Page 35 - 1965-07

If# ; i/7 i Pao; 3
Dramul socialismului

w w
IKBüm ïIREA CONTINUA Pe scart —

A OCROTIRII SÂNÂTÂT de la

Paralel cu dezvoltarea economică în proiectul planului do ocrotire a ccrespendenfi
şi creşterea naturală a populaţiei în sănătăţii şi asistenţa socială pentru anii
perioada anilor 1960— 1965. in re­ 1966— 1970 un volum de investiţii
giunea Hunedoara, prin grija parti­ corespunzător care să asigure pune­ Q De curînd la Fabrica da
dului şi guvernului, ocrotirea săn ă­ rea în funcţiune a construcţiilor noi, hirtie din Petreşli s-au exe­
tăţii a căpătat o bază materială dez­ precum şi modernizarea şi lărgirea cutat lucrări de revizie g uti­
voltată şi un puternic sprijin de unităţilor existente in scopul îm bu ­ lajelor de fabricaţie. O rga-
masă. nătăţirii asistentei medicale şi asis- nizîndu-şi bine munca, lu­
îmbunătăţirea condiţiilor de trai, tenlei sociale Ia nivelul cerinţelor c la ­ crătorii de aici au reuşit să
măsurile privind medicina muncii, pei respective.
asigurarea odihnei, ridicarea nivelu­ Pc dc altă parte, Uniunea societă­ termine aceste lucrări cu 24
lui cultural-sanilar al populaţiei, pre­ ţilor de ştiinţe medicale, filuda H u ­ ore înainte de prevederile
cum şi dezvoltarea reţelei de asis­ nedoara, organizaţie do masă profe­ planului.
• |L tentă medicală au dus Ia importan­ sională si ştiinţifică a mânuitorilor S-au evidenţiat maistrul
■ ■ ■ m h k te succese in acţiunea de ocrotire a medico-sanîtnri. desfăşoară din an în Haţegan Vasile şi muncitorii
*
M
n
i
9
w
K
sănătăţii. an şi în condiţii din ce în co mai din echipele concluse de Var­
HAŢEG. COMBINATUL DE INDUSTRIALIZARE A CĂRNII. Foto : N, Moldoveanu Aplicarea măsurilor sanilnro-anlî- bune, munca pentru ridicarea cerce­ ga Gheorghe, Aliman llie,'
epidemice, creşterea num ărului dc tării ştiinţifico şi creşterea gra d u ­
cadre medico-sanitare şi profilarea lui de conştiinţă socialistă a m em ­ Zamăr loan, Muiler Eric I şi
alţii.
brilor săi.
lor pe diferite specialităţi, dotarea
T IM P U L SE M Ă S O A R A IN T O M E DE CĂRBUNE cu aparatură de înaltă tehnicitate şi orientat m unca ştiinţifică în deplină Ş T E P A N C O N S T A N T I N
a
Conducerea filialei H unedoara
cu mijloace de transport penlru a-
sistenţa de urgenţă au avut ca ur­ concordantă cu r e a lită ţ ii terenului. © Zilnic, la cabinetul teh­
La finele anului trecut minerii (lela a locurilor de muncă cu materiale si — Credeţi că au fost epuizate toa­ a stocului de materiale pentru perioa­ mare scăderea mortalităţii generale A u fost organizate conlerinlc prin nic de la revizia dc vagoane
'Aninoasa realizaseră deja productivi­ vagoncte goale, Rezolvînd această te rezervele de folosire a timpului ? da de iarnă in incinta exploatării, dar într-un procent considerabil, iar m or­ mijlocirea cărora au fost populari­ C F.R. Petroşani so propun
tatea planificată pentru luna ianuarie, problemă timpul efectiv de muncă — N ic i pe departe. Dacă in aba­ nu avem cu ce transporta lemnul de talitatea infantilă a scăzut de la 17 zate realizările din patria noastră pc
iar la sfirşitul primei luni din acest prestat în abataj a crescut, ceea ce taje se munceşte în general organi­ fpinâ. Autobaza I.R.T.A. Petroşani ar la sută, cît era în 1938, la 4,5 la sută lărîm medical şi ştiinţific si şedinţe inovaţii cu eficienţă economi­
an, pe seama creşterii productivităţii a permis organizarea judicioasă a lu ­ trebui să ne ajute mai mult în re­ în prezent. pe probleme de deontologie medi­ că tot mai mare. Inovatorul
zat, fără pierderi mari de timp, dis­
m uncii ei au extras peste plan 2.G33 crului pe operaţii de producţie. In zolvarea aceslei probleme. Indicele de îm bolnăvire prin tu­ cală. Stoîcheci Vasile a pus în q-
punem încă de rezerve importante de
tone de cărbune. Lună de lună la a- marea majoritate a brigăzilor, fiecă­ berculoză, boală cu extindere in Pentru îmbunătăţirea activităţii în plîcoţie inovaţia ,,Instalaţia
valorificare a fondului de timp. M ă — V ă refereaţi la nerealizarea coe­
cest plus s-au adăugat noi canlităli rui minor, ajutor minor sau v a g o ­ masă, este de 2,5 ori mai mic fală viitor, filiala a întocmit un plan dc de încărcat baterii de acumu­
voi referi doar Ia două aspecte ale pro­ ficientului de prezenţă ca fiind una
de cărbune trimis patriei peste plan, netar, le-au fost repartizate sarcini de anul 1950, iar morlalilalen prin manifestări ştiinţifice pc probleme
blemei si a n u m e : aprovizionarea cu din rezervele importante de folosire lator fero-nlchel", iar inova­
minerii A n in o a se i reuşind sa rapor­ precise. A s vrea să subliniez faptul raţională a fondului de tim p? această boală a ajuns de 7 ori mai specifice regiunii noastre, sub formă
materiale si nerealizaren coeficientu­ torul Vîrzoba Vasile a conce­
teze îndeplinirea sarcinilor semestria­ că s-a urmărit îndeaproape perm a­ mică în 1964 fală de 1950. de conferinţe regionale.
lui de prezentă planificat. — Inlr-adevclr aceasta este, poate,
le înainte de termen. nentizarea oamenilor în formaţiile de A m inteam mai înainte că am reu­ cea mai importantă rezervă de care In industria minieră şi metalur­ In atenţia filialei au rămas ca pro- put şi realizat inovaţia ,,Dis­
Pentru a vedea pe ce căi au ob­ lucru. A v e m brigăzi care nu şi-au dispunem. C a să exemplific afirma­ gică au fost create unităţi medico-sn- hleme de studiu, în continuare, sili­ pozitiv de înlocuire a eclisetor
ţinut minerii de la A n in o a sa rezul­ schimbat componenta de mai multe şit să asigurăm minerilor din abataje ţia arăt doar că, răm înînd deficitari nitare proprii întreprinderilor, ast­ coza in mediul minier şi intoxicaţia
tate bune în primul semestru al anu ­ luni şi chiar de mai mulţi ani. In malerialele necesare. Dar, la nivel de în primul semestru fată de plan la fel că asistenţa medicală esle mult acută si cronică cu oxid dc carbon. la vagoanele de marfa". Apli­
lui şi de ce rezerve dispun în vede­ acestea, oamenii se cunosc mai bine, exploatare aprovizionarea este încă acest capitol cu două procente, am mai rapidă şi mai calificată. A u mai fost programate si temele : carea acestor inovaţii au dus
rea creşterii in continuare a pro­ s-au specializat în executarea unor defectuoasă. N u dispunem în incinta pierdut aproxim ativ 29.000 tono de Asistenta de urgentă este asigu­ „Aspecte ale morbidităţii în sectorul la o economie de 500.000 le»
ductivităţii muncii, am adresat to­ anumite lucrări. Evident, astfel so exploatării de stoc de lemn de mină, cărbune. Comentariile sînt de pri­ rată prin staţiile de salvare cu 102 agricol socialist“, „Rolul cadrelor m e­
varăşului Dan Cocota — inginer $ef cîştigă timp valoros pentru produc­ iar dacă minerii au cu ce sa execute sos. autosanitare şi Staţia A v ia şn n cu 7 dii în organizarea profilaxiei cance­ anual, la reducerea efortului
al exploatării — cîteva întrebări : ţie. susţinerea, aceasta este urmarea fap­ Proiectele de Directive ale celui avioane, precum şi 2 centre de re­ rului", „Corelaţia dintre boala ulce­ fizic al muncitorilor şi îa re­
tului că fiecare transport do lemn roasă şi afecţiunile căilor biliare"
— In acest an productivitatea — Aţi amintit de mai multe ori de de-al IV -lea C on gres al partidului coltare şi conservare a sîngelui. ducerea timpului de staţiona­
muncii, exprimată in tone pe post, a timpul de lucru ca fiind un factor care soseşte cu autocamioanele este pun în faţa lucrătorilor din exploa­ Penlru controlul preventiv al să­ ele.
crescut de la o lună la alta. Pe ce important în creşterea productivităţii imediat introdus în mină. Remarc tările miniere ale V ă ii Jiului sarcina nătăţii întregii populaţii au luat fiin­ Totodată sc va practica schimbul re a vagoanelor,
bază ? muncii. Ce no puteţi spune despre însă, că in timp ce în exploatare nu sporirii continue a producţiei de căr­ ţă 3 centre şi 5 caravane de radio- de experienţă pentru medicii de cir­ I O A N S H I.A R U
— Intr-adevăr, în exploatarea noas­ felul în caro a fost folosit ? avem lemn, in gara Iscroni stau sto­ buni. U na din căile principale de rea­ fotografie medicală care examinea­ cumscripţie la nivelul spitalului ic-
tră s-a înregistrat o creştere con­ — N c-am obişnuit să spunem : cate cantităţi importante pe care nu lizare în următorii cinci ani a aces­ ză anual pe toţi oamenii muncii din gional sau raional cit şi participarea
tinuă a productivităţii. Rezultatele timpul se măsoară în tone de cărbu­ Ic putem transporta din lipsa auto­ tor prevederi, căreia - colectivul de regiune şi succesiv populaţia fiecă­ lor în calitate de colaboratori iu re­ O Colectivul Uzinei de re­
frumoase obţinute nu sînt inlim plă- ne. Adevărul acestei afirmaţii a fost camioanelor. Dacă această situaţie nu muncă de (a E.M. A nin oasa ii va a- rui raion. N u m a i în anul 1964 au ferate generale, recenzii etc. parat utilaj minier Petroşani
toare. A l îl minerii cit si maiştrii, teh­ verificat în practică. Prin îm bună­ se rezolvă, orice defecţiune de trans­ corda toaîă atenţia, este creşterea fost verificate 209.778 persoane, ceea In intimpinarea celui de-al IV-lea a livrat în acest semestru ex­
nicienii si inginerii, aş putea spune tăţirea organizării muncii, prin apro­ port so va repercuta asupra produc­ continuă a productivităţii muncii. $[, ce reprezintă peste 30 la sută din în­ Congres al partidului, corpul medicc- ploatărilor din bazinul Văii
întregul colectiv, s-au preocupat în ­ vizionarea corespunzătoare a abata­ ţiei. această creştere o vom putea realiza treaga populaţie a regiunii. sanitar va depune toate eforturile Jiului 410 tone armături me­
deaproape de îmbunătăţirea organ i­ jelor cu cele necesare, minerii au Si mai este un aspect negativ al atit prin modernizarea procesului dc pentru a ridica în m ăsură şi mai talice, 500 stîlpî de abataj,'
zării muncii. reuşit să folosească în mod raţional problemei aprovizionării. Un proverb extracţie, cit şi prin folosirea raţio­ D upă cum se arată în proiectul de mare calitatea sl eficienţa asistenţei
— La ce vă referiţi ? timpul de lucru, realizind o creştere spune că „gospodarul bun îşi face nală a fondului de timp. Directive ale celui de-al IV -lea C o n ­ medicale, pentTu binele poporului 100 tone construcţii metalice,
— In atenţia noastră a stat în continuă a randamentelor în abataje vara sanie si iarna căruţă- . A m dori gres al partidului, accentul se va muncitor, pentru desăvîr.şiren con­ 45 tone piese de schimb.
mod deosebit aprovizionarea ritmică Si sporirea producţiei de cărbuni. si noi să trecem la formarea treptată S. P O P pune în continuare pe măsurile pro­ struirii socialismului în patria noas­ Muncitorii uzinei şi-ou reali­
filactice, antiepidemice, de igienă şi tră. zat angajamentul luat în
protecţia muncii. Dr. O V I D I U C O N S T A N T I N E S C U cinstea Congresului partidu­
Regiunea Hunedoara, prin secţia M e d ic Emerit
celor mai judicioase măsuri. In ca­ sanitară şi de prevederi sociale a directorul Spitalului unificat lui. De la începutul anului şi
Fier vechi drul uzinei au fost formate colective Sfatului popular regional, a prevăzut din Deva pînă în prezent au depăşit
Convorbire la U. C. M. Zlatna pe secţii care au studiat la faţa lo­ planul producţiei globale şl
cului posibilităţile de valorificare marfa cu 1.800000 lei şi res­
mai complexă a rezervelor interne. pectiv cu 2.800.000 leî.
pentru oţeiării In urma unor astfel de studii s-a tre­
cut la evidenţierea automată a şarjei I O A N B E R T O T I
alimentate la cuptorul de 80 ni.p. cu
expediat oţclăriilor însemnate can li­ FORJA CREATOARE ajutorul cintarului montat pe banda & Zilele trecute s-a des­
O am enii muncii din V a le a Jiului au
transportoare. Aplicarea noului sis­
tem asigură o mai bună dozare a şar­ făşurat în masivul Parîngul
tăli de fier vechi. Pînă in prezent concursul de orientare turis­
jei în cuptorul de topire şi o func­
s-au expediat 2.720 tone de fier vechi, ţionare mai bună a agregatului prin­ tică, faza regională a cam­
lectare a fierului vechi s-au eviden­ A COLECTIVULUI cipal. Calculele economice au scos pionatului cooperaţiei meşte­
160 tone fontă şi peste 68 tone m e­
tale neferoase. In acliunea de co­
şugăreşti. Pe traseul lung de
în evidenţă faptul că după aplicarea
noii metode se realizează un indice
10 km cu 13 posturi de con­
ţiat colectivele de muncitori de la de topire cu 0,2 tone pe nvp. de c u p ­ trol, cele 6 echipe participan­
Exploatarea minieră Vulcan, Prepa­ In aceste zile, premergătoare m a­ şi să realizeze o economic Ia preţul tor si zi mai marc decît se reali­ te din regiunea Hunedoara
relui eveniment — cel de-al IV-lea de cost de 460.000 lei. Colectivul sec­ za înainte. S-a:i făcut apoi o
r a t a Petrila, P-reparaţia Lupcni şi dc au străbătut locuri de o deo­
Congres al partidului — la Uzina ţiei chimice şi-a propus să dea peste serie de mecanizări care au dus la
Ia T e r'v -rrn lra la Paroseni. sebită frumuseţe peisagisti­
chimico-melnlurgică din Zlatna m u n ­ plan cantitatea de 90 tone produse. ■ •creşterea productivităţii muncii şi
ca pentru .înlAptuirea angajamente­ De citeva zile, o dată cu încheie­ reducerea preţului do cost. O atentic că, aflate în imediata apro­
IO A N B E R T O T I piere a cabanei Rusu. In
lor în întrecerea socialistă cunoaşte rea primului semestru din acest an, sporită s-a acordat ridicării califică­
corespondent un nou avint. Acum, la capătul ungi ani făcut un scurt bilanţ, lată rezul­ rii cadrelor. In prezent în cadrul u- urma rezultatelor obţinute De
semestru de muncă slrguincioasâ, tatele întrecerii. zinei funcţionează două cursuri de traseu s-au clasificat, in ordi­
harnicul colectiv de aici raportează Printr-o muncă entuziastă colec­ împrospătare a cunoştinţelor la care ne, echinele : 1. Voinţa Pe­
că, sub conducerea organizaţiei de tivul nostru a reuşit să depăşească participă 125 muncitori şi cadre teh- troşani, formată din A, Ghei-
partid, atît sarcinile de plan, la toii angajamentul la producţia globală cu nico-inginereşti. Toate aceste măsuri, Slenbrain si Acs Alexandru :
indicatorii, cit si angajamentele lua­ peste 700.000 lei, la producţia marfă ca şi altele, au contribuit înlr-o mare
0 MIE Şi UNUL te în intimpinarea Congresului, au cu aproape 900.000 lei şi să reducă măsură la obţinerea rezultatelor cu 2. Voinţa Hunedoara — losif
fost îndeplinite şi depăşite. preţul dc cost cu 630.000 lei. Do a- care întregul colectiv se mîndreşlc. Rădic şî V. loan ; 3. Voinţa
A s vrea să scot în evidentă munca
Recent am avut o convorbire cu semenca, indicele de calitate a fost neobosită depusă de comuniştii din Lupenî — D. Tomescu şi Bo-
DE MOTIVE tovarăşii Aurel Forosigan, inginer şef îmbunătăţit cu 0,5 la sută, iar pro­ cadrul uzinei, şi în special de şefii ris Roşi, Arbitrul de control
ductivitatea muncii a crescut cu
2,4
la U C . M . Zlatna şi G heorghe Dră-
ghici, secretar al comitetului de partid la sută. In afara rezultatelor enume­ de echipă loan T ul şi M o is e Jid, dc Paul Simionescu din Bucu­
pe uzină, caro ne-au împărtăşit din rate mai sus, trebuie consemnat fap­ maiştrii Valentin Boldor, loan Vasiu, reşti a asigurat buna desfă­
N u de mult, pe strada 8 M artie din munca acestui harnic colectiv pentru tul că si colectivul secţiei chimice inginerul Ştefan Zlaschi şi mulţi alţii
Maieu a fost dat în folosinţă m unci­ realizarea anqajamenlelor luate în şi-a respectat cuvînlul dat, producînd care au fost in fruntea întrecerii so­ şurare a concursului. Finala
torilor de la Staţiunea dc maşini si înlîmpinarea Congresului partidului poşte plan, pînă la 1 iulie, 90 lono pe ţară se va desfăşura în
si căile care au condus spre aceste produse. Secţia metalurgică a dat şi cialiste penlru îndeplinirea angaja­
tractoare din oraş, un bloc nou. L o ­ august tot pe un traseu din
rezullale. ea peste angajament 25 tone produse. mentelor luate în cinstea C o n gre su ­
catarii s-au bucurat mult cind au
primit cheia apartamentelor si s-au Ing. Aurel Forosigan : Vestea con­ Tov. Gheorghe Drăghici: După cum lui partidului. masivul Parîngul,
vocării celui de-al IV -lea C on gres al se desprinde si din cifrele enumerate
mulat în casă noua. Foto : I. TEREK G H . Ş E N D R E A N U
P.M.R. a fost primită de colectivul mai sus, colectivul de muncitori, in­ N. G I U R G I U LA CIREŞE.
Bucuria locatarilor a fost însă de
nostru de muncă cu un deosebit en­ gineri şi tehnicieni din cadrul uzinei
scurtă duralâ. La numai patru zile, ' w S S f t B S M B
tuziasm In adunări însufleţite m u n ­ noastre, a raportat cu justificată mîn-
vecinii de apartament au început sa
citorii, inginerii si tehnicienii, şi-au ch io îndeplinirea şi depăşirea a ngaja­
se olinqâ unii altora de funclionarea
propus să înlîm pinc acest măreţ eve­ mentelor luale în cinstea C o n g re su ­
defectuoasă a instalaţiilor sanitare $i niment dînd patriei produse mai lui partidului. Rezultatele obţinute
de calitatea slabă a lucrărilor dc lem­ multe, de calitate superioară şi la nu sînt deloc înlîmplătoare. Ele sînt
nărie. In mai multe apartamente, par­ un preţ de cost cit mai redus. După rodul unei intense activităţi poliLice.
chetul a început să scîrlie, neamurile luni de întrecere, oricine priveşte a activităţii 'însufleţite desfăşurate în
si uşile să nu se mai închidă normal. graficul realizărilor răminc impre­ toate sectoarele de muncă, a m ăsuri­
Nemulţumiţi, locatarii au început să sionat. A m reuşit nu numai să ne în ­ lor tehnico-organizalorice luale de
se Dlincfă, solicitind o mina calificată deplinim angajamentele luale înainte conducerea administrativă cu m axi­
pînă nu c prea tirziu. Dar nimeni n-a de lormon, ci şi să le depăşim cu mum de operativitate.
luat în seamă repetatele lor sesizări. mult. Pornind dc la faptul că în sporirea
D ou ă apartamente au avut o soartă Pînă la data tinerii celui de-al IV - producţiei si productivităţii muncii,
si mai tristă. Chiar din prima zi cînd lea Congres al partidului, colectivul reducerea prclului de cost şi îm bună­
s-au mutat în casă nouă, locatarii au noslru de muncă s-a angajat să de­ tăţirea calităţii produselor, un rol ho-
avut neplăcuta surpriză să constate păşească valoarea producţiei globale ulrîtor îl au introducerea tehnologiei
că instalaţia de canalizare este prac­ cu 350.000 lei. pe cea a producliei noi şi ridicarea calificării cadrelor,
tic inutilizabila. Firesc era ca instala­ marfă cu 900 000 lei, să îm bunătă­ comitetul de partid din cadrul uzinei
elaborarea Măsuri eficiente pentru combaterea
torii. invitaţi Ia faţa locului, să vină ţească calitatea produselor cu 0,3 la si-n concentrat toată alentia în acea­
să-si vadă „opera1'. V in o v a lii au g ă ­ suta fală de normativ, sa sporească stă direcţie, sprijinind conducerea
sit insă o mie si unul do motive să productivitatea muncii cu 0.3 la sulă tehnico-ndrmnistralivă în
se eschiveze, într-un lei s-au altul,
dc a remedia deficientele aminlile. Uzate să lucreze cadre de specîalila- La controalele efectuate lunar în gospodăria noastră, sînt in-
Socotim că un asemenea mod de a O îndatorire scumpă lo. care, aplicînd în viaţa practică şi chiar mai des, identificăm a- sămînţafc numai după ce au a-
fugi de răspundere nu trebuie să Specialiştii cuceririle ştiinţei, să ridice continuu nuraite stări care provoacă ste­ juns la greulatca minimă de
productivitatea animalelor. Pornind rilitate, stabilim diagnosticul şi 320 kg, asîgurindu-sc în felul
caracterizeze pe tovarăşii din con du ­ In urma acţiunilor întreprinse dc Irlna Daradici. Lidia Rus, M a ria C ris­ de la faptul că criteriul de apreciere prescriem medicamentele ne­ acesta o stare normală de n aş­
cerea T R .C . Muncdoara, şantierul Comitetul orăşenesc Deva al Crucii teii, Polricn Bălan si alţii. a capacităţii de reproducţie Ia ani­ cesare sau forma de tratare. tere şi exemplare dc viţei vţ-
roşii, mai mulţi muncitori dm cadrul Penlru aceşti tovarăşi si penlru îşi spun părerea male i! prezintă starea normală do
Haţeg. guroşi. In ce priveşte pregăti­
seclici preparate din carne şi con- mulţi alţii, caro dovedesc o înaltă A m semnalat mai frecvent melri-
Cererile locatarilor sînt oc deplin fecunditate, am acordat o alenlie de­ rea pentru noua perioadă de
serve dc la J.R.l.C. Deva si-au m ani­ conştiinţă umanitară, titlul de dona­ osebită prevenirii si combaterii ste­ !<\ cauzale dc îngrijiri neigîenice în
îndreptăţite. Cei care nu si-au făcut festat dorinţa de a deveni donatori tor onorific dc singe este o în ­ rilităţii la animale. timpul lătărilor, de nerespectaren faefatie, lot ca o m ăsură dc pre­
la timp datoria, trebuie să răspundă voluntari de sînge. datorire scumpă do cetăţean al pa­ măsurilor de igienă in timpul montei venire. este înţărcarea viţeilor
la 7 luni.
Printre cei care au fost deja de triei noastre. A ş a după cum prevede proiectul de Se ştie că scăderea stării do fecun­
măcar acum rcpelotelor sesizări. ditate la vaci are drept urmare o b ­ artificiale. După constatări am trecut
mai multe ori la centrul de recoltare F L O R E A N E D E L C I U Direclive ale celui de-al IV-lea Con- de îndată la măsuri penlru schim ba­ A s vrea să spun în cîteva rînduri
T. O V ID 1 U a sîngelui, se numără V iorica Halga, corespondent qres al P.M.R., in viitorul cincinal so ţinerea unui număr mai mic de vilei, rea iqienei şi aplicarea tratamentului şi a 1 le măsuri pe care noi le-am luat
ceea co constituie o frînă importantă
va acorda o deosebita atenţie sp ori­ medicamentos, format din introduce- penlru combaterea sterilităţii la vaci
rii numărului dc animale şi a pro­ in dezvoltarea creşterii animalelor. reg oc cale iransvaginnlă a buiiilor şi iuninci. In primul rînd subliniez
Iată de ce lucrătorii din sectorul zo­
ductivităţii lor. Sarcina ce ne revine do nîlrofuran si a aurooiclinci. o dp.tu înotul că am ale- cu deosebită grijă
otehnic au sarcina deosebită de a
nouă, celor ce lucrăm în acest im ­ pe zi, timn de 3-4 zile. Reziillaţele cadrele care lucrează la fermele de
executa un control sistematic la în ­
portant sector al economiei naţiona­ s-au dovedii a fi deosebite: 9G la vaci.
tregul efectiv de vaci si iuninci. pen­
le, este sa muncim cu inlreacta răs­ sulă 'Jin vacile si iuninclle tratate au
tru a cunoaşte cît mai amănunţit s i ­ |Ţj N u am mers pe panta schim ­
pundere pentru îmbunătăţirea raselor, intrat în slare normală de fecunditate.
tuaţia ginecologică a fiecăreia. A c e a s­ bării îngrijitorilor cl (lin con ­
printr-o selecţie judicioasă, sa com ­ Alte afecţiuni ca cele ovorieno, enu-
ta cu atît mai mult cu cit scăderea tră oe linia permanentizării lor,
batem cazurile de sterilitate, sa asi­ clecrea corpilor qnlbeni etr. an fost,
gurăm o îngrijire corespunzătoare a- putorii de fecunditate prezintă o scrie do asemenea, Iralato cu o grijă deo­ invăţitidii i zi de zi cum s î
dc variaţiuni în cadrul aceleiaşi spe­ muncească soro a obţine rezul­
nimalelor si o puternică bază furajeră. sebită. Tratarea tulburărilor hormo­
cii, în funcţie de rasă. vîrslă, condi­ tate bune în producţie. In ca­
nale s-a făcut cu sintofolin. in doze
In ziarul „Drum ul socialis­ ţii do alimentaţie si întreţinere, grad dc 20 mlliqrame pe cap de vară sau drul în v ă lâ m m lu lm zootehnic
mului ou apărut in ultimul de exploatare etc. In aospodăria noas- turnură. Medicamentele n-an fost a d ­ da 3 ani cî au acumulat multe
timp, pc tema creşterii num ăru­ iră dc stat putem spune că s-au ob­ ministrate la primul ciclu dc călduri lu< rurî interesante oe care u-
lui de animale şi a productivi­ ţinui succese deosebite tn privinţa ci numai dună 2* zile. naoam ec pri­ cum le aplică in munca practică
tăţii lor, numeroase materiale combaterii sterilităţii la animale. mul ciclu este anorulaloriu. Trohum de zi cn zi. fiindu le do un rea!
scrise de specialişli si alt».- ca­ Iii comuaralie cu perioada respectivă scos anoi în evidentă că loats: cazu­ aiulor dogarece igiena an im a ­
dre care lucrează in acesl sec­ a anului trecut, în 1965, printr-o m un­ rile le urmărim în parte, elnborînd lelor şi furajarea lor raţională,
tor. In ele sint împărtăşite me­ că bino organizată am reuşit să re­ măsuri separale pentru liccaro situa­ trag mull in balanţa combate­
todele pe care Io folosesc în ducem cazurile do sterilitate de la 17 ţie. In cazurile de extirpare trans- rii sterili talii,
i vederea obţinerii unor rezul­ zootehnist. tovarăşul Şcheuş/m Caro!, reclnlă. fără rezullale pozitive, au fosi todele si rezultatele oblinnle in g o s ­
Ia 7 Ia suta. In prezent întreaga aten­
A m arătat mai sus rîlevn din me­
ţie. atît a mea cît st a inginerului
lale bune. Consider deosebit de
folosite produsele
hormonale
sinte­
utilă rubrica prin care de fapl
podăria agricolă de *tnl din C alda de
sc realizează un schimb de ex­ ne este îndreptată spre a lichida corn- tica cum esle Prolanul A si B. Jos în ce priveşte prevenirea şi c om ­
Pe
1/nqă
combaterea
tratamenle,
perienţă si am convingerea ea ulet cazurile de sterilitate. baterea sterilităţii Iu animale. Pâră
dezbaterea largă a acestei pro­ sterilităţii o facem mai ales prin m ă ­
bleme ne va fi de un real folos. Rezultatele oblinulc se dalo- suri hotărîte de prevenire. In ca­ îndoială că nu am făcut toiu*. Tn vi­
resr faptului că in cadrul qos- drul unităţii noastre, însâmînlaren itor ne vom slradui insă mai mult să
în cele ce urmează voî arăta cîlova vacilor se face pe calc artificială, ob- reducem la m aximum ororen'uî de
podărtei au tos! luate o serie
din metodele folosite de noi, penlru dc măsuri organizatorice, Ince- tinîndu-se rezullale deosebite. A c o r ­ sterilitate, asiqurînd astfel o produc­
combaterea sterilităţii la animale. dăm apoi atenlie sporită m sămînlării tivitate tot mai mşre în reproducţia
pînd cu îngrijirea si alimenta­
G ospodăria aqn colă de stat din artificiale a iunincilor cind ele au animalelor.
rea raţională şi lerminînd cil
C alda de Jos si-a dezvoltat în ulti­ virsta şl greutatea optimă. S C H M I D T F R IT Z H O R S T
U zin a „V ic t o r ia ' Călău, a te lie r u l de în treţin ere. M a is tr u l D io n is ie D a n ciu , îm p r e u n ă cu tin erii
mii ani un puternic sector zootehnic. controlul asupra stării gin ecolo­ f|1 Junincile din rasa Băllală ro- medic veterinar la G.A.S.
s tr u n g a r i lo a n B arboni, G h e o r g h e B ă ieştea n şi lo a n C h ic h id e a n s tu d ia z ă u n d e s e n d e execu ţie. C u m era si firesc, aici au fost repar- gice a fiecărei vaci şi junlnei. Ba raânească, pe care o creştem Galda de Jos, raionul A lb a