si mai moase. teriale la începutul anului pentru lu­
tive care jalonează în chip măreţ muncitorii, inginerii si tehnicienii s-au bun a dus la îmbunătăţirea procese­ Ritmul în care se execută lucrările, crările a căror execuţie continuă. Se
străduit să facă lot ce le-a stat în p u ­ impune apoi o urmărire mai atentă
drumul de viitor al României s o ­ lor de producţie în fiecare secţie si scurtarea treptată a termenelor de
tinţă pentru a intîmpina cel de al a obţinerii reparaţiilor şi contractării.
cialiste. sector. A sa incit se poate spune că dare în exploatare a obiectivelor in­
IV -lea Congres al partidului cu a n ­ Paralel cu aceste măsuri, colectivul
Bilanţul încheiat cu cileva zile bilanţul bogat al primului semestru dustriale, ca urmare a extinderii me­
gajamentele îndeplinite $i depăşite. nostru de muncă va trebui să sc
în urmă vine să confirme munca este rodul muncii creatoare $i plină canizării, folosirii unor metode de
Furnalistii şi-au propus ca obiectiv preocupe mai mult de lichidarea sto­
rodnică pe care minerii exploatării de pasiune a întregului colectiv de organizare a muncii, impun ca si acti­
de bază al întregii activităţi să depă­ curilor de materiale supranormative,
noastre, sub conducerea organi­ vitatea de aprovizionare să se iacă
şească angajamentul ia fontă numai siderurgişti din cetatea metalului. de evitarea creării unor asemenea
zaţiilor de partid, au desfăsurat-o la un nivel mai ridicat, cer c mare stocuri.
pentru îndeplinirea si depăşirea operativitate, o aprovizionare ritmică 1959 1964
angajamentelor luate în intîmpi- a tuturor loturilor cu materialele ne­ L U D O V I C N O V A C E S C U
narea C ongresului partidului. cesare. Pentru aceasta, noi lucrăto­ director comercial IIIHIII Ulffii
rii, dc la direcţia de aprovizionare la I.C.S. Hunedoara
In însuîlcţite adunări, care au
avut Iov după vestea convocării
celui de al IV -le a C on gres al
P.M.R.. minerii noştri şi-au pro­ treprinderea este deficitară in ceea Ţinindu-se seamă că multe între- |
pus să realizeze pînă la Congres ce priveşte braţele de muncă. De prinderi duc lipsă de piese de
o depăşire a valorii producţiei P R O P U N E R I aceea s-a propus luarea unor m ă­ schimb pentru mijloacele de tran­
globale de 99.000 Ici, a producţiei suri penlru permanentizarea m u n ­ sport. sc impune studierea posibili­
citorilor. In acest scop s-a arătat
tăţii profilării* Oner uzine care să
marfă de 167.000 Iei şi să realizeze
necesitatea studierii posibilităţii fabrice piese dc schimb.
0 economie de 260.000 Iei, In adunările de dezbatere a pro­ sitatea înzestrării întreprinderii cu
transformării actualei indemnizaţii O
iectului dc Directive ale C on gresu ­ o serie de utilaje, agregate şi m a­
Pentru înfăptuirea acestor anga­ de şantier in Indemnizaţie lunară Pentru îmbunătăţirea transportu­
lui al IV-lea al Partidului M u n cito ­ şini de mare productivitate, astfel
jamente comitetul dc partid a în ­ de vechime pc şantier, care să aibe lui este necesară lărgirea unor şo ­
resc Român cu privire la dezvolta­ incit să se poată realiza ritmul de
drumat conducerea exploatării să un caracter progresiv. sele şi drumuri dc acces din oraşul
rea economiei naţionale în perioa­ creştere a productivităţii muncii
ia măsuri cît mai judicioase, care H unedoara şi dinafara acestuia.
da 1966— 1970 care au avut Ioc la cu 1G.OOO lei pe cap dc salariat O
să asigure desfăşurarea în ritm
Întreprinderea de construcţii side­ cit sc prevede la sfîrşitul cincina­ Gazele de Ia furnale, nglom oralga- O
susţinut a întrecerii socialiste. In Dotarea atelierelor dc prefabrica­
rurgice din Hunedoara muncitorii, lului. In acest sens s-a propus do­ re, cocseric şi de la alte secţii în­
sectoare şi-au făcut loc metode dc te şi construcţii metalice a între­
inginerii $i tehnicienii au venit cu tarea cu : macarale pc pneuri, sta­ greunează mult atît munca siderur-
muncă tot mai productive. La u- prinderii cu utilaje moderne.
o serie de propuneri bine chibzui­ ţii mobile de ciuruit, sortat betoane, qîstilor, cît şi a constructorilor, dău ­
zina de preparare au fost efec­
te. Aplicate în producţie ele vor staţii de tencuit mecanizat, maşini nează sănălăţii lucrătorilor. Ţinind Q
tuate o serie dc înlocuiri si m o­
duce la creşterea productivităţii de ridicai şi transportat şi altele. scamă de aceasta s-a propus studie­ Simplificarea metodologiei dc n-
dernizări )a utilaje, fapt ce asi­
muncii, scurtarea termenelor de c- rea posibilităţilor captării gazelor
gură o mai bună funcţionare a a- O vizare a proiectelor, deoarece in
xecutic a obiectivelor industriale, rezultate de la agregatele siderur­
cestora. In abataje se aplică m e­ în fru n t calităţii lucrărilor i sc a- prezent sc intimpină greutăţi in e-
îmbunătăţirea calităţii lucrărilor şl gice şi valorificarea lor. xccutarea lucrărilor.
tode noi ca : înlocuirea materialu­ reducerea preţului de cost. cordă o atenţie deosebită — au
lui lemnos la susţinere, cu bollari spus în cuvîntul lor o parte din O O
Redăm mai jos cîteva din propu­
si exploatarea cu ajutorul coam e­ muncitorii şantierelor dc construc­ In scopul îmbunătăţirii condiţiilor Penlru permanentizarea m uncito­
nerile care s-au făcut cu acest pri­
lor duble. A u fost luate măsuri ţii industriale — ar fi bine să se dc lucru şi a aprovizionării şantie­ rilor ar fi necesar ca În oraşul H u ­
mai eficiente si în ceea cr priveşte lej. introducă şi să sc extindă metodele relor cu materialele necesare mal nedoara să se construiască o sală
ridicarea calificării cadrelor. In vederea sporirii productivităţii avansate de sudură a diverselor con­ mulţi muncitori din cadrul între­ a sporturilor, o casă dc cultură, să
Eficienţa măsurilor Ichnico-or- muncn. reducerii eforturilor fizice strucţii metalice. prinderii au propus înlocuirea se amenajeze un complex turistic
ganizatorice luate, a hărniciei cu ale lucrătorilor unii vorbitori s-au treptată a locomotivelor cu aburi in perimetrul lacului Cinciş, să sc
care întregul colectiv de mineri, referit la mecanizarea lucrărilor. In O cu locomotive Dier.el. comploteze şi să sc lărgească spa­
Matriţcrul loan Şutcu este unul din evidenţiaţii in întrecerea so ­ lăgălură cu aceasta au arătat nece­
Ingineri si tehnicieni a muncii, In anumite perioade de timp in- O ţiile comerciale.
cialistă de Ia F.C. Orăştie
sint confirmate de rezultatele o b ­
ţinute în îndeplinirea şi depăşi­
rea angajamentelor luate. Pînă la ■ 3aQ25B£¿¡T2
1 Iulie a.c. valoarea producţiei
globale a iost depăşită cu 314.000
lei, cca a producţiei marfă cu
465.000 lei. iar valoarea econo­ CU F O R Ţ E S P O R IT E
miilor Ia melal însumează 3,353.000 Z I L E D E S E C E R I S
lei.
A ş vrea să arăt că Ia produsul
Pe toate cele 80 dc hectare culti­ zultat, viteza zilnică dc lucru a sporit
principal, angajamentul luat a
vate cu orz, ne relata tov. Aurel Bota. simţitor.
fost depăşit de mai bine de 3 ori. nizat lopătatul pentru uscarea com ­ strîirsul recoltei de orz. Acest lu­ contabil la cooperativa agricolă de
Rezultatele obţinute pînă In pre­ Au terminat pletă, se face deşertarea încăr­ cru constituie o garanţie cu sece­ $i la cooperativa agricolă dc pro­
zent sînt o dovadă qrăitoare a căturii. rişul se va desfăşura în bune con- producţie din Geoagiu, plantele au a- ducţie din Vinerea unde sint oc u ­
faptului că dispunem de forte su ­ De aici apoi, orzul va lua calea ditiuni. Alte peste 1.200 hectare juns la coacerea deplină. Şi, fără a pate cu orz 100 de hectare forţele de
ficiente, de mari rezerve, spre a recoltatul orzului magaziei, numai atunci cînd um i­ cultivate cu orz şi ovăz îşi aşteap­ pierde vreo clipă, cooperatorii au lucru s-au sporit, ne spunea tovarăşul
spori si mai mult şirul succeselor. ditatea lui a fost adusă la 16 la tă rîndul să fie secerate. M ijlo a ­ trecut cu toate forţele Ia seceriş. Pină M ircea Glorleanu, inginerul aqronom
In aceste zile, premergătoare ma­ sulă. ce de lucru sînt suficiente, iar lu­ al acestei unităti. Deoarece pînă ieri
relui eveniment, ceea ce caracte­ D o la R ă h ă u . tovarăşul Petru Floca, torii au terminat seceratul orzului Spre seară, după cc lucrul pc crătorii acestei unităţi sînt holărili in urmă cu 2 2ile s-a lucrat insă în au fost recoltate abia 20 de hectare
rizează pe fiecare miner, inginer preşedintele cooperativei agricole de pe cele 20 de hectare. Această cîmp încetase, inginerul Lazăr să muncească cu hărnicie penlru ritm mai scăzut din cauza ploilor. am solicitat Staţiunii de maşini si
$i tehnician. întregul colectiv, este de producţie ne-a tr<vismis vestea lucrare a durat doar o jumătate Domşa, directorul gospodăriei şi strîngerea la timp si fără pierderi D c ieri insă. au fost luate măsuri pen­ tractoare din Orăştie ca pe lingă cele
dorinţa fierbinte de a intîmpina că printr-o bună organizare a m u n ­ de zi, ne relata tovarăşul Nicolae brigadierul Ioan Rob făceau bi­ a rodului bogat al lanurilor. tru a fi folosite din plin, cele cinci 2 combine pe care le avem să ne mai
C ongresul cu rezultate tot mai cii şi folosind din plin combinele Dorobantu, preşedintele cooperati­ lanţul primei zile de seceriş. A m reţinui $i preocuparea pen­
frumoase in muncă. existente, acţiunea de recoltare a vei agricole de producţie. Tot în S-au recoltat mai bine de 50 dc tru eliberarea terenului in vede­ combine de la S.M.T. din Orăştie. Pe repartizeze încă două. V o m reuşi ast­
orzului s-a încheiat. De pe fiecare aceste zile au fost secerate ierbu­ hectare obtinîndu-se în total peste rea executării arăturilor de vară o tarla de 30 de hectare unde lucrul fel ca în 4 zile să strlngem recolta de
Ing. I O A N S T O I A
din cele 35 hectare ocupate cu a- rile dc sămînţâ cultivate pe 6 120 tone de orz. Concomitent cu si însămînţării plantelor în cul­ a început prima dată, recoltatul se a- pc întreaga suprafaţă. Producţia este
şeful E. M. Zlatna ceastă cultură s-au obţinut în hectare care acum se treieră. A u executarea acestei lucrări, au fost tură dublă. După orz. pe circa 30 propie de sfîrşir. Dc pe fiecare hectar bună pină în prezent. In medie am
medie citc 1950 k g faţă de 1900 ma» terminal recoltatul orzului si strînse şi paiele de pe 12 hectare.. de hectare va fi cultivat porumb
kg cit a fost planificat. A cu m se cooperatorii din Boz, raionul IUa. Din remorci balotii au fost depo­ furajer. s-au obţinut, în medie, cite 2.000 kg. recoltat cîte 2400 k g orz la hectar,
lucrează la strînsul paielor, la eli­ De pc cele 17 hectare, ne infor­ zitaţi în şire. A şa s-a muncit în P E T R E F A R C A Ş I U Pentru grăbirea secerişului au fost faţă de 1700 cît am avut planificat.
R E P A R A Ţ II berarea terenului şi se va trece la mează tovarăşul M ir o n Ţie, re­ prima zi la gospodăria agricolă responsabilul subredacţiel antrenaţi la muncă si cooperatorii din Cu multă hărnicie lucrează mecaniza­
executarea arăturilor. colta a fost strînsă cu ajutorul u- de stat din Sintămâria Orlea, la noastre voluntare din Haţeg brigăzile I, a Il-a si a IlI-a. Drept re­ torii Sim ion Bobolea si Ilie Fărcaş.
nei combine, iar pe o parte din
Incepînd cu ziua de 12 iulie sc suprafaţă această lucrare s-a fă­
DE va trece la recoltatul griului din cut manual. S-au evidenţiat bri­
tarlaua „A rsu rile” care ore o su ­
prafaţă de 150 hectare. A ici vor găzile a II-a şi a IlI-a precum şi
lucra trei combine. Pentru trans­ mecanizatorul Rudolf Giura.
C A L IT A T E portul cantităţilor de griu contrac­ si de la Bretea Murcsanâ, raionul
O veste asemănătoare am primit
tate, de la combine direct la baza
de recepţie, au fost luate m ăsu­ llia. In numai două zile, ne trans­
rile cuvenite stabiiindu-sc un plan mite iov. Ioan Roş, orzul de pe
întrecerea socialistă ce se des- de lucru judicios... cele 29 hectare a fost recoltat in
Işoară acum, in preajma celui de ...Şi la Apoldul de Jos coopera­ întregime.
al IV -lea C on gres al P.M.R. a cu-
prins întregul colectiv de m u n ­
citori din cadrul atelierului meca­ Primele rezultate
nic al minei Lupeni. Zilnic, ei îşi
axează activitatea pe calitatea re­
Pirgult rlc soare, orzul din la­ vanşează cu această lucrare, cîte­
viziilor si reparaţiilor executate
nurile gospodăriei agricole de stat va remorci fac transportul baloţi-
U utilajele miniere. Ca urmare,
la acest capitol s-au oblinut suc- din Sitămăria Orlea a ajuns la lor de paie penlru eliberarea ime­
maturitatea recoltării. Pină aici diată a terenului.
ese frumoase. N u m a i pînă la
data de 18 iunie ei au reuşit să insă. stadiul de coacere a fost zil­ Ne-am oprit cîteva clipe pe lin­ r í V i ^ .
realizeze din planul fie reparaţii nic controlat de către specialiştii gă combine. Paletele roboloarelor
acestei unităţi. S-au executat şi
capitale al lunii 508.562 lei, si invîrlesc spicele orzului retezat
pregătirile penlru prima zi de se­
389.320 lei la reparaţii curente, iar care apoi îşi continuă drumul în
Li confecţii metalice 135.000 lei. ceriş. In acest scop, combinelor, interiorul maşinii si se despart de
preselor de balotat, remorcilor şi
depăşindu-şi simţitor sarcinile pe rodul bogat. Pe tractoare meca­
tractoarelor li s-au făcut suprare-
această perioadă. Bilanţul la sfîr- nizatorii Ionn Ivaşcu, Francisc î r ■>' * * * * * ..
viziile necesare.
sit de lună este mult mai bogat. Varga, Petru Vitionescu şi alţii
Ponderea cea mai mare o au sec­ ...Dimineaţa zilei de 8 iulie. Cele „Un drum ul" paralel cu lanul sau
ţiile de reparat ciocane de abataj, 9 combine fac un popas de cîtcva aruncă cile o privire în urmă la l i
trolii si cratere. minute la marginea lanurilor din maşina argintie care se supune
tarlalele „Răstoaca" şi „Şelarii", comenzilor. De pe combine sacii
E U G E N P O P A după care au început lucrul din plini cu boabe se încarcă dir.ect ¿Ut t Îl , n*
electrician Ia E.M. Lupeni plin. In urma lor râmîn şiruri de în cele 5 camioane folosite la
paie care sînt strînse de 5 prese transportul recoltei. In silozuri, Bătălia pentru strîngerea rodului lanurilor de cereale păioase e în toi, Combinele se deplasează de la un capăt la altul al tarlalelor
de balotat. Pe măsură ce se a- special amenajate, unde s-a orga* sacii umplîndu-se repede, semn că recolta din acest an este bogată.