Page 35 - 1965-07
P. 35

If# ;  i/7 i                                                                                                                                                                                                                            Pao;  3
                                                                                                                Dramul  socialismului

                                                                                                                                                               w    w
                                                                                                                                                 IKBüm ïIREA  CONTINUA                                                     Pe     scart  —


                                                                                                                                                 A  OCROTIRII  SÂNÂTÂT                                                     de  la


                                                                                                                                                   Paralel  cu  dezvoltarea  economică   în  proiectul  planului  do  ocrotire  a   ccrespendenfi
                                                                                                                                                 şi  creşterea  naturală  a  populaţiei  în   sănătăţii  şi  asistenţa socială  pentru  anii
                                                                                                                                                 perioada   anilor   1960— 1965.   in   re­  1966— 1970  un  volum  de   investiţii
                                                                                                                                                 giunea  Hunedoara,  prin  grija  parti­  corespunzător  care  să  asigure  pune­  Q  De  curînd  la  Fabrica  da
                                                                                                                                                 dului  şi  guvernului,  ocrotirea  săn ă­  rea  în  funcţiune  a  construcţiilor  noi,   hirtie  din  Petreşli  s-au  exe­
                                                                                                                                                 tăţii  a  căpătat  o  bază  materială  dez­  precum  şi  modernizarea  şi  lărgirea   cutat  lucrări  de  revizie  g  uti­
                                                                                                                                                 voltată  şi   un  puternic  sprijin   de   unităţilor  existente  in  scopul  îm bu ­  lajelor  de  fabricaţie.  O rga-
                                                                                                                                                 masă.                             nătăţirii  asistentei  medicale  şi  asis-   nizîndu-şi  bine   munca,  lu­
                                                                                                                                                   îmbunătăţirea  condiţiilor  de   trai,   tenlei  sociale  Ia  nivelul  cerinţelor  c la ­  crătorii  de  aici  au  reuşit  să
                                                                                                                                                 măsurile  privind  medicina   muncii,   pei  respective.
                                                                                                                                                 asigurarea  odihnei,  ridicarea  nivelu­  Pc  dc  altă  parte,  Uniunea  societă­  termine  aceste  lucrări  cu  24
                                                                                                                                                 lui  cultural-sanilar  al  populaţiei,  pre­  ţilor  de  ştiinţe  medicale,  filuda  H u ­  ore  înainte  de   prevederile
                                                                                                                                                 cum  şi  dezvoltarea  reţelei  de  asis­  nedoara,  organizaţie  do  masă  profe­  planului.
                                              •   |L                                                                                             tentă  medicală  au  dus  Ia  importan­  sională  si  ştiinţifică  a  mânuitorilor   S-au   evidenţiat   maistrul
                                                          ■      ■       ■      m      h     k                                                   te  succese  in  acţiunea  de  ocrotire  a   medico-sanîtnri.  desfăşoară  din  an  în   Haţegan  Vasile  şi  muncitorii
                                                                                                                               *
                                                                                                         M
                                                                                                                         n
                                                                                                                            i
                                                                                                                   9
                                                                                                                      w
                                                                                                              K
                                                                                                                                                 sănătăţii.                        an  şi  în  condiţii  din  ce  în  co   mai   din  echipele  concluse  de  Var­
                                        HAŢEG.  COMBINATUL  DE  INDUSTRIALIZARE  A  CĂRNII.                 Foto  :  N,  Moldoveanu               Aplicarea   măsurilor  sanilnro-anlî-   bune,  munca  pentru  ridicarea  cerce­  ga  Gheorghe,  Aliman   llie,'
                                                                                                                                                epidemice,  creşterea   num ărului   dc   tării  ştiinţifico  şi   creşterea   gra d u ­
                                                                                                                                                 cadre  medico-sanitare  şi   profilarea   lui  de  conştiinţă  socialistă  a  m em ­  Zamăr  loan,  Muiler  Eric  I  şi
                                                                                                                                                                                                                           alţii.
                                                                                                                                                                                   brilor  săi.
                                                                                                                                                 lor  pe  diferite  specialităţi,  dotarea
      T IM P U L  SE  M Ă S O A R A   IN   T O M E  DE  CĂRBUNE                                                                                  cu  aparatură  de  înaltă  tehnicitate  şi   orientat  m unca  ştiinţifică  în  deplină   Ş T E P A N   C O N S T A N T I N
                                                                                                                                                                                                                  a
                                                                                                                                                                                     Conducerea  filialei  H unedoara
                                                                                                                                                 cu  mijloace  de  transport  penlru  a-
                                                                                                                                                 sistenţa  de  urgenţă  au  avut  ca  ur­  concordantă  cu  r e a lită ţ ii  terenului.   ©  Zilnic,  la  cabinetul  teh­
        La  finele  anului  trecut  minerii  (lela   a  locurilor  de  muncă  cu  materiale  si   —   Credeţi  că  au  fost  epuizate  toa­  a  stocului  de  materiale  pentru  perioa­  mare  scăderea  mortalităţii  generale   A u   fost  organizate  conlerinlc  prin   nic  de  la  revizia  dc  vagoane
      'Aninoasa  realizaseră  deja  productivi­  vagoncte  goale,  Rezolvînd   această   te  rezervele  de  folosire  a  timpului  ?  da  de  iarnă  in  incinta  exploatării,  dar   într-un  procent  considerabil,  iar  m or­  mijlocirea  cărora  au  fost  populari­  C F.R.  Petroşani   so   propun
      tatea  planificată  pentru  luna  ianuarie,   problemă  timpul  efectiv  de   muncă   —   N ic i  pe  departe.  Dacă  in  aba­  nu  avem  cu  ce  transporta  lemnul  de   talitatea  infantilă  a  scăzut  de  la  17   zate  realizările  din  patria  noastră  pc
      iar  la  sfirşitul  primei  luni  din  acest   prestat  în  abataj  a  crescut,  ceea  ce   taje  se  munceşte  în  general  organi­  fpinâ.  Autobaza  I.R.T.A.  Petroşani  ar   la  sută,  cît  era  în  1938,  la  4,5  la  sută   lărîm  medical  şi  ştiinţific  si  şedinţe   inovaţii  cu  eficienţă  economi­
      an,  pe  seama  creşterii  productivităţii   a  permis  organizarea  judicioasă  a  lu ­                trebui  să  ne  ajute  mai  mult  în  re­  în  prezent.              pe  probleme  de  deontologie  medi­    că  tot  mai  mare.  Inovatorul
                                                                           zat,  fără  pierderi  mari  de  timp,  dis­
      m uncii  ei  au  extras  peste  plan  2.G33   crului  pe  operaţii  de  producţie.  In                  zolvarea  aceslei  probleme.         Indicele  de  îm bolnăvire  prin  tu­  cală.                            Stoîcheci  Vasile  a  pus  în  q-
                                                                           punem  încă  de  rezerve  importante  de
      tone  de  cărbune.  Lună  de  lună  la  a-   marea  majoritate  a  brigăzilor,  fiecă­                                                     berculoză,  boală  cu  extindere   in   Pentru  îmbunătăţirea  activităţii  în   plîcoţie  inovaţia   ,,Instalaţia
                                                                           valorificare  a  fondului  de  timp.  M ă    —   V ă   refereaţi  la  nerealizarea  coe­
      cest  plus  s-au  adăugat  noi  canlităli   rui  minor,  ajutor  minor  sau  v a g o ­                                                     masă,  este  de  2,5  ori  mai  mic  fală   viitor,  filiala  a  întocmit  un  plan  dc   de  încărcat  baterii  de  acumu­
                                                                           voi  referi doar  Ia două  aspecte  ale  pro­  ficientului  de  prezenţă  ca  fiind  una
      de  cărbune  trimis  patriei  peste  plan,   netar,  le-au  fost  repartizate  sarcini                                                     de  anul  1950,  iar  morlalilalen  prin   manifestări   ştiinţifice   pc   probleme
                                                                           blemei  si  a n u m e :  aprovizionarea  cu   din  rezervele  importante  de  folosire                                                          lator  fero-nlchel",  iar  inova­
      minerii  A n in o a se i  reuşind  sa  rapor­  precise.  A s   vrea  să  subliniez  faptul              raţională  a  fondului  de  tim p?  această  boală  a  ajuns  de  7  ori  mai   specifice  regiunii  noastre,  sub  formă
                                                                           materiale  si  nerealizaren  coeficientu­                                                                                                       torul  Vîrzoba  Vasile  a  conce­
      teze  îndeplinirea  sarcinilor  semestria­  că  s-a  urmărit  îndeaproape  perm a­                                                         mică  în  1964  fală  de  1950.   de  conferinţe  regionale.
                                                                           lui  de  prezentă  planificat.      —   Inlr-adevclr  aceasta  este,  poate,
      le  înainte  de  termen.           nentizarea  oamenilor  în  formaţiile  de   A m inteam   mai  înainte  că  am  reu­  cea  mai  importantă  rezervă  de  care   In   industria   minieră  şi   metalur­  In  atenţia  filialei  au  rămas  ca  pro-   put  şi  realizat  inovaţia  ,,Dis­
        Pentru  a  vedea  pe  ce  căi  au  ob­  lucru.  A v e m   brigăzi  care  nu   şi-au                   dispunem.  C a  să  exemplific  afirma­  gică  au  fost  create  unităţi  medico-sn-   hleme  de  studiu,  în  continuare,  sili­  pozitiv  de  înlocuire  a  eclisetor
      ţinut  minerii  de  la  A n in o a sa   rezul­  schimbat  componenta  de  mai  multe   şit  să  asigurăm  minerilor  din  abataje   ţia  arăt  doar  că,  răm înînd  deficitari   nitare   proprii   întreprinderilor,   ast­  coza  in  mediul  minier  şi  intoxicaţia
      tate  bune  în  primul  semestru  al  anu ­  luni  şi  chiar  de  mai  mulţi  ani.   In   malerialele  necesare.  Dar,  la  nivel  de   în  primul  semestru  fată  de  plan  la   fel  că  asistenţa  medicală  esle  mult   acută  si  cronică  cu  oxid  dc  carbon.  la  vagoanele  de  marfa".  Apli­
      lui  şi  de  ce  rezerve  dispun  în  vede­  acestea,  oamenii  se  cunosc  mai  bine,   exploatare  aprovizionarea  este  încă   acest  capitol  cu  două  procente,  am   mai  rapidă  şi  mai  calificată.  A u   mai  fost  programate  si  temele  :   carea  acestor  inovaţii  au  dus
      rea   creşterii   in  continuare  a  pro­  s-au  specializat  în  executarea  unor   defectuoasă.  N u   dispunem  în  incinta   pierdut  aproxim ativ  29.000  tono   de   Asistenta  de  urgentă  este  asigu­  „Aspecte  ale  morbidităţii  în  sectorul   la  o  economie  de  500.000  le»
      ductivităţii   muncii,   am   adresat  to­  anumite  lucrări.  Evident,  astfel   so   exploatării  de  stoc  de  lemn  de  mină,   cărbune.  Comentariile  sînt  de   pri­  rată  prin  staţiile  de  salvare  cu  102   agricol  socialist“,  „Rolul  cadrelor  m e­
      varăşului  Dan  Cocota  —   inginer  $ef   cîştigă  timp  valoros  pentru  produc­  iar  dacă  minerii  au  cu  ce  sa  execute   sos.     autosanitare  şi  Staţia  A v ia şn n   cu  7   dii  în  organizarea  profilaxiei  cance­  anual,  la  reducerea  efortului
      al  exploatării  —   cîteva  întrebări  :  ţie.                      susţinerea,  aceasta  este  urmarea  fap­  Proiectele  de  Directive  ale   celui   avioane,  precum  şi  2  centre  de  re­  rului",  „Corelaţia  dintre  boala  ulce­  fizic  al  muncitorilor  şi  îa  re­
                                                                           tului  că  fiecare  transport  do   lemn                                                                roasă  şi  afecţiunile   căilor   biliare"
        —   In  acest   an   productivitatea   —   Aţi  amintit  de  mai  multe  ori  de                      de-al  IV -lea  C on gres  al   partidului   coltare  şi  conservare  a  sîngelui.                           ducerea  timpului  de  staţiona­
      muncii,  exprimată  in  tone  pe  post,  a   timpul  de  lucru  ca  fiind  un  factor   care  soseşte  cu  autocamioanele  este   pun  în  faţa  lucrătorilor  din  exploa­  Penlru  controlul  preventiv  al  să­  ele.
      crescut  de  la  o  lună  la  alta.  Pe  ce   important  în  creşterea  productivităţii   imediat  introdus  în  mină.   Remarc   tările  miniere  ale  V ă ii  Jiului  sarcina   nătăţii  întregii  populaţii  au  luat  fiin­  Totodată  sc  va  practica  schimbul   re  a  vagoanelor,
      bază ?                             muncii.  Ce  no  puteţi  spune  despre   însă,  că  in  timp  ce  în  exploatare  nu   sporirii  continue  a  producţiei  de  căr­  ţă  3  centre  şi  5  caravane  de  radio-   de  experienţă  pentru  medicii  de  cir­  I O A N   S H I.A R U
        —   Intr-adevăr,  în  exploatarea  noas­  felul  în  caro  a  fost  folosit  ?  avem  lemn,  in  gara  Iscroni  stau  sto­  buni.  U na  din  căile  principale  de  rea­  fotografie  medicală  care  examinea­  cumscripţie  la  nivelul  spitalului  ic-
      tră  s-a  înregistrat  o  creştere  con­  —   N c-am    obişnuit   să  spunem  :   cate  cantităţi  importante  pe  care  nu   lizare  în  următorii  cinci  ani  a  aces­  ză  anual  pe  toţi  oamenii  muncii  din   gional  sau  raional  cit  şi  participarea
      tinuă   a   productivităţii.   Rezultatele   timpul  se  măsoară  în  tone  de  cărbu­  Ic  putem  transporta  din  lipsa  auto­  tor  prevederi,  căreia - colectivul   de   regiune  şi  succesiv  populaţia  fiecă­  lor  în  calitate  de  colaboratori  iu  re­  O  Colectivul  Uzinei  de  re­
      frumoase  obţinute  nu  sînt  inlim plă-   ne.  Adevărul  acestei  afirmaţii  a  fost   camioanelor.  Dacă  această  situaţie  nu   muncă  de  (a  E.M.  A nin oasa  ii  va  a-   rui  raion.  N u m a i  în  anul  1964  au   ferate  generale,  recenzii  etc.  parat  utilaj  minier  Petroşani
      toare.  A l îl  minerii  cit  si  maiştrii,  teh­  verificat   în  practică.   Prin  îm bună­  se  rezolvă,  orice  defecţiune  de  trans­  corda  toaîă  atenţia,   este  creşterea   fost  verificate  209.778  persoane,  ceea   In  intimpinarea  celui  de-al  IV-lea   a  livrat  în  acest  semestru  ex­
      nicienii  si  inginerii,  aş  putea  spune   tăţirea  organizării  muncii,  prin  apro­  port  so  va  repercuta  asupra  produc­  continuă  a  productivităţii  muncii.  $[,   ce  reprezintă  peste  30  la  sută  din  în­  Congres  al  partidului,  corpul  medicc-   ploatărilor  din  bazinul   Văii
      întregul  colectiv,  s-au  preocupat  în ­  vizionarea  corespunzătoare  a  abata­  ţiei.               această  creştere  o  vom   putea  realiza   treaga  populaţie  a  regiunii.  sanitar   va  depune  toate  eforturile   Jiului  410  tone  armături  me­
      deaproape  de  îmbunătăţirea  organ i­  jelor  cu  cele  necesare,  minerii   au   Si  mai  este  un  aspect  negativ  al   atit  prin  modernizarea  procesului  dc          pentru  a  ridica  în  m ăsură  şi  mai   talice,  500  stîlpî  de  abataj,'
      zării  muncii.                     reuşit  să  folosească  în  mod  raţional   problemei  aprovizionării.  Un  proverb   extracţie,  cit  şi  prin  folosirea  raţio­  D upă  cum  se  arată  în  proiectul  de   mare  calitatea  sl  eficienţa  asistenţei
        —   La  ce  vă  referiţi  ?      timpul  de  lucru,  realizind  o  creştere   spune  că  „gospodarul  bun  îşi  face   nală  a  fondului  de  timp.  Directive  ale  celui  de-al  IV -lea  C o n ­  medicale,  pentTu  binele   poporului   100  tone  construcţii  metalice,
        —   In   atenţia   noastră   a   stat   în   continuă  a  randamentelor  în  abataje   vara  sanie  si  iarna  căruţă- .  A m   dori     gres  al  partidului,  accentul  se  va   muncitor,  pentru  desăvîr.şiren   con­  45  tone  piese  de   schimb.
      mod  deosebit  aprovizionarea  ritmică  Si  sporirea  producţiei  de  cărbuni.  si  noi  să  trecem  la  formarea  treptată     S.  P O P  pune  în  continuare  pe  măsurile  pro­  struirii  socialismului  în  patria  noas­  Muncitorii  uzinei  şi-ou  reali­
                                                                                                                                                 filactice,  antiepidemice,  de  igienă  şi   tră.                          zat   angajamentul   luat   în
                                                                                                                                                 protecţia  muncii.                   Dr.  O V I D I U   C O N S T A N T I N E S C U    cinstea  Congresului  partidu­
                                                                                                                                                   Regiunea  Hunedoara,  prin   secţia        M e d ic   Emerit
                                                                                                              celor  mai  judicioase  măsuri.  In  ca­  sanitară  şi  de  prevederi  sociale   a   directorul  Spitalului  unificat   lui.  De  la  începutul  anului  şi
      Fier  vechi                                                                                             drul  uzinei  au  fost  formate  colective   Sfatului  popular  regional,  a  prevăzut  din  Deva             pînă  în  prezent  au  depăşit
                                         Convorbire  la  U. C. M.  Zlatna                                     pe  secţii  care  au  studiat   la faţa  lo­                                                                  planul  producţiei  globale  şl
                                                                                                              cului  posibilităţile   de   valorificare                                                                     marfa  cu  1.800000  lei  şi  res­
                                                                                                              mai  complexă  a  rezervelor  interne.                                                                        pectiv  cu  2.800.000  leî.
      pentru  oţeiării                                                                                        In  urma  unor  astfel  de  studii  s-a  tre­
                                                                                                              cut  la  evidenţierea  automată  a  şarjei                                                                               I O A N   B E R T O T I
                                                                                                              alimentate  la  cuptorul  de  80  ni.p.  cu
      expediat  oţclăriilor  însemnate  can li­ FORJA  CREATOARE                                              ajutorul  cintarului  montat  pe  banda                                                                         &   Zilele  trecute  s-a  des­
        O am enii  muncii  din  V a le a   Jiului  au
                                                                                                              transportoare.  Aplicarea  noului  sis­
                                                                                                              tem  asigură  o  mai  bună  dozare  a  şar­                                                                   făşurat  în  masivul   Parîngul
      tăli  de  fier  vechi.  Pînă  in   prezent                                                                                                                                                                            concursul  de  orientare  turis­
                                                                                                              jei  în  cuptorul  de  topire  şi  o  func­
      s-au  expediat  2.720  tone  de  fier  vechi,                                                           ţionare  mai  bună  a  agregatului  prin­                                                                     tică,  faza   regională  a  cam­
      lectare  a  fierului  vechi  s-au  eviden­ A  COLECTIVULUI                                              cipal.  Calculele  economice  au  scos                                                                        pionatului  cooperaţiei  meşte­
      160  tone  fontă  şi  peste  68  tone  m e­
      tale  neferoase.  In  acliunea  de  co­
                                                                                                                                                                                                                            şugăreşti.  Pe  traseul  lung  de
                                                                                                              în  evidenţă  faptul  că  după  aplicarea
                                                                                                              noii  metode  se  realizează  un  indice
                                                                                                                                                                                                                            10  km  cu  13  posturi  de  con­
      ţiat  colectivele  de  muncitori  de  la                                                                de  topire  cu  0,2  tone pe  nvp.  de  c u p ­                                                               trol,  cele  6  echipe  participan­
      Exploatarea  minieră  Vulcan,   Prepa­  In  aceste  zile,  premergătoare  m a­  şi  să  realizeze  o  economic  Ia  preţul   tor  si  zi  mai  marc  decît  se   reali­                                               te  din  regiunea  Hunedoara
                                         relui  eveniment  —   cel  de-al  IV-lea   de  cost  de  460.000  lei.  Colectivul  sec­  za  înainte.   S-a:i   făcut   apoi   o
      r a t a   Petrila,  P-reparaţia  Lupcni  şi  dc                                                                                                                                                                       au  străbătut  locuri  de  o  deo­
                                         Congres  al  partidului  —   la  Uzina   ţiei  chimice  şi-a  propus  să  dea  peste   serie  de   mecanizări  care  au  dus  la
      Ia  T e r'v -rrn lra la   Paroseni.                                                                                                                                                                                   sebită  frumuseţe  peisagisti­
                                         chimico-melnlurgică  din  Zlatna  m u n ­  plan  cantitatea  de  90  tone  produse.  ■ •creşterea  productivităţii   muncii  şi
                                         ca  pentru  .înlAptuirea  angajamente­  De  citeva  zile,  o  dată  cu  încheie­  reducerea  preţului  do  cost.  O   atentic                                                      că,  aflate  în  imediata  apro­
                      IO  A N   B E R T O T I                                                                                                                                                                               piere  a  cabanei   Rusu.   In
                                         lor  în  întrecerea  socialistă  cunoaşte   rea  primului  semestru  din  acest  an,   sporită  s-a  acordat  ridicării  califică­
                       corespondent      un  nou  avint.  Acum,  la  capătul  ungi   ani  făcut  un  scurt  bilanţ,  lată  rezul­  rii  cadrelor.  In  prezent  în  cadrul  u-                                              urma  rezultatelor  obţinute  De
                                         semestru  de  muncă   slrguincioasâ,   tatele  întrecerii.           zinei  funcţionează  două  cursuri   de                                                                       traseu  s-au  clasificat,  in  ordi­
                                         harnicul  colectiv  de  aici  raportează   Printr-o  muncă   entuziastă   colec­  împrospătare  a  cunoştinţelor  la  care                                                         ne,  echinele  :   1.  Voinţa  Pe­
                                         că,  sub  conducerea  organizaţiei  de   tivul  nostru  a  reuşit  să  depăşească   participă  125  muncitori  şi  cadre  teh-                                                     troşani,  formată  din  A,  Ghei-
                                         partid,  atît  sarcinile  de  plan,  la  toii   angajamentul  la  producţia  globală  cu   nico-inginereşti.  Toate  aceste  măsuri,                                               Slenbrain  si  Acs  Alexandru  :
                                         indicatorii,  cit  si  angajamentele  lua­  peste  700.000  lei,  la  producţia  marfă   ca  şi  altele,  au  contribuit  înlr-o  mare
      0  MIE  Şi  UNUL                   te  în  intimpinarea  Congresului,  au   cu  aproape  900.000  lei  şi  să   reducă   măsură  la  obţinerea  rezultatelor   cu                                                     2.  Voinţa  Hunedoara  —   losif
                                         fost  îndeplinite  şi  depăşite.  preţul  dc  cost  cu  630.000  lei.  Do  a-   care  întregul  colectiv  se  mîndreşlc.                                                           Rădic  şî  V.  loan  ;  3.  Voinţa
                                                                                                                A s   vrea  să  scot  în  evidentă  munca
                                          Recent  am  avut  o  convorbire  cu   semenca,  indicele  de  calitate  a  fost   neobosită  depusă  de  comuniştii   din                                                         Lupenî  —   D.  Tomescu  şi  Bo-
      DE  MOTIVE                         tovarăşii  Aurel  Forosigan,  inginer  şef   îmbunătăţit  cu  0,5  la  sută,  iar  pro­  cadrul  uzinei,  şi  în  special  de  şefii                                               ris  Roşi,  Arbitrul  de  control
                                                                           ductivitatea  muncii  a  crescut  cu
                                                                                                         2,4
                                         la  U C . M .   Zlatna  şi  G heorghe  Dră-
                                        ghici,  secretar  al  comitetului  de  partid   la  sută.  In  afara  rezultatelor  enume­  de  echipă  loan  T ul  şi  M o is e   Jid,  dc                                         Paul  Simionescu  din   Bucu­
                                         pe  uzină,  caro  ne-au  împărtăşit  din   rate  mai  sus,  trebuie  consemnat  fap­  maiştrii  Valentin  Boldor,  loan  Vasiu,                                                    reşti  a  asigurat  buna  desfă­
        N u  de  mult,  pe  strada  8  M artie  din   munca  acestui  harnic  colectiv  pentru   tul  că  si  colectivul  secţiei   chimice   inginerul  Ştefan  Zlaschi  şi  mulţi  alţii
      Maieu  a  fost  dat  în  folosinţă  m unci­  realizarea   anqajamenlelor   luate   în   şi-a  respectat  cuvînlul  dat,  producînd   care  au  fost  in  fruntea  întrecerii  so­                                     şurare  a  concursului.   Finala
      torilor  de  la  Staţiunea  dc  maşini  si   înlîmpinarea  Congresului   partidului   poşte  plan,  pînă  la  1  iulie,  90  lono                                                                                     pe  ţară  se  va  desfăşura  în
                                        si  căile  care  au  condus  spre  aceste   produse.  Secţia  metalurgică  a  dat  şi   cialiste  penlru  îndeplinirea   angaja­
      tractoare  din  oraş,  un  bloc  nou.  L o ­                                                                                                                                                                          august  tot  pe  un  traseu  din
                                        rezullale.                         ea  peste  angajament  25  tone  produse.  mentelor  luate  în  cinstea  C o n gre su ­
      catarii  s-au  bucurat  mult  cind   au
      primit  cheia  apartamentelor  si  s-au   Ing.  Aurel  Forosigan  :  Vestea  con­  Tov.  Gheorghe  Drăghici:  După  cum   lui  partidului.                                                                            masivul  Parîngul,
                                        vocării  celui  de-al  IV -lea  C on gres  al  se  desprinde  si  din  cifrele  enumerate
      mulat  în  casă  noua.                                                                                                                                                                     Foto  :  I.  TEREK                   G H .  Ş E N D R E A N U
                                        P.M.R.  a  fost  primită  de  colectivul   mai  sus,  colectivul  de  muncitori,  in­    N.  G I U R G I U    LA  CIREŞE.
       Bucuria  locatarilor  a  fost  însă  de
                                        nostru  de  muncă  cu  un  deosebit  en­  gineri  şi  tehnicieni  din  cadrul  uzinei
      scurtă  duralâ.  La  numai  patru  zile,                                                                                                                                                                                        ' w S S f t B S M B
                                        tuziasm   In  adunări  însufleţite  m u n ­  noastre,  a  raportat  cu  justificată  mîn-
      vecinii  de  apartament  au  început  sa
                                        citorii,  inginerii  si  tehnicienii,  şi-au   ch io  îndeplinirea  şi  depăşirea  a ngaja­
      se  olinqâ  unii  altora  de  funclionarea
                                        propus  să  înlîm pinc  acest  măreţ  eve­  mentelor  luale  în  cinstea  C o n g re su ­
      defectuoasă  a  instalaţiilor  sanitare  $i   niment   dînd   patriei   produse   mai   lui   partidului.   Rezultatele  obţinute
      de  calitatea  slabă  a  lucrărilor  dc  lem­  multe,  de  calitate  superioară  şi   la   nu  sînt  deloc  înlîmplătoare.  Ele  sînt
      nărie.  In  mai  multe  apartamente,  par­  un  preţ  de  cost  cit  mai  redus.  După   rodul  unei  intense  activităţi  poliLice.
      chetul  a  început  să  scîrlie,  neamurile   luni  de  întrecere,  oricine   priveşte   a  activităţii  'însufleţite  desfăşurate  în
      si  uşile  să  nu  se  mai  închidă  normal.   graficul  realizărilor  răminc   impre­  toate  sectoarele  de  muncă,  a  m ăsuri­
      Nemulţumiţi,  locatarii  au  început  să   sionat.  A m   reuşit  nu  numai  să  ne  în ­  lor   tehnico-organizalorice   luale   de
      se  Dlincfă,  solicitind  o  mina  calificată   deplinim  angajamentele  luale  înainte   conducerea  administrativă  cu  m axi­
      pînă  nu  c  prea  tirziu.  Dar  nimeni  n-a   de  lormon,  ci  şi  să  le  depăşim   cu   mum  de  operativitate.
      luat  în  seamă  repetatele  lor  sesizări.  mult.                     Pornind  dc  la  faptul  că  în  sporirea
       D ou ă   apartamente  au  avut  o  soartă   Pînă  la  data  tinerii  celui  de-al  IV -   producţiei  si  productivităţii  muncii,
     si  mai  tristă.  Chiar  din  prima  zi  cînd   lea  Congres  al  partidului,  colectivul   reducerea  prclului  de  cost  şi  îm bună­
      s-au  mutat  în  casă  nouă,  locatarii  au   noslru  de  muncă  s-a  angajat  să  de­  tăţirea  calităţii  produselor,  un  rol  ho-
      avut  neplăcuta  surpriză  să  constate   păşească  valoarea  producţiei  globale   ulrîtor  îl  au  introducerea  tehnologiei
      că  instalaţia  de  canalizare  este  prac­  cu  350.000  lei.  pe  cea  a  producliei   noi  şi  ridicarea  calificării  cadrelor,
      tic  inutilizabila.  Firesc  era  ca  instala­  marfă  cu  900 000  lei,   să   îm bunătă­  comitetul  de  partid  din  cadrul  uzinei
                                                                                                  elaborarea Măsuri  eficiente  pentru  combaterea
      torii.  invitaţi  Ia  faţa  locului,  să  vină   ţească  calitatea  produselor  cu  0,3  la   si-n  concentrat  toată  alentia  în  acea­
      să-si  vadă  „opera1'.  V in o v a lii  au  g ă ­  suta  fală  de  normativ,  sa   sporească   stă  direcţie,  sprijinind   conducerea
     sit  insă  o  mie  si  unul  do  motive  să   productivitatea  muncii  cu  0.3  la  sulă  tehnico-ndrmnistralivă  în
      se  eschiveze,  într-un  lei  s-au  altul,
      dc  a  remedia  deficientele  aminlile.                                                                                                    Uzate  să  lucreze  cadre  de  specîalila-   La  controalele  efectuate  lunar   în  gospodăria  noastră,  sînt  in-
       Socotim   că  un  asemenea  mod  de  a       O  îndatorire  scumpă                                                                        lo.  care,  aplicînd   în  viaţa  practică   şi  chiar  mai  des,  identificăm  a-   sămînţafc  numai  după  ce  au  a-
     fugi  de  răspundere   nu   trebuie  să                                                                         Specialiştii                cuceririle  ştiinţei,  să  ridice  continuu   nuraite  stări  care  provoacă  ste­  juns  la  greulatca  minimă  de
                                                                                                                                                 productivitatea  animalelor.   Pornind   rilitate,  stabilim  diagnosticul  şi   320  kg,  asîgurindu-sc  în  felul
      caracterizeze  pe  tovarăşii  din  con du ­  In  urma  acţiunilor  întreprinse  dc   Irlna  Daradici.  Lidia  Rus,  M a ria   C ris­       de  la  faptul  că  criteriul  de  apreciere   prescriem  medicamentele   ne­  acesta  o  stare  normală  de  n aş­
      cerea  T R .C .  Muncdoara,   şantierul   Comitetul  orăşenesc  Deva  al  Crucii   teii,  Polricn  Bălan  si  alţii.                       a  capacităţii  de  reproducţie  Ia  ani­  cesare  sau  forma  de  tratare.  tere  şi  exemplare  dc  viţei  vţ-
                                        roşii,  mai  mulţi  muncitori  dm   cadrul   Penlru   aceşti   tovarăşi  si   penlru   îşi  spun  părerea  male  i!  prezintă  starea  normală  do
     Haţeg.                                                                                                                                                                                                                 guroşi.  In  ce  priveşte  pregăti­
                                        seclici  preparate  din  carne  şi  con-   mulţi  alţii,  caro  dovedesc  o  înaltă                                                          A m   semnalat  mai  frecvent   melri-
       Cererile  locatarilor  sînt  oc  deplin                                                                                                   fecunditate,  am  acordat  o  alenlie  de­                                 rea  pentru  noua  perioadă   de
                                        serve  dc  la  J.R.l.C.  Deva  si-au  m ani­  conştiinţă  umanitară,  titlul  de  dona­                  osebită  prevenirii  si  combaterii  ste­  !<\  cauzale  dc  îngrijiri  neigîenice  în
      îndreptăţite.  Cei  care  nu  si-au  făcut   festat  dorinţa  de  a  deveni  donatori   tor   onorific   dc   singe  este   o   în ­       rilităţii  la  animale.            timpul   lătărilor,   de   nerespectaren   faefatie,  lot  ca  o  m ăsură  dc  pre­
      la  timp  datoria,  trebuie  să  răspundă   voluntari  de  sînge.    datorire  scumpă  do  cetăţean  al  pa­                                                                 măsurilor  de  igienă  in  timpul  montei   venire.  este  înţărcarea  viţeilor
                                                                                                                                                                                                                            la  7  luni.
                                          Printre  cei  care  au  fost  deja  de   triei  noastre.             A ş a   după  cum  prevede  proiectul  de   Se  ştie  că  scăderea  stării  do  fecun­
     măcar  acum  rcpelotelor  sesizări.                                                                                                         ditate  la  vaci  are  drept  urmare  o b ­  artificiale.  După  constatări  am  trecut
                                        mai  multe  ori  la  centrul  de  recoltare     F L O R E A   N E D E L C I U    Direclive  ale  celui  de-al  IV-lea  Con-                 de  îndată  la  măsuri  penlru  schim ba­  A s   vrea  să  spun  în  cîteva  rînduri
                            T.  O V ID 1 U  a  sîngelui,  se  numără  V iorica  Halga,      corespondent      qres  al  P.M.R.,  in  viitorul  cincinal  so   ţinerea  unui  număr  mai  mic  de  vilei,   rea  iqienei  şi  aplicarea  tratamentului   şi  a 1 le  măsuri  pe  care  noi  le-am  luat
                                                                                                                                                 ceea  co  constituie  o  frînă  importantă
                                                                                                              va  acorda  o  deosebita  atenţie  sp ori­                           medicamentos,  format  din  introduce-   penlru  combaterea  sterilităţii  la  vaci
                                                                                                              rii  numărului  dc  animale  şi  a  pro­  in  dezvoltarea  creşterii   animalelor.   reg  oc  cale  iransvaginnlă  a  buiiilor   şi  iuninci.  In  primul  rînd  subliniez
                                                                                                                                                 Iată  de  ce  lucrătorii  din  sectorul  zo­
                                                                                                              ductivităţii  lor.  Sarcina  ce  ne  revine                          do  nîlrofuran  si  a  aurooiclinci.  o  dp.tu   înotul  că  am  ale-  cu  deosebită  grijă
                                                                                                                                                 otehnic   au  sarcina  deosebită  de  a
                                                                                                              nouă,  celor  ce  lucrăm  în  acest  im ­                            pe  zi,  timn  de  3-4  zile.  Reziillaţele   cadrele  care  lucrează  la  fermele  de
                                                                                                                                                 executa  un  control  sistematic  la  în ­
                                                                                                              portant  sector  al  economiei  naţiona­                             s-au  dovedii  a  fi  deosebite:  9G  la   vaci.
                                                                                                                                                 tregul  efectiv  de  vaci  si  iuninci.  pen­
                                                                                                              le,  este  sa  muncim  cu  inlreacta  răs­                           sulă  'Jin  vacile  si  iuninclle  tratate  au
                                                                                                                                                 tru  a  cunoaşte  cît  mai  amănunţit  s i ­                           |Ţj   N u   am  mers  pe  panta  schim ­
                                                                                                              pundere  pentru  îmbunătăţirea  raselor,                             intrat  în  slare  normală  de  fecunditate.
                                                                                                                                                 tuaţia  ginecologică  a  fiecăreia.  A c e a s­                            bării  îngrijitorilor  cl  (lin  con ­
                                                                                                              printr-o  selecţie  judicioasă,  sa  com ­                           Alte  afecţiuni  ca  cele  ovorieno,  enu-
                                                                                                                                                 ta  cu  atît  mai  mult  cu  cit  scăderea                                tră  oe  linia  permanentizării  lor,
                                                                                                              batem  cazurile  de  sterilitate,  sa  asi­                          clecrea  corpilor  qnlbeni  etr.  an  fost,
                                                                                                              gurăm  o  îngrijire  corespunzătoare  a-   putorii  de  fecunditate  prezintă  o  scrie   do  asemenea,  Iralato  cu  o  grijă  deo­  invăţitidii  i  zi  de  zi  cum   s î
                                                                                                                                                dc  variaţiuni  în  cadrul  aceleiaşi  spe­                                muncească  soro  a  obţine  rezul­
                                                                                                              nimalelor  si  o  puternică  bază  furajeră.                         sebită.  Tratarea   tulburărilor   hormo­
                                                                                                                                                cii,  în  funcţie  de  rasă.  vîrslă,  condi­                              tate  bune  în  producţie.  In  ca­
                                                                                                                                                                                   nale  s-a  făcut  cu  sintofolin.  in  doze
                                                                                                                     In  ziarul   „Drum ul  socialis­  ţii  do  alimentaţie  si  întreţinere,  grad   dc  20  mlliqrame  pe  cap  de  vară  sau   drul  în v ă lâ m m lu lm    zootehnic
                                                                                                                   mului   ou   apărut   in  ultimul   de  exploatare  etc.  In  aospodăria  noas-   turnură.  Medicamentele  n-an  fost  a d ­  da  3  ani  cî  au  acumulat  multe
                                                                                                                   timp,  pc  tema  creşterii  num ăru­  iră  dc  stat  putem  spune  că  s-au  ob­  ministrate  la  primul  ciclu  dc  călduri   lu<  rurî  interesante  oe  care  u-
                                                                                                                   lui  de  animale  şi  a  productivi­  ţinui   succese  deosebite  tn   privinţa   ci  numai  dună  2*  zile.  naoam ec  pri­  cum  le  aplică  in  munca  practică
                                                                                                                   tăţii  lor,  numeroase  materiale   combaterii   sterilităţii   la  animale.   mul  ciclu  este  anorulaloriu.  Trohum    de  zi  cn  zi.  fiindu  le  do  un  rea!
                                                                                                                   scrise  de  specialişli  si  alt».-  ca­  Iii  comuaralie  cu  perioada  respectivă   scos  anoi  în  evidentă  că  loats:  cazu­  aiulor  dogarece   igiena  an im a ­
                                                                                                                   dre  care  lucrează  in  acesl  sec­  a  anului  trecut,  în  1965,  printr-o  m un­  rile  le  urmărim  în  parte,  elnborînd   lelor  şi  furajarea  lor  raţională,
                                                                                                                   tor.  In  ele  sint  împărtăşite  me­  că  bino  organizată  am  reuşit  să  re­  măsuri  separale  pentru  liccaro  situa­  trag  mull  in  balanţa  combate­
                                                                                                                   todele  pe  care  Io  folosesc   în   ducem  cazurile  do  sterilitate  de  la  17   ţie.  In  cazurile  de  extirpare  trans-   rii  sterili talii,
                                                                                                                i  vederea  obţinerii   unor   rezul­  zootehnist.  tovarăşul  Şcheuş/m  Caro!,   reclnlă.  fără  rezullale  pozitive,  au  fosi   todele  si  rezultatele  oblinnle  in  g o s ­
                                                                                                                                                Ia  7  Ia  suta.  In  prezent  întreaga  aten­
                                                                                                                                                                                                                        A m   arătat  mai  sus  rîlevn  din  me­
                                                                                                                                                ţie.  atît  a  mea  cît  st  a  inginerului
                                                                                                                   lale  bune.  Consider  deosebit  de
                                                                                                                                                                                   folosite  produsele
                                                                                                                                                                                                    hormonale
                                                                                                                                                                                                               sinte­
                                                                                                                   utilă  rubrica  prin  care  de  fapl
                                                                                                                                                                                                                      podăria  agricolă  de  *tnl  din  C alda  de
                                                                                                                   sc  realizează  un  schimb  de  ex­  ne  este  îndreptată  spre  a  lichida  corn-   tica  cum  esle  Prolanul  A  si  B.  Jos  în  ce  priveşte  prevenirea  şi  c om ­
                                                                                                                                                                                     Pe
                                                                                                                                                                                         1/nqă
                                                                                                                                                                                                          combaterea
                                                                                                                                                                                               tratamenle,
                                                                                                                   perienţă  si  am  convingerea  ea   ulet  cazurile  de  sterilitate.                               baterea  sterilităţii   Iu  animale.   Pâră
                                                                                                                   dezbaterea  largă  a  acestei  pro­                             sterilităţii  o  facem  mai  ales  prin  m ă ­
                                                                                                                   bleme  ne  va  fi  de  un  real  folos.  Rezultatele  oblinulc  se  dalo-   suri  hotărîte  de   prevenire.   In   ca­  îndoială  că  nu  am  făcut  toiu*.  Tn  vi­
                                                                                                                                                      resr  faptului  că  in  cadrul  qos-   drul  unităţii  noastre,   însâmînlaren   itor  ne  vom  slradui  insă  mai  mult  să
                                                                                                                în  cele  ce  urmează  voî  arăta  cîlova                          vacilor  se  face  pe  calc  artificială,  ob-   reducem  la  m aximum  ororen'uî  de
                                                                                                                                                      podărtei  au  tos!  luate  o  serie
                                                                                                              din  metodele  folosite  de  noi,  penlru   dc  măsuri  organizatorice,  Ince-   tinîndu-se  rezullale  deosebite.  A c o r ­  sterilitate,  asiqurînd  astfel  o  produc­
                                                                                                              combaterea  sterilităţii  la  animale.                               dăm  apoi  atenlie  sporită  m sămînlării   tivitate  tot  mai  mşre  în  reproducţia
                                                                                                                                                      pînd  cu  îngrijirea  si  alimenta­
                                                                                                                G ospodăria  aqn colă  de  stat   din                              artificiale  a  iunincilor  cind  ele  au   animalelor.
                                                                                                                                                      rea  raţională  şi  lerminînd   cil
                                                                                                              C alda  de  Jos  si-a  dezvoltat  în  ulti­                          virsta  şl  greutatea  optimă.             S C H M I D T   F R IT Z H O R S T
              U zin a   „V ic t o r ia '  Călău,  a te lie r u l  de  în treţin ere.  M a is tr u l  D io n is ie   D a n ciu ,   îm p r e u n ă    cu   tin erii
                                                                                                              mii  ani  un  puternic  sector  zootehnic.   controlul  asupra  stării  gin ecolo­  f|1   Junincile  din  rasa  Băllală  ro-   medic  veterinar  la  G.A.S.
        s tr u n g a r i  lo a n   B arboni,  G h e o r g h e   B ă ieştea n   şi  lo a n   C h ic h id e a n   s tu d ia z ă   u n   d e s e n   d e   execu ţie.  C u m   era  si  firesc,  aici  au  fost  repar-  gice  a  fiecărei  vaci  şi  junlnei.  Ba   raânească,  pe  care  o  creştem  Galda  de  Jos,  raionul  A lb a
   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40